Sunteți pe pagina 1din 14

Analiza performanţelor întreprinderii pe baza

rentabilităţii – partea I
1. Contul de profit şi pierdere – sursă de informaţii pentru analiza performanţelor întreprinderii
2. Analiza structurală a rezultatelor
3. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri
4. Analiza factorială a profitului pe produs
5. Analiza ratelor de rentabilitate
6. Analiza cost – volum – profit. Analiza pragului de rentabilitate

1. Contul de profit şi pierdere – sursă de informaţii pentru analiza performanţelor întreprinderii


Conceptul de performanţă se întâlneşte în literatura de specialitate cu diferite sensuri, de exemplu:
succes, rezultat al unei activităţi, acţiune1.
În domeniul economic, conceptul de performanţă acoperă accepţiuni diferite, cum ar fi: creştere,
rentabilitate, productivitate, randament2.
În acest capitol al lucrării, abordăm performanţa întreprinderii pe baza rentabilităţii care are în vedere
rezultatele obţinute prin utilizarea factorilor de producţie, respectiv cele recunoscute şi prezentate în contul
de profit şi pierdere. Rezultatul obţinut din deţinerea factorilor de producţie, de natura câştigurilor şi
pierderilor nerecunoscute ca urmare a unor tranzacţii şi care este o componentă a rezultatului global
(„comprehensive income“), se va trata la analiza patrimoniului net (activului net).
Rentabilitatea poate fi definită ca fiind „capacitatea unei întreprinderi de a obţine profit prin utilizarea
factorilor de producţie şi a capitalurilor, indiferent de provenienţa acestora“3.
Rentabilitatea este una dintre formele cele mai sintetice de exprimare a eficienţei activităţii
economico-financiare a unei firme, respectiv a tuturor mijloacelor de producţie utilizate şi a forţei de muncă,
ţinând cont de toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, producţie şi vânzare.
Pentru măsurarea rentabilităţii se utilizează două categorii de indicatori: profitul şi ratele de
rentabilitate. Mărimea absolută a rentabilităţii este reflectată de profit, iar gradul în care capitalurile sau
utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit este reflectat de rata rentabilităţii.
Ca indicatori de reflectare în mărime absolută a rentabilităţii se pot avea în vedere: rezultatul aferent
cifrei de afaceri, rezultatul exploatării, rezultatul financiar, rezultatul curent, rezultatul extraordinar,
rezultatul brut al exerciţiului, rezultatul net al exerciţiului.
Pentru exprimarea în mărime relativă a rentabilităţii se folosesc, de regulă, următoarele rate: rata
rentabilităţii comerciale, rata rentabilităţii resurselor consumate, rata rentabilităţii economice şi rata
rentabilităţii financiare.
Contul de profit şi pierdere face parte dintre situaţiile financiare de închidere a exerciţiului financiar,
fiind un document contabil de sinteză, care măsoară performanţele activităţii unei firme în cursul unei
perioade date.
În contul de profit şi pierdere este prezentat rezultatul activităţii desfăşurate de o societate pe parcursul
unui exerciţiu financiar, care poate fi profit sau pierdere. Aşa cum se cunoaşte, „obiectivul situaţiilor
financiare este de a furniza informaţii despre poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei
financiare a întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice“.
Profitul reprezintă componenta principală a avuţiei unei societăţi şi reflectă atât performanţa
întreprinderii, cât şi capacitatea firmei de a reinvesti sau de a acorda dividende.
Înainte de a discuta despre profit ca măsură a performanţei, trebuie să înţelegem care sunt principalii
utilizatorii ai informaţiilor financiare şi ce urmăresc ei.
Utilizatorii informaţiilor degajate de situaţiile financiare sunt investitorii (acţionari actuali sau
potenţiali), managerii, creditorii financiari, clienţii, salariaţii, statul, publicul, analiştii financiari etc.
Când vorbim de acţionari trebuie să distingem două categorii, şi anume acţionarii ordinari şi cei
preferenţiali.

1
Annick Bourgnigon, Peut-on definir la performance?, Revue Française de Comptabilité, 1995.
2
Bernard Colasse, Analyse financière d’entreprise, Editura La Decouverté, Paris, 1999, pag. 23.
3
V. Robu, N. Georgescu, Analiza economico-financiară, Editura Omnia Uni, Braşov, 2000, pag. 190.
1
Acţionarii ordinari doresc să obţină informaţii privind: nivelul profitului, şi în mod special profitul
viitor, eficienţa managementului (dacă activele sunt utilizate în mod eficient), profitul pe care îl aduce
investiţia lor şi dacă ar fi fost mai bine să investească diferit, riscul financiar şi de exploatare, cheltuielile
care sunt făcute de firmă în scopuri personale ale administratorilor (asigurarea maşină folosită numai de
administrator), lichiditatea, gradul de îndatorare, capacitatea de autofinanţare etc.
Acţionarii preferenţiali îşi asumă un risc mai mic decât acţionarii ordinari deoarece, indiferent de
profitul societăţii, aceştia primesc o sumă fixă ca dividend.
Ei urmăresc informaţii ca: valoarea netă a activelor, proporţia în care dividendele preferenţiale sunt
acoperite de profit. Acest grup de investitori este interesat mai mult de informaţia dacă s-a obţinut profit şi
nu dacă activitatea se poate dezvolta în viitor, acţionarii ordinari sunt cei care beneficiază de dezvoltarea
afacerii.
Creditorii sunt investitori pe termen scurt, mediu şi lung.
Creditorii pe termen scurt sunt, în general, furnizorii care urmăresc: lichiditatea şi solvabilitatea firmei,
valoarea netă realizabilă a activelor, profitul viitor, şansele de dezvoltarea a societăţii, riscul de exploatare, riscul
financiar.
Creditorii pe termen lung şi mediu doresc să fie informaţi despre profitul actual şi viitor, gradul de
îndatorare, autonomia financiară, lichiditate, dobânda acoperită, de fapt toate informaţiile privind structura
financiară şi rentabilitatea firmei.
Salariaţii sunt preocupaţi în primul rând de securitatea locului de muncă şi de remunerarea lor, de
aceea vor să obţină informaţii privind valoarea adăugată, rentabilitatea societăţii, lichiditate, profitul viitor.
Prin noul cod al muncii, societăţile sunt obligate să pună la dispoziţia salariaţilor situaţiile financiare,
veniturile, cheltuielile, profitul, politicile contabile, impozitele etc.
În ceea ce priveşte managerii, este foarte greu să sintetizezi ce informaţii financiare le sunt utile pentru
că nevoile diferă de la o situaţie la alta. Pe de o parte, aceştia sunt interesaţi în obţinerea tuturor informaţiilor
de mai sus, pentru că activitatea lor este interpretată în funcţie de aceste informaţii. Conducerea cere
informaţii detaliate pentru a putea analiza şi lua decizii în vederea acţionării într-un anumită direcţie. În afara
informaţiilor enumerate mai sus, ei urmăresc şi informaţii care ţin de contabilitatea de gestiune şi care au
implicaţii asupra tuturor indicatorilor, cum ar fi cost/produs, modificările în structura vânzărilor,
profitul/produs etc.
Statul urmăreşte dacă societatea respectă reglementările legale în vigoare, precum şi dacă societatea a achitat
datoriile pe care le are către stat. În cazul în care contabilitatea este conectată la fiscalitate, informaţiile prezentate de
situaţiile financiare servesc pentru stabilirea impozitului pe profit, TVA, alte impozite şi taxe.
Analizând ceea ce este menţionat mai sus, putem spune că majoritatea informaţiilor cerute de
utilizatorii de informaţii sunt cuprinse în contul de profit şi pierdere. De aceea, cu cât va fi mai detaliat
contul de profit şi pierdere, cu atât va fi mai transparent pentru utilizatorul informaţiei financiare. În cadrul
contului de profit şi pierdere, componentele sale sunt trecute într-o anumită ordine, astfel încât fiecare linie
să arate utilizatorului care este situaţia societăţii, în funcţie de ce element este analizat.
Putem spune că situaţia financiară numită „cont de profit şi pierdere“ explică câteva, dar nu toate
modificările care apar în cadrul activelor, pasivelor şi al capitalurilor proprii între două bilanţuri consecutive,
pentru că în contabilitate se aplică principiul recunoaşterii veniturilor şi cheltuielilor care precizează:
„...Recunoaşterea veniturilor în contul de profit şi pierdere se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii
activelor şi a reducerii datoriilor (de exemplu, creşterea netă a activelor rezultă din vânzarea produselor sau
a serviciilor ori descreşterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii)…“
„...Recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau a reducerii
acestora (drepturile salariale angajate sau amortizarea mijloacelor fixe)“.
Modul de prezentare a contului de profit şi pierdere diferă de la o ţară la alta, după conţinutul
informaţional şi după forma de prezentare.
După conţinutul informaţional, distingem două forme, şi anume:
 cont de profit şi pierdere, cu prezentarea veniturilor şi cheltuielilor după natura lor;
 cont de profit şi pierdere, cu prezentarea după destinaţie a cheltuielilor de exploatare (pe funcţii ale
întreprinderii).
În România structura contului de profit şi pierdere se prezintă astfel :
2
SITUAŢIA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR la data de 31 decembrie 2016,
pentru societățile care aplică Ordinul 1802/2014
Cod 20 - lei -
Perioada de raportare
Denumirea indicatorilor Nr. rd. An
An curent
precedent
A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02 + 03 - 04 + 05 + 06) 01
Producţia vândută (ct. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708) 02
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03
Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 04
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate din Registrul general şi care 05
mai au în derulare contracte de leasing (ct. 766*)
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 7411) 06
2. Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie (ct. 711 + Sold C 07
712) Sold D 08
3. Venituri din producţia de imobilizări necorporale şi corporale (ct. 721 + 722) 09
4. Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale (ct. 755) 10
5. Venituri din producţia de investiţii imobiliare (ct. 725) 11
6. Venituri din subvenţii de exploatare (ct. 7412 + 7413 + 7414 + 7415 + 7416 + 12
7417 + 7419)
7. Alte venituri din exploatare (ct. 751 + 758 + 7815) 13
- din care, venituri din fondul comercial negativ (ct. 7815) 14
- din care, venituri din subvenţii pentru investiţii (ct. 7584) 15
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd. 01 + 07 - 08 + 09 + 10 + 11 + 12 + 13) 16
8. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile (ct. 601 + 602) 17
Alte cheltuieli materiale (ct. 603 + 604 + 606 + 608) 18
b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă) (ct. 605) 19
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 20
Reduceri comerciale primite (ct. 609) 21
9. Cheltuieli cu personalul (rd. 23 + 24), din care: 22
a) Salarii şi indemnizaţii (ct. 641 + 642 + 643 + 644) 23
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială (ct. 645) 24
10. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale (rd. 26 - 27) 25
a.1) Cheltuieli (ct. 6811 + 6813 + 6817) 26
a.2) Venituri (ct. 7813) 27
b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 29 - 30) 28
b.1) Cheltuieli (ct. 654 + 6814) 29
b.2) Venituri (ct. 754 + 7814) 30
11. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 32 la 38) 31
11.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe (ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 615 + 621 32
+ 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628)
11.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate; cheltuieli 33
reprezentând transferuri şi contribuţii datorate în baza unor acte normative speciale
(ct. 635 + 6586*)
11.3. Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător (ct. 652) 34
11.4. Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale (ct. 655) 35
11.5. Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare (ct. 6587) 36
11.6. Alte cheltuieli (ct. 651 + 6581 + 6582 + 6583 + 6588) 37

3
Cheltuieli cu dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile radiate din Registrul 38
general şi care mai au în derulare contracte de leasing (ct. 666*)
Ajustări privind provizioanele (rd. 40 - 41) 39
- Cheltuieli (ct. 6812) 40
- Venituri (ct. 7812) 41
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (rd. 17 la 20 - 21 + 22 + 25 + 28 + 31 + 39) 42
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:
- Profit (rd. 16 - 42) 43
- Pierdere (rd. 42 - 16) 44
12. Venituri din interese de participare (ct. 7611 + 7612 + 7613) 45
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 46
13. Venituri din dobânzi (ct. 766*) 47
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 48
14. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată (ct. 7418) 49
15. Alte venituri financiare (ct. 7615 + 762 + 764 + 765 + 767 + 768) 50
- din care, venituri din alte imobilizări financiare (ct. 7615) 51
VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 45 + 47 + 49 + 50) 52
16. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile financiare 53
deţinute ca active circulante (rd. 54 - 55)
- Cheltuieli (ct. 686) 54
- Venituri (ct. 786) 55
17. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666*) 56
- din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile afiliate 57
Alte cheltuieli financiare (ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668) 58
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 53 + 56 + 58) 59
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă): 60
- Profit (rd. 52 - 59)
- Pierdere (rd. 59 - 52) 61
VENITURI TOTALE (rd. 16 + 52) 62
CHELTUIELI TOTALE (rd. 42 + 59) 63
18. PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(A)
- Profit (rd. 62 - 63) 64
- Pierdere (rd. 63 - 62) 65
19. Impozitul pe profit (ct. 691) 66
20. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct. 698) 67
21. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A PERIOADEI DE RAPORTARE:
- Profit (rd. 64 - 66 - 67) 68
- Pierdere (rd. 65 + 66 + 67); (rd. 66 + 67 - 64) 69

4
SITUAŢIA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR la data de 31 decembrie 2016
pentru societățile care aplică Ordinul 2844/2016
Cod 20 - lei -
Perioada de raportare
Denumirea indicatorilor Nr. rd. An
An curent
precedent
A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02 + 03 - 04 + 05) 01
Producţia vândută (ct. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708) 02
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03
Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 04
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri (ct. 7411) 05
2. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse (ct. 711) Sold C 06
Sold D 07
3. Venituri din producţia de imobilizări şi investiţii imobiliare (rd. 09 + 10) 08
4. Venituri din producţia de imobilizări necorporale şi corporale (ct. 721 + 722) 09
5. Venituri din producţia de investiţii imobiliare (ct. 725) 10
6. Venituri din activele imobilizate (sau grupurile destinate cedării) deţinute în 11
vederea vânzării (ct. 753)
7 Venituri din reevaluarea imobilizărilor necorporale şi corporale (ct. 755) 12
8. Venituri din investiţii imobiliare (ct. 756) 13
9. Venituri din active biologice şi produse agricole (ct. 757) 14
10. Venituri din subvenţii de exploatare (ct. 7412 + 7413 + 7414 + 7415 + 7416 + 15
7417 + 7419)
11. Alte venituri din exploatare (ct. 758 + 751) 16
- din care, venituri din subvenţii pentru investiţii (ct. 7584) 17
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd. 01 + 06 -07 + 08 + 11 + 12 + 13 + 14 + 18
15 + 16)
12. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabil (ct. 601 + 602) 19
Alte cheltuieli materiale (ct. 603 + 604 + 606 + 608) 20
b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă) (ct. 605) 21
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 22
Reduceri comerciale primite (ct. 609) 23
13. Cheltuieli cu personalul (rd. 25 + 26), din care: 24
a) Salarii şi indemnizaţii (ct. 641 + 642 + 643 + 644) 25
b) Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială (ct. 645) 26
14. a) Ajustări de valoare privind imobilizările necorporale, corporale, investiţiile 27
imobiliare şi activele biologice evaluate la cost (rd. 28 - 29)
a.1) Cheltuieli (ct. 6811 + 6813 + 6816 + 6817) 28
a.2) Venituri (ct. 7813 + 7816) 29
b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 31 - 32) 30
5
b.1) Cheltuieli (ct. 654 + 6814) 31
b.2) Venituri (ct. 754 + 7814) 32
15. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 34 la 42) 33
15.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe (ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 615 + 621 34
+ 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628)
15.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate; cheltuieli 35
reprezentând transferuri şi contribuţii datorate în baza unor acte normative speciale
(ct. 635 + 6586)
15.3. Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător (ct. 652) 36
15.4. Cheltuieli legate de activele imobilizate (sau grupurile destinate cedării) 37
deţinute în vederea vânzării (ct. 653)
15.5. Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor necorporale şi corporale (ct. 655) 38
15.6. Cheltuieli privind investiţiile imobiliare (ct. 656) 39
15.7. Cheltuieli privind activele biologice şi produsele agricole (ct. 657) 40
15.8. Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare (ct. 6587) 41
15.9. Alte cheltuieli (ct. 651 + 6581 + 6582 + 6583 + 6585 + 6588) 42
Ajustări privind provizioanele (rd. 44 - 45) 43
- Cheltuieli (ct. 6812) 44
- Venituri (ct. 7812) 45
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (rd. 19 la 22 - 23 + 24 + 27 + 30 + 33 + 43) 46
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:
- Profit (rd. 18-46) 47
- Pierdere (rd. 46-18) 48
16. Venituri din acţiuni deţinute la filiale (ct. 7611) 49
17. Venituri din acţiuni deţinute la entităţi asociate ( ct. 7612) 50
18. Venituri din acţiuni deţinute la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (ct. 51
7613)
19. Venituri din operaţiuni cu titluri şi alte instrumente financiare (ct. 762) 52
20. Venituri din operaţiuni cu instrumente derivate (ct. 763) 53
21. Venituri din diferenţe de curs valutar (ct. 765) 54
22. Venituri din dobânzi (ct. 766*) 55
- din care, veniturile obţinute de la entităţile din grup 56
23 Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată (ct. 7418) 57
24. Venituri din investiţii financiare pe termen scurt ( ct. 7617) 58
25. Alte venituri financiare (ct. 7615 + 764 + 767 + 768) 59
VENITURI FINANCIARE-TOTAL (rd. 49 + 50 + 51 + 52 + 53 + 54 + 55 + 57 + 58 + 60
59)
26. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile financiare 61
deţinute ca active circulante (rd. 62 - 63)
- Cheltuieli (ct. 686) 62
- Venituri (ct. 786) 63
27. Cheltuieli privind operaţiunile cu titluri şi alte instrumente financiare (ct. 661) 64
28. Cheltuieli privind operaţiunile cu instrumente derivate (ct. 662) 65
29. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666*) 66
- din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile din grup 67
30. Alte cheltuieli financiare (ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668) 68
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 61 + 64 + 65 + 66 + 68) 69
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă):
- Profit (rd. 60-69) 70
6
- Pierdere (rd. 69 - 60) 71
VENITURI TOTALE (rd. 18 + 60) 72
CHELTUIELI TOTALE (rd. 46 + 69) 73
31. PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă):
- Profit (rd. 72-73) 74
- Pierdere (rd. 73 - 72) 75
32. Impozitul pe profit curent (ct. 691) 76
33. Impozitul pe profit amânat (ct. 692) 77
34. Venituri din impozitul pe profit amânat (ct. 792) 78
35. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct. 698) 79
36. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A PERIOADEI DE RAPORTARE:
- Profit (rd. 74 - 76 - 77 + 78 - 79) 80
- Pierdere (rd. 75 + 76 + 77 - 78 + 79) (rd. 76 + 77 + 79 - 74 - 78) 81

1. Cifra de afaceri netă cuprinde sumele provenind din vânzarea bunurilor şi serviciilor ce intră în
categoria activităţi curente ale întreprinderii, după scăderea reducerilor comerciale, a TVA şi a
altor impozite şi taxe aferente.
2. Variaţia stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate şi producţie în curs,
reprezentând variaţia în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la costurile de
producţie efective a stocurilor de produse şi producţie în curs de la sfârşitul perioadei şi valoarea
stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, neluând în calcul provizioanele pentru
depreciere constituite. Variaţia stocurilor de produse finite şi în curs de execuţie pe parcursul
perioadei reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie pentru a reflecta faptul că fie producţia
a mărit nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor.
3. Producţia imobilizată reprezintă costul lucrărilor şi cheltuielile efectuate de unitate pentru ea
însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate, corporale şi necorporale.
4. Alte venituri din exploatare sunt veniturile din creanţe recuperate şi alte venituri din exploatare.
5. a) Cheltuielile cu materiile prime şi materialele consumabile; costul de achiziţie al obiectelor
de inventar consumate, costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct asupra
cheltuielilor; contravaloarea energiei şi apei consumate; valoarea animalelor şi păsărilor; costul
mărfurilor vândute şi al ambalajelor;
b) Alte cheltuieli din afară – cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, redevenţe,
locaţii de gestiune şi chirii; prime de asigurare; studii şi cercetări; cheltuieli cu alte servicii
executate de terţi (colaboratori); comisioane şi onorarii; cheltuieli de protocol; reclamă şi
publicitate; transportul de bunuri şi personal; deplasări, detaşări şi transferări; cheltuieli poştale şi
taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele;
6. Cheltuieli cu personalul:
a) salarii;
b) cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, cu menţionarea distinctă a celor referitoare la
pensii;
7. a) ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale cu acele cheltuieli de exploatare
privind amortizările şi provizioanele;
b) ajustarea valorii activelor circulante:
1) Cheltuielile
Se ajustează valorile activelor circulante cu pierderile din creanţe şi cu cheltuielile privind
deprecierea activelor circulante.
2) Veniturile:
Se ajustează valorile cu suma creanţelor reactivate privind clienţii şi cu debitorii diverşi şi cu
veniturile din provizioanele pentru deprecierea activelor circulante.

7
8. Alte cheltuieli de exploatare – pierderi din creanţe şi debitori diverşi; despăgubiri, amenzi şi
penalităţi; donaţii şi alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de
capital etc.
9. Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli
10. Venituri din interese de participare
11. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate, cu
menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului.
12. Venituri din dobânzi şi alte venituri similare, cu menţionarea separată a celor generate de
societăţile din cadrul grupului.
13. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active
circulante.
14. Cheltuieli cu dobânzile şi alte cheltuieli similare, cu menţionarea separată a celor care
privesc societăţile din cadrul grupului.
15. Impozitul pe profit.
16. Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus.
17. Rezultatul exerciţiului financiar.

2. Analiza structurală a rezultatelor

Analiza structurală a rezultatului brut al exerciţiului are ca obiectiv stabilirea contribuţiei diferitelor
tipuri de rezultate la variaţia totală a rezultatului brut, precum şi evidenţierea dinamicii lor în cursul
perioadei studiate. Analiza structurală a rezultatelor se poate realiza în două moduri, şi anume: după
destinaţia cheltuielilor de exploatare (pe funcţii ale întreprinderii) şi după natura cheltuielilor de exploatare
şi a veniturilor.

2.1. Analiza structurală a rezultatului brut al exerciţiului după destinaţia cheltuielilor de exploatare
Spre deosebire de analiza structurală pe baza grupării veniturilor şi cheltuielilor după natură, această
metodă de analiză, cunoscută sub denumirea de metoda „costului vânzărilor“, se bazează pe informaţii
privind clasificarea cheltuielilor după funcţia sau destinaţia lor ca parte a costului vânzărilor, distribuţiei sau
activităţilor administrative.
Informaţiile necesare analizei structurale a rezultatului brut al exerciţiului după destinaţia cheltuielilor
sunt grupate astfel:
1. Cifra de afaceri netă
2. Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate
3. Marja brută faţă de costul vânzărilor (1-2)
4. Alte venituri din exploatare
5. Costuri de distribuţie
6. Cheltuieli generale de administraţie
7. Rezultatul exploatării (3+4-5-6)
8. Venituri financiare
9. Cheltuieli financiare
10. Rezultatul financiar (8-9)
11. Rezultatul brut al exerciţiului (7+10)
Corespunzător metodei de analiză structurală a rezultatului brut al exerciţiului după destinaţia
cheltuielilor de exploatare, cei mai importanţi indicatori de rezultate sunt următorii:
 Marja brută faţă de costul vânzărilor, calculată ca diferenţă între cifra de afaceri netă şi costul
vânzărilor:
Mb = Cifra de afaceri netă – Costul vânzărilor

Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate, denumit şi costul vânzărilor, este format din:
8
- costul de producţie al produselor finite vândute, lucrărilor şi serviciilor prestate pentru terţi;
- costul de cumpărare al mărfurilor vândute.

 Rezultatul exploatării, determinat ca diferenţă între rezultatul operaţional, la care se adaugă alte
venituri din exploatare şi se scad cheltuielile de distribuţie, şi cheltuielile generale de administraţie:
RE = (Mb + Alte venituri din exploatare) – (Cheltuieli de distribuţie + Cheltuieli generale de
administraţie)
 Rezultatul financiar, care reprezintă diferenţa între veniturile şi cheltuielile financiare:
RF = Venituri financiare – Cheltuieli financiare
 Rezultatul brut al exerciţiului, respective suma rezultatelor din activitatea de exploatare, financiară
şi extraordinară:
Rb = RE + RF
Pentru exemplificarea analizei structurale a rezultatului brut al exerciţiului după destinaţia cheltuielilor
de exploatare se utilizează informaţiile din Contul de profit şi pierdere şi informații suplimentare din
situașii analitice aferente întreprinderii S.C. X S.A. (vezi tabelul 1). Dinamica indicatorilor de rezultate
demonstrează o situaţie favorabilă a rentabilităţii întreprinderii. Astfel, s-a înregistrat o creştere de
aproximativ 79% în preţuri curente a profitului brut al exerciţiului, ca urmare a majorării semnificative a
profitului din exploatare (cu 64.56%) concomitent cu înregistrarea de pierderi la nivelul activităţii financiare
în perioada analizată. Trendul crescător al profitului din exploatare s-a datorat nu numai majorării cu
aproximativ 40% a profitului brut aferent cifrei de afaceri, ci mai ales creşterii considerabile a altor venituri
din exploatare, respectiv venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi, venituri din vânzarea activelor şi alte
operaţii de capital, venituri din subvenţii pentru investiţii etc.
Marja brută a înregistrat o dinamică ascendentă de aproximativ 40% în perioada analizată, datorată
devansării ritmului de creştere a costului bunurilor vândute şi serviciilor prestate de către ritmul de creştere a
cifrei de afaceri nete (111.01% < 118.80%). Totuşi, dinamica superioară a celorlalte categorii de cheltuieli
comparativ cu dinamica vânzărilor, respectiv cheltuielile de desfacere şi administrative, reprezintă un aspect
nefavorabil al activităţii întreprinderii care a contribuit la scăderea sensibilă a rezultatului din exploatare.
Tabelul 1 - mii lei -
Nr. N-1 N
Indicatori Indice (%)
crt. Suma % în CA Suma % în CA
1 Cifra de afaceri netă 911.067 100 1.082.357 100 118,80
2 Costul bunurilor vândute şi al serviciilor 662.809 73 735.780 68 111,01
prestate
3 Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri 248.258 27 346.577 32 139,60
nete (rezultatul operaţional)
4 Alte venituri din exploatare 5.353 1 9.506 1 177,57
5 Cheltuielile de desfacere 16.712 2 24.261 2 145,17
6 Cheltuieli generale de administraţie 126.889 14 150.791 14 118,84
7 Rezultatul din exploatare 110.010 12 181.031 17 164,56
8 Venituri financiare 6.559 1 12.089 1 184,31
9 Cheltuieli financiare 36.000 4 48.807 5 135,58
10 Rezultatul financiar -29.441 - -36.718 - 124,72
11 Rezultatul brut 80.569 9 144.313 13 179,12
Comparativ cu prezentarea contului de profit şi pierdere după gruparea veniturilor şi cheltuielilor după
natura lor, metoda costului vânzărilor oferă informaţii mai relevante pentru utilizatori privind nivelul cifrei
de afaceri şi al costului aferent vânzărilor, care constituie în mod normal partea cea mai semnificativă şi
stabilă a veniturilor şi cheltuielilor din exploatare, respectiv a veniturilor şi cheltuielilor totale. Restul
cheltuielilor de distribuţie şi administrative nu depinde direct de nivelul vânzărilor sau al producţiei
întreprinderii.
Previziunile privind rentabilitatea şi riscul întreprinderii în viitor pornesc de la estimarea vânzărilor şi
cheltuielilor aferente acestora, pe baza cărora se determină şi alţi indicatori de rezultate, structuri bilanţiere
şi rate financiare. Totuşi, alocarea costurilor pe destinaţii poate fi arbitrară şi implică în mod considerabil
utilizarea raţionamentului profesional.

9
. 2. Analiza structurală a rezultatelor după natura veniturilor şi cheltuielilor
Întocmirea Contului de profit şi pierdere are drept criteriu de structurare a veniturilor şi cheltuielilor
natura acestora. Astfel, rezultatul brut al exerciţiului se va analiza structural pe cele două activităţi
(exploatare, financiară), după modelul:
Rb = RE + RF,
unde:Rb – rezultatul brut al exerciţiului;
RE – rezultatul exploatării;
RF – rezultatul financiar.
Schema de analiză structurală este:

Ve
RE
Rb Che
Vf
RF
Chfin
Analiza structurală a rezultatului brut se realizează pe baza metodei balanţiere.

3. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri

Rezultatul exploatării este format din rezultatul aferent cifrei de afaceri (Pr) şi rezultatul din alte
activităţi din exploatare (RE’).
RE = Pr + RE’
Pr = CA – Cheltuieli aferente cifrei de afaceri
RE’ = Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli din exploatare
Această aprofundare a rezultatului exploatării este foarte importantă pentru că o întreprindere poate
înregistra un rezultat din exploatare pozitiv, în condiţiile unei pierderi aferente cifrei de afaceri, situaţia fiind
determinată de profitul obţinut din alte activităţi decât cele care se regăsesc în cifra de afaceri, şi anume din
cedarea de active, donaţii primite etc.
Cheltuielile aferente cifrei de afaceri pot fi stabilite astfel:
 în mod analitic:  qvi  ci ,
unde:
ci – costul complet unitar pe produs
 în mod sintetic: Che – ( Qs  Qi  Ache ),
unde:
Che – cheltuieli de exploatare
Qs – variaţia producţiei stocate
Qi – producţia de imobilizări
Ache – alte cheltuieli de exploatare

Rezultă că diferenţa dintre profitul aferent cifrei de afaceri şi rezultatul operaţional este determinată de
diferenţa dintre costul complet unitar pe produs şi costul de producţie unitar pe produs.

3.1. Analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri pe total întreprindere


Profitul aferent cifrei de afaceri poate fi analizat pe baza unor modele specifice domeniului de
activitate.
În cazul întreprinderilor care desfăşoară activitate de producţie (industrială, agricolă etc.), pentru
analiza de tip factorial a profitului aferent cifrei de afaceri se recomandă următoarele modele:
A) P  qvi  pi  qvi  ci
 qvi  ci 
B) P  qvi  pi 1    CA  pr
 qvi  pi 
10
CA Pr
C) P  N s  
N s CA
Potrivit modelului „A“ sistemul de factori se prezintă astfel:

qv
P g
c
p

Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea influenţelor se prezintă astfel:


∆P = P1 – P0
1. Influenţa modificării volumului producţiei vândute:
qv  P0  I qv  P0

qvi1  pi0
unde: I qv   100
qvi0  pi0

2. Influenţa modificării structurii producţiei vândute:


gi   qvi1 pi0  qvi1ci0   P0  I qv

3. Influenţa modificării costurilor complete pe produse:


ci   qvi1 pi0  qvi1ci1    qvi1 pi0  qvi1ci0  
   qvi1ci1  qvi1ci0 

4. Influenţa modificării preţurilor de vânzare:


pi   qvi1 pi1  qvi1ci1    qvi1 pi0  qvi1ci1  
 qvi1 pi1  qvi1 pi0

În cazul folosirii modelului „B“, sistemul de factori este următorul:

qv
CA
p
P g
pr p
c

Modelul „B“ are o valoare informaţională mai mare decât modelul „A“ pentru că permite cuantificarea
impactului rulajului vânzărilor (CA) şi a marjei medii de profit la 1 leu vânzări asupra profitului ( p r ), două
dintre strategiile care pot fi avute în vedere pentru mărirea profitului.
Metodologia de analiză factorială şi mărimea influenţelor se prezintă astfel:
∆P = P1 – P0
1. Influenţa modificării cifrei de afaceri:
CA   CA1  CA0   pr0
din care:
11
1.1. Influenţa modificării volumului producţiei vândute:
qv   qvi1 pi0  qvi0 pi0   pr0
1.2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare:
p   qvi1 pi1  qvi1 pi0   pr0
2. Influenţa modificării profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri:

pr  CA1 pr1  pr0 , 
din care:
2.1. Influenţa modificării structurii producţiei vândute:
g  CA1  pr '  pr0  ,
unde:
qvi1ci0
pr '  1 
qvi1 pi0
2.2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare:

p  CA1  pr "  pr '


unde:
 q vi
pr "  1  1

 qvi 1

2.3. Influenţa modificării costurilor complete pe produse:

c  CA1  pr1  pr"


Potrivit modelului „C“, sistemul de factori se prezintă astfel:

Ns
t
CA
Ns
Pr wh
g
Pr p
CA
c

unde:
CA
 wa  t  wh
Ns
Pr
 pr
CA
wa – productivitatea medie anuală calculată pe baza cifrei de afaceri;
wh – productivitatea medie orară calculată pe baza CA;
t – timpul mediu lucrat de un angajat.

Modelul „C“ poate fi folosit atât în cazul întreprinderilor cu activitate de producţie industrială, cât şi în
cazul firmelor din domeniul prestărilor de servicii.
12
4. Analiza factorială a profitului pe produs
Aprofundarea analizei profitului total al întreprinderii presupune studierea profitului aferent
principalelor produse şi stabilirea influenţelor factorilor direcţi şi indirecţi care acţionează asupra acestora.
Analiza profitului pe produs (Prp) se poate realiza pe baza modelului:
Prp = qv(p - c)
c  cm  csd  ci

cm   cs j p j

csd  t  sh
Ci
ci 
q
în care: cm – cheltuielile cu materiile prime şi materialele directe pe unitatea de produs;
csd – cheltuielile cu manopera directă pe unitatea de produs;
ci – cheltuielile indirecte pe unitatea de produs;
csj – consumul specific din resursa materială „j“;
pj – preţul de aprovizionare al resursei „j“;
t – timpul de muncă pe unitatea de produs;
sh – salariul mediu orar (inclusiv contribuţiile pentru asigurări şi protecţie socială);
Ci – suma cheltuielilor indirecte;
q – volumul fizic al producţiei obţinute.

Sistemul de factori care acţionează asupra modificării profitului pe produs se prezintă astfel:
csj
qv
cm
pj
t
Prp c csd
sh
p ci
Metodologia de analiză a profitului pe produs presupune cuantificarea influenţelor factorilor mai sus
prezentaţi, după cum urmează:
1. qv = (qv1 – qv0) (p0 – c0)
2. c = -qv1 (c1 – c0)
din care:
2.1. cm  q v1 (cm 1  cm 0 )
din care:
2.1.1. csj = -qv1 (csj1pj0 - csj0pj0)
2.1.2. p j  q v1  cs j1 p j1  cs j1 p j0 

2.2. csd   qv1 csd 1  csd 0 
din care:
2.2.1. t   qv1  t1  t0  sh 0
2.2.2.  sh   qv1t1  sh1  sh 0 
2.3.  ci   qv1  ci1  ci 0 
3. p = qv1 (p1 – p0)

13
NOTĂ: Suportul de curs este preluat și adaptat din lucrarea „Analiză economico-financiar ă” coord. Gh.Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu

14