Fundamentele pedagogiei (FP)

TRUE/FALSE

1. Educaţie centrată pe informaţie este specifică paradigmei triplizării în educaţie.

2. Educatia îsi propune să educe oameni pentru societăti care nu există încă.
3. Noile educaţii sunt răspunsuri la problematica lumii contemporane.
4. Educatia permanenta este o componenta a autoeducatiei.
5. Sistemul de învăţământ nu este un subsistem al educaţiei permanente.
6. Comisia Internaţională a Educaţiei a avansat mai mult de patru direcţii sau axe pentru
dezvoltarea viitoare a educaţiei
7. Educaţia informală depăşeşte ca durată şi experienţă educaţia formală.
8. Educaţia informală nu depăşeşte ca durată şi experienţă educaţia formală.
9. Idealul educaţional este intenţionalitatea cu cel mai mare grad de generalizare.
10. Obiectivul educaţional este intenţionalitatea cu cel mai mare grad de generalizare.
11. Educaţia tehnologică este una din componentele „noilor educaţii”.
12. Educaţia interculturală este una din componentele clasice ale educaţiei integrale.
13. Educatia pentru comunicare şi mass-media este una din componentele „noilor educaţii”.
14. Autoeducatia reprezintă o componentă a educaţiei permanente.
15. Asigurarea concordantei intre teorie si practica nu este un principiu al educatiei tehnologice
ci al educatiei informale.
16. Finalităţile educaţionale, până nivelul obiectivelor operaţionale, sunt stabilite de către
Ministerul Educaţiei prin comisii de spcialitate.
17. Scopul educativ reflectă rezultatele urmărite printr-un demers complex şi de lungă durată.
18. Obiectivele generale reflectă rezultatele urmărite printr-un demers complex şi de lungă durată.
19. Obiectivele operationale reflectă activităti observabile si usor de evaluat.
20. Pedagogia are ca obiect de studiu educaţia.
21. Pedagogia are ca obiect de studiu copilul
22. Pedagogia specială este cunoscută si sub denumirea de Defectologie.
23. Axiologia pedagogică studiază educaţia din perspectiva valorilor pe care le promovează.
24. Maxime, cugetări, îndemnuri, sfaturi, proverbe, etc. constituie baza reflectării teoretice a
fenomenului educaţional.
25. Maximele, cugetările, îndemnurile, sfaturile, proverbele, etc. constituie realizarea practică a
fenomenului educaţional.
26. Functiile educatiei sunt analizate in functie de domeniu (tehnico-economic, socio-uman,
politic, cultural şi educaţional) si in functie de nivelul de impact (individual, instituţional,
comunitar, naţional şi internaţional /global).
27. Functiile educatiei sunt analizate doar in functie de nivelul de impact (individual, instituţional,
comunitar, naţional şi internaţional /global).

1
 28. Functiile educatiei sunt analizate doar in functie de domeniu stabilit (tehnico-economic,
socio-uman, politic, cultural şi educaţional).
29. Învăţare permanentă (oricând şi oriunde) este specifică paradigmei triplizării in educatie.
30. Recompense externe şi evitarea pedepselor este specifică paradigmei traditionale in educatie.
31. Complexitatea fenomenului educaţional a determinat multiplicarea si specializarea mai multor
domenii de cercetare si formarea unui sistem de stiinte ale educatiei.
32. Activitatea de formare şi dezvoltare a personalităţii umane este studiată din perspectiva unui
singur domeniu de cercetare.
33. Din perspectiva formulării scopurilor, acţiunea educaţională este o actiune teleologică.
34. Pedagogia are ca obiect de studiu educaţia.
35. Pedagogia are ca obiect de studiu copilul.
36. Pedagogia specială este cunoscută si sub denumirea de defectologie.
37. Axiologia pedagogică studiază educaţia din perspectiva valorilor pe care le promovează.
38. Maxime, cugetări, îndemnuri, sfaturi, proverbe, etc. constituie baza reflectării teoretice a
fenomenului educaţional.
39. Maximele, cugetările, îndemnurile, sfaturile, proverbele, etc. constituie realizarea practică a
fenomenului educaţional.
40. Activitătile, acţiunile prin care se formează, se dezvoltă şi se maturizează laturile
fundamentale ale fiinţei umane: fizicul, psihicul, moralul, esteticul, cognitivul, afectivul,
volitivul constituie acceptiune conceptului de educatie ca efect.

MULTIPLE CHOICE

1. A fi capabil de autonomie si de spirit critic este specific metacompetentei:

a. a invata sa cunosti c. a invata sa traiesti impreuna cu ceilalti
b. a invata sa faci d. a invata sa fii
2. Obiectul de studiu al pedagogiei este:
a. procesul de invatamant c. copilul
b. educatia d. sistemul de invãtãmânt
3. In raport de complementaritate cu educaţia formală se află:

a. educaţia informală d. ”noile educatii”

b. educatia nonformala e. autoeducatia
c. educatia permanenta
4. Activităţile de reciclare, de reconversie /reorientare profesională sunt specifice:
a. educatei informale c. educatei formale
b. educatei nonformale
5. Acţiuni paraşcolare şi perişcolare sunt specifice:
a. educatei informale c. educatei formale
b. educatei nonformale
6. O varietate de programe de specializare şi instituţii de pregătire profesională şi tehnică cu
activitate “full-time” aparţin:
a. educatei informale c. educatei formale
b. educatei nonformale

2
 7. Acţiunile spontane şi nesistematice care se realizează prin contactele directe ale individului cu
mediul social, de cele mai multe ori aceste influenţe fiind hotărâtoare în evoluţia individului
aparţin:
a. educatei informale c. educatei formale
b. educatei nonformale
8. Competentele generale si de specialitate se formeaza cel mai bine prin activitati specifice:
a. educatei informale c. educatei formale
b. educatei nonformale
9. Activitatile educative au caracter opţional sau facultativ în cadrul:
a. educatei informale c. educatei formale
b. educatei nonformale
10. Problematica lumii contemporane (PLC) este reflectată în:
a. modelul invatarii depline d. ”noile educatii”
b. educatia formala e. autoeducatia
c. educatia permanenta
11. Realizarea educatiei ca un proces natural, fãrã influente sociale si interventii educative este
propusã în romanul pedagogic ”Emile sau despre educatie” de:

a. Jan Amos Comenius c. J.F. Herbart

b. J.J. Rousseau d. Emile Durckheim
12. Intenţionalitatea cu cel mai mare grad de generalizare este formulată prin:
a. obiectivul educational c. idealul educational
b. scopul educational
13. Achizitiile ample si complexe, urmărite pe intervale mari de timp sunt formulate de:
a. obiectivele educational c. idealul educational
b. scopurile educationale

14. Activităti observabile si usor de evaluat sunt formulate prin:

a. obiectivele educational c. idealul educational
b. scopurile educationale

15. Modelul de personalitate solicitat de societate la un moment dat este formulat de:
a. obiectivul educational c. idealul educational
b. scopul educational
16. Cele patru categorii de metacompetenţe pentru tinerii secolului XXI sunt: a învăţa să cunoşti,
a învăţa să faci, a învăţa să fii şi:

a. a avea competente digitale c. a invata sa traiesti impreuna cu ceilalti

b. a face ceea ceea ce stii d. a invata sa comunici in cel putin o
limba straina
17. La care functii ale educatiei face referire textul?
Functiile ................................. ale educatiei se refera la impactul acesteia in planul
dezvoltarii personalităţii omului şi al relaţiilor sociale la diferite niveluri.
a. politice c. culturale
b. socio-umane d. tehnico-economice

3
18. Finalităţile educaţiei reprezintă orientările valorice ale educaţiei şi sunt sistematic structurate
şi prezentate în:
a. Programele scolare d. Cartea albă a reformei învăţământului
b. Planul de învăţământ e. Legea educatiei nationale
c. Statutul personalului didactic

19. Tipul de personalitate care se doreşte într-o societate dată este formulat prin:
a. idealul educaţional c. obiectivul educaţional
b. scopul educaţional d. nu poate fi formulat / caracterizat
20. Cel mai usor de evaluat sunt finalitătile educatiei formulate prin:
a. idealul educaţional c. obiectivele educaţionale
b. scopurile educaţionale d. nu poate fi formulat / caracterizat
21. Din punct de vedere axiologic, prioritatea în ierarhia finalităţilor educaţionale o constituie:
a. cunoştinţele b. atitudinile şi aptitudinile

22. Dezvoltarea constiintei stiintifice este un obiectiv general al:

a. educatiei intelectuale c. educatiei estetice
b. educatiei morale d. educatiei tehnologice

23. Studiază educaţia din perspectiva valorilor pe care le promovează:

a. Epistemologia pedagogicã c. Filosofia educatiei

b. Axiologia pedagogicã d. Pedagogia culturii

24. Activitătile, acţiunile desfăşurate în vederea transmiterii şi formării, la noile generaţii, a

experienţei de muncă şi de viaţă constituie acceptiune conceptului de educatie ca:

a. educatia ca proces c. educatia ca ansamblu de actiuni

b. educatia ca efect d. educatia, in general
25. Activitătile, acţiunile prin care se formează, se dezvoltă şi se maturizează laturile fundamentale
ale fiinţei umane: fizicul, psihicul, moralul, esteticul, cognitivul, afectivul, volitivul constituie
acceptiune conceptului de educatie ca:

a. educatia ca proces c. educatia ca ansamblu de actiuni

b. educatia ca efect d. educatia, in general
26. Activitătile, acţiunile desfăsurate în vedera formării oamenilor conform unui model propus de
societate constituie acceptiunea conceptului de educatie ca:

a. educatia ca proces c. educatia ca ansamblu de actiuni

b. educatia ca efect d. educatia, in general
27. Ca orice ştiinţă pe deplin formată, pedagogia - ştiinţă fundamentală si de sinteză a educaţiei,
presupune:

a. obiect de studiu; teorii, legi; metode si c. obiect de studiu

tehnici de lucru;
b. ideal, scop si obiective educationale; d. obiect de studiu si finalitati
educationale

4
28. Conform argumentelor lui C. Cucos din 1998, calitatea de a fi artă caracterizează cel mai
bine:
a. educatia c. filosofia educatiei
b. pedagogia d. pedagogia artei
29. Pedagogia îşi găseşte fundamente teoretice şi aplicative pentru realizarea educaţiei morale în:

a. psihologie c. logicã
b. etica d. epstemologie
30. Se ocupă de studiul efectelor nedorite în planul personalităţii elevilor cauzate de erorile
neintenţionate din activitatea didactică a profesorilor:
a. igena scolarã d. psihologia personalitatii
b. psihologia scolara e. didactica generalã
c. didactogenia

31. Educatiei prin care se urmareste eliminarea discriminării naţionale, regionale, rasiale şi
sexuale poate fi inclusă în:
a. funcţiile socio-umane ale educaţiei d. functiile culturale
b. funcţiile tehnico-economice e. functiile educationale
c. functiile politice
32. Formarea adulţilor capabili şi responsabili din punct de vedere economic, tehnologic şi
ecologic poate fi inclusă în:
a. funcţiile socio-umane ale educaţiei d. functiile culturale
b. funcţiile tehnico-economice e. functiile educationale
c. functiile politice
33. Promovarea conştiinţei democratice, facilitarea dezvoltarii şi schimbarii sunt demersuri ce pot
fi incluse în:
a. funcţiile socio-umane ale educaţiei d. functiile culturale
b. funcţiile tehnico-economice e. functiile educationale
c. functiile politice

34. Dezvoltarea laturii creative şi estetice, precum şi contactul cu valori specifice sunt demersuri
ce pot fi incluse în:
a. funcţiile socio-umane ale educaţiei d. functiile culturale
b. funcţiile tehnico-economice e. functiile educationale
c. functiile politice
35. Îmbunătăţirea metodele de predare-învătare prin sprijinul reciproc şi împărtăşirea inovaţiilor,
dezvoltarea tuturor mediilor educaţionale, contribuind astfel la formarea unei societăţi care
învaţă sunt demersuri ce pot fi incluse în:
a. funcţiile socio-umane ale educaţiei d. functiile culturale
b. funcţiile tehnico-economice e. functiile educationale
c. functiile politice
36. Din perspectiva formulării scopurilor, acţiunea educaţională este:
a. eticã d. teleologică
b. axiologică e. teologicã
c. psihologicã

37. In actiunea educationala, agentul actiunii (organizatorul, educatorul):

a. constiuie obiectul educatiei c. nu poate fi identificat
b. constiuie subiectul educatiei
5
38. Cel asupra căruia se exercită acţiunea educatională (educabilul):
a. constiuie obiectul educatiei c. nu poate fi identificat
b. constiuie subiectul educatiei

39. Studiază educaţia prin prisma raportului existenţă-conştiinţă, constituindu-se astfel ca o

reflectare generalizată a fenomenului educaţional:
a. Epistemologia educatiei d. Axiologia educatiei
b. Pedagogia sociala e. Filosofia educatiei
c. Psihologia educatíei f. Ergonomia invatamantului (educatiei)

40. Asigură o fundamentare a teoriei cunoaşterii ştiinţifice în sfera educaţiei:

a. Epistemologia educatiei d. Axiologia educatiei
b. Pedagogia sociala e. Filosofia educatiei
c. Psihologia educatíei f. Ergonomia invatamantului (educatiei)

41. Studiază legităţile şi modalităţile de organizare a activităţilor în învăţământ prin adaptarea

condiţiilor de muncă la elev şi invers::
a. Epistemologia educatiei d. Axiologia educatiei
b. Pedagogia sociala e. Filosofia educatiei
c. Psihologia educatíei f. Ergonomia invatamantului (educatiei)
42. Studiază educaţia din perspectiva valorilor pe care le promovează:
a. Epistemologia educatiei d. Axiologia educatiei
b. Pedagogia sociala e. Filosofia educatiei
c. Psihologia educatíei f. Ergonomia invatamantului (educatiei)

43. Activitătile, acţiunile desfăşurate în vederea transmiterii şi formării, la noile generaţii, a

experienţei de muncă şi de viaţă constituie acceptiune conceptului de educatie ca:
a. educatia ca proces c. educatia ca ansamblu de actiuni
b. educatia ca efect d. educatia, in general
44. Activitătile, acţiunile prin care se formează, se dezvoltă şi se maturizează laturile
fundamentale ale fiinţei umane: fizicul, psihicul, moralul, esteticul, cognitivul, afectivul,
volitivul constituie acceptiune conceptului de educatie ca:
a. educatia ca proces c. educatia ca ansamblu de actiuni
b. educatia ca efect d. educatia, in general
45. Activitătile, acţiunile desfăsurate în vedera formării oamenilor conform unui model propus de
societate constituie acceptiunea conceptului de educatie ca:
a. educatia ca proces c. educatia ca ansamblu de actiuni
b. educatia ca efect d. educatia, in general

46. Ca orice ştiinţă pe deplin formată, pedagogia - ştiinţă fundamentală si de sinteză a educaţiei,
presupune:
a. obiect de studiu; teorii, legi; metode si c. obiect de studiu
tehnici de lucru;
b. ideal, scop si obiective educationale; d. obiect de studiu si finalitati
educationale

MULTIPLE RESPONSE

6
 1. Educatia individualizatã este specifica paradigmei:
a. paradigmei triplizarii in educatiei c. paradigmei sociologice
b. paradigmei educationale traditionale d. paradigmei psihologice

2. "A invata sa traiesti impreuna cu ceilalti" este o formulare promovata ca fiind:

a. metacompetenta pentru secolul XXI c. educatie interculturala
b. nu este promovata o asemenea d. educatie negativa
formulare

3. Ca orice ştiinţă pe deplin formată, pedagogia - ştiinţă fundamentală si de sinteză a educaţiei,

presupune:
a. obiect de studiu; d. finalitati educationale
b. ideal, scop si obiective educationale; e. metode si tehnici de lucru;
c. notiuni, teorii, legi;
4. Situatiile organizate pentru implicarea in activitate a educabililor in mod util si placut aparţin:
a. educatei informale c. educatei formale
b. educatei nonformale

TEORIA SI METODOLOGIA CURRICULUMULUI – TMC

de verificat răspunsurile la itemii de mai jos:

TRUE/FALSE

1. Conceptul de curriculum provine din latinescul curriculum (sg.), curricula (pl.) cu sensul de
alergare, cursă.
ANS: T PTS: 1

2. Forma corecta de plural a termenului de curriculum este curricula.

ANS: T PTS: 1

3. Forma corecta de plural a termenului de curriculum este curriculumuri.

ANS: F PTS: 1

4. În sens larg, se desemnează prin curriculum ansamblul proceselor educative şi al experienţelor

de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar.
ANS: T PTS: 1

5. În sens restrâns, se desemnează prin curriculum ansamblul proceselor educative şi al

experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar.
ANS: F PTS: 1

6. În sens restrâns, curriculumul cuprinde ansamblul acelor documente şcolare de tip reglator în
cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele educative: plan-cadru,
programa scolara, manual scolar.
ANS: T PTS: 1

7
 7. În sens larg, curriculumul cuprinde ansamblul acelor documente şcolare de tip reglator în
cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele educative: plan-cadru,
programa scolara, manual scolar.
ANS: F PTS: 1

8. Core-curriculum este curriculum general.

ANS: T PTS: 1

9. Planul-cadru reprezintă un document reglator esenţial care planifică resursele de timp ale
procesului de predare-învăţare oferind soluţii de optimizare a bugetului de timp.
ANS: T PTS: 1

10. Ariile curriculare reprezintă grupaje de discipline care au în comun anumite obiective de formare.
ANS: T PTS: 1

11. Obiectivele operaţionale sunt formulate de fiecare cadu didactic.

ANS: T PTS: 1

12.
Obiectivul educaţional stabileşte achiziţii specifice, concrete, testabile, controlabile după un
interval de timp relativ lung.
ANS: F PTS: 1

13.
Obiectivul educaţional stabileşte achiziţii specifice, concrete, testabile, controlabile după un
interval de timp relativ scurt.
ANS: T PTS: 1

14. Însuşirile explicit formulate prin idealul educaţional includ autonomia şi creativitatea
persoanei.
ANS: T PTS: 1

15. Însuşirile explicit formulate prin idealul educaţional nu includ autonomia şi creativitatea
persoanei.
ANS: F PTS: 1

16.
Idealul educaţional este intenţionalitatea cu cel mai mare grad de generalizare şi de
abstractizare.
ANS: T PTS: 1

17. Toate finalităţile educaţionale sunt stabilite de către Ministerul Educaţiei prin comisii de
specialitate.
ANS: F PTS: 1

18. Finalităţile educaţionale îndeplinesc şi o funcţie de evaluare a rezultatelor învăţării.

ANS: T PTS: 1

8
19. Curriculum-ul la decizia şcolii acoperă diferenţa de ore dintre curriculum-ul nucleu şi
numărul minim/ maxim de ore pe săptămână, pe disciplină şi pe an de studiu, prevăzute în
planurile-cadru.

ANS: T PTS: 1

20. Curriculumul nucleu presupune libertatea opţiunilor pentru anumite activităţi didactice, în funcţie de
specificul zonei geografice sau al comunităţii din care face parte şcoala.

ANS: F PTS: 1

21. Noile programe şcolare sunt construite pe principiul flexibilizării şi descentralizării curriculare,
oferind profesorilor posibilitatea conceperii unor trasee curriculare diferenţiate şi personalizate.

ANS: T PTS: 1

22. Programele şcolare actuale definesc în termeni generali informaţiile necesare pentru formarea
intelectuală, fără a mai preciza timpul (unic) necesar asimilării fiecărei unităţi de conţinut.

ANS: T PTS: 1

23. Programele şcolare actuale definesc în termeni generali informaţiile necesare pentru formarea
intelectuală, precizând timpul (unic) necesar asimilării fiecărei unităţi de conţinut.

ANS: F PTS: 1

24. Principiul flexibilităţii şi al parcursului individual vizează în esenţă raporturile procentuale, atât pe
orizontală, cât şi pe verticală, între ariile curriculare, iar în cadrul ariilor, între discipline.

ANS: F PTS: 1

25. Principiul selecţiei şi al ierarhizării culturale vizează trecerea de la învăţământul pentru toţi la
învăţământul pentru fiecare.
ANS: F PTS: 1

26. Principiul funcţionalităţii are în vedere asigurarea unui sistem care dă dreptul fiecărui elev în
parte să descopere şi să valorifice la maximum potenţialul de care dispune.
ANS: F PTS: 1

27. Curriculum pentru educatia timpurie a copilului de la nastere pana la 6 ani vizeaza cinci
domenii de dezvoltare, printre care si capacitati si atitudini in invatare.
ANS: T PTS: 1

28. Curriculumul national pentru învãtãmântul primar si gimnazial se axeazã pe formarea a opt
competente cheie.

ANS: T PTS: 1

9
29. Cei mai importanþi vectori utilizati în definirea nivelurilor de competenta sunt urmatorii
cinci: dezvoltare cognitivã si socio-emoionalã; internalizarea normelor si a valorilor;
autocunoastere si reflectie; autonomie în învãtare; creativitate

ANS: T PTS: 1

30. Planurile-cadru din invatamantul primar, secundar si tertiar non-universitar grupeazã

disciplinele de studiu pe sapte arii curriculare.

ANS: T PTS: 1

MULTIPLE CHOICE

1. Ocaziile de învăţare oferite de societăţi educaţionale nonguvernamentale, din mass-media, din

viaţa muzeelor, a instituţiilor culturale, religioase, din atmosfera cotidiană a familiei constituie:
a. curriculum general c. curriculum subliminal
b. curriculum specializat d. curriculum informal
ANS: D PTS: 1

2. Oferă o bază de cunoştinţe, abilităţi şi comportamente obligatorii pentru toţi, pe parcursul

şcolarităţii obligatorii:
a. curriculum general c. curriculum subliminal
b. curriculum specializat d. curriculum informal
ANS: A PTS: 1

3. Climatul de studiu, personalitatea profesorilor, relaţiile interpersonale, sistemul de

recompensări şi sancţionări sunt elemente specifice:
a. curriculum general c. curriculum subliminal
b. curriculum specializat d. curriculum informal
ANS: C PTS: 1

4. Desemnează materialele curriculare adiţionale, precum culegeri de texte şi exerciţii, cursuri de

perfecţionare, echipamente electronice:
a. curriculum scris c. curriculum de suport
b. curriculum specializat d. curriculum recomandat
ANS: C PTS: 1

5. Are un caracter oficial şi este specific unei instituţii educaţionale concrete:

a. curriculum scris c. curriculum de suport

b. curriculum specializat d. curriculum recomandat
ANS: A PTS: 1

6. Document reglator esenţial care planifică resursele de timp ale procesului de predare-
învăţare, oferind soluţii de optimizare a bugetului de timp este:
a. planul-cadru c. curriculum-suport
b. programa scolara d. nu exista un asemenea document
ANS: A PTS: 1
10
 7. Documentul care reprezintă o sinteză a conţinuturilor învăţământului pe ani de studiu sau pe
cicluri de învăţământ este:
a. planul-cadru d. nu exista un asemenea document
b. programa scolara e. manualul scolar
c. curriculum-suport
ANS: B PTS: 1

8. Proiectarea curriculumului avand ca repere interesele elevilor şi necesităţile comunităţii locale

se reflectă în:
a. curriculum aprofundat c. curriculum elaborat in scoala
(disciplina noua)
b. curriculum extins
ANS: C PTS: 1

9. Se lărgeşte oferta de învătare asupra conţinuturilor neobligatorii marcate prin asterisc, până la
acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară a disciplinei respective:
a. curriculum aprofundat c. curriculum elaborat in scoala
(disciplina noua)
b. curriculum extins
ANS: B PTS: 1

10. Variantă de curriculum la decizia şcolii (tip de optional) ce se poate realiza in cazuri speciale
cu elevii rămasi in urma la invatatura::
a. curriculum aprofundat c. curriculum elaborat in scoala
(disciplina noua)
b. curriculum extins (la o disciplinã
propusa in plan, dar fara ore
obligatorii)
ANS: A PTS: 1

11. Ce tip de curriculum urmăreste aprofundarea obiectivelor de referintă ale Curriculum-ului -

nucleu prin noi obiective de referinta si unitati de continut, în numarul maxim de ore prevazut
în plaja orara a unei discipline?
a. curriculum aprofundat c. curriculum elaborat in scoala
(disciplina noua)
b. curriculum extins
ANS: A PTS: 1

12. Planul de învăţământ include concepţia pedagogică ce fundamentează ştiinţific procesul instructiv-
educativ la nivel:
a. individual c. global
b. national
ANS: B PTS: 1

13. Organizarea planurilor de învăţământ pe arii curriculare oferă ca avantaje:

11
 a. posibilitatea integrării demersului c. toate afirmaţiile menţionate mai sus.
mono-disciplinar actual într-un cadru
interdisciplinar;
b. concordanţa cu teoriile actuale privind
procesul, stilul şi ritmurile învăţării;

ANS: C PTS: 1

14. Curriculumul nucleu sau obligatoriu reprezintă:

a. 30-35% din programa analitică c. 75-80% din programa analitică
b. 65-70% din programa analitică

ANS: B PTS: 1

15. Într-un sens larg, curriculum reprezintă:

a. experienţa dobândită în contexte b. conţinuturile învăţării, obiectivate în
educaţionale formale, nonformale şi planuri de învăţământ, programe şi
informale manuale

ANS: A PTS: 1

16. Într-un sens restrâns, curriculum reprezintă:

a. experienţa dobândită în contexte b. conţinuturile învăţării, obiectivate în
educaţionale formale, nonformale şi planuri de învăţământ, programe şi
informale manuale

ANS: B PTS: 1

17. Ce tip de curriculum oferă o bază de cunoştinţe, abilităţi şi comportamente obligatorii pentru
toţi cursanţii pe parcursul primelor stadii ale şcolarităţii?
a. curriculum subliminal c. curriculum specializat
b. curriculum informal d. curriculum general (core-curriculum)

ANS: D PTS: 1

18. CDS (Curriculum la decizia scolii) reprezintã:

a. numărul minim de ore de la fiecare b. numărul de ore alocate pe arie
disciplină obligatorie prevăzută în curricularră pentru construirea
planurile-cadru de învătământ propriului proiect curricular

ANS: B PTS: 1

19. Strategiile de instruire (predare – învăţare) şi strategiile de evaluare sunt cuprinse, in perspectiva
definirii curriculumului, în:
a. modelul triunghiular c. plan procesual
b. modelul pentagonal d. planul produsului
ANS: B PTS: 1

12
20. Din punct de vedere axiologic, prioritatea în ierarhia finalităţilor educaţionale o constituie:
a. cunostintele b. atitudinile şi aptitudinile

ANS: B PTS: 1

21. Descriptorul de analiză a manualului "Achizitiile noi sunt aplicate si valorificate in situatii
variate, cu relevanta in viata cotidiana" vizeaza criteriul:
a. conceptia curriculara c. calitatea continutului
b. conformitatea cu obiectivele ciclurilor d. organizarea si conducerea invatarii
curriculare si relevanta
ANS: D PTS: 1

22. Descriptorul de analiză a manualului "Organizarea sistematica si coerenta a temelor,

informatiilor şi activitatilor" vizeaza criteriul:
a. conceptia curriculara c. calitatea continutului
b. conformitatea cu obiectivele ciclurilor d. organizarea si conducerea invatarii
curriculare si relevanta
ANS: C PTS: 1

23. Descriptorul de analiză a manualului "Activitatile prevazute ofera posibilitati de organizare

individual, in grup si frontale" vizeaza criteriul:
a. conceptia curriculara c. calitatea continutului
b. conformitatea cu obiectivele ciclurilor d. organizarea si conducerea invatarii
curriculare si relevanta
ANS: D PTS: 1

24. Formarea capacităţilor de bază necesare pentru continuarea studiilor este un scop specific
ciclului curricular:
a. Ciclul curricular al achiziţiilor d. Ciclul curricular de aprofundare
fundamentale
b. Ciclul curricular de dezvoltare e. Ciclul curricular de specializare
c. Ciclul curricular de observare şi
orientare
ANS: B PTS: 1

25. Formarea capacităţilor de bază necesare pentru continuarea studiilor este un scop specific
ciclului curricular:
a. Ciclul curricular al achiziţiilor d. Ciclul curricular de aprofundare
fundamentale
b. Ciclul curricular de dezvoltare e. Ciclul curricular de specializare
c. Ciclul curricular de observare şi
orientare
ANS: B PTS: 1

26. Întrepătrunderea mai multor domenii şi coordonarea cercetărilor astfel încât să conducă la
descoperirea unui alt spaţiu de cercetare desemnează conceptul de:
a. pludisciplinaritate d. organizarea modularã
b. transdisciplinaritate e. interdisciplinaritate
c. abordare integratã f. nu este specific niciunui concept
ANS: B PTS: 1

13
27. Abordarea globală, complexă cu transferuri de cunoştinţe, concepte, metode de abordare
astfel încât ceea ce rezultă să poată fi contextualizat şi aplicabil în situaţii de viaţă reală
desemnează conceptul de:
a. pludisciplinaritate d. organizarea modularã
b. transdisciplinaritate e. interdisciplinaritate
c. abordare integratã f. nu este specific niciunui concept
ANS: E PTS: 1

28. Organizarea interdisciplinară nu numai a conţinuturilor, ci a întregii experienţe de predare-

învăţaredesemnează conceptul de:
a. pludisciplinaritate
b. transdisciplinaritate
c. abordare integratã
ANS: C PTS: 1
d. organizarea modularã
e. interdisciplinaritate
f. nu este specific niciunui concept

29. Unul dintre modelele de instruire care ilustrează faptul că "aptitudinile individuale diferite şi
instruirea diferită sub raportul sarcinilor de învăţare şi a timpului alocat, conduc la creşterea
performanţelor" este:
a. modelul învăţării depline (Caroll şi d. modelul reproducerii culturale (P.
Bloom) Bourdieu)
b. curriculum diferenţiat si personalizat e. timpul alocat învăţării (Michael
(Carmen Creţu) Rutter)
c. modelul organizãrii modulare f. Raportul Coleman
(D'Hainaut)
ANS: A PTS: 1

30. Teoria care demonstraza că fenomenele de indisciplină şi delincvenţa pot fi asociate cu

anumite procese interne ale instituţiilor şcolare şi atunci când creşte timpul alocat învăţării,
creşte şi performanţa este:
a. modelul învăţării depline (Caroll şi d. modelul reproducerii culturale (P.
Bloom) Bourdieu)
b. curriculum diferenţiat si personalizat e. studiul lui Michael Rutter
(Carmen Creţu)
c. modelul organizãrii modulare f. Raportul Coleman
(D'Hainaut)
ANS: E PTS: 1

31. Precizati nivelul de invatamant pentru care sunt formulate urmatoarele finalitati: dezvoltare
fizica, dezvoltare socio-emotionala, dezvoltare cognitiva, dezvoltarea limbajului, capacitati si
atitudini in invatare.
a. finalitatií ale educaíei timpurii c. finalitati pentru invatamantul
profesional
b. finalitati pentru curriculum primar si d. finalitati pentru invatamantul liceal
gimnazial
ANS: A PTS: 1

33. Competentele specifice sunt derivate din:

a. Obiectivele generale c. competentele generale
b. Obiectivele cadru d. obiectivele operationale

14
MULTIPLE RESPONSE

1. Se definesc pe mai multe discipline (arie curriculară) şi se formează pe durata mai multor ani
de studiu:
a. obiectivele cadru c. competentele generale
b. obiectivele de referinta d. competentele specifice
ANS: A, C PTS: 1

2. Se definesc pe disciplină şi se formează pe durata unui an şcolar:

a. obiectivele cadru c. competentele generale
b. obiectivele de referinta d. competentele specifice
ANS: B, D PTS: 1

3. Cadrele didactice formulează pentru fiecare activitate, în funcţie de particularităţile clasei de

elevi şi particularităţile individuale ale elevilor:
a. obiectivele cadru d. competentele specifice
b. obiectivele de referinta e. scopurile lectiei

c. competentele generale f. obiectivele operationale

ANS: E, F PTS: 1

4. Demonstraza că inegalitatea socială existentă la nivelul familiilor elevilor se tranformă în

inegalitate şcolară, de aici rezultând diferenţele între performanţele elevilor:
a. modelul învăţării depline (Caroll şi d. modelul reproducerii culturale (P.
Bloom) Bourdieu)
b. curriculum diferenţiat si personalizat e. studiul lui Michael Rutter
(Carmen Creţu)
c. modelul organizãrii modulare f. Raportul Coleman
(D'Hainaut)
ANS: D, F PTS: 1

5. Proiectarea curriculumului avand ca repere interesele elevilor şi necesităţile comunităţii locale

se reflectă în:
a. curriculum aprofundat c. curriculum elaborat in scoala
(disciplina noua, optional)
b. curriculum extins d. curriculum la decizia scolii (CDS)
ANS: C, D PTS: 1

7. Competentele generale au urmatoarele caracteristici:

a. sunt formulate de profesor c. se formeaza pe parcursul mai multor

ani scolari
b. sunt definite pe obiect de studiu d. se formeaza pe parcursul unui an
scolar
ANS: B, C PTS: 1

15