Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ari-L5 Eigrp PDF
Ari-L5 Eigrp PDF
LUCRAREA DE LABORATOR 5
PROTOCOLUL DE RUTARE
EIGRP
(Enhanced Interior Gateway
Routing Protocol)
Protocolul EIGRP
1. Introducere
EIGRP face parte din clasa protocoalelor de tip “distance vector” şi a fost emis în anul
1992. EIGRP este o îmbunătăţire a protocolului IGRP, ambele fiind proprietare CISCO şi
pot opera doar pe ruterele CISCO.
Deşi EIGRP se comportă ca un protocol de rutare „link state”, el este un protocol de
rutare „distance vector”. Metricile folosite de EIGRP sunt lungimea de bandă (bandwith)
şi întârzierea (delay).
EIGRP utilizează protocolul RTP (Reliable Transport Protocol-Transport de încredere).
Protocolul de transport de încredere este responsabil pentru livrarea garantată, ordonată
de pachetele EIGRP pentru toți vecinii. Aceasta susține transmiterea amestecată de
pachete multicast sau unicast. Unele pachete EIGRP trebuie transmise fiabil și altele nu
impun această cerință. Pentru eficiență, este furnizată fiabilitatea numai atunci când este
necesar. De exemplu, într-o rețea multi-acces, care are capabilități multicast, cum ar fi
Ethernet, nu este necesar să trimită mesaje hellos fiabil pentru toți vecinii individual.
EIGRP trimite multicast un singur pachet salut informând receptoarele că pachetul nu
trebuie să fie confirmat. Alte tipuri de pachete, cum ar fi actualizări, necesită confirmarea
și acest lucru este indicat în pachet. Transportul de încredere are o prevedere pentru a
trimite pachete multicast rapid atunci când există pachete neconfirmate în așteptare.
Acest lucru asigură un timp de convergență scăzut în prezența legăturilor de viteze
diferite.
¾ Pachetul Update
¾ Pachetul Query
¾ Pachetul Reply
¾ Pachetul Hello
Pachetele Update sunt utilizate de EIGRP pentu a propaga informaţia de rutare. EIGRP
nu trimite reactualizări regulate, ele se trimit doar când apare o modificare de topologie.
Aceste reactualizări sunt trimise doar ruterelor care au nevoie de ele (muticast sau
unicast).
Aceste pachete folosesc primirea unei confirmări (ACK). Pachetele ACK sunt pachete
trimise atunci când se foloseşte opţiunea de primire a unei confirmări pentru pachetele
de tip Update, EIGRP, Query şi Reply.
2
Protocolul EIGRP
Pachetele Hello sunt utilizate pentru a descoperi vecinii şi sunt pachete multicast, fără
confirmare.
EIGRP include câteva caracteristici care nu se regăsesc în alte protocoale de tip ”distance
vector” precum RIP şi IGRP.
3
Protocolul EIGRP
RTP (Reliable Transport Protocol) este un protocol folosit de EIGRP pentru trimiterea şi
primirea pachetelor care cer confirmare (reliable) sau celor care nu cer confirmare
(unreliable). Protocoul RTP cere confirmări de la receptor la transmiţător. RTP poate
trimite pachete unicast sau multicast.
Actualizari limitate
Actualizarea parţială conţine informaţii doar despre ruta care s-a schimbat astfel
consumându-se mai puțină lățime de bandă (Bandwidth).
Actualizari limitate se referă la propagarea unei actualizări parţiale doar către acele rutere
care sunt afectate de schimbările produse.
Algoritmul DUAL previne crearea de bucle în reţea şi, de asemenea, permite tuturor
ruterelor implicate în schimbarea de topologie să se sincronizeze în acelaşi timp rezultând
o convergenţă (apare la momentul când toate ruterele dintr-o reţea şi-au „învăţat” toţi
vecinii existenţi la acel moment) rapidă.
Protocolul Hello
Înainte ca orice pachet EIGRP să fie schimbat între rutere, EIGRP trebuie mai întâi să îşi
cunoască toţi vecinii.Vecinii EIGRP sunt alte rutere direct conectate la reţea.
Ruterele EIGRP descoperă vecinii şi stabilesc ruterele vecine cu ajutorul pachetului
Hello.
În majoritatea reţelelor EIGRP, pachetele Hello sunt trimise la fiecare 5 secunde. Un
ruter cu EIGRP consideră că atât timp cât primeşte pachete Hello de la un alt ruter,
vecinul şi rutele lui rămân valide.
HOLDTIME-este timpul maxim aşteptat de un ruter până să primeasca următorul pachet
Hello.(vezi exemplul 4, pagina 9)
4
Protocolul EIGRP
Autentificarea
Ca şi alte protocoale de rutare, EIGRP poate fi setat pentru autentificare. RIPv2, EIGRP,
OSPF, IS-IS şi BGP toate pot fi setate pentru a cripta şi autentifica informaţia rutată.
Autentificarea asigură faptul că ruterele vor accepta informaţie doar de la alte rutere care
au fost configurate cu aceeaşi semnătură sau informaţie autentificată.
5
Protocolul EIGRP
Router1#conf t
Router1(config)#interface fastEthernet 0/0
Router1(config-if)#ip address 10.0.1.1 255.255.255.248
Router1(config-if)#no shut
Router1(config-if)#exit
Router1(config)#interface serial 0/0/1
Router1(config-if)#ip address 10.10.1.1 255.255.255.0
Router1(config-if)#no shut
Router1(config-if)#exit
Router1(config)#interface serial 0/0/1
Router1(config-if)#clock rate 64000
Router1(config-if)#exit
Router1(config)#interface serial 0/0/0
Router1(config-if)#ip address 172.16.1.2 255.255.255.0
Router1(config-if)#no shut
Router1(config-if)#end
Tabelul 1.
6
Protocolul EIGRP
Observaţia 1: IDrețea este reţeaua din care face parte adresa IP a interfeţei respective.
Exemplu 1
Router1(config)#router eigrp 1
Router1(config-router)#net 10.0.1.0
Router1(config-router)#net 172.16.1.0
Router1(config-router)#net 10.10.1.0
Router1(config-router)#exit
Router1(config)#
1.2 Pentru configurarea EIGRP doar pe o parte din interfeţele unui router, se va
utiliza masca wildcard
În acest caz, masca wildcard este inversul măştii subreţelei (SM). Astfel că, pentru un
SM: 255.255.255.248 (/29), în care biţii de host rămaşi sunt ultimii 4 din ultimul octet,
marca wildcard va fi : 0.0.0.7. Mai simplu, pentru a calcula masca wildcard în acest caz
se va scadea din 255.255.255.255, SM: 255.255.255.248. (vezi exemplul 2)
7
Protocolul EIGRP
Exemplu 2
Router1#conf t
Router1(config)#router eigrp 1
Router1(config-router)#network 10.0.1.0 0.0.0.7
Router1(config-router)#exit
Router1(config)#
Observaţie 1:
Chiar dacă în loc de masca wildcard se va trece masca de reţea, IOS-ul (sistemul de
operare al ruterelor CISCO) va şti să treacă în masca wildcard (vezi exemplul 3). Aceasta
se verifică cu ajutorul comenzii :
Router#show running-config
Exemplu 3
Router1#conf t
Router1(config)#router eigrp 1
Router1(config-router)#network 10.0.1.0 255.255.255.248
Router1(config-router)#exit
Router1(config)#
Router1#sh run
Building configuration...
Înainte ca orice actualizare de tip EIGRP să fie trimisă, ruterele stabilesc relaţiile între
vecini, prin pachetele HELLO (vezi exemplul 4). Aceste relaţii sunt verificate prin
comanda
8
Protocolul EIGRP
Exemplul 4
După cum se poate observa în exemplul de mai sus, Router1 are 3 reţele vecine prin care
poate comunica prin EIGRP.
Router#show ip route
Exemplul 5
Router1#sh ip route
Codes: C - connected, S - static, I - IGRP, R - RIP, M - mobile, B - BGP
D - EIGRP, EX - EIGRP external, O - OSPF, IA - OSPF inter area
N1 - OSPF NSSA external type 1, N2 - OSPF NSSA external type 2
E1 - OSPF external type 1, E2 - OSPF external type 2, E - EGP
i - IS-IS, L1 - IS-IS level-1, L2 - IS-IS level-2, ia - IS-IS inter area
* - candidate default, U - per-user static route, o - ODR
P - periodic downloaded static route
9
Protocolul EIGRP
D 192.168.1.0/24 [90/3196416] via 172.16.1.1, 00:02:39, Serial0/0/0
D 192.168.2.0/24 [90/3705856] via 172.16.1.1, 00:02:40, Serial0/0/0
D 192.168.100.0/24 [90/3198976] via 172.16.1.1, 00:02:39, Serial0/0/0
Rutele învăţate prin EIGRP sunt notate în tabele de rutare cu litera D, în timp ce rutele
direct conectate sunt notate cu litera C. Din exemplul precedent se observă cei 3 ‘vecini’
dar şi faptul că Routerul 1 poate să ajungă la orice rută din reţeaua prezentată.
Tot din exemplul 5 se poate observa că EIGRP suportă VLSM (Variable Lenght Subnet
Mask), adica măşti de subreţea diferite de măştile implicite ale unei reţele (clasele A, B
sau C). De aici se poate deduce că EIGRP este un protocol neorientat pe clasă (classless).
Router#show ip protocols
Exemplul 6
Router1#sh ip protocols
10
Protocolul EIGRP
• Lărgimea de bandă(Bandwidth)
• Intârzierea(Delay)
• Stabilitatea(Reliability)
• Incărcarea(Load)
Setările implicite ale EIGRP se reduc doar la 2 parametri: lărgimea de badă (BW) şi
întârziera (Delay).
METRICA=[K1*BW+(K2*BW)/256-Incărcarea+ K3 * Intarzierea]*[K5/stabilitatea+K4]
Corespondenţa coeficienților K:
K1-lărgime de bandă
K2-încărcare
K3-întârziere
K4,K5-siguranţă
Implicit, K2, K4, K5 au valoarea „0”; asta însemnand că încărcarea şi stabilitatea nu sunt
folosite în calcularea metricii. Valorile acestor K-uri pot fi modificate de către
administrator.
(acesta este formula de calcul a metricii în cazul în care nu se schimbă setările implicite)
11
Protocolul EIGRP
Convenţie : Între Router1 şi Router4 avem legătura A
Între Router 4 şi Router_BUC avem legătura B
Între Router_BUC şi PC_BUC_LAN avem legătura C
Şi presupunem că:
legătura A are BW=1024 Kbit,
legătura B are BW=1544 Kbit şi
legătura C are BW=20 000 Kbit.
Lărgimea de bandă care se va folosi în calculul metricii compuse EIGRP va fi cea mai
mică dintre aceste legături, şi anume cea a legăturii A:
BW=1024 Kbit.
Intârzierile de pe cele 3 legături se însumează.
Metrica va fi:
METRICA =107/BW legătura A*256+(Suma întârziere legătură A,B şi C)/10* 256
Exemplul 7
Router1#conf t
Router1(config)#interface serial 0/0/1
Router1(config-if)#bandwidth 1024
Router1(config-if)#end
Router4#conf t
Router4(config)#interface serial 0/0/1
Router4(config-if)#bandwidth 1544
Router4(config-if)#end
Router_BUC#conf t
Router_BUC(config)#interface fastEthernet 0/0
Router_BUC(config-if)#bandwidth 20000
Router_BUC(config-if)#end
12
Protocolul EIGRP
Observatie : Schimbarea valorii lărgimii de bandă nu se va produce în practică, aceasta
fiind doar o valoare pe care administratorul vrea ca protocolul de rutare (EIGRP-ul) să o
ia în considerare în procesul de calcul al metricii.
Metrica rezultată din stabilirea lărgimii de bandă pe cele 3 legături este evidenţiată mai
jos prin comanda dată pe Router1.
Router#show ip route
Exemplul 8
Router1#show ip route
Codes: C - connected, S - static, I - IGRP, R - RIP, M - mobile, B - BGP
D - EIGRP, EX - EIGRP external, O - OSPF, IA - OSPF inter area
N1 - OSPF NSSA external type 1, N2 - OSPF NSSA external type 2
E1 - OSPF external type 1, E2 - OSPF external type 2, E - EGP
i - IS-IS, L1 - IS-IS level-1, L2 - IS-IS level-2, ia - IS-IS inter area
* - candidate default, U - per-user static route, o - ODR
P - periodic downloaded static route
Exemplul 9
Pentru a verifica dacă într-adevăr banda pe o anumită legătură este cea stabilită de
administratorul de reţea, de exemplu pe Router1, se poate verifica astfel :
Router1#show interfaces serial 0/0/1
Serial0/0/1 is up, line protocol is up (connected)
Hardware is HD64570
Internet address is 10.10.1.1/24
MTU 1500 bytes, BW 1024 Kbit, DLY 20000 usec, rely 255/255, load 1/255
Router(config-if)#no bandwidth
13
Protocolul EIGRP
Exemplul 10
Analiza Rezultat: „MTU 1500 bytes, BW 1544 Kbit, DLY 20000 usec, rely 255/255, load
1/255, load 1/255”
2.2. Întârzierea (Delay) – timpul necesar unui pachet să traverseze o rută. La fel ca
lărgimea de bandă, întârzierea nu are o valoare dinamică, ci una statică bazată pe tipul de
conexiune la interfaţa respectivă. Valoarea este măsurată în microsecunde.
Pentru a observa efectul întârzierii în tranzitul pachetelor vom mări delay-ul pe Router4
astfel încât pachetele sa poată tranzita reţeua prin ramura de jos (Exemplul 11)
Iniţial, înaintea modificării, întârzierea totală observată de pe Route_BV era egală :
Exemplul 11
Router4#conf t
Router4(config)#interface serial 0/0/0
Router4(config-if)#delay 400000
Router4(config-if)#exit
Router4(config)#interface serial 0/0/1
Router4(config-if)#delay 400000
Router4(config-if)#exit
Router4(config)#interface fastEthernet 0/0
Router4(config-if)#delay 50000
Router4(config-if)#
14
Protocolul EIGRP
În urma acestor modificări se poate observa că valorile întârzierilor totale către reţeaua
192.168.100.0/24 văzute de Router_BV sunt :
Se observă că întârzierea pe ramura de jos este mai mare decât pe cea dus, astfel
pachetele vor ajunge la destinaţie pe ramura de sus, lucru observat si de pe staţia din
Braşov (Braşov_Lan) :
PC>tracert 192.168.100.2
1 49 ms 47 ms 41 ms 172.16.100.1
2 60 ms 67 ms 78 ms 172.16.1.2
3 121 ms 97 ms 158 ms 10.0.1.2
4 174 ms 142 ms 159 ms 192.168.2.2
5 204 ms 213 ms 183 ms 192.168.100.2
Trace complete.
15
Protocolul EIGRP
2.3. Siguranta (Reliability)- probabilitatea ca o conexiune să cadă (acestă probabilitate
se calculează în mod empiric – cât de des a căzut). Valoarea ei nu se poate modifica
direct și voit. Aceasta are o valoare dinamică, între 0 şi 255, exprimată în fracţie :
Analiza Rezultat: „MTU 1500 bytes, BW 1544 Kbit, DLY 20000 usec,reliability 255/255,
load 1/255”
Exemplu:
255/255 – 100% saturată
40/255 – capacitate de 16%
1/255 – capacitate foarte mare(cel mai putin încărcată)
16
3. Algoritmul DUAL
Algoritmul DUAL (Diffusing Update Algorithm) este folosit de către EIGRP şi vom
exemplifica mai jos cum acest algoritm funcţionează şi determină cea mai bună cale fară
buclă în transmiterea datelor cât şi căile de rezervă.
Succesorul este ruterul vecin aflat pe ruta de cost minim către reţeaua destinaţie. Adresa
IP a succesorului se poate observa în tabela de rutare după cuvântul « via ».
Distanţa fezabilă este cea mai mică metrică calculată pentru a atinge reţeua destinaţie. FD
este listată tot în tabela de rutare, fiind al doilea număr din succesiunea de numere din
paranteze.
Examinând tabela de rutare pentru Router1 din figură putem observa că cea mai bună
cale pentru a transmite pachetele prin EIGRP către reţeaua 192.168.1.0/24 este prin
Router4, iar distanţa fezabilă este 2681856.
Exemplul 12
Router1#show ip route
Codes: C - connected, S - static, I - IGRP, R - RIP, M - mobile, B - BGP
D - EIGRP, EX - EIGRP external, O - OSPF, IA - OSPF inter area
N1 - OSPF NSSA external type 1, N2 - OSPF NSSA external type 2
E1 - OSPF external type 1, E2 - OSPF external type 2, E - EGP
i - IS-IS, L1 - IS-IS level-1, L2 - IS-IS level-2, ia - IS-IS inter area
* - candidate default, U - per-user static route, o - ODR
P - periodic downloaded static route
Unul din motivele prin care algoritmul DUAL converge foarte rapid în urma unei
schimbări în topologia reţelei este acela că foloseşte căile de rezervă către alte rutere
cunoscute ca succesori fezabili, nemaifiind nevoie de a relua algoritmul.
Un succesor fezabil este un ruter vecin care are o cale de rezervă fără buclă către aceeaşi
reţea ca succesorul, dar satisfăcând în cele din urmă condiţia de fezabilitate.
Condiţia de fezabilitate (FC) e întâlnită atunci când distanţa de raportare a unui ruter
vecin către o reţea este mai mică decât distanţa fezabilă a ruterului local către aceeaşi
reţea, iar distanţa de raportare este practic o distanţă de fezabilitate către aceeași reţea
destinaţie.
Vom lua ca exemplu Router1, pentru a analiza informaţiile din tabela de rutare a Router1.
Exemplul 13
Router1#show ip route
Codes: C - connected, S - static, I - IGRP, R - RIP, M - mobile, B - BGP
D - EIGRP, EX - EIGRP external, O - OSPF, IA - OSPF inter area
N1 - OSPF NSSA external type 1, N2 - OSPF NSSA external type 2
E1 - OSPF external type 1, E2 - OSPF external type 2, E - EGP
i - IS-IS, L1 - IS-IS level-1, L2 - IS-IS level-2, ia - IS-IS inter area
* - candidate default, U - per-user static route, o - ODR
P - periodic downloaded static route
Exemplul 14
Router_BV#show ip route
Codes: C - connected, S - static, I - IGRP, R - RIP, M - mobile, B - BGP
D - EIGRP, EX - EIGRP external, O - OSPF, IA - OSPF inter area
N1 - OSPF NSSA external type 1, N2 - OSPF NSSA external type 2
E1 - OSPF external type 1, E2 - OSPF external type 2, E - EGP
i - IS-IS, L1 - IS-IS level-1, L2 - IS-IS level-2, ia - IS-IS inter area
* - candidate default, U - per-user static route, o - ODR
P - periodic downloaded static route
Exemplul 15
Analizând ruta către reţeua 192.168.100.0/24 mai jos sunt câteva explicaţii utile
1. P – indică faptul că ruta este într-o stare pasivă. Toate rutele în tabelul topologiei
EIGRP trebuie să fie în starea pasivă. Starea activă apare atunci când algoritmul
calculează o nouă rută, ceea ce duce la instabilitatea domeniului de rutare.
2. 192.168.100.0/24 – Aceasta este reţeua de destinaţie şi poate fi găsită și în tabela de
rutare.
3. 2 successors – Acesta este numărul de succesori pentru reţeua respectivă. Dacă vor
exista mai multe căi dar cu acelaşi cost vor fi atâţia succesori câte căi vor fi.
4. FD = 2174976
5. RD de Router3(10.0.1.2) = 2172416
6. FastEthernet 0/0 este interfaţa de ieşire către reţeua 192.168.100.0/24
Exemplul 16
Pentru a vizualiza informaţii despre metrica unei rute specifice, în continuarea comenzii
show ip eigrp topology se trece ca parametru opţional reţeua corespunzătoare :
Analiza tabelei de rutare ce conţine rute EIGRP poate deveni neclară datorită incluziunii
automate a rutelor-sumar EIGRP “Null0”. Interfaţa Null0 este doar o rută către nicaieri,
cunoscută sub numele de “găleata de biţi”.
Implicit, EIGRP foloseşte interfaţa Null0 pentru a rejecta orice pachet care coincide cu
ruta părinte, dar nu şi cu o rută de nivel inferior. Se verifică mai întâi rutele de nivel
inferior şi dacă adresa unui pachet nu coincide cu indicaţiile rutelor respective, pachetul
este direcţionat către această interfaţă Null0 pentru a fi efectiv aruncat
Exemplul 17
În cazul în care există diferite căi cu un cost egal către o destinaţie dată, EIGRP este
capabil să efectueze implicit load balancing, distribuirea sarcinii. Dacă este necesară
efectuarea de distribuire a sarcinii pe căi care nu au cost egal trebuie folosită comanda
variance. Această comandă este folosită pentru „a forţa” ruterul să folosească o serie de
căi cu cost diferit pentru a creea căi care să ofere redundanţă, către o anumită destinaţie.
Implicit, costul minim al unei rute este unu, însemnând că, dacă există mai mult de 2
hopuri (routere intermediare) către o destinaţie, acea cale nu va fi folosită. Pentru a oferi
redundanţă reţelei noastre trebuie să schimbăm acestă valoare, adică valoarea variance, la
un numar diferit de 1, care este setat implicit şi care înseamnă de fapt redundanţă pe
interfeţe cu cost egal.
Variance este definit ca un multiplicator care reprezintă diferenţele între metricile căilor
care apar în procesul de rutare. Valorea implicită este 1, ce însemnă că anumite căi
trebuie să aibă o aceeași metrică pentru a putea fi folosite în procesul de rutare.
Se observă că pe Router_BV metricile către reţeaua din Bucureşti sunt egale şi, de
acceea, în procesul de rutare este introdusă şi reţeaua 172.16.2.0/24. Asterixul din faţa
unei rute definește ruta implicită în tranzitul pachetelor.
Exemplul 18
Dacă dorim ca din Brasov să avem redundanţă spre reţeaua din București, de exemplu,
putem seta pe Router2, distribuirea sarcinii. Se poate folosi trăsătura împărţirii traficului
pe interfeţe prin redistribuţie, folosind comanda:
Router# traffic-share balanced
Pentru a vizualiza exact diferența în traseul pachetelor dinspre Brașov spre București pe
Router2, pe fluxul de date de pe interfaţa FastEthernet 0/0 vom modifica valoarea
implicită a variance-ului la 100. Iniţial, traseul pachetelor era conform desenului de mai
jos :
Pentru a evidenţia traseul pachetelor dinspre Brașov spre București folosim comanda
„traceroute” pe Router_BV:
Exemplul 19
Router_BV#traceroute 192.168.100.2
Type escape sequence to abort.
Tracing the route to 192.168.100.2
Router2#conf t
Router2(config)#router eigrp 1
Router2(config-router)#network 10.0.2.0
Router2(config-router)#variance 100
Router2(config-router)#end
Router_BV#traceroute 192.168.100.2
Type escape sequence to abort.
Tracing the route to 192.168.100.2
4.1. Sumarizare
Ca şi RIP, EIGRP sumarizează automat rutele pe care le primeşte într-o reţea. Rezultatul
autosumarizării poate fi văzut în tabelul de rutare. Sumarizarea înseamnă că ruterul nu va
avea în tabela de rutare decât o singură rută pentru o reţea de clasă A, una pentru rețea de
clasă B și alta de clasă C.
În cazul nostru, dacă folosim autosumarizarea, adresele de pe interfeţele care leagă cele 4
rutere împreună nu vor apărea în ruterele Bucureşti şi Braşov decât sub adresa generică
10.0.0.0 /8.
Exemplul 20
Router1#sh ip route
Codes: C - connected, S - static, I - IGRP, R - RIP, M - mobile, B - BGP
D - EIGRP, EX - EIGRP external, O - OSPF, IA - OSPF inter area
N1 - OSPF NSSA external type 1, N2 - OSPF NSSA external type 2
E1 - OSPF external type 1, E2 - OSPF external type 2, E - EGP
i - IS-IS, L1 - IS-IS level-1, L2 - IS-IS level-2, ia - IS-IS inter area
* - candidate default, U - per-user static route, o - ODR
P - periodic downloaded static route
Exemplul 21
Router1(config)#router eigrp 1
Router1(config-router)#no auto-summary
Router1#sh ip ro
Codes: C - connected, S - static, I - IGRP, R - RIP, M - mobile, B - BGP
D - EIGRP, EX - EIGRP external, O - OSPF, IA - OSPF inter area
N1 - OSPF NSSA external type 1, N2 - OSPF NSSA external type 2
E1 - OSPF external type 1, E2 - OSPF external type 2, E - EGP
i - IS-IS, L1 - IS-IS level-1, L2 - IS-IS level-2, ia - IS-IS inter area
* - candidate default, U - per-user static route, o - ODR
P - periodic downloaded static route
În tabela de rutare a ruterului din Bucureşti apar reţelele după dezactivarea sumarizării
însă 10.0.0.0 încă apare ca fiind o sumarizare deoarece pe ruterele 2 şi 3 nu s-a oprit
sumarizarea.
În reţele de mari dimensiuni, pentru a evita problemele cu dispariția unor reţele din tabela
de rutare, dar pentru a minimiza totuşi dimensiunea tabelei, se va folosi sumarizarea
manuală.
Utilizarea unei rute statice la 0.0.0.0/0 drept rută implicită nu e dependentă de protocoale
de rutare. Ruta implicită statică poate fi folosită cu oricare protocol de rutare suportat
curent. Ruta implicită statică este, de obicei, configurată pe ruterul care are o conexiune
cu o reţea din exteriorul domeniului de rutare EIGRP, de exemplu, pe ISP.
EIGRP necesită folosirea comenzii redistribute static pentru a include ruta implicită
statică în reactualizările rutate EIGRP. Rutele implicite oferă o cale implicită spre
exteriorul domeniului şi, la fel ca şi rutele sumarizate, micşorează numărul intrărilor în
tabela de rutare.
Exemplul 22
Router1(config)#int loop 1
Router1(config-if)#ip address 200.1.1.1 255.255.255.0
Router1(config-if)#no shut
Vom alege aceasta interfaţă virtuală ca fiind interfaţa implicită pe care vor fi trimise
pachetele pentru care nu există o destinaţie în tabela de rutare:
Implicit, EIGRP va folosi numai 50% din banda unei interfeţe pentru informaţie EIGRP.
Astfel, este prevenită situaţia în care se supra-utilizează o legătură şi nu mai rămâne
bandă pentru traficul normal. Comanda „ip bandwidth-percent eigrp” se foloseşte pentru
a configura procentajul din bandă alocată pentru EIGRP pe o interfaţă.
Pentru a limita folosirea unei benzi EIGRP la 50% din valoarea sa totală de 64 kbps se
utilizează comenzile:
Exemplul 23
Router1(config)#int s0/0/0
Router1(config-if)#ip he
Router1(config-if)#ip hello-interval eigrp 1 ?
<1-65535> Seconds between hello transmissions
Router1(config-if)#ip hello-interval eigrp 1 25
Numărul secundelor, atât pentru timpul de aşteptare cât şi pentru intervalul Hello, poate
varia de la 0 la 65535. Asta înseamnă că intervalul Hello poate fi setat la o valoare de 18
ore, care e potrivită pentru o foarte scumpă conexiune dial-up. Pentru a configura un
interval Hello de 60 secunde şi un timp de aşteptare de 180 secunde folosim comenzile
Protocolul EIGRP
ANEXA 1
LEGENDA
Legătură între porturile seriale ale două routere vecine. Acest tip de legătură se realizează cu cablu serial*
Legătură între porturile Fast Ethernet a două dispozitive diferite prin cablu UTP de cupru mufat cross-over (router-PC)
Legătură între porturile Fast Ethernet a două dispozitive de acelaşi prin cablu UTP de cupru mufat straight-through (router-PC)
A.B.C.D/M – Adresa de reţea din care fac parte cele două dispozitive de la capetele cablului (A.B.C.D) şi masca ei(nr. de biţi) (/M)
Observaţie : dacă, pe schema încarcată în Packet Tracer se ţine pointerul mouse-ului desupra unui cablu conector se vor afişa denumirile
interfeţelor de la capetele cablului (Ser0/0/0 , Ser 0/0/1, Fa 0/0) şi în cazul conexiunilor seriale se va evidenţia şi capătul DCE al cablului prin
apariţia simbolului ceas.
2811 – Denumirea routerului în Packet Tracer, este genul de dispozitiv folosit pentru o reţea
ICMP
X – Denumirea dată de utilizator unui anumit router ; X∈{Router_BV, Router_BUC,
Router1, Router2, Router3, Router4}
.x – Adresa IP atribuită interfeţei respective, scrisă prescurtat (vezi detaliere în fig. din
dreapta )