Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprinsul capitolului
3
Ordinul 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situatiile financiare
anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate, pct 19, pag 6, publicat in
Monitorul Oficial nr 963 din 30.12.2014
4
V. Robu, N. Georgescu, Analiza economico-financiară, Editura Omnia Uni, Braşov, 2000,
pag. 190.
3
1.2. Analiza structurală a rezultatelor
Tabelul 1.1
- mii lei -
Nr. N-1 N
Indicatori Indice (%)
crt. Suma % în CA Suma % în CA
1 Cifra de afaceri netă
2 Costul bunurilor vândute şi al serviciilor
prestate
3 Marja brută faţă de costul vânzărilor
(rezultatul operaţional)
4 Alte venituri din exploatare
5 Cheltuielile de desfacere
6 Cheltuieli generale de administraţie
7 Rezultatul din exploatare
8 Venituri financiare
9 Cheltuieli financiare
10 Rezultatul financiar
11 Rezultatul brut
Comparativ cu prezentarea contului de profit şi pierdere după gruparea
veniturilor şi cheltuielilor după natura lor, metoda costului vânzărilor oferă
informaţii mai relevante pentru utilizatori privind nivelul cifrei de afaceri şi al
costului aferent vânzărilor, care constituie în mod normal partea cea mai
semnificativă şi stabilă a veniturilor şi cheltuielilor din exploatare, respectiv a
veniturilor şi cheltuielilor totale.
Previziunile privind rentabilitatea şi riscul întreprinderii în viitor pornesc
de la estimarea vânzărilor şi cheltuielilor aferente acestora, pe baza cărora se
determină şi alţi indicatori de rezultate, structuri bilanţiere şi rate financiare.
Totuşi, alocarea costurilor pe destinaţii poate fi arbitrară şi implică în mod
considerabil utilizarea raţionamentului profesional.
Conform IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare“, selectarea metodei
de analiză între metoda costului vânzărilor şi metoda naturii cheltuielilor
depinde atât de factori istorici şi de factorii aferenţi sectorului economic
respectiv, cât şi de natura întreprinderii. Deoarece fiecare metodă de prezentare
are avantaje pentru diferite tipuri de întreprindere, se solicită o opţiune între
clasificări în funcţie de cea care prezintă cel mai fidel elementele de
performanţă a firmei. Totuşi, în cazul utilizării metodei costului vânzărilor, se
impune o prezentare suplimentară privind informaţii asupra naturii
cheltuielilor în scopul estimării fluxurilor viitoare de numerar.
6
1.2.2. Analiza structurală a rezultatelor după natura veniturilor
şi cheltuielilor
Întocmirea Contului de profit şi pierdere, în România, are drept criteriu
de structurare a veniturilor şi cheltuielilor natura acestora. Astfel, rezultatul
brut al exerciţiului se va analiza structural pe cele doua activităţi (exploatare si
financiară), după modelul:
RB = RE + RF ,
unde:
RB – rezultatul brut al exerciţiului;
RE – rezultatul exploatării;
RF – rezultatul financiar;
Ve
RE
RB Che
Vf
RF
Chfin
A) Pr qvi pi qvi ci
qvi ci
B) Pr qvi pi 1 CA pr
qvi pi
CA Pr
C) Pr N s
N s CA
D) Pr qvi pi qvi cvi Chf Mbcv Chf
Pentru firmele care desfăşoară activitate de comerţ se recomandă modele
de tipul următor:
CAmf ( R mc N )
E) Pr
100
unde: N = nivelul mediu al cheltuielilor de distribuţie.
CAmf R c
F) Pr
100
gi ric
Rc
100
Rc = rata rentabilităţii comerciale;
ric = rmci – ni
unde:
ric – rata rentabilităţii comerciale pe grupe de mărfuri;
rmci –rata marjei comerciale pe grupe de mărfuri;
ni – nivelul cheltuielilor de distribuţie pe grupe de mărfuri;
gi – structura vânzărilor pe grupe de mărfuri.
qv
Pr g
c
p
În cazul folosirii modelului „B“, sistemul de factori este următorul:
9
qv
CA
p
Pr g
pr p
c
Modelul „B“ are o valoare informaţională mai mare decât modelul „A“
pentru că permite cuantificarea impactului rulajului vânzărilor (CA) şi a marjei
medii de profit la 1 leu vânzări ( p r ) asupra profitului, două dintre strategiile
care pot fi avute în vedere pentru mărirea profitului total aferent cifrei de
afaceri.
Potrivit modelului „C“, sistemul de factori se prezintă astfel:
Ns
t
CA
Ns
Pr wh
g
Pr p
CA
c
unde:
CA
wa t wh
Ns
Pr
pr
CA
wa – productivitatea medie anuală calculată pe baza cifrei de afaceri;
wh – productivitatea medie orară calculată pe baza CA;
t – timpul mediu lucrat de un angajat.
Modelul „C“ poate fi folosit atât în cazul întreprinderilor cu activitate de
producţie industrială, cât şi în cazul firmelor din domeniul prestărilor de servicii.
În cazul modelului „D“ sistemul de factori este:
10
qv
Mbcv g
Pr cv
p
Chf
CAmf
gi
Rmc
Pr rmci
gi
N
ni
CAmf
Pr gi
Rc rmci
ric
ni
11
Cuantificarea influenţelor factorilor în cazul modelelor A,B șiC se face pe
baza metodei substituirilor în lanț, iar în cazul modelelor D, E şi F se realizează
pe baza metodei substituirilor în lanţ combinată cu metoda balanţieră.
cm cs p'
csd t sh
Ci
ci
q
în care:
cm – cheltuielile cu materiile prime şi materialele directe pe unitatea de
produs;
csd – cheltuielile cu manopera directă pe unitatea de produs;
ci – cheltuielile indirecte pe unitatea de produs;
cs – consumul specific din resursa materială „j“;
p’ – preţul de aprovizionare al resursei „j“;
t – timpul de muncă pe unitatea de produs;
sh – salariul mediu orar (inclusiv contribuţiile pentru asigurări şi
protecţie socială);
Ci – suma cheltuielilor indirecte;
q – volumul fizic al producţiei obţinute.
Sistemul de factori care acţionează asupra modificării profitului pe
produs se prezintă astfel:
cs
qv
cm
P’
t
Prp c csd
sh
p ci
Metodologia de analiză a profitului pe produs presupune cuantificarea
influenţelor factorilor mai sus prezentaţi, după cum urmează:
1. qv = (qv1 – qv0) (p0 – c0)
2. c = -qv1 (c1 – c0)
din care:
2.1. cm q v1 (cm 1 cm 0 )
din care:
2.1.1. cs = -qv1 (cs1p’0 - cs0p’0)
14
2.1.2. p ' q v1 cs1 p '1 cs1 p ' 0
2.2. csd qv1 csd 1 csd 0
din care:
2.2.1. t qv1 t1 t0 sh 0
2.2.2. sh qv1t1 sh1 sh 0
2.3. ci qv1 ci1 ci 0
3. p = qv1 (p1 – p0)
P
a) Rc r 100
CA
M
b) R M b 100
b CA
P
c) Rcn n 100
CA
unde:
R c – rata rentabilităţii comerciale;
15
R cn – rata rentabilităţii comerciale nete (în engl. Return on sales –
ROS);
R M b – rata marjei brute din vânzări;
CA – cifra de afaceri netă;
Pr – profit aferent cifrei de afaceri nete;
Mb – marja brută faţă de costul bunurilor vândute (sau rezultatul brut
aferent cifrei de afaceri din Nota explicativă Analiza rezultatului din
exploatare);
Pn – profit net.
q p q c q c
I. Rc vi i vi i
100 1 vi i 100
q vi p qvi pi
i
g i rc
II. Rc i ; r pi ci 100
ci
100 pi
unde:
gi – structura cifrei de afaceri nete pe produse sau activităţi;
rc
i – rata rentabilităţii comerciale pe tipuri de produse sau activităţi.
I)
q vi p i q vi c pi q vi c pi
R Mb Mb 100 100 (1 ) 100
CA q vi p i q vi p i
Mb g i rc v
i
II) R
Mb CA 100 100
unde:
gi – structura cifrei de afaceri nete pe produse;
rc – rata marjei brute pe produse.
vi
7
V. Robu, N. Georgescu, Analiză economico-financiară, Editura Omnia Uni, Braşov, 2000,
pag. 221.
19
R rc
qv p qv c
i i i i
qvi pi
100 1 100
qv c i i
qv c
i i
Conform modelului, factorii ce influenţează rata rentabilităţii costurilor
sunt:
structura cifrei de afaceri pe produse (g);
costurile complete unitare (c);
preturile de vânzare (p), exclusiv TVA.
Analiza factorială a ratei presupune aplicarea metodei substituţiei în lanţ,
ca metodă de analiză cantitativă.
sau
Excedent brut al exploatării ( EBE )
Re 100
Active totale ( At )
sau
Pro fit brut
Re 100
At
Construirea ratei pe baza unui anumit rezultat determină o viziune
specifică semnificaţiei rezultatului:
utilizarea rezultatului exploatării va determina o rată independentă
atât de politica fiscală şi de structura capitalurilor (politica de
finanţare);
dacă rata rentabilităţii economice va fi construită pe baza exce-
dentului brut al exploatării (EBE), va fi independentă şi de politica
privind amortizarea capitalului tehnic, pe lângă elementele menţio-
nate anterior;
folosirea profitului brut este utilă managerilor întreprinderii şi va
determina un nivel mai ridicat al ratei, în măsura în care activitatea
financiară aduce profit; această variantă este mai puţin utilizată.
20
În teoria şi practica internaţională, această rată este cunoscută sub forma:
EBIT
ROA
TA
unde:
ROA – rata rentabilităţii economice (return on assets);
EBIT – rezultatul înainte de impozitare şi dobânzi (earnings before
interests and taxes);
TA – total active (total assets).
Utilizatorii informaţiilor oferite de această rată sunt furnizorii de capital.
Creditorii financiari, de exemplu, sunt cei mai interesaţi de rentabilitatea
întreprinderii înainte de scăderea dobânzii.
Deci, pentru o corectă informare a tuturor celor interesaţi de perfor-
manţele obţinute prin utilizarea capitalului angajat de o firmă, se pot folosi
ratele:
Rezultat înainte de impozit şi dobânda
I. R 100
e
Active totale
sau
Capital investit
unde:
Capital investit = Capital propriu + Datorii financiare
A doua formă a Re este utilă analizei rentabilităţii financiare pe baza
pârghiei financiare (vezi analiza ratei rentabilităţii financiare).
Analiza factorială a ratei rentabilităţii economice evidenţiază acţiunea
unor factori complecşi.
Vom considera rata rentabilităţii economice:
P
Re 100 ,
At
unde:
P – rezultatul înainte de impozit şi dobândă.
P CA P
A. R e 100 100
At At CA
21
P
100
P
Re 100 CA
B. At 1 1
CA CA
Ai Ac
În cazul utilizării modelului A, rata rentabilităţii economice combină
CA
efectul vitezei de rotaţie a activului total, exprimată ca număr de rotaţii
At
P
, cu efectul ratei rentabilităţii comerciale 100 :
CA
CA
At
Re g (structura vânzărilor)
P
100
CA p (preţul unitar de vânzare)
CA
Ai
Re CA
Ac
g
c
R p
c
Astfel :
Pn Vt At Pn
Rf 100 100
Kp At Kp Vt
unde:
Vt Pn Pn
100 100
At Vt At
Pn
100 – rata rentabilităţii economice, construită pe baza profitului
At
net
unde:
At
Kp
Pn CA
Kp At
Pn
At
Pn
CA
gi
Rc pi
ci
2.
3.
qvi1 ci1
ci 1
100 R c" R1c R c" 11,06 17,25 6,19%
qvi1 pi1
1.4.5.2. Analiza factorială a ratei rentabilităţii resurselor consumate (Rrc)
Modelul de calcul este:
Pr Pr
R rc 100 100
Ch ( CA )
qvi ci
Modelul de analiză este:
qvi pi
R rc 1 100
qvi ci
Sistemul de factori se prezintă astfel:
gi
Rrc ci
pi
CA
At
Re gi
Rc pi
ci
2. R
c
At1
CA1 c
R1 R0c 3,76%
din care:
2.1. gi R R0c 0,13%
CA1 c '
At1
2.2. pi
CA1 c" c '
At1
R R 16,35%
2.3. ci
CA1 c c"
At1
R1 R 12,46%
Pe baza modelului B, sistemul de factori se prezintă astfel:
R
n
Re gi
Rc pi
ci
R c" R c '
pi 16,35%
1
R1c R c"
3.3. ci 12,46%
1
1.4.5.4 Analiza factorială a ratei rentabilității financiare (față de capitalul
propriu)
Mbv
Chf
Mbv
+
Chf
-
qCR qmax
Figura 2.1. Reprezentarea pragului de rentabilitate
Indicatorii cu ajutorul cărora se analizează corelaţia cost – volum – profit la
nivel de produs sunt:
• volumul critic al producţiei (qCR):
Chf
q CR
p cv
Aplicaţie:
Întreprinderea ALFA, care produce şi comercializează articole de
papetărie, înregistrează următoarea situaţie la nivelul unui produs, X:
Chf = 16 mil. lei;
p = 5.000 lei/buc.;
cv = 3.000 lei/buc.;
CA = 63 mil. lei;
T = 360 zile;
qmax = 40.000 buc.;
Pestimat = 25 mil. lei.
Analiza cost – volum – profit, prin utilizarea indicatorilor de mai sus, a
dus la obţinerea următoarelor rezultate:
• qCR = 8.000 buc.;
• CACR = 40 mil. lei;
• GCR = 20%;
• TCR = 228 zile;
• qP = 20500 buc.;
• Pmax = 64 mil. lei.
Prin urmare, profitul este nul la un volum al producţiei de 8.000 bucăţi,
respectiv la o cifră de afaceri de 40 mil. lei, gradul de utilizare a capacităţii de
producţie fiind de 20%. Firma atinge pragul de rentabilitate în a 228-a zi de
activitate din an, respectiv în prima decadă a lunii octombrie. Pentru a obţine
un profit de 25 mil. lei, trebuie să producă 12.500 bucăţi peste volumul critic
34
al producţiei, iar profitul maxim, fără a realiza investiţii suplimentare, este de
64 mil. lei.
Chf
CACR
Chv
1
CA
unde:
Chv
– cheltuieli variabile la 1 leu cifră de afaceri;
CA
• gradul de utilizare a capacităţii de producţie în punctul critic (GCR):
CACR
GCR 100,
Qmax
unde:
Qmax – capacitatea de producţie exprimată în unităţi valorice;
CACR
TCR
CA
T
Indicatorii prezentaţi sunt calculaţi astfel în ipoteza linearităţii
activităţii, fără a se ţine seama de factorul sezonier.
În practică, firmele înregistrează adesea o sezonalitate a veniturilor, cifra de
afaceri fiind diferită de la o perioadă la alta în decursul unui exerciţiu financiar.
Astfel, pragul de rentabilitate se va stabili în funcţie de momentul în care
marja brută asupra cheltuielilor variabile cumulată acoperă cheltuielile
fixe anuale.
Aplicaţie:
35
O întreprindere fabrică un singur produs, înregistrând pe cele patru
trimestre următoarele niveluri ale indicatorilor:
Tabelul 2.3
Nr.
Indicatori I II III IV Total
crt.
1. Producţia vândută – buc.(qv) 1.000 2.000 3.000 4.000 10.000
2. Preţul de vânzare(pv) – lei 100 100 100 100 x
3. Costul variabil(cv) – lei 60 60 60 60 x
4. Cheltuieli fixe (Chf) – lei x x x x 200.000
5. Cifra de afaceri – lei 100.000 200.000 300.000 400.000 1.000.000
Marja brută asupra cheltuielilor
6. variabile (Mbv) – lei 40.000 80.000 120.000 160.000 400.000
Marja brută asupra cheltuielilor
7. variabile cumulata – lei 40.000 120.000 240.000 400.000 x
8. Producţia maximă (Qmax) – buc 4.500 4.550 4.600 4.600 18.250
9. Numărul de zile pe trimestre (T) 90 91 92 92 365
În condiţii de linearitate a activităţii:
200.000
CACR 500.000 lei
0,4
500.000
TCR 365 183 zile
1.000.000
Prin urmare, în ipoteza de linearitate a activității, producţia critică are o
valoare de 500.000 lei, care va fi atinsă în a 183-a zi, respectiv pe 2 iulie.
Ţinând seama de factorul sezonier, care afectează exclusiv volumul
producţiei vândute, din datele din tabel se observă că pragul de rentabilitate va
fi atins în trimestrul III, marja brută asupra cheltuielilor variabile cumulată
depăşind în acest trimestru cheltuielile fixe. Astfel, cifra de afaceri critică pe
trimestrul III este de:
Chf neacoperite 80.000
CACRIII p 100 200.000 lei
p cv 40
unde:
Chf neacoperite = Chf – MbvII = 200.000 – 120.000 = 80.000 lei
CACRIII 200.000
TCRIII 61,3 61
CAIII 300.000 zile
T III 92
36
Pragul de rentabilitate va fi atins în a 61-a zi a trim. III, adică pe 30
august.
Considerarea factorului sezonier în calculul pragului de rentabilitate
determină un decalaj în estimarea perioadei critice de care factorii de decizie
trebuie să ţină seama, deoarece rentabilitatea este o sursă proprie de finanţare.
Există o diferenţă de circa două luni între valorile obţinute prin cele două ipoteze,
timp în care firma este posibil să-şi finanţeze activitatea din surse atrase.
Valoarea producţiei critice nu se modifică în ipoteza sezonalităţii:
CACR = CAI + CAII + CACRIII= 100.000 + 200.000 + 200.000 =
= 500.000 lei
BIBLIOGRAFIE