Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT DE CERTIFICARE
A CALIFICĂRII PROFESIONALE
BAIA MARE
2015
0
ŞCOALA POSTLICEALĂ “VASILE GOLDIŞ”
LOCALITATEA BAIA MARE,JUDEŢUL MARAMUREŞ
Domeniul: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ
Specializarea:Asistent medic generalist
Forma de învăţământ:ZI
CUPRINS
ARGUMENTUL....................................................................................................... …pag 2
1
ARGUMENT
2
CAPITOLUL I
DATE GENERALE DESPRE BOALĂ
3
Ficatul reprezintă o masă parenchimatoasă unică, ai cărui lobi nu sunt
delimitaţi de nici un sept fibros.
Unitatea morfologică hepatică este lobul hepatic, alcătuit din cordoane
hepatocitare radiare separate de o reţea de capilare sinusoide. Masa celulară hepatică
la o persoană normal este aproximativ 300 de miliarde de celule, masă ce poate
inmagazina 1500 ml sânge.
Partea diafragmatică este împărţită la rândul ei prin ligamentul falciform în
doi lobi: lobul drept şi lobul stâng.Viscerala sau partea inferioară este traversată de
trei şanţuri: un şanţ reprezentând locul pe unde intră şi ies componentele pediculului
hepatic, un şanţ conţine ligamentul rotund, segmetul posterior, iar cel de-al treilea
şanţ este reprezentat de fosa cistică în care se găseşte şi vezica biliară.
Ficatul reprezintă o zonă intermediară, interpusă între intestin şi are un rol
fundamental în procesele metabolice de sinteză, depozitare şi degradare a
substanţelor plastice şi energetice a apei, vitaminelor şi electroliţilor. Acesta este
totodată un real laborator al organismului, efectuându-se la nivelul lui peste o mie de
procese chimice. Aceste şanţuri divid visceral în patru lobi: lobul stâng, lobul drept,
lobul pătrat şi lobul caudat.
În partea exterioară, ficatul este acoperit de peritoneul visceral. Sub acest
peritoneu visceral se află situată capsula fibroasă a ficatului sau mai este numită şi
capsula Glisson.
˶Funcţia ficatului constă, în primul rând, în reglarea concentraţiei
constituenţilor sângelui. În sângele normal sau patologic, puţine sunt substanţele
asupra cărora ficatul să nu aibă o acţiune specifică de îndepărtare în şi respectiv din
sânge. În plus ficatul modifică în vederea sintezei sau a inactivării în acelaşi timp,
aproape toţi constituenţii chimici ai sângelui. Invers, fiecare ţesut al organismului este
dependent, în parte de ficat , în ceea ce priveşte aprovizionarea sa cu substanţe
nutritivedin sânge şi îndepărtarea unei întregi varietăţi de agenţi nocivi. Orice
substanţă difuzibilă injectată în sânge este rapid extrasă din ficat -atât de repede încat,
în mai puţin de 5 minute, nivelul substanţei injectate în sânge este redus la mai puţin
4
de jumătate din valoarea găsită după o injectare similară în sângele unui animal
hepatectomizat.”1
Contribuţia pe care ficatul o are în metabolismul protidic este foarte mare. În
lipsa funcţiilor hepatice, supravieţuirea nu ar fi posibilă în asigurarea acestui tip de
metabolism.Majoritatea aminoacizilor ce rezultă din digestia prioteinelor alimentare
şi care sunt absorbiţi la nivelul tractului gastro-intestinal vor ajunge la nivelul
ficatului, care va reţine o parte de aminoacizi necesari propriei sinteze a proteinelor, o
parte va fi reţinută pentru sinteza aminoacizilor neesenţiali, restul fiind transformaţi
în glucoză, corpi cetoni, hormoni şi cetoacizi.
Ficatul are o contribuţie foarte importantă și în metabolismul lipidic, prin
captarea şi sinteza locală a diferitelor fracţiuni lipidice,catabolizarea sau încorporarea
lor în lipoproteine.La nivelul acestuia are loc depunerea glicogenului, formarea
glucozei din produşii neglucidici, conversia fructozei şi galactozei în glucoză,
eliberarea energiei pentru detoxifierea unor produşi endogeni sau exogeni,
influenţând astfel întregul metabolism glucidic. Este cel mai important organ în
menţinerea constantă a glicemiei, depunerea glucozei sub formă de glicogen în ficat
asigurând restabilirea nivelului normal al glicemiei, când aceasta este în scădere , dar
şi îndepărtarea excesului de glucoză.
Ca şi celelalte organe, ficatul deţine numeroase funcţii în organism. O funcţie
specifică hematocitului este funcţia de secreţie a bilei sau biligenza, funcţia în
coagulare, ficatul fiind locul unde factorii ce participă la acest proces sunt sinetizaţi.
O altă funcţie pe care ficatul o îndeplineşte este cea metabolic în cadrul căreia
substanţele absorbite la nivelul intestinului parcurg o serie de transformări chimice.
Funcţia de dezoxifiere prin care anumite substanţe toxice sunt metabolizate şi
transformate la nivelul ficatului în alţi produşi care pot fi reutilizaţi sau chiar
eliminaţi. Funcţia de depozitare este de asemenea o funcţie important a ficatului, în
cadrul căreia la nivelul hepatocitului pot di depozitaţi numeroşi compuşi precum:
metalele, vitaminele dar şi o parte din volumul sanguine.
Alte funcţii îndeplinite de ficat sunt şi funcţia capacităţii de regenerare, sinteza
fermenţilor şi funcţia de menţinere a echilibrului acido-bazic.
1
L. Schiff ”Bolile ficatului”, Ed. Medicală, Bucureşti, 1966, pag.74
5
1.2.PREZENTAREA TEORETICĂ A BOLII
1.2.1.DEFINIŢIE
˶Ciroza hepatică este un proces difuz, extins la întregul ficatul, caracterizat prin
fibroză şi alterarea arhitecturii normale hepatice, cu dezvoltarea nodulilor de
regenerare şi reducerea în cele din urmă a dimensiunilor ficatului. ˶ 2Acesta apare ca
etapă finală tardivă în evoluţia progresivă a unei varietăţi de boli cronice şi este
asociată cu factori etiologici diverşi. Fibroza hepatică, stadiu premergător cirozei în
care zonele afectate sunt înconjurate de matrix extracellular, se dezvoltă în aceleaşi
condiţii de agresiune cronică a ficatului, îvât unii factori etiologici sunt comuni.
Ciroza hepatică este o boală caracterizată prin inflamaţia cronică difuză a ficatului,
însoţită de proliferarea ţesutului conjunctiv şi de modificări degenerative ale celulelor
hepatice, ducând la alterarea arhitecturii hepatice.
1.2.2 EPIDEMIOLOGIA
2
T.Ciurea,O.Pascu, C. Stanciu “Gastroenterologie şi hepatologie” Actualităţi 2003, ,
Ed.Medicală, Bucureşti,2003
6
Alte cauze ce provoacă această boală sunt şi cle de natură metabolic, ca
galactozemia, hemocrometoza, boala Wilson. Există şi anumiţi agenţi terapeutici ce
duc la provocarea cirozei : Amiodarona, Methotrexatul.
Cauzele nutriţionale sunt şi ele prezente prin carenţe de vitamine, de proteine şi în
ultima vreme chiar şi unele medicamente: antibiotice ( precum:
oxacilina,eritromicina, clorafenicol, penicilina), antireumaticile, anestezicile (
cloroform, haloten), estrogeni, contraceptivele orale, analgezicele.
Hepatita acută şi cronică reprezintă o cauză des întâlnită în provocarea cirozei
hepatice. Există două categorii de factori care determină cronicizarea hepatitei virale
acute, apoi transformarea ei în ciroză .
Prima categorie sunt factorii ce ţin de vârstă (peste 45 ani), sexul, medicamente, alte
boli asociate. Cea de-a doua categorie ţine de hepatita virală.
O altă cauză este şi malnutriţia, aceasta era considerată o perioadă mare de timp
ca fiind una din cauzele majore ale cirozei hepatice.
Factorii de natură toxică precum şi un număr mare de medicamente pot să
producă leziuni hepatice ce pot progresa şi ulterior să constituie o ciroză hepatică.
Factorii infecţioşi pot produce de asemenea leziuni hepatice, însă la fel ca
malnutriţia , nu pot fi incriminaţi singuri.Factorii de natură genetica prezintă un rol
important în determinarea cirozelor.
În ţara noastră, cauza predominantă în provocarea cirozei hepatice este este cea
virotică.
În ceea ce priveşte etiopatologia, putem distinge mai multe tipuri de ciroză:
Ciroza micronodulară
3
L. Buligescu, “Bolile ficatului, căilor biliare şi pancreasului” vol.I, Ed. Medicală,
Bucureşti,1981, pag.719
8
Etiologia acestei ciroze ste în general cea a alcoolului, în care volumul ficatului
se măreşte din cauza steatozei. Steatoza apare şi în ciroza virală, în boala Wilson, dar
şi în hemocromatoză.
În cadrul evoluţiei hepatitei virale, dar şi a cirozei biliare, ciroza micronodulară
poate apărea şi în lipsa prezenţei alcoolului.
Ciroza macronodulară
Ciroza de tip mixt este cel mai des întâlnită, peste 50%. Caracterul conflictului
are şi el un rol important. În funcţie de acesta , cirozele hepatice pot fi active (ciroză+
hepatită activă) sau inactivă ( ciroză + hepatită persistent).
„Ciroza mixtă micro- şi macro-nodulară asociază particularităţile celor două tipuri
anterior descrise.Maoritatea cirozelor intră în această categorie.”5
1.2.3. SIMPTOMATOLOGIA
11
În ceea ce priveşte rolul hipertensiunii portale, aceasta este prezentă la valori ale
presiunii portale mai mari de 10 mm Hg. Decompensarea vasculară în ciroza hepatică
se manifestă prin:
Gastropatia portal-hipertensivă;
Splenomegalia;
În primele faze ale bolii, bolnavii cu ciroză hepatică sunt asimptomatici timp
îndelungat, primele simptome făcându-și apariția doar când aceasta este într-un stadiu
avansat.
Tulburările care pot apărea în această fază sunt:
Tulburările hormonale;
Astenia;
Senzația de sațietate;
Scăderea apetitului;
Creșterea temperaturii corpului;
Apariția unor modificări ale pielii, precum roșeața palmelor și tălpilor,
dilatarea vaselor pe nas.
În faza avansată simptomele și complicațiile cirozei sunt:
Icterul;
Hemoroizii externi;
Pruritul;
Tromboza de vena portă;
Dilatarea venelor;
12
Cumularea în cavitatea peritoneală de lichid (ascita);
Probleme de coagulare;
Deficiența imunitară ce duce la un risc crescut la infecții;
Apar și simptome neurologice;
Riscul mare de cancer hepatic
În faza terminală, somnolența este semnul cel mai des întâlnit, ducând chiar până la
coma hepatică. În ceea ce privesc problemele legate de coagulare, acestea apar de
obicei în urma deficitului factorilor prezenți în coagulare. În perioada de stare, apar
anumite semne, modificări splenice și hepatice în zona tegumentelor, dar și
mucoaselor, modificări endocrine, edeme, anumite tulburări hematolice și renale, dar
și cardiovasculare.
În peste 70% din cazuri, consistența ficatului crește, având marginea ascuțită,
volumul este de asemenea mărit, iar suprafața sa este de obicei regulată, fără
macronodului.
În cadrul unei examinări se poate constata prezenta icterului, insoțită de prurit și
urini colurice.
La bărbați pot să mai apară și steluțele vasculare pe torace. Des întâlnite sunt și
rubeoza palmară, bombarea membrelor inferioare, dar și colorația brună a
tegumentelor acestora.
13
Atrofia musculară însoţită de ascită, constituie la nivelul membrelor forma de
„păianje”. În cazul persoanelor de sex feminin, această atrofie musculară poate
produce de la tulburări de ciclu până la amenoree.
Sindromul Zieve este caracteristic în special cirozelor alcoolice. Se
caracterizează prin anemie hemolitică, dar şi prin hiperglicemie, având o
formă clinică destul de complexă. Acest sindrom se anifestă din punct de
vedere clinic prin hepatomegalie, febră, dureri în zona abdomenului.
Tulburările nervoase sunt prezente pe toată perioada evoluţiei cirozei, adesea
se întâlneşte ca fenomen de debut. Nu de puţine ori, o stare de nelinişte însoţită
de somnolenţă şi uneori insomnie, pot reprezenta semnele ce vor declanşa o
posibilă dramă hepatică.
Litiaza biliară este de obicei asimptomatică şi des înâlnită la cirotici.
Afectarea pulmonară se manifestă de regulă prin cianoză, dispnee şi degete
hipocratice.
Ulcerul gastric apare atât în urma scăderii rezistenţei mucoasei, cât şi drept
consecinţă a tulburărilor de metabolizare.
Sistemul cardio-vascular este afectat prin prezenţa hipotensiunii, a colecţiilor
pericardice şi chiar a miocardiopatiei toxice.
1.2.4.TABLOU CLINIC
14
Perioada compensată este perioada în care simptomele își fac foarte puțin
simțită prezența, prezență de care bolnavii abia își pot da seama.
Simptome digestive:
Senzație de saturație;
Inapetență;
Dureri la nivelul abdomenului;
Meteorism;
Diaree;
Constipație.
Simptome la nivelul sistemului nervos:
Insomnii:
Amețeli;
Cefalee;
Irascibiltate;
Oboseală fizică și psihică.
Alte simptome în cadrul cirozei hepatice compensate:
Dereglări menstruale;
Urticartie;
Scăderi ale libidoului;
Prurit;
Sângeraări gingivale.
În urma efectuării unui examen obiectiv se poate observa:
Eritroză palmară și facială;
O stare de malnutriție;
Steluțe vasculare;
Echimoze.
1.2.5. EVOLUŢIE
Cancerul hepatic este mai des întâlint la bărbaţi, mai ales la cei cu vârsta de peste 50
de ani.
Hemoragia digestivă este considerată ca fiind printre cele mai grave urgenţe,
cauzată de ruperea varicelor esofagiene. Cauza care produce ruperea directă şi
sângerarea acestor varice, nu se cunoaşte încă cu precizie, iar apariţia acestora
este considerată ca fiind secundară HTP. S-au determinat câţiva factori care
duc la sângerarea venelor esofagiene, printre care:7
Esofagita peptică;
16
Hiperpresiunea în zona venelor esocardiotuberozitare.
Ruptura acestor varice determină de obicei hematemeză, aceasta fiind
manifestată prin vărsături de sânge, având o culoare ce variază de la roşu închis,
până la roşu deschis şi este însoţită de apariţia sângelui în scaun, scaun cu hemoragii
şi de culoare neagră de tip melenic.
În ceea ce priveşte simptomele, acestea diferă din punct de vedere al intensităţii
hemoragiei de la o uşoară astenie, până la cele ce duc la prezenţa şocurilor
hemoragice.
De obicei, mai sunt prezente şi alte semne, precum:
Ascita;
Circulaţia colaterală a abdomenului.
Până în acest moment sunt cunoscute două tendinţe în cercetarea bolnavilor cu
acest tip de hemoragie:
Cea de-a doua tendinţă este cea a diagnosticului tardiv, prin utilizarea
tehnicilor menţionate în diagnosticul precoce, dar la un interval mai mare de
timp de la hemoragie ( zile/săptămâni).
Un factor de mare importanță de care depinde viața celor bolnavi cu ciroză hepatică
este diferențierea hemoragiei prin ruperea varicelor de hemoragia ulcerului gastric.
Acesată diferențiere se poate realiza prin endoscopie sau radiologie.
Hemoragia digestivă, de-a lungul evoluției sale se poate împărți în două direcții :
17
o Stoparea ei prin tratament;
o Continuarea pierderii de sânge până la decesul pacientului.
Encefalopatia hepatoportală
Aceasta este reprezentată de semne de natură neuropsihice care sunt înâlnite în
mai multe rânduri la un bolnav cu ciroză hepatică decompensată.
Există numeroși factori care duc la instalarea encefalopatiei hepatoportale, printre
care :
Anumite leziuni hepatice;
Hemoragia digestivă;
O susceptabilitate a creierului;
Paracenteza;
Anastomoza chirurgicală;
Anumite medicamente;
Alimentele cu exces proteic;
Hipopotasemia;
Insuficiența renală;
18
Constipația;
Infecția;
Unele intervenții chirurgicale.
În ceea ce privește aspectul clinic, acesta este caracterizat prin semne neuropsihice
care diferă, începând cu tulburări nesemnificative de memorie, dezorientare,
somnolență, agitație, acestea fiind prezente mai ales în stadiul de debut și ajungându-
se în fazele avansate până la comă.
Perturbările de comportament își fac simțită și ele prezența prin stări de apatie,
continuând cu stări agitate, euforice, pacienții devenind agresivi, iritați. În stadii
avansate, pacienții cu ciroză hepatică se caracterizează prin crize de agitație care
alternează cu perturbări maniacale, halucinații, somnolențe și uneori chiar delir.
Într-o fază foarte avansată se ajunge până la starea de comă din care pacientul se
trezește brusc, din când în când, agitat, revenind în starea de comă după scurt timp.
Ciroza hepatică prezintă și alte complicații , printre care :
Sindromul hepatorenal;
Infecții ;
Tromboza;
Infecții intestinale;
Tromboflebită portală;
Oculzii intestinale;
Septicemia;
Peritonita acută;
Peritonita cronică bacilară;
Ștrangularea herniei.
În ceea ce privește prognosticul în cazul bolnavilor cu ciroză hepatică, acesta este
destul de aspru, pacienții ajungând la deces într-o perioadă mai scurtă de 2 ani din
momentul instalării ascitei. Acesta este foarte tare influențat de prezența gravelor
complicații, însă există anumite măsuri care ar putea ameliora prognosticul dat,
printre care:
renunțarea la consumul de băuturi alcoolice;
tratarea imediată a infecțiilor.
19
Debutul și evoluția pacienților cu ciroză hepatică:
20
1.2.6. TRATAMENT
Tratamentul preventiv:
“Prevenirea trecerii unei stări patologice într-o altă stare patologică,
depistarea multor factori etiologici, identificarea stărilor de preciroză, precum și
posibilitățile de prevenire a exacerbărilor, a recidivelor și complicațiilor, postulează
primatul profilaxiei.” 6
Elementul fundamental al evoluției este constituit de tratarea corectă în
spital a fazei acute. Se urmăresc următoarele mijloace terapeutice:
Regimul igienico-dietetic;
Tratamentul medicamentos;
Tratamentul cu agenți fizici;
Tratamentul chirurgical.
6
G.Galea, Ciroza hepatică, Ed. Medicală, București,1973, pag.188
21
Tratamentul igieno-dietetic:
Tratamentul igienico-dietetic urmărește mai întâi de toate organizarea
condițiilor de muncă și de viață, precum și reglementarea activității psihice.
Tot prin regimul dietetic se pot îndepărta produșii care agravează starea
(alcoolul).
Fiind o boală cronică, ciroza hepatică, în stadiile de acalmie, pacineții bolnavi nu
vor fi supuși unor regimuri drastice.
Prin 1948, Patek ar fi susținut că regimul alimentar al unui cirotic, trebuie să fie
bogat în vitamine, complex, astăzi acceptându-se unul moderat din punct de vedere
caloric ( 1800-2600 cal.) variind în funcție de greautatea bolnavului.
23
vegetale (legume, untdelemn, zahăr, morcovi, sfeclă, gulii noi, dovlecei,
fasole, spanac, țelină);
făinoase (orez, pâine prăjită, cartofi, griș, macaroane).
Tratamentul medicamentos:
24
Perioada de aplicare;
Repaus;
Dietă;
Agenții medicamentoși.
Tratamentul ascitei:
În regimul ascitei sunt indicate sucurile de fructe, alimentele bogate în potasiu şi
o dietă hiposodată. Un factor important pentru îmbunătăţirea diurezei este
clinostatatismul.
Printre cele mai diuretice sunt:
Amiloridul ;
Ufrixul;
Furosemidul;
Triameterenul;
Nefrixul.
25
Bolnavii cu ciroză suportă mai uşor sângele şi mai greu anemia, în caz de nevoie
se poate recurge şi la transfuzii cu sânge total. Paracenteza nu este recomandată,
numai dacă este foarte necesar , atunci când ascita afectează funcţiile
cardiorespiratorii. Atunci când se face paracenteză, se va face şi o terapie diuretică,
pentru întreţinere.
Pe parcursul tratamentului ascitei, greutatea bolnavilor trebuie verificată zilnic,
la aceeaşi oră, astfel, pacienţii cu ascită fără edeme ar trebuie să piardă 1,5 kg/zi, iar
cei cu edeme, ar trebui să piardă mai mult, până la 2-3 kg/zi.
” După părerea Sheilei Sherlock, în fața unei come hepatice trebuie adoptat următorul
protocol terapeutic:
- Aprecierea la fiecare 4 ore a stării neuropsihice a bolnavului, pentru a depista
gradul tulburărilor de conștiență și ale sistemului motor.
26
- Notarea în fiecare zi a mirosului, a posibilității de a efectua construcția, din
bețe de chibrituri, a unei stele simple de cinci colțuri și a capacității de a
executa o operație matematică elementară.
- Înregistrarea, tot la 4 ore, a temperaturii și a pulsului.
- Evaluarea intensității icterului prin măsurarea cotidiană a bilirubinei.
- Notarea, în fiecare zi, a dimensiunii ficatului.
- Examenul toracic repetat pentru depistarea unui focar infecțios sau a edemului
pulmonar.
- Notarea bilanțului lichidian, dacă este posibil prin cântărire.
- Măsurarea, în fiecare zi, a hemoglobinei și a hematocritului și căutarea
sângelui în scaun.
- Determinarea zilnică a sodiului, a potasiului și a bicarbonaților în ser.
- În cazul oliguriei, aprecierea zilnică a ureei sanguineși urinare. ” 7
7
G.Galea, Ciroza hepatică, Ed. Medicală, București,1973, pag.515-516
27
Tratamentul chirurgical:
Tratamentul chirurgical este adresat ascitei. Acesta trebuie să se axeze pe
complexitatea verigilor care-l formează și să fie patogenic.
Operația constă în degrevarea ficatului de tensiunea sângelui, diminuând astfel
staza hepatică. S-a ajuns la concluzia ca tratamentul chirurgical este secundar,
primând cel medical, acesta fiind indicat doar în cazul în care tratamentul medical
eșuează în anumite forme de ascită.
În cazul sindromului ascitic există numeroși factori patogeni care se adaugă bolii
de bază, adică cirozei, factori de ordin limfatic, hormonal, umoral, determinând astfel
insuccese destul de des întâlnite, dar și descurajări.
Tratamentul chirurgical al ficatului cirotic a vizat încă de la început diminuarea
ascitei, încercându-se de-a lungul timpului diferite tipuri de intervenții și ajungându-
se într-un final la concluzia că intervențiile chirurgicale nu sunt nepărat necesare în
cazul sindromului ascitic.
” Din multitudinea operațiilor încercate de-a lungul anilor, cele mai importante,
după părerea lui N. Bucșa, sunt:
1. Omentohepatopexia simplă sau combinată cu ligamentura arterei splenice
(Moore și Singleton), a dat o serie de rezultate satisfăcătoare.
28
4. Drenajul terapeutic al canalului toracic prin care se realizează anastomaza
canalului limfatic cu esofagul sau venele azygos, în scopul de a realiza o
decompresiune limfatică a patului hepatic.
Tratamentul naturist:
O mare eficacitate în cazul cirozelor hepatice îl are rostopasca folosită sub formă
de suc sau tinctură. O lingură de suc de rostopască se va dizolva într-un pahar de apă
și se va administra o dată pe zi. Tinctura la fel ca și sucul de rostopască are rezultate
satisfăcătoare, în cazul ciroticilor. Aceasta se va administra de trei ori pe zi, inaintea
meselor principale, câte 20 de picături.
8
G.Galea, Ciroza hepatică, Ed. Medicală, București,1973, pag.521-523
29
1.2.7. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENȚILOR CU CIROZĂ HEPATICĂ
ROLUL DELEGAT:
ROLUL PROPRIU:
30
Trebuie să asigure alimentația necesară și în cantități mici și dese;
Să recolteze sângele pentru analizele de laborator și să supravegheze
pacienții;
Asistenții au obligația de a urmări cu atenție culoarea sclerelor, temperatura
corpului, culoarea urinei, a scaunelor, cantitatea acestora, pruritul, prezența
edemelor, modificări ale greutății corporale și modificările
comportamentale;
Tot asistenților medicali le revine și rolul de a nota, măsura, verifica și
interpreta și valorile următoarelor funcții : respirație, puls, tensiune,
anunțând medicul cu privire la orice modificare intervenită;
Un alt rol ce revine tot asistenților medicali este acela de a pregăti pacineții
pentru orice examen radiologic sau intervenție;
Să asigure igine bolnavilor, asistenții având rolul de a face pacienților
educația sanitară;
Asistenții medicali au rolul de a sfătui pacienții pe toată durata spitalizării.
31
Alte surse de informaţii pe care le-am folosit cu excepţia bolnavilor au fost:
membrii familiei, fişele medicale, echipa de îngriire, bilete de externare anterioare,
foile de observaţie şi scrisorile medicale.
Principalul element pe care l-am constituit a fost observarea pacientului. În paralel
cu observarea bolnavilor, în culegerea datelor am folosit şi examenul sistemelor prin:
Examenul radiologic;
Examenul fizic;
Examenul endoscopic;
Examenele obişnuite de laborator;
Anumite explorări funcţionale.
32
CAPITOLUL II PLANURILE DE ÎNGRIJIRE
2.1. Cazul I
DATE GENERALE :
Data internării:02.04.2014
Nume:B.
Prenume:S.
Genul : M
Vârsta :69 de ani
Naţionalitatea :română
Limba vorbită:română
Starea civilă: căsătorit
Religia :ortodoxă
Ocupaţia:pensionar
33
Interviu : Pacientul B.S. în vârstă de 69 ani suferă de o afecțiune cronică a
ficatului și anume ciroză hepatică cu virus C, care se caracterizează prin asocierea
fibrozei extinse cu necroza hepatocelulară și alterarea vascularizației
Pacientul B.S. în vârstă de 69 ani este pensionar, locuiește la bloc, însă are și o
gospodărie la țară, este ortodox, trăiește în condiții de viață bune.
În timpul liber, pacientul duce o viață activă, ocupându-se de grădina de la țară,
din gospodăria pe care o deține.
Are doi băieți cu care ține legătura constant, cei doi nelocuind în aceeași localitate cu
dânsul.
34
Investigații paraclince:
Stare generală : Mediocră ;
Stare de nutriție : Bună ;
Stare de conștiență : Păstrată ;
Facies : Normal ;
Tegumente: Iritație palmară ;
Mucoase: Subicter scleral;gingivoragii;
Tesut conjunctiv-adipos: În exces;
Sistem muscular: Normal ;
Sistem ganglionar: Normal ;
Sistem osteo-articular: Funcțional-integru, clinic;
Aparat respirator: Murmur vesicular bilateral, torace hipertonic,;
Aparat cardiovascular: Șoc apexian ;zgomote cardiace ritmice;
TA=135/75mm HG AV=80/min;
35
Nevoia Diagnostic de Obiective: Intervențiile asistentei: Evaluare:
fundamentală nursing
1.Nevoia de Procesul Pacientul să -monitorizez T.A., temperatura Ziua 1-2 :
se alimenta, inflamator prezinte confort corpului, pulsul, diureza și le -starea generală a
de a păstra o hepatic fizic în aprox. 5-7 trec în foaia de observație; pacientului stagnează;
stare bună; manifestat zile ; -asigur repausul la pat, într-o Ziua 3:
prin : poziție care să favorizeze - starea pacientului se
astenie,mărire respirația corectă a pacientului; îmbunătățește încet,
a de volum a -explic metodele de recoltare greutatea scade, iar
abdomenului, (urină/sânge); diureza începe să
balonare. -explic importanța păstrării crească;
regimului alimentar; -valoarea
-cântăresc greutatea corporală; transaminazelor crește :
-supraveghez atent reacțiile la TGO=132,5 ,
medicamentele administrate; TGO=148,5 ,
-administrez tratamentul UREE=48,65 ,
recomadat de medic: GGT=101 , BR
Silimarină,Ranitidină ,Arginină- TOT=1847, BR
p.ev., , ,Meprobamat,Ascovitin, DIR=1,167;
Vit.B1,Vit.B6); Ziua 4-5 :
36
-întâlnim o stare
ameliorată;
Ziua 6-7 :
-starea pacientului este
aproape normală, putem
spune în general bună.
37
3.Nevoia de a Edeme -menținerea -urmăresc edemele și respect -în urma respectării
fi curat, de a- gambiere integrității regulile de prevenire a anumitor indicațiilor, în 4-5 zile
și proteja manifestate tegumentelor; infecții nasocomiale; pecientul poate să
tegumentele; prin leziuni de -efectuarea -urmăresc icterul scleral; efectueze și să-și
grataj ; toaletei de unul -întrețin igiena lenjeriei, a mențină singur toaleta;
singur în aprox. tegumentelor și cavității bucale;
4-5 zile; -măsor greutatea pacientului,
făcând o comparație cu
greutatea la internare (ziua V-a
=92 kg, la internare= 95 kg);
-administrez calmante pentru
prurit.
38
4. Nevoia de -epuizare; -atingerea unui - reduc în totalitate efortul fizic
a se îmbrăca - slăbiciune, grad înalt de al pacientului;
și dezbrăca; manifestate autonomie a -îl încurajez să aibă încredere în
prin pacientului; propriile forțe;
imposibilitatea -implicarea
de a se îmbăca familiei
spăla, fără pacientului în
ajutor; ingrijire;
5.Nevoia de a -tulbure; -eliminarea unei -asigur respectarea repausului; Ziua 1: stare generală
elimina - inadecvată urini pe cât -explic tehnica recoltării(urină); relativ bună, cu prezența
calitativ; posibil de -realizez zilnic bilanțul Ingesta- bilirubinei;
-hipercroma. fiziologică; Excreta; Ziua 2-3: revenirea
-echilibrarea -cântăresc greutatea corporală; urinei la culoare aproape
pacientului în 1-2 -explic importanța regimului normală.
zile. alimentar și respectarea
acestuia;
-urmăresc scaunul și urina;
-observ funcțiile vitale și le trec
în fișa de observație;
-urmăresc reacțiile la
39
tratamentul administrat;
-explic familiei în ceea ce
privește dieta.
40
a. PLAN DE ÎNGRIJIRE II
DATE GENERALE:
Nume: B.
Prenume:A.
Genul: masculin
Vârstă: 63 de ani
Naționalitatea: română
Limba vorbită:română
Starea civilă:căsătorit
Religia:ortodoxă
Ocupația :pensionar
41
INTERVIU:
Pacientul în vârstă de 63 de ani, nu are antecedente de HAV sau infectare cu
virusuri hepatice, diagnosticat cu un an în urmă cu ciroză hepatică mixtă, consumator
de etanol, prezența varicelor esofagiene, de gradul II-III, ciroză portal decompensată,
se internează cu febră 39°, diaree (4-5 scaune/zi), cu fragmente colorate, apoase,
apărute cu 24 de ore în urmă.
Pacientul B.A. în vârstă de 63 de ani a folosit inițial propanolol 1/2 + b (40mg) la
interval de 8 ore, revenind la 10 mg de 3 x/zi și 6 dj/zi spironalactonă.
Investigații paraclinice:
HEMOGRAMA Hemoglobina-10,3 g
Leucocite-44200
TROMBOCITOGRAMA Trombocite-11800/mm3
42
FOSFATAZĂ ALCALINĂ 93
BILIRUBINA TOTALĂ 4,4 mg%
BILIRUBINA DIRECTĂ 3,2 mg%
ICONOGRAMA REREICĂ ȘI Na+S =136, Cl+S=104, K+S= 4,3
URINARĂ
43
N.fundamenta Diagnostic nursing Obiective Intervenţii Evaluare
lă
1.N. de a se Dificultăți în urmarea -respectarea -respectarea de către
alimenta, și respectarea dietei regimului chiar din -explicarea riscurilor pacient a regimului hepatic;
hidrata manifestate prin prima zi de la nerespectării regimului;
necunoașterea externare; -introducerea regimului
alimentelor pe care le fără sare plus
poate folosi și cele ce suplimentele cu KCL.
sunt interzise;
2.N. de -febră 39˚ şi frisoane -scăderea febrei în -administrarea - după 2 h, starea
menținere a datorită imunităţii la 24 de h; Cefalosporina + Kefzol + pacientului s-a îmbunătățit,
temperaturii infecţii; -în cca 24 h- băuturi reci sau calde; lipsesc frisoanele, iar după
corporale la înlăturarea -măsurarea temperaturii, cca 24 h acesta este afebril
valori frisoanelor. atât dimineața cât și (36,5 °C ).
normale. seara, în fiecare zi și la
început din oră în oră.
3.N. de a se Balonări, disconfort -înlăturarea -recoltarea probelor -prezentarea unui
mișca abdominal, disconfortului în pentru examenele de disconfort determinat la
bolborisme, suspect aproximativ 2 citologie și bacteriologie; nivelul abdomenului;
de afectare la nivelul săptămâni; -reducerea mișcărilor;
44
stomacului. -administrarea Axid până
la externare.
4.N. de a avea Circulație colaterală; -reducerea varicelor - se recolteaza probe din - prezentarea unor tulburări
o respirație și splenomegalieVarice esofagiene, a sânge; moderate la nivelul
o circulație esofagiene; - circulației - se administrează aparatului circulator.
bună trombocitogenie colaterale precum propanol, vitaminele
-hipertensiune și a splenomegaliei; B1,B6, B12 și preventiv
portală; fitomenadiona;
45
7.N. de a Probleme în ceea ce - exprimarea -asigurarea unui mediu - pacientul își va exprima
comunica privește comunicarea, nevoilor cu mai plăcut,liniștit, armonios; cu încredere nevoile
prezența jenei și a mult curaj în câteva -câștigarea încrederii personale;
timidității manifestate zile (2-3); bolnavului;
apariția neîncrederii
chiar și în personalul
medical care se ocupă
de el;
8.N. de a se Apariția refuzului în - în 3-4 zile , -asigurarea unui mediu - îndeplinirea activităților
recreea îndeplinirea anumitor pacientul să accepte liniștit, corespunzător recreative de către pacient.
activități de recreere să îndeplinească nevoilor;
manifestate prin stres, activitățile de - asigurarea unor metode
slăbiciune, oboseală. recreere pe care le de relaxare: reviste,
refuza până acum. ziare, cărți, TV etc.
9.N. de a se Pacientul este jenat la -pacientul să fie - respectarea intimității ; - pacientul se poate îmbrăca
îmbrăca și îmbrăcare și capabil să se și dezbrăca fără probleme.
dezbrăca dezbrăcare. îmbrace și să se
dezbrace fără jenă.
10.N. de a Grija pentru - ameliorarea -detrminarea pacientului -pacientul își recapătă
acționa din semnificația existenței îngrijorării până la de a-și exprima valorile ; încrederea proprie
46
punct de proprii manifestată 5 zile; -asigurarea existențe.
vedere al prin apaima de moarte confidențialității;
credințelor și şi neacceptarea bolii;
valorilor
11.N. de a se Problema în ceea ce - în termen de 5 - convinge pacientul de - pacientul își asumă rolul
realiza privește asumarea până la 6 zile, responsabilitatea care-i pe care-l deține, și anume
rolului de bolnav, pacientul să poată revine asupra rolul de pacient.
manifestată prin îndeplini anumite importanței rolului și îi
neacceptarea bolii. sarcini legate de furnizează acestuia
propriul său rol; informații despre dreptul
de a lua decizii în ceea
ce privește propria
persoană;
12.N. de a Refuzul, neacceptarea - exprimarea -motivează și informează - pacientul dorește să
învăța bolii. acceptului de a pacientul despre cunoască lucruri noi despre
învăța; importanța acumulării boala sa.
cunostiințelor în legătură
cu boala de care suferă.
47
b. PLAN DE ÎNGRIJIRE III
DATE GENERALE:
Nume: G.
Prenume: F
Genul : feminin
Vârsta: 51 de ani
Naționalitatea:română
Limba vorbită:română
Starea civilă:căsătorită
Religia:ortodoxă
Ocupația : învăţătoare
Datele spitalizării:
Data internării : 07.04.2013
Data externării : 13.04.2013
48
Interviu: Pacienta de 51 de ani, fără HAV , colecistectomizată cu câţiva ani în urmă,
prezintă mai târziu dureri la nivelul hipocondrului drept şi secvenţe icterice pentru care
se şi reinternează.
Diagnosticul medical la internare: hepatopatie cronică , iar după trei zile este
diagnosticat cu ciroză biliară primitivă;
Investigații paraclinice:
Hb 11,2 G/DL
Ht 34,9%
L 3200/Ml
N 60
M 6
Tr 86000/mm3
PH Acid
Albumină Absentă
Densitate 1009
Urobilinogen Crescut
Glucoză Absentă
49
Glicemie 113 mg%
Creatinină 0,6%
Uree 17,2 mg%
Colesterol 231 mg%
TGO 148
TGP 144
Fosfatază alcalină 587
Bilirubina totală 4 mg%
Tratament:
1. Scobutil 2f
2. Omeran 20 mg 2x1/zi
3. Fenobarbital 1tb/zi (1-5zile)
4. Propanolol 40 mg/zi
5. Ciprofloxacin 400 mg 2x1/zi
6. Dicarbocalm 2 tb 3x1/zi
7. Sucralfat 1 g la 6 h
Epicriza :
50
Recomandări la externare:
-regim hipolipidic
-control la 3 luni.
51
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
FUNDAMENTALĂ NURSING
1. N. de a respira şi Trombocitopenie -în timp de aprox. -corticoterapie propanol; - tulburările sanguiene ale
avea o bună manifestată prin buze 2 săptămâni , -sfătuieşte pacienta cum să-şi pacientei rămân nemodificate;
circulaţie carminate,gingivoragii; pacienta să perieze dantura fără a prezenta
hepatosplenomegalie; prezinte o sângerări.
diminuare a
tulburărilor
sanguine;
2. N. de a se mişca -probleme în vederea - în timp de 3-4 - pacietei i se recomandă - pacienta prezintă
mişcării, dificultatea zile, pacienta să repaus ; îmbunătăţiri ale mişcărilor;
de a avea o bună poată efectua - tratament cu scobutil 2f/zi;
postură, manisfestate mişcări fără -încearcă să i se descopere
prin dureri spontane şi durere; poziţiile în care durerea
moderate; pacientei este redusă;
3.N. de a evita Afecţiuni gastrice -în timp de cca. -furnizează pacientei -pacienta nu mai prezintă
pericolele manifestate la palpare, 10zile abdomenul pansamente gastrice, îi explică durere la palpare;
regiunea abdominală pacientei să nu mai să-şi protejeze zona
devine sensibilă; prezinte durere la abdominală de anumite
palpare; traumatisme şi îi
52
administrează antiulceroase;
4.N. de a proteja Alterarea acestora ( -oprirea pruritului -urmăreşte cu atenţie icterul şi -nu apar modificări
tegumentele şi tegumente/mucoase), şi icterului; pruritul; semnificative;
mucoasele manifestată prin prurit, -taie unghiile pacientei;
leziuni de grataj, icter, -recoltează bilirubina;
Sclerotegumentar.
5.N. de a se odihni Probleme de a dormi şi -în cel mult o - furnizează sedative; -somn îmbunătăţit;
şi de a dormi dificultăţi cu odihna, săptămână, -aeriseşte salonul;
manifestate prin pacienta să prezinte -îndepărtează orice sursă de
disconfort la nivelul îmbunătăţiri ale dificultate ;
hipocondrului drept, somnului;
prurit tegumentar.
53
prin inadaptarea în îmbunătăţiri în ceea -oferă de asemenea şi suportul
rolul de bolnav. ce priveşte psihologic necesar;
comunicarea ; -ajută la creşterea nivelului
comunicativ;
8.N. de a fi Probleme în vederea -în timp de o -încurajează şi oferă sprijin -modul de a gândi al pacientei
preocupat în vederea realizării manifestate săptămână, psihologic; este schimbat, îmbunătăţit;
realizării prin perturbarea pacienta să prezinte
proprie stime. un anume interes
faţă de sine;
9.N. de a se recreea Lipsa de interes pentru -pacienta să fie -aplică şi pune la dispoziţia -pacienta prezintă destindere,
îndeplinirea anumitor capabilă să se pacientei anumite metode de relaxare;
activităţi, manifestată relaxeze; relaxare: TV, cărţi, reviste,
prin depresie. ziare şi recomandă de
asemenea plimbări ;
54
ANEXE (FOTO)
55
Fig. 3 Modificările structurii ficatului în ciroză
56
Fig.5 Eritroză palmară
57
Fig. 8 Ecografie ficat cirotic
Fig. 9 Endoscopie
Fig. 10 Paracenteză
58
Fig.11 Ficat cirotic
59
CONCLUZII
Cele trei cazuri pe care le-am prezentat şi cercetat au prezentat un mare interes cel
puţin din punct de vedere teoretic, fiind trei cazuri grave cu manifestări specifice, având o
patologie diversă, variind în funcţie de forma clinică, de vârsta pacientului,fiind necesar un
variat tablou de intervenţii şi investigaţii autonome şi delegate.
Din punct de vedere al gravităţii bolii, consider că lucrarea de faţă poate reprezenta atât
o şanşă cât şi o provocare în stadiul în stadiul final a formării ca viitor asistent medical.
60
BIBLIOGRAFIA
3.Buligescu L.- Bolile ficatului , căilor biliare şi pancreasului, vol.I, 1981, Editura Medicală,
Bucureşti
4.Ciurea T., Pascu O., Stanciu C.- Gastroenterologie şi hepatologie, 2003, Editura Medicală,
Bucureşti
61