Sunteți pe pagina 1din 14

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE


INSPECTORATUL ŞCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

ŞCOALA PROFESIONALĂ SPECIALĂ NR. 3 BUCUREŞTI


(pentru elevi cu cerinţe educative speciale)
Bucureşti, sector 2, Str. Iancu Marcel nr. 7, cod fiscal 4204160, tel/ fax 021.210.66.70
E-mail: artemeserii3@yahoo.com

Aviz,
Inspector: prof. Cozma Adrian

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ


,,Lucrul în echipă”
pentru

CLASA a XI-a
ŞCOALA PROFESIONALĂ SPECIALĂ NR. 3
Domeniul de pregătire de bază: TURISM ŞI ALIMENTAŢIE
Domeniul de pregătire generală: TURISM
Profil: SERVICII

Autori:
Prof. Ludu Constantin
Prof. Voinea Elena
Consultanţi:
Prof. Cozma Adrian – Inspector şcolar de specialitate pentru Învăţământ special – ISMB
Prof. Capotă Valentina – Inspector Şcolar de Specialitate, ISM Bucureşti

Pentru conformitate:
Director,
Prof. Gheorghe Ioana

2016
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
clasa a XI-a
Şcoala Profesională Specială nr. 3
Aria curriculară Tehnologii

Domeniul de pregătire de bază: TURISM ŞI ALIMENTAŢIE


Domeniul de pregătire generală: TURISM

Pregătire practică comasată CDL*

Total ore/an = 7 săptămâni/an x 30 ore/săptămână = 120 de ore/an

Notă:
În clasa a XI-a stagiul de pregătire practică se desfăşoară în atelierele şcoală şi la agenţi economici.
 Denumirea şi conţinutul modulelor vor fi stabilite de către unitatea de învăţământ cu avizul
inspectoratului şcolar, în vederea dobândirii unităţilor de competenţe cheie ,,Lucrul în echipă”
şi ,,Tranziţia de la şcoală la locul de muncă” din Standardul de Pregătire Profesională.
1. Notă introductivă

Modulul CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ face parte din cultura de specialitate


aferentă domeniului de pregătire de bază Turism si alimentaţie, clasa a XI-a, ciclul inferior al liceului,
filiera tehnologică şi are alocat un număr de 60 de ore – instruire practică = 7 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi
(stagii de pregătire practică). Această ofertă curriculară, asigură cadrul pentru realizarea unei instruiri
care să permită, în contextul tehnologic oferit de agenţii economici locali, formarea în totalitate a
competenţelor tehnice de specialitate descrise în Standardele de pregătire profesională. Curriculum-ul
în dezvoltare locală a fost elaborat pe baza competenţelor cheie din unităţile de competenţe: ,,Lucrul în
echipă” şi ,,Tranziţia de la şcoală la locul de muncă”.
Acest modul vizează dobândirea de competenţe specifice domeniului de pregătire generală, în
perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în continuarea pregătirii într-o calificare din domeniul lucrator
hotelier şi mai ales de deprinderi practice. Scopul acestui modul este acela de a da posibilitatea elevilor
să lucreze într-o echipă. Modulul ajută elevii să participe alături de agenţii economici la problemele din
producţie şi la găsirea unor soluţii de rezolvare ale acestora, să lucreze cu resurse reale, cu perteneri
reali.
Elevii din clasa a XI-a liceu tehnologic vor dobândi cunoştinţe din domeniul Turism şi
Alimentaţie, calificarea Lucrător hotelier. Pentru atingerea competenţelor stabilite în programă,
profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi şi de a le eşalona în timp, utilizând activităţi
variate de învăţare, de preferinţă cu caracter aplicativ, care să vizeze condiţiile de aplicabilitate
prevăzute în Standardele de Pregătire Profesională.
Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibilă şi diferenţiată a
acestora în funcţie de nivelul cunoştinţelor, deprinderilor dar şi de gradul de dizabilitate al fiecărui elev.
Activităţile propuse se recomandă a fi realizate de tip aplicaţii practice, utilizând atât jocul de rol cât şi
exerciţiul în scopul înţelegerii necesitaţii lucrului în echipă fiind în strânsă corelaţie cu cerinţele
beneficiarilor.
Scopul modulului este de a da posibilitatea elevilor să cunoască importanţa socială actuală şi de
perspectivă privind lucrul în echipă din diferite sectoare de muncă din turism şi alimentaţie şi anume:
 Să îşi precizeze poziţia într-o echipă de lucru pe baza activităţilor desfăşurate;
 Să îşi asume rolurile care îi revin în echipă;
 Să colaboreze cu membrii echipei şi să folosească instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea
sarcinilor;
 Să identifice sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor.
2. Unităţile de competenţe la care se referă modulul:

 Lucrul în echipă:
Competenţe:
 C 1. Îşi precizează poziţia într-o echipă de lucru pe baza activităţilor desfăşurate;
 C 2. Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă;
 C 3. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.
 C4. Prestează servicii adaptate nevoilor clienţilor.

 Tranziţia de la şcoală la locul de muncă:


Competenţe:
 C1. Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă;
 C2 Îşi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită;
 C3 Se instruieşte continuu în vederea îmbunătăţirii propriei performanţe;
 C4 Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa muncii.

Corespunzător competenţelor vizate se vor stabili, împreună cu agenţii economici, teme specifice
domeniului de activitate care urmăresc acomodarea elevilor cu activităţile desfăşurate la agenţii
economici din zonă, dezvoltarea competenţelor tehnice generale şi specifice prevăzute în curriculum de
trunchi comun, adecvarea cunoştinţelor şi deprinderilor acumulate în practica curentă la condiţiile
concrete din producţie.
Pentru a determina o cât mai reală cunoaştere a cerinţelor locurilor de muncă şi o mobilitate
ocupaţională, se recomandă iniţierea în cât mai multe tipuri de locuri de muncă din domeniu.
Pentru aceasta, pe parcursul celor două săptămâni elevii îşi vor desfăşura activitatea în cel puţin
două compartimente ale agentului economic. Trecerea de la o sarcină de lucru la alta se va realiza numai
după însuşirea corespunzătoare a tuturor cerinţelor specifice compartimentului respectiv.
CORELAREA REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII ŞI CRITERIILE DE EVALUARE

Unităţi de competenţă Competenţe/rezultatele Conţinuturi / deprinderi Criterii de evaluare


învăţării
Informaţii de bază privind lucrul în
echipă  Probe orale (tip discuţie liberă,
- Ce reprezintă lucru în echipă conversaţie) prin care elevul
1. Lucrul în echipă - Capacitatea de lucru în echipă demonstrează că este capabil să
- Etapele de dezvoltare ale unei identifice propriile sarcini, să
C1 Îşi precizează poziţia într-o
echipe formuleze întrebări şi să explice
echipă de lucru pe baza Criterii de stabilire a obiectului de relaţia dintre sarcinile proprii şi
activitate al echipei (servicii adaptate sarcinile celorlalţi membri.
activităţilor desfăşurate
nevoilor clienţilor)  Probe practice (tip joc de rol)
C4 Prestează servicii adaptate Sarcini în cadrul echipei: prin care elevul demonstrează că
- sarcinile proprii este capabil să perceapă poziţia
nevoilor clienţilor
- sarcini de lucru : (atribuţiii, relaţii de individuală faţă de ceilalţi, să-şi
colaborare între membrii echipei, relaţii asume atitudini constructive în
ierarhice grup, să efectueze acţiuni
- sarcinile celorlalţi membri (sarcini iniţiate în grup, să-şi asume
realizate independent, sarcini realizate rezultatele de echipă.
prin colaborare, sarcini realizate în
comun prin intervenţii complementare
- Obţine informaţii despre cerinţele Probe practice (tip joc de rol) prin
locului de munca; care elevul demonstrează că este
C2 Îşi asumă rolurile care îi
- Se încadrează in cerinţele locului de capabil să perceapă poziţia
revin în echipă individuală faţă de ceilalţi, să-şi
munca;
asume atitudini constructive în
C4 Prestează servicii adaptate - Descrie structura unei organizaţii din
grup, să efectueze acţiuni iniţiate în
nevoilor clienţilor domeniul profesional; grup, să-şi asume rezultatele de
- Manifesta disponibilitatea fata de echipă
sarcinile de lucru;
C3 Colaborează cu membrii  Probe orale prin care elevul
echipei pentru îndeplinirea - Recunoaşterea competenţei membrilor demonstrează că este capabil să
sarcinilor echipei recunoască competenţele
- Corelarea propriilor sarcini cu cele ale membrilor echipei şi să coreleze
C5 Execută sarcini la nivelul echipei propriile sarcini cu cele ale
- Manifestarea spiritului de întrajutorare echipei
holului
 Probe practice prin care elevul
demonstrează că este capabil să
manifeste spirit de întrajutorare.
- Cerinţe ale locului de muncă:  Probe scrise şi orale prin care
organizare şi distribuire de sarcini, elevul trebuie să demonstreze că
igiena şi securitatea muncii, relaţii de este capabil să identifice
2. Tranziţia de la şcoală la locul muncă, calitate, respectare termene şi cerinţele unui loc de muncă
de muncă timp de lucru  Probe practice prin care elevul
C1. Îşi evaluează nivelul de
- Fişa postului demonstrează că este capabil să
pregătire în raport cu cerinţele unui solicite instruire pentru a-şi
- Abilităţi tehnice, abilităţi sociale, îmbunătăţi performanţa la locul
loc de muncă; autoevaluarea abilităţilor proprii de muncă.
comparativ cu cerinţele locului de
muncă
 Probe scrise prin care elevul
trebuie să demonstreze că este
capabil să identifice cerinţele
din fişa postului
- Sarcini modificate în funcţie de  Probe practice prin care elevul
C2 Îşi asumă responsabilitatea faţă
necesităţile si cerinţele clienţilor demonstrează că poate îndeplini
de sarcina primită; sarcini în cadrul echipei.
- Sisteme de asigurare a calităţii,  Probe practice prin care elevul
aplicarea lor la agentul economic. demonstrează că este capabil să
se încadreze în cerinţele de timp
pentru efectuarea unei operaţii
simple (servicii adaptate
nevoilor clienţilor).
 Probe orale şi scrise prin care
- Programe de formare profesională, elevul demonstrează că este
C3 Se instruieşte continuu în
formare continuă, învăţare formală, capabil să identifice sursele de
vederea îmbunătăţirii propriei informală şi nonformală. Centre de informare legate de noutăţile
formare profesională, agenţii de unui loc de muncă.
performanţe;
consiliere pentru carieră.  Probe scrise prin care elevul
demonstrează că este capabil să
îşi asume propriile decizii.
 Probe orale şi scrise prin care
elevul demonstrează că este
capabil să identifice sursele de
informare legate de ocupaţiile
posibile în domeniul de
- Oferte de locuri de muncă pregătire.
C4 Manifestă mobilitate  Probe practice prin care elevul
ocupaţională faţă de schimbările de demonstrează că este capabil să
selecteze din oferta firmei
pe piaţa muncii. - Clasificarea ocupaţiilor din România calificări posibile..
 Probe orale prin care elevul
este capabil să-şi identifice
opţiunile profesionale cu
ajutorul asistenţei
psihoprofesionale.
3. Conţinutul formării :

Programa propusă se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţe şi conţinuturi.


Cele 60 de ore ale modulului sunt ore de instruire practică şi vor fi efectuate de către profesorul de
instruire practică, respectiv maistrul instructor, cărora le va reveni libertatea de a distribui orele
modulului pe teme, astfel încât să formeze elevilor competenţele prevăzute în standard.
Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibilă şi diferenţiată a
acestora, în funcţie de resursele disponibile şi de nevoile locale de formare. Locul de desfăşurare se
recomandă a fi laboratorul/atelierul de specialitate.
Autorii recomandă parcurgerea conţinuturilor în următoarea ordine:
 Integrarea la locul de munca
 Informatii specifice locului de munca:program,instructiuni de munca,regulamentele si
cerintele locului de munca;
 Definirea sarcinilor de lucru specifice locului de munca;
 Regulamente de ordine interioara;
 Norme de igiena,securitate si PSI la locul de munca.
 Structura organizatorica a agentului economic
 Functiile,ierarhizarea si nivelul de calificare;fisa postului;
 Relatia de subordonare,colaborare si comunicare in echipa;
 Disfunctionalitati la locul de munca;
 Relatia cu clientii
 Tipuri de clienti;modalitati de colaborare cu clientii si drepturile acestora;
 Tratarea nediscriminatorie a clientilor;
 Limbajul verbal si nonverbal in raporturile cu clientii;
 Parametrii calitativi ale serviciilor oferite clientilor.

Pentru formarea competenţelor stabilite, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite


conţinuturi, numărul de ore alocat fiecărei teme rămânând la latitudinea sa, în funcţie de dificultatea
conţinuturilor incluse, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, de complexitatea materialului
didactic implicat în strategia didactică, de ritmul de asimilare a cunoştinţelor, utilizând activităţi variate
de învăţare, punând accentul pe cele cu caracter preponderent aplicativ.

4. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modului:


Pentru realizarea instruirii practice la acest modul sunt necesare următoarele resurse materiale
minime:
 Computer conectat la internet;
 Videoproiector;
 Dotări specifice laboratoarelor de tehnica servirii;
 Documentaţie specifică alimentaţiei publice;

5. Valori si aptitudini

Programa şcolară are în vedere formarea la elevi a următoarelor valori şi aptitudini:


 Formarea priceperilor şi deprinderilor de rezolvare de probleme care să corespundă
competenţelor profesionale cerute de agenţii economici locali;
 Formarea spiritului de iniţiativă şi responsabilitate privind evoluţia profesională proprie în
rezolvarea de probleme;
 Conştientizarea continuităţii formării profesionale, şi anume formare – perfecţionare –
reconversie;
 Responsabilitatea rezolvării problemelor;
 Dezvoltarea independentei în gândire şi acţiune la rezolvarea problemelor;
 Observarea şi analizarea, pornind de la situaţii reale, a diferitelor elemente ale unor strategii de
calitate în rezolvarea de probleme;.

6. Sugestii metodologice
La baza elaborării Curriculumului stau competenţele individuale care se regăsesc în Standardul
de Pregătire Profesională, competenţele cheie ce vor fi evaluate numai în cadrul acestui modul de către
profesor. Noua orientare care a stat la baza elaborării Curriculumului este formarea competenţelor
individuale şi nu însuşirea unor conţinuturi ştiinţifice. Curriculumul se va utiliza împreună cu
Standardul de Pregătire Profesională.
Se recomandă parcurgerea tabelului de corelare a competenţelor şi conţinuturilor care reprezintă
condiţiile de aplicabilitate din Standardul de Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţă
respective.
Se recomandă metodele centrate pe elev care să implice elevul în însuşirea unor abilităţi practice
în funcţie de nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor fiecărui elev, de gradul de dizabilitate a fiecărui
elev. Elevii învaţă mai bine dacă vizualizează activităţile practice, discută informaţiile şi aplică sarcinile
date. Profesorul demonstrează fiecare etapă de rezolvare a problemei. El are răbdare, lucrează la acelaşi
nivel şi respectă orice intervenţie.
Se pot utiliza metode ca: demonstraţia, munca independentă, experimentul, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează critica etc.
Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la situaţii reale,
pentru a se ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii.
 Elevii preiau controlul asupra planificării necesare rezolvării de probleme (sub îndrumare);
 Profesorii acţionează ca mentori şi instructori (contribuţie maximă) la rezolvarea de probleme;
 Agenţii economici şi partenerii joaca un rol activ în sprijinirea elevilor la locul de muncă;
 Toţi participanţii (profesorii, elevi) au un rol flexibil în procesul de evaluare;
 Cunoaşterea teoretica este dobândită în urma unor abordări mai degrabă active decât pasive
(presupunând discuţii de grup, cercetare practică, interviuri, fond comun de idei etc.);
 Preferinele de învăţare ale elevului sunt recunoscute şi apreciate;
 Elevii sunt încurajaţi să gândească pe cont propriu, să rezolve probleme şi să-şi facă planuri de
unii singuri;
 Munca în echipă este o cerinţă, iar elevii sunt încurajaţi să joace roluri diferite în situaţiile din
echipă (nejucând întotdeauna acelaşi rol);
 Elevii trebuie să-şi folosească cunoştinţele şi ceea ce au învăţat şn situaţii de viaţă şi medii reale;
 Manifestarea unui comportament potrivit într-un context dat (înţelegerea contextului de afaceri
şi social), de exemplu, îmbrăcăminte, limbaj, punctualitate, etc.
Se recomandă utilizarea unor instrumente de evaluare variate: fişe de observaţie, fişe de lucru,
fişe de autoevaluare care ating competenţele din Standardul de Pregătire Profesională,
impunându-se totodată abordarea flexibilă şi diferenţiata a acestora în funcţie de nivelul
cunoştinţelor şi deprinderilor fiecărui elev dar şi de gradul de dizabilitate a fiecărui elev

7. Sugestii cu privire la evaluare


 Competenţa 1: Îşi precizeaza poziţia într-o echipă de lucru pe baza activităţilor desfăşurate;
Probe orale (tip discuţie liberă, conversaţie) prin care elevul demonstrează că este capabil să
identifice propriile sarcini să formuleze întrebări şi să explice relaţia dinte sarcinile proprii şi
sarcinile celorlalţimembrii conform criteriilor de performanţă a, b, c şi a precizărilor din condiţiile
de aplicabilitate.
Competenţa 2: Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă
Probe scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să explice principiile ergonomice de
bază, conform criteriului de performanţă (a), acoperind aria de aplicabilitate specificată.
Probe practice prin care elevul demonstrează că este capabil să-şi reducă efortul fizic depus şi să
menţină condiţiile optime de microclimat la locul de muncă, conform criteriului de performanţă
(b), (c) acoperind aria de aplicabilitate specificată.
Competenţa 3: Foloseşte instrucţiunile de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor
Probe practice prin care elevul demonstrează că este capabil să utilizeze instrucţiunile de lucru,
să verifice realizarea sarcinii şi să-şi corecteze erorile, conform criteriilor de performanţă (a), (b), (c)
acoperind aria de aplicabilitate specificată.
Alte instrumente de evaluare ce pot fi utilizate la acest modul :
 Verificarea lucrării la finalul ei
 Portofoliul
 Studiul de caz
 Observarea sistematică
 Fişe de evaluare a activităţii practice

Forma probei de evaluare


 Raport
 Prezentare
Forma evaluării :
Nota de grup:
Munca exprimată în produsul grupului poate fi evaluată, iar apoi aceeaşi notă poate fi dată
fiecărui membru al grupului.
Diviziunea muncii în grup
Fiecare membru al grupului se poate oferii să facă sau poate sau fi desemnat să facă, fiind apoi
evaluat pe aceasta bază, o anumită parte a muncii.
Nota de grup împărţită
Grupului i se poate da o singură notă, iar apoi poate să se cadă de acord asupra numărului de
astfel de note primate de fiecare membru. Această distribuire a notelor la membrii se face cel mai bine
când există criterii stabilite anterior.
Combinaţii:
Aceste metode pot fi combinate în diverse feluri:
Note individuale şi de grup
În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de predare
dar elevii din învăţământul special necesită şi se impune o abordare flexibilă şi diferenţiata a acestora
în funcţie de nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor fiecărui elev, de gradul de dizabilitate a fiecărui
elev şi de aceea orice abatere de la această normă va fi menţionată în instrucţiunile specifice fiecărei
unităţi. Elevii pot să primească fiecare aceeaşi nota pentru produsul proiectului şi o notă individuală
pentru contribuţia lor la proiect.
FIŞA PENTRU LUCRUL ÎN ECHIPĂ
- Model –
Numele elevului ……………………………………………………………………………………………………………………………

Clasa ………………………………………………..
Care este sarcina voastră comună? Ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să le îndepliniți)
……………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………
Cu cine vei lucra?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Ce fel de materiale, echipamente,
Cine va face acest lucru? ustensile și sprijin va fi nevoie din partea
Ce anume trebuie făcut?
celorlalți?

Ce anume vei face tu?

Organizarea activității: Unde vei lucra?

Data:

Durata îndeplinirii sarcinii:

Confirm faptul că elevii au avut discuții privind sarcina de mai sus și:
 S-au asigurat că au înțeles obiectivele;
 Au stabilit ceea ce trebuie făcut;
 Au sugerat modalități prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii;
 S-au asigurat că au înțeles cu claritate responsabilitățile care le revin și modul de organizare a activității.
Maistru instructor ……………………………………………………………….

(semnătura) ……………………………………………… Data: ……………………………


1. Bibliografie

 Plan de învăţământ adaptat după cel aprobat prin Anexa 3 la Ordinul M.E.C.T.S.: 3331 din
25.02.2010
 Programa adaptată după cea aprobată prin Anex 2 la Ordinul M.E.C.E.S.: 4463 din 12.07.2010
 Ciurea S., Drăgănescu N. – Managementul calitatii totale, Ed. Economica, Bucureşti, 1996
 Patriche D. (coord.), Protecţia consumatorilor, Ed. Monitorul oficial, Bucureşti, 1998
 Stanciu I. – Managementul calitatii totale, Ed. Cartea universitara, Bucureşti, 2003
 Ştefan Mihai, Capota Valentina, Carmen Ioneşti, Aurelia Turcescu, Florentina Costea – Turism şi
alimentaţie, manual pentru clasa a IX-a, Bucureşti, Ed. C.D.Press, 2008
 Ştefan Mihai, Capota Valentina, Carmen Ioneşti, Aurelia Turcescu, Florian Lixandru – Turism şi
alimentaţie, manual pentru clasa a X-a, Bucureşti, Ed. C.D.Press, 2008
 Standardele de produse
 *** Legea Protecţiei Muncii 19/ 1996
 *** Norma metodologică din 2 septembrie 1998 de avizare şi autorizare privind prevenirea şi
stingerea incendiilor
 *** Norma generală din 22 iulie 1998 de prevenire şi stingere a incendiilor
 *** Norme de protecţia muncii specifice activităţii din domeniul serviciilor
 *** Ordin 510/06.28.2002
 *** Legea 37/16.01.2002 privind protecţia consumatorilor
 *** OG 103/2000 pentru modificarea legii 98/94 privind stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică
 *** Hg 168/ 97 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viaţa, sănătatea
şi securitatea muncii
www.guv.ro
www.edu.ro
www.anpc.ro
www.mturism.ro
www.vacantesicalatorii.ro
www.turism.home.ro
www.bucurestiwww.ro
www.romaniaturistica.ro

S-ar putea să vă placă și