Sunteți pe pagina 1din 2

Mihail Vlad-Silviu

Anul I, semestrul II, specializarea Istorie


Modulul: Cultura şi societate românească. Relaţiile între Ţările Române, sec. XVI-XVIII

Serban Papacostea (n. 1928) este un scriitor important, absolvent al Facultăţii de Istorie şi
Geografie din cadrul Universităţii Bucureşti, “martor” al epocii comuniste, doctor în istorie şi
membru al Academiei Romane.

Lucrarea “Oltenia sub austrieci (1718-1739)” este probabil cea mai populară cercetare istorică a
autorului, fiind mai întâi susţinuta în faţa unei comisii de evaluare drept teză de doctorat, în anul
1950.

Pe parcursul cercetarii sale, autorul analizează teritoriul Olteniei pe plan politic, economic şi
militar, teritoriu care în perioada anilor 1718-1739 s-a aflat sub stăpânirea austriecilor, dar şi sub
influenţă turcească. Aceasta perioadă scurtă de instabilitate a Ţarii Romaneşti, este caracterizată
de o lunga serie de reforme, manifeste şi schimbări politice.

Intrarea trupelor austriece în Oltenia a cauzat oarecum o stare de panică. Nicolae Mavrocordat a
fost un domnitor fidel turcilor, şi este considerat primul reprezentant al perioadei fanariote, atât
pentru Ţara Românească, cât şi pentru Moldova. Începutul domniei sale in Tara Romaneasca a
fost cam instabil, caracterizat de o “prăpastie” între boierime si domnitor. Nicolae Mavrocordat a
fost adesea trădat de boieri1. În jurul anului 1716 a fost nevoit să se retragă din Bucureşti,
refugiindu-se la Giurgiu sub protecţia oştilor otomane. Acest refugiu temporar i-a oferit
domnitorului Nicolae Mavrocordat prilejul de a analiza situaţia, astfel, la întoarcerea sa în
Bucureşti “au cazut capete ale boierilor rasculaţi, astfel adâncindu-se ruptura dintre boierime şi
domnitor”2.

Totusi, tentativele de a il “detrona” pe Nicolae Mavrocordat au continuat, cunoaştem mişcarea


banului Radu Golescu ce “l-a lipsit pe Mavrocordat de o parte insemnata a trupelor”3 otomane. O
răscoală ce s-a lovit de puternicul rezfuz al austriecilor de a proteja teritoriul Munteniei.

Primul pas pentru stabilirea autorităţii habsburgice asupra Olteniei are loc prin convenţia
încheiată la Sibiu în primăvara anului 1717, timp în care autoritatea lui Ioan Mavrocordat –

1
Papacostea, Serban, “Oltenia sub stăpânirea austriacă (1718-1739)”, Ed. Enciclopedică, Bucuresti, 1998, p. 16-19
2
Ibidem, p. 16-19
3
Ibidem, p. 19-21

1
Mihail Vlad-Silviu
Anul I, semestrul II, specializarea Istorie
Modulul: Cultura şi societate românească. Relaţiile între Ţările Române, sec. XVI-XVIII
fratele lui Nicolae Mavrocoradat – a fost oficializată asupra Munteniei. Acest prim pas a fost
definitivat oarecum prin tratatul de la Passarowitz din 21 iulie 1718.

Perioada în care Oltenia se afla sub stăpânirea austriacă (1719-1739) poate fi caracterizată printr-
o lupta4 continuă între autoritatea pe care cele două mari puteri, Imperiul Austriac şi Imperiul
Otoman, încercau să o impună asupra teritoriului şi de dorintele marilor boieri. Abia în anul 1739
domnitorul Constantin Mavrocordat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, a reuşit realipirea Olteniei la
Ţara Românească.

În cadrul cercetării sale autorul, Şerban Papacostea, realizează o analiză în detaliu a influenţei
evenimentelor petrecute în Oltenia, pe plan politic şi social, sub stăpânirea austriacă, asupra
acţiunilor înfăptuite in Ţara Românească (Muntenia) de către domnitorii fanarioţi. Astfel, tragem
concluzia că aceşti domnitori, reprezentanţi ai Imperiului Otoman, au adaptat şi preluat o serie de
reforme occidentale, ce au fost aplicate in Oltenia de catre austrieci.

Bibliografie

Documente scrise:

 Papacostea, Serban, “Oltenia sub stăpânirea austriacă (1718-1739)”, Ed. Enciclopedică,


Bucuresti, 1998

Documente web:

A se vedea: http://www.ziare.com/cultura/documentar/ziua-sinistra-cand-oltenia-a-fost-cedata-
austriei-de-turci-in-1718-1312141

4
Ibidem, p. 310-320