Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Biserici, Chipuri Si Documente Din Olt PDF
Biserici, Chipuri Si Documente Din Olt PDF
BIS eme'
CBIPURI
I
DOCVMeNTE
DIN ObT
RAMURI
www.dacoromanica.ro
I. IONA$CU
BISCRICI
CHIPURI
i
DOCIIHONTO
DIN ObT
- CU 43 ILUSTRATIUNI -
Prefatä de d, Profesor N. IORGA
- VOL. I. -
RAMURI
CRAIOVA
1 9 3 4.
www.dacoromanica.ro
g oate dreptarile reservate.
www.dacoromanica.ro
Nu putem fi in de ajuns de recunosceitori acelora
cari, ca d. I. Iona§cu, vechiul §i bunul mieu elev, strei-
bat un Tinut, §i Nina la ultima bisericutci de sat, inj-
ghebatei din loadbe de lemn, Pentru a adeiugi la cunoa§-
terea trecutului §i artei neamului nostru.
Opera d-lui Iona§cu e pretioasei §i printr'aceia di
ne leimure§te asuPra unei regiuni foarte putin cunoscute
supt acest raport, ba aproape inexistente, afarei de ceia
ce, odinioarei, un harnic institutor, a scris desPre curet,
telul ora § care e capitala ei.
Descriptiei i se alipesc §tiri, foarte bogate, cu pri-
vire la toti aceia cari s'au invrednidt cu ceva /a cti-
toriile prin care li se pastreazei, fi, li se va pastra numele.
N. IORGA.
www.dacoromanica.ro
CUViNT INTRODUCTIV.
Cind, cu citiva ani in urna, ara venit in Slatina, ca PTO-
f esor de liceu, gindul initial, infiriPat din pasiunea profesionala,
dorea o orientare sustinuta in trecutul istoric al judetului Olt
Cad, dacei orasul Slatina s'a bucurat, cindva, de cercetarea in-
sufletita a defunctului G. Poboran, care a &fruit posteritcltii
o lucrare istoricà intinsei valoroasel , criticabilel doar pentru
cadrul ei romantic si restrinsa utilisare a izvoarelor inedite, el fiind
un diletant $i nu un specialist , despre tinutul Oltului i viata
de altadata a satelor ce-1 alcatuesc se stia prea putin. Dar am
constatat atunci, cu sur prindere, cà oamenfi erau preocuPati de
lucturi mai serioase $i mai actuate. Arhivele vechi extrem de
interesante ale Primariei tribunalului crutate de reisboiu
au fost vindute cu chilogramul fara se't se fi galsit cu cale apelul
la un cunoscator, care sa-si fi sPus opinia. Aceastä tristei reali-
tate impunea ca informatii/e necesare sà fie culese de Prin sate
si din arhivele publice centrale.
Am plecat seí reiscolesc judetul si n'a reimas coltisor neum-
blat =lair odata. Calatoriile n'au fost liPsite de resultate bune,
dar nu voi uita niciodata greuteltile ce am intimPinat ca set
obtin dela locuitori, larnuriri i mai ales acte. N'am lasat
nevisitate bisericile aceste minunate asezaminte de nePreten-
tioasei culturei $i de ospitalitatesi ara observat cum multe dispar
de asprim,ea vremii indiferenta localnicilor. Pe cit mi-a fost
posibit am prins, cu un aParat fotografíc, imaginele acestor sfinte
leicasuri $i ale ctitorilor respectivi, socotind cei ar fi o aim(' sâ
nu se imorta/iseze, cel putin in asa fel, aceste admirabile, dar
putine marturii, e cit de modeste Pe atit de interesante. Oltul
este un tinut extrem de seirac in monumente vechi si o Prelungire
a. nepaseirii ar fi insemnat desffintarea istoricului selu.
Daca privirea superficialci fugitiva aruncata peste vesti-
giile rare la numar ar conchide cá istoria acestui tinut e lipsitä
de stralucire maretie, o cercetare serioasa $i de lungá rabdare
ifi da' satisfactii de nePrevazut. Oltul a fost, in istoria Tarii Ro-
minesti, o regiune de extremâ imPortanta. prin situatiunea geo-
grafted', ffind asezat in Muntenia de vest $í marginit de apa care
i-a dat nurnele, pe care citeva secole a insotit-o Pina. la Duna:re ;
dar aims adese ori in sfera de interese a banatului oitean.
Riul Olt n'a constituit nici cind o stavila. in relatiunile dintre
V
www.dacoromanica.ro
tinuturile coresPurtzeitoare celor cloud. maluri. De cele mai multe
ori mo§iile din 0/t se intindeau in Romanati $i Vilcea. lar
rtualitatile istorice dintre partidele regiunilor din stinga §i dreaPta
Oltului, boerii din jud. Olt au jucat, urteori, rolul do arbitri,
reusind chiar, la un moment dat, sá inalte la tronul tetrii pe un
representant al lor Vlad-Vintilä. Voda. din Slatina (1532 - 35).
Dar boerii din Olt, pe lingá rolul Politic, au =Jut §i un impor-
tant rol cultural, zidind manastiri, schituri i biserici de mir,
institutii destinate ocrotirei dreptei credinte, cultivarii talentelor
de arta religioasa. §i, rásindirii primelor notiuni de invatatura.
Astfel, Manea vel vornic Perisanul i jupineasa lui,
au ridicat prin anul 1518, in mima codrului dela Seaca, vochea
uestita manastire Musetesti, ceireia ei i-au däruit in 1527 frumo-
sul i rarisimul evangheliar tiParit de uestitul Macarie in 1512 si
gait de Al. Odobescu in sec. XIX la m-rea Bistrita. A2si letcasul
aproape peiräsit nu mai conserva., din splendoarea de odinioarci,
decit lesPedea funerara a Via.claei, defunctd in anul 1528. Con-
timporanul §i, ruda lor, Tudor vel lo g., a zidit biserica din Drei-
goesti, unde Ritra§cu Voda cel Bun isi petrecea vente lingá fata
sa, maritatá cu un nePot al boerului Tudor. Ilustrele
boere§ti :Balaceanu, Buicescu, ot Bogdanei", Comeineanu, Cre-
tulescu, Deleanu, Fili§anu, Greceanu, Isvoranu, Mil coveanu, Ru-
deanu, Stirbei, Valeanu §. a. s'au ostenit sti tase urma§i-
lor suPt forme coresPunzatoare situatiunii lor ami ntirea unor
vieti pioase, framintate adinc de misterul vietii viitoare.
In aceastä modestá contributie, am incercat sci infati§ez
succint qi. cu mijloace ce stau la dispositia unui singur om
ceeace au putut sci realiseze ofere viitorului, sufletul, &-
dui §i mina acelor boeri strálu citi sau a unor oarecare mosneni
obscuri. i dadi am Putut sci scriu $i cite ceva din viata lor
petrecutei in aPropierea curtilor domnesti, in casete bolavanite de
la vii, in frumuselele cásute de lemn cu stilpi inflorati sau
cirnpul de beitae in zanganitul sábiilor , am scris. Indubitabil,
filiatiunile genealogice se vor socoti de speciali§ti ca incomplete,
Poate chiar eronate. Un lucru e cert inset, cci nu se oate pre-
tinde Prea mutt, in aceastä directie, la noi, unde studiile genea-
logice abia s'au ridicat din fasa naivitatii, care accePtä once
leagei oricum. Eu am cetutat sti afirm siguranta numai cind am
avut o basá documentará $i sei las incertitudinile in domeniul
Probabilitatii. Totu§i, cind ma gindesc la aproaPe tot materialul
nostru istoric quasi-pierdut in Rusia $ inedit, imi dau seama de
imposibilitatea alcatuirii unei opere desávirsite.
Multe din qtirile relative la Olt le-am gasit in diversele
manuscriPte ale Academiei. Din judet am shins tot ce mi s'a
incredintat si am copiat ceeace mi s'a presintat numai. Am pu-
blicat, in anexele capitolelor, ceva din numerosul material adu-
nat, restul a#eaPta intelegerea §i darnicia cuixa. Cind astern
aceste rinduri ma gindesc la sarcina ministerului cultelor, a epis-
copiilor $i a conducatorilor oficia/i ai judetelor, care trebue
mediteze atent cu multa simPatie la aceasta imPortanta pro-
blema a salve:L. rii putinului material de artei §i viaf ci culturalli
din trecutul nostru national.
VI
www.dacoromanica.ro
Un admirabil inclemn la cercetarea positita a vietii noa-
stre seite§ti, de acum si de altetclat& duPet metode strict stiintifice,
se desprinde din augusta iniiativá regal& care a disPus rapin.
direa mai multor echipe de tineri intelectuali, specialisti in di-
ferite ramuri de activitate sPiritualà, in varii si opuse. colturi ale
tetrii. DuPet 3 luni de studii In mediul respectiv, ei vor presenta
constateirile lor, iar contributing cele mai importante vor fi dis-
tinse cu inaltele premii ale M. S. Regelui Carol II, care, in-in sPri-
jinul prodigal $i cald ce acordá infloririi culturii rominesti, apare
ca un Maecenas neo-latin.
ExPrim i Pe aceastei cale sentimentele de multumire si re-
cunogintei d-lui N. Iorga, inegalabilului nostru istoric scumpu-
lui profesor, pentru pretioasele indrumeiri i incurajarea ce
mi-a dat, ca scl alceituesc aceastei lucrare.
Nu Pot lása nemetrturisitet i contributia d-lui I. C. Filitti,
pasionatul cercetettor istoric i scormonitor de filiatiuni, de la
care astePt, neradator, un Lan i documentat album al familii-
lor boere§ti romine, care sei inlocuiascei babilonia genealogicet din
lucreirile vetustului O. G. Lecca, in furnisarea anumitor infor-
matiuni genealogice ; c:!.m aceea a d-lui P. P. Panaitescu, prof .
universitar, in ceeace Prive§te clarificarea unor elemente nesigure
din inscriptiile slavone. Toatet gratitudinea mea.
Imi fac o pleicutet datorie de a cita, recunosceitor, numele
d-lor : N. Coculescu, pro f. univ. Bucuresti; D. Caracostea, pro J.
univ.; dr. G. Chitulescu-Slatina ; Teodor Deleanu, Buc ; I. Flo-
rescu, avocat Slatina ; col. G. Manolescu, Craiova ; V. Manolescu,
DreigcIne§ti; J. Milcoveanu; ing. Puiu Protopopescu, Slatina ;
Ionel Vulturescu, Buc.; Gore Ungurelu, Stoicetnesti s. a., pentru
amabilitatea cu care mi-au dat acte informatiuni.
Spatiul restrins nu-mi termite sei public aid numele tuturor
acelor, cari au ajutat la munca mea, dar promit cet in vol. II
din lucrare al ceírui manuscript este aproape gata $i asteaPtet
numai Primirea caldà a presentului volum voi da o listei largá
a detinettorilor furnisorilor de documente.
Mx& Prin contrtbutia monaá a persoanelor citate, ara re-
usit set sfir§esc aceastei lucrare, ea n'ar fi vetzut inset tiParul, Wet
fondul de 30.000 lei, care mi s'a aProbat de consiliul judetean, Prin
steiruinta vie $i hotetritei a d-lor D. Cetpeitineanu, dePutat $i M.
Rinca, lost Prefect si pe care 1-am incasat gratie intelegerii bine-
voitoare a d-lui N. liaducan-Popescu, actual Prefect. Le imPetr-
tetsesc, Public, toatet multumirga mea.
Anumite riecesiteiti tiPografice met impiedicet de a da, in
acest volum, indicele cronologic al documentelor Publicate, indi-
cele numelor proprii, : persoane locuri, cel lexical. Le voi
Publica la sfirsitul vol. II, unde voi adetugi : o scara cronologicei,
cu data aParifieti documentare, aProximative, a satelor oltene, §i
o hartet a jud. Olt, cu precisarea bocalitáilor studiate suPt ra-
portul istaric.
L IONA$CU
VII
www.dacoromanica.ro
1.
Biserica din Alunisul de jos (Ol).
Satul unde se aflä. acest solitar laca sfInt construit din
lemn, de me0eri simplise cherna, acum o suta de ani, Angheleqti.
O reuniune de citeva familii scapatate, ductncl o viatä de asprä
ruminie pe mo*ia ce nu mai era a lor, ci a boerului de neam grec,
$tefan Belu I), mare vistier In domnia lui Caragea (1812-18), prin
a carui gratie ajunsese la o stralucita stare materialä 2). 0 insem-
nare, dintr'o catagrafie de prin 18253), spune eS. biserica de lemn
cu hramul Cuvioasa Paraschiva din Alun4u de jos se gasea Pe
mosia dumnbaJlui biv vel logbfält Belul, facutä de [e]noriea§i"
era deservita de preotii Costandin i Coman". 4) In 1831 aceastä
mo*ie era a baronului Const. Bela, fiul lui $tefan i producea un
venit de 1500-2000 lei anual 5) iar in 1841 o altä insemnare ci=
teaza si Alunisu casei reiPosatului Dime" Oleinescu". 6) Acesta a fost
ginerele logofätului Belu. Am gasit la Academie citeva manuscripte 7)
I) Familia acesfuia era originara din Macedonia, unde in sec. XIX exista
Inca la Ianina. Costache, un irate al lui stefan, stabilindu-se la Viena strinse o avere
mare si imparatul ii acorn. fitful de baron in 1817. Neavind copii, averea o mostenesc
copiii logoiätului. stefan, easatorit cu o Balcescu din Craiova, avu multi copii, intre
cari C. Belu, vel agá in 1821 eum i in 1829; Dimitrie, vel caminar in 1821 si Ale
xandru caminar In 1829 (v. I. C. Filitti, Arhiva G. Gr. Cantacuzino Buc.1919 p. 253;
Catagrafie oficiala de toll boerii Tarn Rominestt la 1829, Buc. 1929, pp. 6, 8 si Frei-
minteiri/e politice sociale in principatele romine dela 1821 la 1828, Buc. 1932 p. 46)
unde arata ca printre altele Tudor Vladimireseu impunea sa se conlisce averea logo-
tatului ,5tefan Belu pentrucä fm de taran (sic) a fäcut-o prin jafuri" sau p. 61 ...bo-
erii greei ai lui Caragea in !mate eu Telan Belu". In limpul domniei lui Grigore
Chica (1821-28) t. Belu era printre boerii patriboti", protivnici oricara imbunalatiri
in starea tarii; cf. s't Octau G. Lecca, Familiile boeresti rornine,Bue.1899, fam.
p. 531; G. D. Florescu, Alain) tnmormintarei lui Alexandru N.Sutu Voevod, Buc. 1932,
p. 18 nota 75 si p. 20 n. 103).
G. D. Ftorescu, op. cit. p. 41 si note 184, 185 his. In 1815 stefan Belu era
biv vel vistier i stapinea Alunisul cumpärat odela boerii Balacenis (v. actul la cap.
m-rea Seaca). In 1821 logofátul Bain locuia in casele lui Ienachita. Vacareseu, dela a
carui vaduva le cumparase i care se atlau in fata actualei strazi Carol", pleeind din
calea Victoriei.
Academia Boni:net. ms. 3530, Catagrafia bisericilor din jud. Arges si OIL Nu
are data intoemirii, dar se poate stabili in acest timp, conexind anurnite stiri ce da.
4. Ibid. p. 103.
L C. Fiiitti, Arenda mosiilor in Muntenia la 1831 si 1833, Buc. 1932 p. 24
Academia Romina, ms. 660, fol. 254. In 1829 acest Dined, fiul setrarului
te fan OlcInescu, era paharnic si avea 42 de ani (v. RUM, Catap;rafie pp. 10 si 49).
Ibidem, mss. 4204, 4292, 4293 si 4393.
www.dacoromanica.ro
2
de acoperisul
conic, o poalä PAt ,
.
spre apus un. $
A-
r-
pridvor larg s
deschis, cu 4
_
www.dacoromanica.ro
3
www.dacoromanica.ro
4
www.dacoromanica.ro
5
www.dacoromanica.ro
6
www.dacoromanica.ro
7
www.dacoromanica.ro
8
www.dacoromanica.ro
9
www.dacoromanica.ro
10
www.dacoromanica.ro
11
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
13
www.dacoromanica.ro
14
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
16
din prima cäsätorie Cu Preda, fiica lui Mihail post. din Välenl,
care pare=se a fi fost iaräsi rudä cu Matei Basarab.Dumitrana era
ruda cu Gräjdana, flica lui Mího vel log. Racotä, cäsätoritä a
doua oarä cu Bunea vel vist. Grädisteanucki aceasta decedatä
In 1668, neavind copii, îi tásä averea lui Matei spät. (Leurdeanu)
luí Papa post. Buicescu nepoti despre jupinesele lor" 1).
Intr'un doc. din 26 noemvre 16652) apare ca märturie prín=
tre alti boeri si Papa postelnic Buicescu, titulaturà cu care fi=
gureazá si in anul 1668 8). In anul 1678 venind la tronul Munte=
niel Serban Cantacuzino, cumnat cu Päuna Cantacuzino, ce era
sora lui Papa, acesta avanseazä in dregätoria de divan, vel comis,
cum 11 intilnesc In doc. din 4 februare4) si 8 mai 1681 5), apoi in
aceea de vel paharníc, cum figureazä in aprílie 1684 6) februare
1685 7). In acest an se pare, Papa Buícescu flunindu=se cu citi=va
boerinas[i.]dupg cum relateazä, o cronicä s'au dus la Odrilu
(Adrianopol) sà pärascä pre 5.árban Vodä, de haín sí de räotätile
ce fäcea ¡aril, iar 5àrban Vodä, avänd ,pre Cristea postelnic Scor=
dec, capichehaia, i-au scrís sä chieltueascä cät va putea i sä=1 la.
Si mergänd Papa paharnic la viziriul, cäte au *nut le=au zis, dar
au biruit banii si Lau dat legat si pre el i pre ceilalti de i=au
dus la 5ärban V.; ci pre Papa Lau ertat (au den porunca vízi.
ríului, au den rugäciunea sororii luí, Marina Filipeasca) si Lau
%sat viu, lar pre ceilalti i=au omorge 8). De bunä, seamä, insä, 5er=
ban. 11 va fi läsat färà dreggforie ca un trädätor ce fusese.
Nici dui:4 moartea lui Serban Vodä, intimplaa la 29 oct.
1688, Papa n'a maí ocupat vre=o dreggtorie in domnia luí Cons.
tantin Vodä Brincoveanu. Dintr'un zapis din 8 aprílie 1697 9) se
vede csi Papa, cind fusese paharníc, cumpärase o parte din mosia
Constantinesti. (01i) i cà In acest an nu mai era in viatä.
Din cäsätoria luí Papa cu Dumítrana Filipescu, s'au näscut:
un bàiaf, Diticul sí o fatä. numiti tot Durnitrana ca si mama ei.
Aceastä fati s'a cgsätorit cu Víntilä ve1 cäpitan Bucsanul, fost
logofät In 1709. Au avut doui Luce: Ancuta. i .T/inca. Ilinca a fost
märitatä cu Radu Fälcoeanu, ceaus za aprozi In 1733, serdar, apoi vel
medelnicer in 1752, fiul lui Matei Fälcoíanu, ctitorul nou al m=rii.
Hof ärani.R. ti.
1) v. 1. C. Filitti, Arhiva G. Cr. Cantacuzino, pp. 224-5, doc.708.
8) .$tefulescu, Documente, p. 568.
Fi/itti, op. cit. p. 224.
Fi/itti, op. cit. p. 230.
Al. tefulescu, Minastires Tismana, Buc. 1909, p. 374.
8) Document in colecliunea mea.
N. larga, Arhiva m-rii Hurezu in St. §.1 doc. XIV, Buc. 1907, p. 330.
Magazin, t. II, p.32.
3) v. no. II din anexa, p. 21.
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
20
y 511017r: IIrclof
r
ùr4." ItVIA ^..
A ripe.. A. 1.0727, .tirn r"11, r A.r..AAA---701.-
J r )4q. te aft"! t7''n,:7 I
"er",4+1;4771441.
a I.
rn (Laarti
Z.7711bri s",
-r" *-th
7
AA, e Ceael 7 C-8 viinf7,";
1-471-tr ni G_ 2 7IA7 x xn 1141,-cc.
é
a f'7 (7g1 a .
,e
Ale fits". c,4,771 e r
227-w if/ jf
hvp ,z7-01p;,°1,4 (-77j7,0.
,
'-r ." .\ !.
eo,fi.r/Ylirn
era 277
IA- 1111
....117,yA 2r"
Y44a- 222,..417,
J Cr rl-th Are An
ec-d-
// a Cd ir
. Mir
7(-4-f0A
p A //n
.-r/T 07(
45-
re-2 1,, 7
_
_J.
_OA trt
t-1 , id ' e.
. ,
.
it, 1,,,, ,., gn.
. ,d
A
, fc,. 1 .V.i I. ' '
7,,; k 2)7 .p A ,, mi r41,'
i
4. ) e.
-r- et i , A $ f ,)A.if pl," ' .) i '..)4 ,e P..
, I
www.dacoromanica.ro
21
inaintea judecciti ca sec-i dam deci noi neavflincid (!) bani scl-i dam ne-am
pusei parti/e notaistre de mosiia, zalog direpta tfall[eril 67, piin in 3 ani sa &elm
sei n[e] luarn mosiia ; iar de nu vom da bani cane/ sit vcrr inp/ini 3 ara,
set fie mosiia statatoarfe] in veci ficiorilor lui si nepotilor lui, strantelpotilor /ui
Dumnezau 'i va da. $i ceind am fei cut acesta zapis fost-au 'malt otalmeni buni
marturiia si 1-am facut naintea dumnealui Dicului 441 agá i naintea dumnea/ui
vel arma l Radului Veirzaru/ui. i am iscci/it noi mai jos; ca sei s creaza.
Iunie 16, lfecklt 7141 (1633).
if Lupul Eancea ot Prisaclaj.
fi/rea ot Priseactel. Vlad ot Priseacla].
III. 1705 (7213) iunie 14, (Mr& loc). Zapisul lui Diicul Buicescu, prin care
www.dacoromanica.ro
22
arata banii ce mai datoreazi Predii, vara-sa, pentru zilogirea parta ei de mosie
din Gavojdibrod-Romanati 1).
Scrisoarea mea la mana dumneaei lelei Predii, vara-mea, pentru un zapis ce
mi-au fricut dumneaei de mi-au pus zalog partea d-ei din Cdvojdilrrod, drept t/. (alb)
ce e-am dat dumneaei acum ta/Len] (?) iar ceilalti ce mai rdmin am Pus zi cu d-ei
sd-i dau Peina in 3 seiptdmeini. pentru credinta am iscàlit mai jos Sd s maza.
Dilcul Buicescul.
Ian. 14, lt. 7213 (1705).
Dintr'acesti bani s'au dat 1 galben de zece, 4 zloti de cdte patru si 16 de
cate doi.
Chen[are] 28, lt. 7214 (1706).
I-am dat t/. 200 fi pentru ceealalti bani am pus zalog o cununa de aur cu
diamanturi i (si) robinuri si o pareache de cercei §i 2 inca/e cu dieamanturi. Prrateiri/e
/e-am /ira.
Dlicul Buicescul.
Seint sá dau t/. 155.
IV. 1723 (7232) septemvre 1, Craiova. Zapisul dat de Ancuta i Hinca
fetele lui Vintila Bucsanul si ale Dumitranei Buiceasca lui Radu Golescu,
consilierul, fiul lui Matei spat. Leurdeanu, priu care ii vind acestuia pentru 500
lei, partea lor de mosie din Grojdibod-R-ti.
,,...Ancuta $i Iliaca, fetele /ui Vintild vorrnic] Bucsanu/ si a Dumitranii Bui-
ceascd . . . scriem ci märturisim cu acest al nostru zapis, ca Sd fie de bulla credinta
la mana dum[nea]lui tatii Radului Golescul, consiliearu/, precum sa s §tie a in-
tamplandu-sa petriecaniea parintilor nostri de au murit numai decit, unul dupa
altul i neaveind dumnea/or vreme ca sa ne faca cele ce ne-ar trebui, au lasat in dieata
dumlor ca sd vindem din mosii/e ce ne-au ramas de/a mosii nostrii $i dela dumlor.
Deci noi stiind cti noi avem imPreund cu dumnealui tata Radu consiliearul, mosie
la Grojdibrod in Romanati am vandut dumi-sale toaia partert noastrd cu tot[i] Tll-
minii ceiti ar fi partea noasträ, insci din tot hotarul a treea parte; pentrucd in acest
hotar au fost peste tot trei parli, ci o Parte o au tinut dumlui cu partect d-hri de
rumini, alta parte o am tinut noi cu ¡motea noastra de rumini, alta parte au tinut-o
dum/or boerii /3rdtdsani Fcirclisani, cu Parta dum/or de rumini". Vind aceasta
parte drept bani gata lei 500".
Craiova, sept. 1 dni, 7232 (1723).
Ghlorghie Canfacofrino], mart. lile .5tirbei, mart.
Manta Campineanu, mart. Staicu Bengescu, mart.
Ghlorghiff Socofean biv vel com. Const Obedeanu, vornec, marturie.
Prban Faragan, vornec, mart. prban tirbei, vornec, marturie.
(Acad. ROM. ms. 610 fol. 36 v-so. Cei cari au transcris actul, mentioneazi
cä acesta a fost spart" mosia raminind lui Iordache Cretulescu, citruia i-a dat-o
danie rtiposata mama Preda, sora mumei dumnealui, la moartea dumneaei" (v. fol. 37).
1) cf. Academia Romind, mg. 610 gapii de pe sineturi de mosii ale Mitropolii
din Bucuresti dela leat 7113 -7222... fol. 43. Din alta sineturi anterioare, ;dime In aceelqi
condica, se vede ea satul Gavoldibrod, a fost al lui Mitrea vornicul din Hotdrani, care
a tost unchiul /ui Miluli/c1 post. din Vaeni si al lui Dr 'dgusin &unir/ din Hotdrani amindoi
fiind wveri bunt din 2 frati ((ol. 39). Acest Drigusin a vindut lui Mihai Viteazul
cu 50.000 aspri partea lui si a lui Mitrea vornicul, tara stirea lui Mihail post.
Acesta rascumparit satul la 20 august 1605 dela Radu Voda erban, Dintr'un doc. din
1592 resulta ca mama lui Mihail post. se numia Neacsa,iar mama acesteea, Musa (fol. 38).
www.dacoromanica.ro
23
3.
Biserica din satul Chilia.
Drumul dela Fäge¡el spre Chilia trece prin IncIntätoarea vale
a Vezii. Pe malul ei drept, intr'o splendidä lunci e biserica din
rägefel ; din colo In coasta drumului ce sue greu spre Chiba
este biserica acestui sae, care e tot asa de frumoasä i interesantä
ca si vecina ei de peste apä.
Biserica e de zid, forma dreaptä i acoperisul de sindrili
färä, tur15,, (fig. 3) inaltati pe locul alteea de lemn a unui diacon
Stan. 1) Probabil cg a avut cindva furia, acest element care dä,
maestatea sfintelor noastre läca§uri. In interior, pronaosul este
mic i iniunecos. Pe pere¡ii lui nu se vä'd urme de ctitori. Pictuta
e slabä, nestilisatä, si complet acoperitä, de fum. Aceeas picturä,
dar mai bine conservatä, se vede in pridvorul stifint, cu 4 stilpi
In faf5, cum $i pe pere(ii exterior', cari sint inciní de obisnuitul
briu central.
/nscriptia f Cu ajutoru sfintei i dumnezee§tei feiceitoarei Tre-
imi, ziditu s'au aeastä sfeintâ dumnezeeasce't bisericei, unde set PMZ-
nuqte hramu sfeintului erarh Nicolae fi al Adormiri Maici Domnu-
lui; s'au inceput din temelie la leat 1830 §ti s'au prenoit acoPereimin-
tul la anu 1845 i s'au zugniuit acum la anu 1849, noemu. 14; au
luat zile/e meirii sale Barlm D. Stirbei v(oe]v(od) Prin
osteneala $i cheltueala numitilor acestora Pr[eot] Marin Protopopescu
$i d. logoffeit) Barbu Popescu si Ion Tufeanu, cu sotfile lor $i cu
fu i lor $i mai ajutorcInd enoriasi. Si s'au sfintit de sf. sa, PTO-
toPoP Andrei[e]sc[u] ot Dejästi.
1. Acad. Rom. 7ns. 3530, p. 104.
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
25
4.
Biserica din satul Cioflanu (Ole.
Satul Cioflanu aezat In lunca Oltului pe un teren inunda..
bu, e sträbatut i de un rIu.5or mocirlos i lenes, Siul, care face
din päminful acestei regiuni lipsitä de drenaj o imensä §i pera
petuä mla*tinä adäpostitoare de anofeli. Fenomenele febrei palus.
ire se pot urmäri perfect aici.
Acest sat impreunä cu mo§ia respectivä cuprinsä intre (?xos=
tavät i Urja erau stäpInite la inceputul sec. XVIII de boerii
Cioflani, cari mai stäpIneau §i o parte din mo*ia M.ihàei. Astfel
la 9 noemvrie 1703 1) gäsesc stäpInind in Mihäeti. pe Danciul
Cio flan, pe fratele säu, Dreighici ccIPitan Cioflan, i pe nepotii
acestuia, Constantin, Radu i Barbu. Ace§tia erau Inruditi cu un
Zirnet logofatul din Miheieqti. (In cälugärie Zosim) al cärui fecior
Manea, fratele lui Ivaco, vinde la 24 oct. 1691 2) via din dealul
Nucetului (fiind Infre Siul i Sohodol, se poate situa la sud de
Zänoaga de azi) lui Drku§in vistierul din Meri§ani, frate cu Staico
vel pdaarnic Meri*anu2), feciorii unui Barcan, clucer prin 1640,
In anul 1726 marele §etraw Cheorghe Cio flan, poate fiu al
lui Danciul, zidete Impreunä cu socia sa, Anca, biserica din Cia..
flanu, care ctäinue*te §i azi in stare rea i vecinic amenintatä de
Olt, care a ajuns päng In grilajul läca§ului.
La sud de Cioflanu e satul Uria, care are o bisericä. In ruini
din anul 1735 ziditä de raai multi boeri, printre cari este citat In
inscriptia 4) pusä tocmai In 1847 clnd s'a zugrävit prima oarä §i
un Grigorie §etrar. Mä Intreb dacà nu este aici o transcriere gre=
v. anexa no. II, p. 29...
Ibid. no. 1, pp. 28-9, facsimil II.
Acest State° paharnic impreuna cu Baleanu, Radu $tirbei ot Izvoru etc. lac
o conspiratie in contra partidei Cantacuzinilor, In vremea lui Antonie Voda din Po-
pe0i (1669-72). Cu venirea lui erban Cantacuzino la tron (1678) Staicu e condam-
nat la o lunga i grea pribegie in Moldova. Fire agitatä i continuu negativa se ridica.
§i contra lui Brincoveanu, impreuna cu Preda Prooroceanu din Prooroci-Olt i Preda
Mi/coveanu din Macov, fratele lui Papa Ceibitan Dreigiinescu.
Au mers din Moldova la poarta i s'au illins vizirului de duplicitatea i rautatea
lui Brincoveanu, dar au biruit banii lui Vodä, vizirul i-a bagat in obezi i in catu0.
§i i-a predat lui Brincoveann. Aduli la Bucureqti au fost judecati i condamnati : Staico
Prooroceanu la moarte, Milcoveanu la ocnä. bre Staicu in Bucure§ti /a tirgu
de afarei, la zi de tirgu, in mij/ocu/ oboridui /-au sjoinzurat, uncie nu Pufinii vedere
de ncrrod era"... (cf. Magazin, 11, p. 204).
Aceastá executie s'a petrecut in iarna anului 1692-93. La '13 decemvre 1693,
Brincoveanu intareste stapinirea lui Dreigtifin vist. Merifanu 0 a nepotilor acestuia,
peste averea ramasa dela Staico biv ve! pabarnic (v. An. Ac, Rom. XXIV, p. 106).
v. cap. Biserica din Urja.
www.dacoromanica.ro
26
sitä a numelui aceluias setrar mare din anul 1726, ctitorul princi.
pal dela Cioflanu. Cei cari in anii 1846 47 au reparat si zugrävit
biserica din Uria, sint feciorii unui Manolache Hagi-Moscu, mare
clucer, pe care in &ate celelalte acte 1) ce posed, 11 gäsesc cu nu=
mele de Manolache Cioflan. Este a cest clucer Manolache un ve=
ritabil Hagi.Moscu, ruclä apropiafg a lui Ioan Hagi=Mosco, visfier
mare in domnia lui Ion G. Caragea, mort in 1828 2) sau este un
boer din neamul Cioflanilor, al cärui nume a fost schimbat de
feciorii acestuia, Constantin si Petru ?
Manolache Cioflan s'a casäforít cu Joita, fiica luí Mincu Uri=
eanu, morE la 1805 3). Socia lui Mincu, mama joitei, era dupä mamá
din neamul boerilor din DrAgänesti=01t. Din cäsatoría luí Mano=
lache cu Joita, au resultat 2 bäeti sí mai multe fete. Manolache era
un boer cu stare, cäci pe lingá mosia luatä de zestre, dela sokie in
Uria, el mai cumpärä 300 sij. dela un Zamfir Urianu, fiul lui Ni=
colae 4) probabil un vär al JoiCei. Cumpärä si 85 stj. mosie in
Zänoaga dela un Constandin Cioflan, frate cu Zamfir Cioflan.
Dinfr'o scrisoare a unui Hagi Tudoracld Dimitriu om de incre=
dere al lui Manolache, din 1 noemvrie 1820, se vede cá acest
clucer fäcea mare comed de vite in Turcia 5).
In anul 1823, viata lui Manolache este curmatä tragic de niste
tilhari, cari-1 tae intr'o noapte pe drumul &titre Drägänesti si
Cíoflanu, «cind atunci impreunä cu dinsul au avut toate sinetu.
rile cele mai trebuincioase si de cätre acei tilhari pízmi avind
asuprä=i, pe lingä moarfea ce i s'au pricínuit, i=au ars *i. sinefuríle» 6).
Copiii Constandin (Dinci) si Petrache erau mici. Constandin rä=
mine clironomul intregii averi dupä moartea mamei lor, Joita, pe=
trecua in 1829 la 28 iulie isi face dieafasi are mai multe judecäfi
Cu cei cari isi vinduserg mosiile, lui Manolache. Cistigä. S'a cäsä=
fora cu Marghioala Milcaueanu si au avut In 1845 un bäiat Teo»
dor apoi ina doi. In anul 1854 Dincä Manolescu Cíoflan moare fingr,
sofia lui supraviefuindu.i pinä in 1881. Copilul cel mai mare avea abia
7 ani. Teodor Manolescu se cäsgtoresfe In 1870 cu Dindina Munteanu,
dupi mamá Hiotuau un copil George, actualul Colonel Manolescu
din Craiova. Teodor Manolescu moare in 1912, pe cind socia sa se stin=
sese din 1884. El e inmortnintat la Drägänesti, iar Dindina in Slatina.
www.dacoromanica.ro
27
www.dacoromanica.ro
28
',3T.
` J. ' v
,,,....-. T
.:,,,, 0.07i .:,-iiq.
....(.1:::: ......,, ,
1'1 .
A -se 2
'-'1":.,,.;".'r:,1,-'-. .....1...;;.:Til :1"1--2,.'.4"Y:i41.;"""://:4:1.11.:1;::1'-1..--.1.....
( 1-1-, ;( 1'1.--,Yc-71:;.(Wilit
ti i fl` "`" ..-,
o,
.
e:f1.4'..--;r:,,,,'"1"1117:1 ._4.
4i.1-17' i 7". risqi (3(
,,..A, , F,'? h fl.r,;,,. c.... ^1 is-'78ft.:ig:.:414...i.'.ffil... I-
11j.""P)y .
fr, Mi.. g * "4 . A. 1
,
ei :,1,: ¡ nriHi j r''71' LI; - ... f " ....al 1 o'....,...,._
,..,
Icr, 6,1_, ,,,,,,,, ..',.. , ;:ln. ,S *=1.--1 ..s1=4-.
'',.,..i.t:',,''',",-,.r).."--.C.'",,..
. 1,f'.', ; /.. : --r.1,,,, -rx:.F.---:
6:-.. I" I i(: nrp.No'l-q r''..-n.,
yzi,..trA.,14,,,..;.".....:.,....,_ !._,,"
,.... .:/.;:i.f.:tiA:'";:.-li
,...e...., .,,....".
,ri. v . ',..-.472-7-,,,,
Li..,-,1-c-,.1,--v, ...-zr,,
., e,...,,77,...1. it:r1;1.;N....,..11,.,v.".".;::,ri-: :31... -.. 4:,:;\''
'"?s;..P.:!.(1_
,j..... 7 "f.' ',, AV'k "" '2.'. ." '. ' '71,, .,,'Ilf.:,,k .s,,,-,,,,,' ,,,f,,,-1..- "It h .! 4 ; ;IV. ', .,i,,...i.xt,7t.:::,P1171,..):7
6t,. ::,,
,, .10 ,...:,..!. I'7(1.1--1,(1;':.: :
ei
.int;;411ti"fit'I '' i; (IS ' l'Skr:,4'4:\-74'.
..1.7.7 ):
.
i 7, 'i
. i
4.:,,1-4;.. .:470. .
"":" : ---
"torr_
2-)
crt"
7; 1.1 41».
. 51,, 5. r C 1
6. 6,
, `!"
www.dacoromanica.ro
29
mea aceale vii, le-am vandut dumnea/ui Cu peimantu/ suPt dinsele locul cel sterpu
den capul vii/or # la deal si /a vale # in lungu, den botar Pan in hotar, si in /at
stemjani 22. $i in lungu den Siiul cel mare pan in Sohodol. $i am tocmit steinjinu/
p'o ug[hie], care fac peste tot ug. 22; $i am luat acesti bard toti gata $i dep/in
meina mea. $i-am vecndut aceste vii cu mosia den botar pan in botar cum scrie
mai sus, de a mea buna voe fiir de nici o sad, ca sei-i fie dumnealui $i cocanilcrr
dumnea/ui, mosie steitatoare in veaci. cand am facut aciastá tocmealii au fost
dumnealui Papa Cap[itanul] ot Draganesti tatd-mieu Zosim calug[e]rul i nepoat ele
meale ameindoao, featele fratini-mieu Ivasco, de fate/ ceind s'au imPartit cernd s'au
veindut. $i meirturie s'a/ti boeri carii vor iscali mai jos. eu pentru mai adevaratei
credintei mi-am pus pecetea isceditura mai jos ca sei s creaza.
Msta oct. 25, vl[ecdt 7200 (1691).
L. P.
Eu Mane sin Zosim (A/t scris:) Zapisul de viile care le-am cumpArat
Papa cap. Draganegti, martor. dela Manea feciorul lui ZarnA logf., care
Eani cap/f. ot Berindei, mart. sAntu In dealul Nucetulw, ot sud. Oltu.
0heorghie pah. mart.
(Colectia mea).
www.dacoromanica.ro
30
Dreighici Biatat i Vasilca ot Bratcov. i s'au scos asemenea din cuveint in cuvdnt.
(Pe vo) Cobiea aceasta s'au citit cu cea adeváratil, la judecata departamen-
tului de opt fi fiindu-ne intocmai a fi cremita, am adeverit-o cu iscalitura mea.
814, augt. 23.
Costandin Ratescu, treti logf.
(Colectia Gheorghe Conea-Mih5estii de Sus-Olt).
111.1827, lanuare 27. [Draganestil Plingerea cluceresei Joira Cioflan cltre
domn, cerind sl i se dea mumbasir pentru alegerea mosiilor ei din Dr5g5nesti,
de mosiile mgnAstirii SArindar.
Rea Incatate Doamne,
Jitluesc maii meirii tale, di la trecutul iu/e amu rnai dat jaibá mdrii tale,
cerand ca -mi hoteirlisc doo mosioara ce le am in judetul 0/tu/ui. Ci fiinducei o mo-
fioarti ce o amu la satu Dràgáneçti intr'acest judet eu nu am ceirti, fiindu ceirtae
la merneistirea Sdrindar, fiind davalmaf cu tati fi purteitcrru de grijii al meindstiri
nu va (!) ca scoafei ccirti/e, ca alegu stiinjeni miei la o parte; ci fierbinte
md rogu mnárii tale, ca set fie /uminatei Poruncei a miírii tale carel numitul Purteitor
de grijii ca scoatei ceirtae fi set-fi areinduiascd vechi/ a merge la frita /ocului
alegu steinjeni miei /a o parte de ciitre ai mànástirit, fiinducd pe acea mosioarcl am fi
eu o tapara fi aren dafifil ce scInt pa mosiea sfintei 4neineistiri mei suPcird, oprindu-mi
partea mea de otastina ce mi s'ar cuveni. Ci ferbinte mei rog Meirii Tale, ca sd fie
luminatei perrunca mena tale dinpreund cu burnba,sir portare/ i cu a mea cheltuealii
sei mi sei oreinduiascei un boernaf hotarnic, alegu stemjeni[i] mei la o Parte de
ceitre ai Si ce va fi mila tale.
A Mari Tale torea plccatii slugcl.
Jcuta Cuwereasa Clofkinoaia din sudu Oltu.
(Pe vo) Dumneata vel logofete de tara de jos sei cercetezi jaiba aceasta i scl
ne are* in .cris.
1827, ghenar 12.
Noi Grigarie Dimitrie Ghica Vvd. i Cospodar,
Dupei ardtarea ce ne face asupra pricini d-lui vel logft. de tara de jos cu cale
fiind anaf ora aceasta, perruncim dv. ispratmicaor ai judefu/ui ca intocmai sá sei faca
urmare pi-in mumbaffratu/ s/ugii domnii mele, porteire/.
1827, genar 15.
L. P.
Vel Logofli t.
Prea inlatate Doamne,
Dupet luminata parunca a meirii tale ce mi sd del la aceasta ja/bc1 a cluceresi
Joitii Ciof/dnoaei, din sud. Oltu, feic'emd cercetare ardt meirii tale cet dubii a/tei jaiba'
ce au dat jea[ui]toarea metrii tale anu/ trecut, cu cerere ca s'd i sd aleageí doo mosioare
ce le are in sud. Olt, in c,are este fi partea sa din hotaru Drägeineftii, ce este deavalma
cu a mcineistirii Sdrindaru, s'au dat himinatd turrunca màrii ta/e, ciare dum/ar
ispratmici judetului ca sa cerceteze pricina atcit inaintea dumlor prin judecatii ceit
fi la !ata locutui cu oreinduiti boe-rriafi alegeitcrri fi la dreptatea ce va avea jeiluitoa-
rea scl i se faca cuviincioasci indestulare ; iar nerermdind trre o parte odihniti de acolo.
cu alegerea din f ata locului fi cu cercetarea dum-lcrr, inscris, sei-i soroceasca a veni
la /uminatu divanu merrii ta/e. Acum jcIluitoarea zice cd dupei ace[a]stii poruncii
e-au fi crrdnduit ispratmicii boerinafi a/egettori /a fata locului, dar din pricina aren-
dafuhri parta de mofie a mdndstirii Sdrindaru, nu s'au putut face nici o urmare,
ceici numitul arendas n'au voit scl stea lata cu sineturae la a/egerea mofii. i cere
jeauitoarea srl-i oreinduiascd mumbasir Pcrrtdre/ cu /uminatei boruncd sbre a inda tora
www.dacoromanica.ro
31
atiit pe peircItu arenda§ cdt i pe alti vecini reizdfi ca sei stea fatd cu sineturile /or
Care aceastd jalbá cu intr'adins de logioldit de divan fddindu-sei cunoscutii egume[nu]-
lui dela miincistirea Sdrindaru, au adus TaSbuns cd nu sd inPotrive§te la cererea jd-
luitoarei fddind fi (mallet carte din parte-i cdtre Costea Papacoste, arendafu mofii
Driigäneftii, ca sd stea fatd la alegerea mofii.
De aceia geisesc cu cale sei se dea /uminatd perrunca inaltimit tale c 'are dum-
tor boeri isPravnici ai judetului, ca set indatareze pe ardnduiti aleglitcrri de a merge
de iznoavd la fata locului, cu mumbafir portare/ ardnduit de aici s aduccind mum-
bafir de fata ateit pe peireitu arenda§ ccit ceilanti vecini retzefi, sd puie in
lucrare alegerea 'MOfii jäluitoarei, dupd sineturi i alte dovezi dá vechiea stdpiinire
duPc1 povata pravili pdm 'eintu/ui, la care de vor reimeinea toate pärtile mu/tumiti fi
cu adeverintd in scris de mu/tdmire sd ¡mac arcinduiti fi pietri botará
dea carte dd hotdrnicie cu suma de sternjeni in scris dupd ordnduea/d. lar unde va
fi prigonire, pietri sei nu puje, ci numai semne sei faca. i cu ale gerea ce vor face
in scris sd-i trimitei la isPriivnicat ca sá cerceteze i dura-lor ispravnici pricina dupe(
parunca ce este datd. i dine/ nici de acolo nu va reimänea trreo parte odihniti Cu
alegerea din fata /ocului fi cu cercetarea dura-lor in SCTiS, saroceascd a veni /a
/uminatu divanu radrii tale. Ear hotdreirea cea desiiviir§itd reimeine a sá da de care
iniatimea ta.
827, ghenar 14.
Ve! Logoflt.
IV. 1832, mal 11, [Cralova ?J. Dumitrache biv vel pitar Urianu-Craiova ià-
luwe tribunalului Olt pentru o datorie a veri§oarei sale, rAposata Zinca Cioflan,
pe care cere sá i-o rIspundA feciorul 'ei, Dina Cioflan din Dr5gAne§ti.
Primitä in 11 mai.
Cake anstit[u]l tribunal al acestui judet Olt,
Cu plecdciune jäluesc trib[unalului] fi cinstitei judediti pentru rdposata vara
mea, Zinca CioflAnoaica, cd in multe rinduri viind la mine la Crai ova fi fdcindu-mi
rugdciune ca sd-i vinz un loc ce il am aici in ora,si Slatina pd jumdtate, ca sd-fi faca
casa; msca vàzind eu cd imi tot face rugciciune, e-am vindut ca unei rudenii, dindu-mi
fi zapis cu soroc scurt, ca dea banii toti Si la soroc, scriindu-i mi-au dat ¡area
putirti din bani fi in multe rinduri e-am scris ate:Et fi fratilcrr ca sd ea (!) bani
sd mi-i trimitcl fi tot cite putini mi e-au trimis ; fi moarte dd fi
acum ränduri de bani. Pal acelloc fi-au fdcut fi o cdfcioard dà lemne. Ma Tog cinstitei jude-
diti ca sd s aducá fiul d-nei cel mare, care este clironom pei toate rdmasuri/e, impreunii
cu rdvafe/e ce i le-am dat eu de Primirea bani/or fi cusurul bani/or crri sd mi-1 imp/i-
neascd cu dobinde/e sau sd-mi sloboazd locul fi sá.i intcrrc bani[i] ce am primit.
Aceasta este plecata rugddune care rdmine /a dreaPtd judecata dum-v.
Dumitra che Urieanu, biv ve/ pitar ot Craiova.
Ceara vataf a-i infectifa dupe' rinduiala pravai.
Tribunalul Judetulul Olt.
Dum-ta Dined. Ciof/an ot Drägdnefti, vei vedea coPrinderea aceftii fdlbi cz au
dat-o dum-lui pitar Dumitrache Urieanu, pentru care ti sd scrie numai decit la primirea
ace§tia, sá te scoli sd vii a te infdtifa cu numitu jäluitcrr la judecatd, cdci neviind
va da hoteirirea judecdti fi nefiind d-ta fatd, fi in urmd cu once pricinuire te vei
mai ardta, nu vei mai fi ascultat, dupd noul regulament.
No 851. 1832, maiu 11.
Prezidentul, Zamfirache Creteanu.
Trecut in candied.
Crafter, Luchi Mavrodin
www.dacoromanica.ro
32
V. 1832, iunie 20, furia ?]. Sultana Zamfir Urianu se pHnge pentru mclia
Uria vinduta de sotul ei lui Manolache clucer Cioflan. Cere sa se anuleze vin-
zarea intrucit e zestrea ei. Se respinge ca nefundata.
Tribuna/u/ Judetului Olt.
Sultana Urianca pi-in vechil, Dimitrie Trmcd, s'au infettigat la judecata cu
Dinca sin Cluceru Manolache Cioflan prin vechi/ Mihalache Uriianul, amin-
douet peirtt/e dinteacest judet, Wind aratare join jaiba sa catre judecatorie, cd sotul
ei Zamfir Uriianul inca' din let 818 august, s'au imprumutat dela reiposatu/ Clucer
Manolache Cioflan, tatea piritu/ui cu tal. 600 cu scrroc pina /a Buna Vestire a acelui
an, teascd fara dobinda. Care imprumutare zice jeluitoarea di nu au fticut-o
raposatul Clucer din trre-o buneitate, ci ca sa amageasc'ei pe barbatu-seiu dea
schimb, o tigandi a lui pa o tigancei a ei de zestre. i dupd ce pi-au savirgit cugetu/
cu acest schimb,l'au apucat de capete §i de dobindel legindu-1 cu zapis cd de nu-i va
implini banii cu dobinda /ar sa-i la magia din Unía zarindu-1 de bani, si ne avind
stare ca sa-i plateasca banii, i-au luat 300 stinjeni mo§ia dela Unja feir' de tocmea/ii
gi feir' judecata ci numai intr'o silnicie sa o stapineasca. cei in le[a]t 823 au dat
jalbet Domnului Crigore Chica V. V. cerind ca sa-i faca sigurantie pentru aceasta
mogie fiind zestre a ei ce va avea raposat creditor cu barbatu-sclu set-gi caute. La
a cetruia ja/bei dindu-se parunca pomenitutui Damn, cettre d-lor boerii ispravnici de
atunci, au gi vrut sa faca Punere la cale gi trimitind la piritu/ 'set' vie a sa infatiga
la judecata, indeircidnic (1) fiind in putere de bani semetindu-se, cu pricinuiri au tot
krelungit vi-eme pina cind s'au omorit de niqte tilhari .,si au ramas pricina aceasta
nesavir§ita; pe a caruia urma reiminind dironom Dina, Cioflan, fiut numitutui
raposat, vede ca-i stapine§te pomenita mogie ce o nume§te zestre a ei, rugindu-sei
judecettcrrii sa sileasdi pe Piritu/ dironom sa dea de fate' zapisul de datcrria barba-
ta-sciu de la care fi este data andipricon in tocul mogiei care i-au vindut-o, infati-
gind spre &wade' un inscris supt isceditura /ui Grigore Radulescu ot let 823, decem-
brie 30, prin care da marturie pentru 100 stj. magic in hotaru Barboasa ce au auut
zestre Zamfirache Uriianul sotul jeluitoarei ca au vindut-o numitului Rd dulescu
fratelui sau drePt tal. 800, intr'al CelTUi loc au pus vinzeitariu/ sotu/ ei, mogia Uriia
andipricon puind inaintea Judecatoriei caPul al 16-lea din Pravilei gi paragrafurile
32 gi 37 carele povatuese ca iiici barbatul nici muerea nu pot set vinza zestrea sau
sa o zalogeascii, sau sa o daruiasca afard numai cind barbatul va tune cu gtirea
judecertii alt ce in locul zestrei potrivit pretului ei, atunci cu lucrul de zestre poate
sa facet once va voi.
Dupei ale ceireia artiteiri de fatii fiind piritu/ intrebindu-se ce are a raspunde
in potriva provlimilor jeluitoarei, aratei ca el nici unite dinteacestea nu cunoaqte
Pentrucei de/a moartea tata-sau, din let 823, de cind l'au taiat tilharii, cind atunci
imPreuna cu dinsul au avut toate sineturile cele mai t-rebuincioase fi de catre acei
tithari pizma avind asupral pe tingei moartea ce i s'au pricinuit, i-au ars §i sinetu-
rile, au pomenit steipinind acest codru de mogie Precum celelalte mogii ce i-au
'rämas in staPinire-i toe urma r posatului tatei-sau fi a muma-si, care in urma sfargi-
tu/ui tata-sau au mai trecut alti 6 ani gi inteaceasta scurta vi-eme nici o data au
vazut pa jeluitoare facind vre-o cerere in pricina aceasta sau scl-1 fi tras in vi-e-o
judecata ficd aceasta mogie Pentru care jeluitoarea sd prigane§te nu o cunoa§tezdlogire
dala dinsa, ci dircmomie ramasa pd urma pa'rintilor lui de ani 9 trecuti, chid atunci
sfi afla cu totul nevirstnic.
Deci duPei cercetarea ce au f 'dcut judecata miirturii/e ce au infeitigat piritu/.
s'au fault dovad'd pentru tab:it piritu/ui - raposatul clucer Manolache Cioflan ca
far' de veste s'au omorit de catre vrajmagii seii tilhari, cind tot atunci s'au ars gi
toate sineturae trebuincioase (obignuind a le avea teinga sine) avind gtiirttei pentru
aceasta cei mai mufti /ocuitori dintr'acest ora § Slatina iSinalnliCatlll de atunci, din
www.dacoromanica.ro
33
care s'au dat intelegere ed mortu/ ducer, tatril piritului, prin bunei invoire au cum-
peirat de la jeluitoare i sotul ei areitatii stinjeni de mofie, iar nu precum je/uitoarea
acum area cu prov/ime nedovedite fi fetret nici un temeiu, cet aclicri au fost pufi zci-
log pentru acei 600 lei cu care zice cet s'ar fi imPrumutat de la mortul subt Piirere
difartei, pentru ca are dep/inet ftiintei pentru sineturi cet s'au preipiidit. i veizind
piritul DincS, cliranomul numitului raPosat di nu are nici o luminare au socotit cet
va Putea acum, peste 14 ani trecuti sei-1 su puje a-i lua mosia, fi rtu j,d obrazul ei,
ci uninclu-se dupei indemnarea unui Zamfirache Cioflan pentru un putin retufolos
in parte-i ce i-ar fi frigeiduit instreinindu-o iaretsi, set o dea in a lui stetpinire dupei
cura in cele din urmii s'au dovedit al aceastet pretentie o face numai saitei din
indemnarea acelui Ciof/an, iar nu ca sei o ia pci seamei-i fiind cunoscutei cu totu/
neputincioasei in starea ei. A ccireia cugetare simtind, judecata iar mai vinos ceo de
acum Pornire a ei fiind cu totul in potriva kravilii care la partea 6-a Cap. 1,
lit. 90 povettuefte pentru vinzarea /ucrurdar nemigettoare pincl la 5 ant cura dar s'ar
putea peste 14 ani trecuti? Ne avind nici o &wadi!' cet s'au pornit vre-o datei in
judecatet nici pentru zedogirea mofiei Precum au Prava/isit. i de nu ar fi fost deset-
virsitet vinzarea ci zeilogire precum pricinuefte, cura de nu au luat in defteptare pre-
lungirea vremii fi au urmat teicere pinei acum cu care au statornicit stapinirea piri-
tutui? mai virtos cd piritul Pr:n cutrintul ce fi-au dat pentru aceastii mosie cd din
anii ai nevirstnicii sale s'au Dome, it stetpirtind-o, in viatit af/indu-se petrintii lui
cet pe lingei celela/te mofii ce i s'au coborit in steipinire de la Parintii lui fi pei aceasta
o cunoafte tot c/ironomie reimasei pa urma petrintilor /ui.
Judecata nu au putut cunoaste dreaptei cererea jeluitoarei intru aceasta 71iCi au
putut apropia asupra hotetririi paragrafurile inaintate la judecatei fiind la trreme cind
nu pot prinde nici un /oc nici o pot ajuta. De aceia de vreme ce jeluitoarea nici
cursul vietii räposatului Cluceriului Manolake, tatea piritu/ui, nici in cursu/ mumii
piritu/ui Clucereasa Zoita, nici de la moartea lar bind acum n'au facut pornire
judeceitii, s'au dat intelegere cd vinzarea acesiii mosii ce au urmat intre dinsa cu
Posat C/ucer i-au fost primitet. j Pentru acest sfirsit au uneltit teicere binä acum,
ceici de ar fi fost vre o viclenie inchiPuitei din partea numitului raPosat ar fi luat in
desteptare acea nepeistuire ce i s'ar fi putut Pricinui fi nu ar fi tricut prelungind atita
trreme set &wed. a/V. 9 ani peste cursu/ paragrafii. Pet te.meiul ceiria judecettoria duPei
a ei peirere intr'acest chip gezsefte cu cale si hotarcl§te ca piritul fi pet vremea viitoare
aibei neclintitei nestretmutatet stetpinire dintr'aceastei nu,* ca unul ce afea au
pomenit steipinirea urmindu-set fi. in viata petrintilor lui fi duPet moartea lar pinei
acum, cunoscindu-o coboritei clironomie de la piirintii sea, fcirei osibire dintre celelalte
mofii CP i-au mai retmas, din care dupli tot drePtul cuvint nici set poatet striimuta
vre o data. Cetruia dela judecatit i s'a dat aceastii carte.
1832, Iunie 20.
Prezidentul, Zamfirache Creteanul btu vel serdar,lomt4 Giglrt biv pitar,
Atanasie Racoviceanu, judecatori.
TrecutA in condia, Grefierul, Luck/ Mavrodin.
Copie scoasfi intocmai dupfi original, 1832, iunie.
Prezedent Zamfirake Creteanul.
Procit Grafier az (=eu) Luchi flavrodin.
VI. 1833, Nile 25. Tribunalul de Olt respinge ca nefundatà, cererea lui Zamfi-
rache Cioflan din satul Gostavfit, pentru stricarea vinzArii de moyie din Zfinoaga
fficutti de fratele sfiu Constantin, lui Manolache clucer Cioflan, decedat, invocind
dreptul de protimisis.
No. 185.
Tribunalul judetului Olt.
Zarnfirache Ciof fan ot satul Gostavett, prin jalbei supt No. 1029, au feicut
ariitare Pentru Dincet, fiu/ c/ironomu/ retPosatului c/ucer Manolache Ciof/an ot
www.dacoromanica.ro
34
satul DrAgAnestii, amandouei Piirti/e dinteacest judet, ai frati-sau Dicul Cioflan, avand
dela peirinti in hotarul anoaga ce alcatue§te (?) intr'acest judet stanjeni de mosiie 85, e-au
pus za/og /a po-menitu/ clucer, tatal pareitutui, drept /ei 892; aveind in a sa cunostintet
aceasta pane' la l[ecdt 819, iar mai in urmd 71.1/ POCLie ti cu adeveirat cu cettcl depcir-
tare ca dà vreo patru ani, silindu-/ creditcrru/ pentru bani si el neputeind riispunzet
e-au flicut zapis de viinzare statornicei. Aceasta afleindu-a atunci jeduitorul, au vrut
set* meargei la c/ucer Manolache a-i ra spunde bani[i] i ca un irate bun cuvínzatorut
sclli ea mosiea piirinteascei; dar in peirere cd urma scl-1 cheme judecata a-i da acest
drept, au riimas adastand ca scl sei facd aceasta urmare din partea cumpeireitoru/ui,
carele nici atunci de loc, nici mai tclrziu nu au facut nici o punere la cale intr'u
aceasta. Apoi intamp/andu-sa mai in urmet de au murit curnpariitorul, au ramas
/ucru bata/isit (0piná acum, Rind a face nici o pcnnire de judeceiti, puind Pricinuiri
nedestoinice : cd nu sei indatoreazd rudenii/e set alerge dupa cumparator, cd cumPcl-
ratorul sei nu poata cumpeira Panel, 1171 va asigura lucrul despre cei cu protimisis.
pa.' acest temeiu pánd, ce-re acum a reizcumParcl. Witafu de aprozi au infettclsatu pe
amindoaal prigonite/e peirti in judecatd fi intreba'ndu-sa peiriitu/ ce are a retsPunde,
ra spunse cd ace§ti oPtzeci cinci stiinjeni, el ii cunoaste clironomiei, ramasi pd urma
peirintacrr sai. $i cerandu-scl zapisul, infata,sindu-/ i/ vazu[redm supt iscalitura /ui
Cos[tan] din Coflan, vemzcitarul, fratele jaluitorului, marturisit de popa Ion ot Gos-
tav5t fi dei Nicolae Vespe ot Cret4tii, cu /t. 1812, de cand slint ani trecuti 21, si
cukrinzcitor de deseiveirsitcl veinzare, stänjenu cede' talen i 10, cu stirea frati/crr celcrr
/a/ti ce au avut protimisis, adclogind peircitul di din aratatul i[ec]t atiit tatcl-sclu ciit
muma-sa precum insusi, au steipemit panel acum nesuparati.
Deci ated din arcltarea jciluittrrului ce face prin basa al au avut in cunostiintcl
atund dedoc pentru vänzare[a] acestcrr stlinjeni t n'au fcicut perrnire judectitii, ci in
parere de§artei au trecut supt nebetgare de seamà de au lasat au trecut cursul pa-
ragrafii i (#) din provlimire peircitu/ui cá a steiPcinit nec/intit in cursul anilor trecuti:
Precum aceastcl se marturise§te de insusi jäluitorui, cat §i din infettilsatu/ zapts,s'au
jcicut clovada cd cumpararea a petrettu/ui este pravilnicti st in urmarea bunei orin-
due/i, iar pornirea jaluitorului acum in judecatcl este cu totul netemeiniaí, Pentru cei
in cursul paragrafii ce povatuefte pentru stet' pclnirea cu buncl credintd nu sei dovedeste
al au fault vre o pornire in judecata asuPra pricinuirii cei cumparcitcrrul urmeazei
sei sileasca e cei cu protimisis in cuvíntul pravili, cap. 2, lit. 15, articolo 11, zice
judecata, cd de nu cm fi marturisit singur jeiluitorul cet au avut in cuno§tinta pentru
vanzarea acestor steinjeni, atunci, de loc, pa temeiul acestui paragraf ar fi oscindit pa
veinzeitor a /Ada a zecea parte din Pretu/ vänzcirifi] lucrului ; dar pentru ea au §tiut
au acid Nina acum fi de acest drept ce i set cuvine reimetne ptigubas. Deaceea
hoteiram ca pcireitu/ sei steiptineascet ace,sti optzeci Partea de rnosie din
Gostava t a lui Costandin Cio flan, ca unul ce s'au dovedit cd i-au ramas dironomie
dela pdrintii /ui si cu bund credinta cumpareitoarea ; ear jauttoru/ fiincicei ritu s'au
Pornit in judecatet, del va mai streiglini prin judectiti, sa sa osandeasal a-i p/citi
toate che/tuelile dupe' pravi/ei.
1833, iulie 25.
Prezidentul Sto/[ni]cu, lUducanu Chnceanu ; loan Giglrt, bit ve/ pitar:
Tanase Rac[o]v[iceanu] ; judeceitori.
Trecut in condic5, Grafier, Luchi Mavrochn.
Copie scoas5 intocmai dui:4 originalu condici.
Prezidentul, Chnceanu. 1833, Iulie 25.
Grafier, Luchi Mavrodln.
(Colectia d. V. Manolescu, proprietar Drágane§ti).
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
38
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
41
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
43
') Inscriptia s'a tradus de d. Colonel Petrov, reg. 3 Olt-Slatina. Pobcrran credea
a este inscriptia depe mormintul unui maior rus, din care nu putuse descifra decit
Olonetz polc. 1767". Generalul Vasiliu-Nä stunt la fe!.
0/anez este un ora § In Rusia, la n. de Leningrad, pe tArmul lacului Ladoga,
Intre acesta i lacul Onega, lingà granita finlandeza.
www.dacoromanica.ro
44
asezamintul fiinta
inainfe de 1645. In
1677 avea un egu.
men Antortie. Din-
tr'o condica a mi.
fropoliei, din anul
1764 1) se vede care
era foata averea ,
m-rii. Acolo sInf
date foarte pe scurf
si hrisoavele mo-
(-
siilor, incepind cu *
cel din leaful 7043 -; ;V, t ,
Y-
(=--1534 5), cma= ,>
nesti Ilibiresti2)
care este intarit la Fig. 6. Chipurile jupineselor de pe peretele din
7050 (=-1541 2) stinga usii.
de Radu Voda Pa=
isie. Catastihul incepe asa : Cele ce set aflii la mcqnä]st[i]rea Clo-
coeovu, metoh al Cot[lu]muzului dela sfiit Agora, care s'au dat
SIOTC purtarea de grijii in seama lui Grigorie ierodeacon, mart 1 dfnil,
7274 (=1766)". In ale bisericii" gäsesc: 1 sfita de bogasiu albiL
vechie si sparfa, 1 sfihar de bogasiu rosu, vechiu, 1 epitrafir verde
cu floricele, 2 epitrahire vechi, unul este si spart ; 1 pereche ru-
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46
ANF,XF.:
I. 1 myrtle 1766. Cgrtile : I antologhion despiirtit in cloud, adicei 6 Lunt semt
legate o legclturei fi 6 /uni altd legaturcl : I penticostar rurnliknesc!, 1 apostol ?UM ,
I evanghelie rum., 1 liturghier rum., I octoih mic rum., 1 antologhiu grecesc, 1 evdo-
madaria rnicci greeascei, de zetlog, / efhologhion grecesc fdreimat i lipsd. I psaltire
micd rum. ifirtimatii,1 easlov mic rum. icircimat, I psaltire mica. greeascei, I dide/nitä
de anima stricatd.
Ale pivniti: 4 buti seci, 9 heirdae, 1 buriu sec de 40 ved[re], 2 tocitcrri, I
burizz sec de 15 ved., 2 burie seci de di te 5 ved, 4 putini sed, 2 banite, 1 tease cu
toate ale lui, 2 ciure de Pie/e, hamuri de. 4 cai, vechi fi rupte.
Pen curte: 1 car de boi cu 8 cercuri de fier, 1 ditutd, I ambar, I sanie, 2 1/2
chile greiu, / chi/a porumb, 4 stupi, 25 uleai seci.
Alte hiarg : 2 topoarii, 1 sap'd, 1 pcireche heath de plug. 2 seceri, I vdtrai, 1
sfefnic de alamd, 2 dintare mid, 2 pirostrii, 2 hearer: unul de curte i altul de stupi,
3 /aciite, 6 Were costor oc[d] 2, I casma, I coasd, I sfredel, 1 spitelnic, I teslci, 15
occi aramd, 2 p/apome, I pernd farà fatcl, 2 covoare, 1 cergei de celti, toate vechi
fi sparte.
Vitele: 6 boi de jug, 1 taur, 3 vaci cu vitel, 3 vad fdrei vitel, 1 mifinzat, I
gcmitoare, I gonitcrr, / ca/, 2 epe sterpe.
Tigani fugiti (cita fi vre-o 8 capi de familie Cu sotii copii aflettori /a Filifani
fi Cerneti).
Hrisoavele si site alit ce s'au giisit:
(In afard de cele citate in expunere): / hrisov al lui Gavr. MoghilA V.
pentru ea sA fie mrii bgltile; It. 7127 (1618).
1 izvod dupli hrisov lui Gavr. Moghilg Vodg, ca sg fie m-rii rnosie jumg-
tate la Epotesti: Ir. 7127 (1618).
I carte a lui Matei V. ca sA fie m-rii partea Calciului din Zorlesti, It.
7145 (=1636-37)
1 izvod dupg hrisovul lui Matei V. pentru mosiile mgngstirii, lt. 7149
(1640-41).
1 carte a lui Matei Basarab pentru mosia Tolcesti (in Teleorman)
Cgctuiul (?); It. 7154 (1645-6).
1 carte a lui Radu Vodg Leon, ca sA fie volnici caluggrii sA ea duma de
tot omul, dupg musia Comanca (R-ti).
I carte a lui Antonie Vodg ca sfi nu dea in-rea, oerit. dijmgrit i vingrici;
It. 7177 (1669).
1 carte a lui Matei V ca sA fie bucatele m-rii scutite; It. 7149 (=1640-1).
1 hrisov al Ducgi Vodg (1674-78) pentru mosiile de jur imprejugull m-rii,
ce le-au cumpgrat egumenu Antonia; It. 7185 (1667 rnai 3).
1 carte a lui Cantacuzino V. c? pantru ca sA ea m-rea milg de vingrici ot
DAnesti, v[e]cl. 200 si oéastina pAnagntului, din 20 vedre, 1 vadrg; It. 7220
(=--1711-12).
I. carte a lui Nicolae V. (Mavrocordat) asemenea...; It. 7224 (=-1716).
1 carte (a aceluias domn) ca sA fie in pace m-rea de oerit, dijmArit i ving-
rici; It. 724 (1716).
1 carte a lui Nicolae V. pentru ca sA tie m-rea 4 ludi argati streini; It.
7230 (1721-2).
I hrisov al lui Mihail Vodg Racovitg pentru bAlti; h. 7240 (1731'.
1 carte a lui Mihai V. Rac. (a doua oarg, 1741-4) pentru dacg; It. 7250
(1741-2'.
www.dacoromanica.ro
47
cl. actul no. I, Bis. Schitul Deleni. Acolo are dala 10 iunie 1624.
Din hotarnicia dela 25 martie 1783 se vede ca Ifrem vinduse cu acest zapis
100 stj. de mosie lui Iane el-tiaras Slatineanu (cf. actul no. XV la Bis. Schitul Deleni).
A 7i fostul sat Ohrocari este o mahala a Slatinei.
www.dacoromanica.ro
48
8.
Biserica din suburbia Clocociov=Slatina.
Biserica actualä a fost fäcutä dupä anul 1825, cäci in acest
timp se afla pe mosia domneascä," o alta de lemn cu hramul sf.
Nicolae ridicatä de säteni si deservità de preotii : Radu,
diaconul Toma 1) Astäzi nu mai pästreazä aproape nimic din
caracterul initial. Are forma de cruce Cu sinuri largi. I s'a adäogit
siun pridvor cu coloane. Nu are nici o inscriptie sau altä,
insemnare mai veche. In interior pictura este din veacul ¡recut
dar a suferit marl renoväri in 1928 cind lkasul s'a restaurat com=
Diet. Ca obiecte vecbi se vä.d 2 sfesnice de bronz i alarca in greu=
fate de 70 kgr. fiecare, artistic executate. De asemenea din panto=
crator pleacä un policandru masiv de alamä, avind numeroase brate
si pe globul säu, pästrind numele donatorului: 41,arion Ihrotosin-
ghelul dela meinatirea Clocociov Cc, 1844..
C5rti si Insemnari:
Evanghelie deja Serban Cantacuzino, mitropolit fiind Teo-
dosie, 1682. Se vede o singurä insemnare : Vasile".
Antologhion färä coperte. Dupä aspectul literilor
pare a fi anterior sec. XVIII. In partea de jos a foilor a avut In-
semnäri privitoareprobabilla donator i bisericä, dar la legat
s'au täiat. Are mai multe foi adäogite scrise cu mina pentru
implinirea lipsurilor. Pe una din aceste foi este notat : Datcl de
Poboran, gimn[aziului ?] 1877".
Cazanie tipäritä, la Buzäu, 1834, nov. 3.
Aceasta cazanie este cumpäratä cu cheltuiala tutulor eno=
rieasilor ai satului Clocociov. 844, Tulle 2. Costache".
ACastä sfäntä, si dumnezeeascä [carte] ce &A numeste ca=
zanie este a sfintei biserici satulu ClocoCovu i spre a fi *alit
am insemnat, eu cel supt iscait ca sä [sä] creazä. 1842, iulie 21.
Cos tache zet (ginere) popi Gavnl
Sä. s stie cä la leaf 1848 s'au brodit sf. loan duminecä, i pà
vremea ace[a]sta nu mai murea de holerä, sä continisä. Costa che
Invätätorul satului ClocoCovu. 1848 avgust 29".
Am insemnat cu mäna de täränä ; m6na va putrezi iar
slovele vor rämänea i [cine] va ceti na5, va pomeni §i pà mine.
Sá sá fie cä la leaf 1842, mai 20, s'au cumpärat i eu mai jos
iscälitul mä aflam inuclteitori de coDiti al satutui, adicet candidat de
iar dela milostivul Dumnezeu la leatul 1851 octovrie 24
m'am sävärsit ceteti ipodiacon, diacon si [la] 25 octovrie preot
clesävärsit. Preotul Costandinu.
I) v. Acad. Rain. rns. 3530, 1). 113.
www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
51
www.dacoromanica.ro
52
1600. Nu stiu dac5. acest Ene este urmasul lui Sean dela 1702,
dei identitatea ocupatiunii ar pleda pentru Inrudire.
In 1831 gäsesc printre mosiile din Teleorman i ColcIne§ti, In
regle; Coleínesti, megieseasce 1), ctind un venit numai de 750 lei
anual, Impreunä cu Guesti i Vlaici. Cred cá nu se referä acea
insercinare decif la Colonestii mosnení.
Spre sfirsitul sec. XIX Colonestii de sus erau in stäpinirea
lui Costache Bogdan, cäsätorit cu Ana (Domnica) fiica lui Nicolae
Balotä 2). Acest Costache- a avut doi copii : Al. Bogdan-Pitegi, socia=
listul Inversunat, ziaristul inteligent si Elena Bogdan, care träeste
In conacul solitar de l'ingä Vedea, In care multi artisti gäseau
linistea necesarä creatiei, In epoca de splendoare a defunctului
Bogdan=Pitesti.
www.dacoromanica.ro
53
' - : '5
- * 5. --.
:5- `,, - 'LI' 2 LI 1- t ."Ei. -.
-
-g
=
.7:
,e' o
-'F i')4-:c
-
- .,
-f.. I , t 7c
- 0E .--4,; 14'.:- .4'-,.'4'
014.-.- . z 44.1 .4.-124. ..,
";'' .,-(1.1,;. 1 zo,
' 3:k,,t t
- ,I.c._,
-
. N-3-,,
¡E.
.." 'ft.
=
4.....
''E -ti.
)....
a,Z
/..,'. 4.:
;',4. -f7 E - AC'
.,,.-4:.1.- , ,-,_
4., , ... );,,,
,lc..__-,g ,.
_.--i .
..:
t41)1L--i--E-r-';-2-411 e; i 44 't
F.
-4-, 2
, .(
-,¡:-.¡:.);--
'
¡.*.--:.t 4\
-, es',
ir,
7.4-.,r¡_:--1 -i..-.4 -
4 °- .<
'
4 °
'' t
fza 0,---;- "--.0:,,:;,:tr..1.,-_,.-..
.. i - C-;` z.
t.
te
.--' A t'l-'
g k 113,-2 :.:(;
z .-
.
^., -'4.r.4
.c ..-: ,.,-.1...
t= ,. k ,,-..
.4El It ,_,
1
.
4,-. "-
..... - ''',4 v
,
yr.,. 4-4.
- -,E., -
4 1,t VZ: L. ,.",..it.,f .,' ., t.-.
-, i-..) '- ,.21.,:.
17: 7
..-- 9- -1"--:: A9 2 ... . .,-yr..
Z
- -
C-4.- --
rc. 4- ..,- ....
,- vi L_I- ; ...,-, -
-..-.
L. ....,-;,-
_
--60 "i e- -
.., g-- S 4,
"
'" "t (,e11:4' ' CP"'.-
1 ;:71-.N.:E.:'
i":.
t-, '/. t3-4 :
'.4 .....
"'f-' f' ''': - -. r-
..¡r ,,.Q, ' 11.....4 , ,-- . -
,,,,,
.T.
:,(., ...: t 0\
'r''-t--74.-ii -7. ' ' '.. 'a rv . .... -... t.-;-<,.., t.,.
6
www.dacoromanica.ro
54
www.dacoromanica.ro
55
- - seamnele mofii. i iar ca sa fie voinic popa Dumitru cu aeasta carte a domnii
mea/e fi demPreunci cu boerul domnii meale anume Stanciul logofAt ca sa - - - Be-
rinca batninul, pentru cei Lau fost neipastuit Berinca j,e popa Dumitru cum ca e-au
furat un cal - - el au /uat /eage doi popi fi doi oameni - - - au jurat denaintea
lui PAtru banul s'au rd - - atuncea, jara popa Dumitruel n'au intors - - - bucate
panda ce fiind volnic ca sa-si intoarca. - - - i ca set fie volnic potoa Dumitru
intoarca - - - zminteala - - -
(Act deteriorat, pe hirtie, facsimil 111).
11. 1601 (7109) aprilie 21, Tlrgov4te. Cartea lui Simion MoghilA, dom-
nul TArii Rominegti, prin care intAregte stApinirea Gramei, fost mare arma g al
lui Mihai Viteazul, peste satul Colunegti-Olt, cu tot hotarul gi Cu tosi vecinii
sa lase pa Viga a fi cnez.,.
I- Cu mi/a /ui Dumnezeu, Io Simeon Moghila Voevod Domn a toata Ora
Ungrov/ahiei. da domniea mea aceastet porunca a domniei mele, boerului domniei
mele, jupanului Gramei biv-vtori arma g fi cu feciorii sai cifi Dumnezeu ii va ddrui,
ca sa-i fie satul Colunestii, tot cu tot hotarul cu tofi. vecinii, Pentrucct au fost acest
sat mai sus zis cumpArat de Mihaiu-VodA fi au fost miluit cu acest sat pe boerul
domniei sale ce s'au scris mai sus, Grama arma,sul, pentru dreapta si credincioasa
lui s/ujba ce au slujit domniei sale cu mullä anevoe fi cu varsare de singe, cind au
fost venit Jigmont Craiul, in Tara Romineascfi, de a scos pe Sinan Paga. APoi
acest sat mai sus zis n'a voit a mai fi vecini, ci au mars de s'au intocmit ei insafi
cu Mihai-Voevod, ca set se räscumpere pentru 950 talere, a fi iarafi cnezi. Si dintr'a-
cefti vecini numai VAgi s'au räscumparat cu 200 ta/ere, iar cei/a/fi vecini ei nici cum
n'au putut sa adune asprii ca s'd se ra scumpere. Ci au venit dinaintea domnii mete
ca ierte domniea mea, iar domniea mea am citit carti/e de mila ce le-au fost fa-
cut Mihai-Voevod cu mare blestem o am cetit domniea mea O car* cu cari s'au
fost intocmit cu Mihaiu-Voevod, ca set se rdscumpere. Inteaceea domniea mea am
cautat gi am judecat dupei dreptate fi dupe' lege fi cu tofi cinstiii dregatori ai dom-
niei me/e fi am dat fi am miluit fi doraniea mea pe boerul domniei mele, Grama
armafu/, Cu acest mai sus zis sat Co/uneftii, pentructi n au Putut sa adune asprii ca
sd se ra scumPere, precum s'au fost intocmit, ci au ramas a fi iar vecini pentru 750
de talere. DrePt aceea am dat fi am ThilUit fi domnia mea pe boeru/ domniei in ele
Grama Armaful, precum Lau fost mi/uit Mihaiu Voevod, ca sa-i fie acest mai sus
zis sat Colunestii, tot, cu tot hotarul fi cu toti vecinii, numai sit lase pe Vaga a fi
cnez fi cu ocina /ui cite& sd va ale ge, iar ceilalfi vecini set-i fie de moftenire ohabnica
itti fi feciorilor lui i nepotilor fi stninepotilor lui. Blestem pune domniea mea, dupa
petrecerea domniei mele, pa cine va alege Domnu/ Dumnezeu a fi Domn Tarii Ro-
mine§ti sau din neamul nostru sau dintr'a/t neam si va cinsti fi va intari va innoi
am:Est& carte a domniei mele, pa acela Domnul Dumnezeu sa -1 cinsteasca, aici trupul
lui, iar in viata cea viitoare suf/etu/ lui ; iar de nu va cinsti fi nu va intäri fi nu va
innoi fi va strica fi va calca aceasta carte a domniei mele pe acela Domnu/ Dum-
nezeu sa-1 strice, aici trupul lui, iar in viafa cea viitoare sufletul /ui set fie
la un loc cu luda cu zmintitul Arie fi cu cei/a/fi /udei cari au strigat potriva
/ui Isus: ia-1 rastignefte pie el O singe/e /ui cadet asupra noastra fi a
coPii/or noftri». Si. de catre nimeni set nu se clinteascii dupa Porunca Domniei 7nele.
Tatá dar märturii am pus domniea mea: juPan Dumitru vel dvornic fi jupan Dan
vel logobit fi PanA vistierul, Ianache spatar si Stefan comisu/ fi Preda stolnicu/ fi
GherghinA paharnicu/ jupan Dumitrachi val poste/nic.
Ispravnic dum. val toga at. Eu Radu logofatul am scris in cetatea de scaun
Tirgovifte, /una apri/ie 21 zi/e in cursul anilor dela Adam Pana acum, in anul 7109 (1601).
lo Simeon Voevod (L. P.) din mila /ui Dumnezeu Domn.
(Original slavon pe pergament in colecfia d-rei Bogdan).
www.dacoromanica.ro
56
[1611-16 M. Para data pi loc. Cartea lui Radu Vocla Mihnea prin care
intgregte stSpinirea mai multor mogneni din BArfigti (Olt) peste 'Agile lor de
mogie de mogtenire si cumpArAtoare.
Cu mi/a /ui Dumnezeu Io Radul Voevod 1) fi dorm a toad Tara Ungro-
Viahiei, fiu/ mare/ui prea bunului reiposatului Mihnea Voevod, nePotul 2)
dei domniea mea aceastei poruncd a domniei male, lui Ion si cu fiiiscli citi Dumnezeu
fi va da, ca scl le fie lor de ocind la BArAgti, inset dela hotarul
vericit se va alege çi cu trei reczoare de vie, pentrucei au cumplirat-o Ion dela Despa,
nePoata lui Tinjalà pentru 2500 aspri j iar au cumpeirat Ion un
casà in sat fi Cu case' cu tot si cu un loc la vadu Vezii dela Dobra 44 pasi
de ocinei, ins& din ocina Dobri pentru 120 aspri. i iar au cumpiirat
Ion ocind la insei din partea lui Clavan a patra parte, oricitei sei va alege.
iar au cumpeirat Stoia ocinei in Beireisti bud de/a 3 peirti si din cimp
din peidure si din abet Ion. Pentrucei au fost cumpiírat Stoea dela Neagoe
pentru aspri, incd din zi/ele rclposatu/ui oricit set va ale ge. Pentrucei au
cumpeirat Stoea dela G/eivan Pentru 1540 asPri Pentruca au cumpeirat Stoea
dela Boba din Stanciul, fiul Sioii, un reizor de vie; pentrucii au cumpeirat Stoea
o vatrd de caul in sat, dela j iar au cumpärat Stoea 15 pa§i ocind /a
tutulcrr megiasi/crr din sus fi din jos si din preajma /ocului domnia mea tui
Ion si lui Stoea, ca sei le fie /or de ocinet 1-au fost cumpiirat Ion de/a Gleivan
pentru 1540 aspri gata a ¡ultra parte din ocina lui Neagoe, ca s' o find
Vlaicului 3), insei din parka /ui Gleivan a patra parte un loc de 44 de pasi de
ocincl la Gura B[àrdsti/or ?] pentru 120 de aspri. Si iar sci fie logofiitului in dea/,
dela Radul Pentru 70 aspri gata de a /or bund voe si cu stirea si V/aicul.
Drept aceea au dat domnia mea
(Original slavon pe pergament).
1643 (7151), Mr& runi, 3. TIrgovipte. Cartea lui Matei Basarab prin
care intgreste sapinirea lui lstrate logofAt Leurdeanu peste satul Colonegii, din
jud. Teleorman. cumpSrat dela Miho biv vel log. (Racotà) gi dela feciorii acestuia,
drept 300 ughi bani gata
Cu mila lui Dumnezeu Io Matei Basarab Voevod domn a toad Tara Iingro-
Valahiei Fi a peirti/or de peste munti; dei domniea mea aceastei poruncd a domniei
male, credinciosului boerului domniei mele /ui /strata logogitui cu feciorii lui citi
Dumnezeu ii va deirui, ca sii-i fie satul Colunegti din judetul Teleorman, tot satu/
cu toti vecinii si cu viile cu vadul de moan' i cu tot venitul de peste tot hotarul
din hotar peLnii in hotar, writ& sei va alege, insei i vecinii sá se stie anume. Pentrucá
acest mai sus zis sat Co/unestii au fost al cinstitului dregeitcrrului domnieimele,Istratie
logof ät, e/ a fost cumpeirat acest sat Co/une,stii dela fu pan .Miho biv /og., de cumpà-
rAturà de/a Udrea logofkul si dela Leca, feciorii Gramei armagul din RAdficinesti,
incd de mai 'nainte vreme. lar dupci aceea, cind fu acuma in zile/e domniei me/e,
aPoi credinciosu/ boer al domniei mele, 'strata logofiit, el a fost cumpiírat acest sat
Colunesti, de/a jupan Miho log. fi de la feciorii lui: Dima comisul si Leca spAtarul,
pentru 300 ughi bani gata. Si am vetzut domniea mea si zupisu/ Icrr de vinzare precum
scriu mai sus ; inset' feciorii VagAi cu Darten lcrr de mosie din Colunesti, sii fie in
pace, pentrucei el i-au fost rciscumptirat inal de mai nainte vreme. Si au vindut pan
Miho log. si f eciorii lui, Dima comisul si Leca speitar acest mai sus zis sat, de a lor
bund voe, fdrci de nici o sild, cu stirea tutu/or boerilor si a megiasi/or din sus si din
E vorba de Radu Vodà Mihnea care a domnit intlia oarä dela 1611 1616.
Locurile Implinite co linii slut rupte in original, acesta Hind foarte deteriorat.
2) Nu va 11 acesla mogneanul din gura BdrAgtilor care va li dat numele sAu sa-
tului agezat la sud de Bliragti i numit, azi, Vlaici ?
www.dacoromanica.ro
57
jos fi din Preajma tocului fi dinaintea domniei mele lui Istrate log. co sci-i fie /ui
acest mai sus zis sat Colune§ti, ocinii de mostenire fi ohabnicii f eciarilor lui i neto-
Mar fi streinepofilar fi de catre nimeni sá nu se clinteasca dupa aim domniei mele.
latei i miirturii au Pus domniea mea : ¡upan Dragomir, vel ban a/ Craiovei;
jupan Dumitru Dudescul, vet dvornic i jupan Radu vel /noted, japan Stroe
jupan Preda BrAncoveanu, vel spatar jupan Dumitrascu Filipescu, ve/
sto/nic ¡loan Rada Mihalcea, vel cornis §i jupan paharnic i jupan
Costandin, vel postelnic. Ispravnic jupan Radu vel /ogoldt. Si am scris eu Stoica
Serban logofatul in cetatea de scaun Tärgovifte... a 3-a zi In cursul ani/or dela Adam
7151. Anna Domino 1643.
lo Matei Voevnd (L P.) din mila /ui Dumnezeu Domn.
iscatura autograld a voevodului).
(Original pe pergament).
V. 1645 (7153), aprilie 23, Bucurern. Cartea Jui Matei Basarab prin care
inareste st5pinirea lui Ivascu vel armas Ceparu, fiul lui Stanciu log, peste satele
Cepari, Rudeni, Birsesti, Tigveni, Surpati, Danul, cu ruminii, çi munfii Margines,
anosga i Poienile.
Milostiio bjiio lo Mad Bctsarab Voevod... boerului domniei mele lui lvagcu
vel armas Ceparu, fiu/ Stanciului logcat, fi feciori/or /ui cifi D-zeu ii va ddrui,
ca sa le fie /or satul Cepari din judeful Arges cu tofi rumcinii cu tot venitu/ de
pretutindeni, din apii fi din peidure, si din siliftea satului 0 din vad de mow& din
botar bind in botar o-ri cit se va alege. semnele hotarului incd sd se f tie : din ho-
tarul Ceparilor bind' in hotaru/ Buneftilor, fi merge pe lingá hotarul Bunefti/or bind
in piriu/ Oii, i pe curmetturd fi be pisc pina in virtu/ Budu/ui, fi pemuchie pin& in
bolovan, fi de acolea pe piriu in jos be piriul Corniitelului pine' in lac 0 Pin'd in
capul piriului Fintinii, pre pisc in jos pind in pirizt/ G/odului, fi Pe piriu in jos
pind in jurul Urlue§tilor, pe drum in jos trece drumu/ fi aja Topologului, fi
merge kind in capu sil4tii Birsestilor din sus, 0 trece Toplifs, fi merge in movilifd,
fi de acolea trece cimpul fi merge bind in muchia udi Trestii, fi pre muchie pind in
Cales Oii Calea Oii in sus bind in PiTilL Singerilor fi in jos pc valea Vernes-
tilor fi se impreuná in cap cu hotarul Verne§tilcrr si de acolea pe vale in jos pina in
Tudosia fi merge in muchia wilei la bolovan, se impreuncl in cap cu hotaru/ Nico-
lestilor, fi de acolea pe Calea Oii in sus kind la muchia Tihaii, pe vale in jos
pina in malu/ Standii, fi bind in valea Stanii in jos, trece Topologu/ t,e/ingd hotarid
Rudenilor fine pe piriul Hcrrezului in sus Pe groapa Smeului si se impreund in
cap cu hotarul Cdipenifului i pe muchie in jos pe valea Carbu/ui. fi trece miler&
Ccirpenifului pimd in capul malu/ui Corbului din sus si merge kind in roata frintà
fi se imPreund in cap cu hotarul Urluestilor, fi iar cu hotaru/ Buneftilar. iar ca
sei fie boerului domniei mele, Ivascu vel armas ce este mai sus numit, satu/ Rudeni,
Cu ruminii cu ocini/e lor din lie)taru/ Ceparilor bind in hotaru/ $uicilor 0 se im-
preunei in cap cu hotarul Beirsdftilor din sus si ca hotarul Ceirpenisului iarti In cap.
muntele ce se chiamd Marginea Zanoaga. i iar scl-i fie boerului domniei mete
ce sc-riu mai sus satul Birsesti cu tofi ruminii, din hotarul Ceparilor, pinuì in ho-
tarul Vlade§tilor in /aturi, iar in /ungime se impreund cu hotarul Golestilor, iar ce-
leilalt incepe ca hotaru/ Vernefti/or. Si. iar sá i fie boerutui domniei melt satul Tig-
venii cu rumlnii i ca ocinele lor cit se va alege de peste tot hotaru/. $i ia-r sa-i fie
boerului domniei me/e ocind /a Robaia cu ruminii anume : Stan i Leontie i Badea i
Oprea i Chi-tea i Florea, i Barbu ca tofi feciorii lor i ca toate acinde lcrr cite se vor
alege de peste tot hotaru/. Si ca muntele ce se chiamd Poienele. i lar sevi lie boe-
rului domniei mele ocind la Danul din de/nifa mare fica rumini[i] din Danu.
iar sei-i fie boerului domniei mele ocina la Surpafi, ca ruminii fi ca delni-
www.dacoromanica.ro
58
tele lor cite se vor alege, cite am vlizut domnia mea fi ceirtile altor bdtrini domni de
mai inainte vi-eme cartea riiPosatu/ui roan Alexandru Voevod scriind pe acele
ocini i ruminii.
Drept aceea i-am dat domnia mea boerului domniei mele lui Ivagu vel
arma Ceparul ce scrisei mai sus, ca sec-i fie /ui ocini/e rurninii ce scriu mai sus,
mosie ohauniccl, lui t feciorilor lui nePotilor §i striinepotaor /ui pinei in veac,§i de
cátre nimeni clintit sci fie dupii zisa domniei mele.
lata meirturii am pus domnia mea, toti cinstitii dregeltori ai domniei mele:
pan Barbu vel ban Cralevski, i pan Dragomir vel vornic, i pan Radu vel logofett, i
pan Stroe vel vistier, pan Diicul vel spear i Predd vel clucer pan Mihnea ve/ stol-
nic, i pan Radu vel comis, pan Constantin ve/ postelnic, Stan Brat vet paharnic,
pan Radul vel logofeit.
lo ¡late! Basarab Voevod. Bucure§ti, apri/ie 23, 7153.
1687 (?) 20. [Copaceni ?). Cartea lui $erban Cantacuzino, domnul Tarii
Rominesti, catre 12 boeri hotarnici luati de Oprea clucerul si Gavrila din Rfisci-
ori, prin care le porunceste sa lipeasca mosiea lui Oprea, dela Rasciori, lingfi
Calugara, caruia i sa cade sa-g lipeascii mosie ling5 mosie", iar lui Gavrila, un
om far' de isprava nu i sa cade lui peste alte hotara, sa-si treaca mosia".
1700 (7209) septemvre 1. [Bucure#14Cartea lui Costandin Bran-
coveanu, domnul Tarii Rominesti, catre 12 boe'ri adevattori" ai jupanesii V15-
dale si ai lui Gavrila din Rfisciori, pentru o pricina de pamint din Ras si Ras-
ciori (Ialomita).
/702 (7210) lunie 4. Hotarnicia mosiei Culonesti facutfi de 6 boeri
hotarnici si alegerea partii lui Stan cupetu de partea mosnenilor. Satul Colonesti
e impartit in douS: Colonesti de sus si de jos.
(Extras din hot. 534. din 15 oct. 1848 a ing. P/e§oianu)
1736 (7245), septemvre 23 [Bucure;td. Cartea lui Const. Vocia Ma-
vrocordat prin care da dreptul lui Dumitrasco Racovita, fiul Ilincai hatmanesii,
nepotul lui Mihai biv vel spat. Cantacuzino sa la duma din toate bucatele depe
jumatate din mosia Dobreni, partea de mosie a lui Mihai Cantacuzino.
Milstiio bijiio Io Costandin Nicolae Vv. I gsdna, davat gsdvmi saii pove-
leanie gsdvmi '), boiarului domnii meale Dumitrasco Racovita, fiiul dumneaei -
neasei llincai Hatmaneasei, ca sá aibei a lua dijma dupd partea de mosiie din Do-
breani, ce au fost a reiposatului boeariu Mihai Cant[acuzinol biv vel spatar, dupei
la toti oamenii ce set vor fu i ftränit pe acea mosiie, insd pe jumeitate veri din ce
bucate s'ar afla pe acea mosie, din grew, din arz, din medaiu, din ovilz, din perrumbu,
din kin, din tutun sau veri din ce fel de bucate ar fi sei aibd a /ua dijma pe jumei-
tate du Peste tot hotarul dupe' obiceaiu; pentrucii milostivindu-md domniea mea de
amu dat partea de mofie din Dobreani a /ui Mihai spat. fiicei dumisale, Rinc'eri
heitmeineasei, i-am dat i aceastei carte a domnii meale ca la dijma $i venitul
neoprit de nimeni $i de card niineni opreaki sd cet a§a iaste parunca domnii
meale. i ispravnic insu,si cuvintu/ domniei mele.
Io Costandin Nicolae Vvd [L. P.] din mila lui Dumnezeu domn.
(Orig. rom. pe hirtie, col. d-rei Bogdan).
«Inscriptia cea veche dela Biserica din Cepari:
Cu mi/a fi ajutcrrul /ui Dumnezeu Tatd/ui Fiului sfintu/ui Duh, s'a zidit
aceastd sf-tei bisericei din temelie de d-/ui jupan Stefan vel-clucer de arie, sin Balotei
,Cu mila lui D-zeu Io Costandin Nicolae Voevod çi domn, dä domnia mea
aceastä poruncl a domniei mete...".
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
60
10.
www.dacoromanica.ro
61
seamä vechea
biseric:t a
schitului tre= :VAN
bue sä, fi fost
superioarä ca Fig. 7. Biserica din Comani: vedere lateralfi.
stilsitehnica,
cad va fi fost ctitoría unuía din neamul boerilor Comäneni din
sec. XVIblea, dintre care unii au avut dregatorii importante in
principatul muntean ; pe dud cea actualä s'a fäcut de mitropolie,
al carei metoh era schitul i mitropolia a fäcut ce a putut,
1ntr'o vreme chid contribuía paraculara se manifesta raai putin
si mai parcimonios.
Inscriptia dela intrare are o caligrafie urItä si n'a mai ramas
deck In fragmente, din care unul spune cá s'au zugriivit in anul
1833, cu cheltuiala dumnea/ui zuPiin (sic!) Gheorghe Atoniu (?). 2)
s'au zugreivit de robul lui Dumnezeu... (probabil urma numele
zugravului).
In altar, la proscomidíe, se mai vac/ urme de scriere, sigur
va fi fost aid i pomelnicul ctiforilor vechi sí al egumenilor, dar
nu se poate reconstitui nímic. Ar fi fost poate interesant sä se
I) cf. Academia Rominii, ms. 660: 4841, Catagralia metowlor d'alard a sf.
mitropolii", fol. 226".... St. bisericl cu phretii i boltile de 0d, zugrävitg peste tot,....
up de scinduri groase de stejar.... In tindX, la femei, o scard de lemn proastA pg. care
sA sue In turla bisericii.... invelitoarea la biseria i tur15, sindrilg de tejar, cu cruel
de lemn, ziditit la l[ea]t [1]832, de sf einta mitrobolie".
2) Se poate ca acest Gbeorghe Atoniu, sigur un grec; sA li fost arendapl
mo0ei schitului.
www.dacoromanica.ro
62
1) Eran ComAneni aboeri din Camanas. cf. Icrrga, Studii # doc. VIII pag. XXXII,
dar erau i ComAneni, boeri din Comani-Olt. Astf el la 24 mai 1603, printre martorii
documentului dal de Radu Vod5. ..5erban, boierilor din Brincoveni, pentru satul
figureaz t .Marco ot Comani, Voinea ot Perieati. Dumitru ot Prooroci», din Olt (cf.
/orga, Studii # doe. V, pag. 294 # Amiens documents de droit roumain, I, Buc. 1930
p. 103). Inteun doc. din 13 oct. 4618 printre cei 12 boeri hotarnici, gAsesc # pe »Staico
bost[e/nic] ot Comani» (v. G-ral 'Venture', Genealogia NAsturelilor in Revista de id.
arh. i lilologie, XI, pag. 33).
lin alt doc. din 18 ianuare 1622 dat loi Stroe fratilor lui, PAtrascu i Giurgiu
pentru intArirea stApInirn peste mosii in Tomeni, Sfintesti, Coteana, BorAla # Epotesti
(Olt) spune cá acestia au avut judecatA inaintea Voevodului, acu Staicu feciorul Marcului
din Comani, a ar fi avut # el parte Inteaceste sate si moii, fiindcä este # el din nea-
mul lui Stroe vornic si este dintr'un singe # el» dar domnul gAseste c5. .Staicu din
Comani, n'are nici o treabl # impArtAsire cu aceste sate... fiinda el este din alt neams
(v. Rev, de ist. arh, j fil. X/ bp. 284-5). Documentol spurte c5. Staico post. din 4618,
este flul lui Marco din 1603.
Alt doc. din 3 mai 1618 cuprinde t numele unui Badea cäbitan ot Comani»
(cf. Ibid. t. X, pp. 204-5).
Dinteun alt document din 15 august 1650, dat de Matei VoclA Ini Bunea vel sin-
ger GrAdisteanu pentru 2 rumIni din Comani, result& cA In zilele lui Leon VodA (1629-32),
un Stoica (acelas cu Staico) clucer din Comani a vindut lui Bunea, mosia din Comani
citiva rumini, iar la 1650, feciorii lui Staico clucer anume: Badea cakitan, Stroe
Giura, au rAscumpArat mosia i ruminii, atará de cei doi (cf. Fi/itti, op. cit. pg. 217
doc. 688). Deci Badea clibitanu/ e feciorul luí Staico clucerul din Comani. Acest Badea
cApitan, a,junge vel comis in dornnia nebunului Mihnea 111 VodA (1658-59), carecre-
zind cA hoerii ii stau In calea planurilor lui mAretei-au omorit pre toti cu beslii lui
ce avea lAngl dgnsul, stringAndu4 pre toti inteo searà i avAnd pre ucigasi gata, cate
pre unol ii lua de-i sugruma i.i arunca den casa jos pre ferestri # tablilhanaoa zicea
pAnA i-au isprAvit pro toti ; InsA : Radul vornic Cindescu... Diicul spAtar Buicescul... Ba-
dea comisu Comeineanul... i altii nenumiti aiceas (cf. Mag. istcrric I, pg. 322).
Tot din Comanii de Olt era # Matei vel di pitan za saimeni Comaineanut, care
In anul 1690 primeste Insarcinarea sa iasA cu slujitori inaintea TAtarilor, cbemati de
Turci contra Imperialilor cu cit vor putea si stea i sá plzeascA de stricAciunile TA-
arilor, si nu taci, mai ales sA nu robeasei pm e cineva # sA nu rApeascA, ea niste lupi
de oarneni ce slut acei varvari" (cf. Mag. ist II, pp. 151-2). Matei a avut de primAsotie
pe o flied a lui aga Jipa, care muri In 1691 # 1u ingropatl la m-rea Radu-VodA,
unde mai tirziu 1720 -- avea sA fie ingropat # Preda Merisanu, (y. Iorga,
Inscrip(ii I, pp. 251-2, n-os. 565 # 570; Fi/itti Arhiva, p. a # arborele Cocorlscu).
A doua sotie a lui Matei ComAneanul vel c5.pilan za seimeni a fost Califa, fiica lui
Matei biv vel clucer (FAlcolanu?) care I. la 23 iunie 1798 # fu ingropatA tot la Radu
-Vodg. i Matei fu inmormintat mai tirziu, tot acolo (v. larga, ibid. p. 252, no. 571
# Guide histcrrique de la Roumania, Buc. 4928, p470). La 3 iulie 1692, Matei cumpArA
dela cutnnatu-s5u, Freda Meri,,anu, mosia VAleni Preajba, Olt (v. S. P. Radianu,
Monografia com. VAleni, Buc. 1904, pg. 12). Dupä aceasta intrA in conflict, de pro-
www.dacoromanica.ro
63
7205 (=16971), prin care domnul cere luí chir Teofil, egumertul
Comani, sä meargä impreunà cu un boer al Voevodului
la Drägäne*fi sa cauti sä Indrepfezi precum vei *fi cu sufleful
sfinliei tale" botaral mo*iei Drägäne*fi, a lui Papa Drägänescul
dínspre mo*ia Comani a lui Matei cciPitan Comeineanul. Papa se
plinsese lui Vodä, cä la alfá hofärnicie anferioarä fäcua de 24 boeri
i s'a luaf mo*ia aproape foatä *i s'a da f Comanilor, penfrucä lui
i=au peri càriile i hrisoavele care au fosf cu &ánefele mo*ii dila
Drägäne*tí, de n'au avuf ce sä scoalä la acea hotärnicie..." Brinco=
veanu ordonä i celor 24 boeri hotarnici prin carea din 1 iuníe
1708 (7208) s5 faceti adiverin0 direaptä, fä.r[ä] de fä(ärie... sà vi=
deli cine au sapänif acealea mai dinainfe vreame, boiarii de Comani
au Drägäne*fi ?" 2) Nu posed noua hofärnicie a mo*iilor celor douä
famílii de boeri, Comänenii i Drägäne*fii=5firbei, dar probabíl s'a
ajuns la o mai jusiä Impärtire, cäci nu mai *fiu sä se fi produs
alfe plingeri la domo, privitoare la hofarele acesfor safe *i mo*ii.
Despre m=rea Comani nu mai am *firi pänä In anul 1785.
O cafagrafie a mifropoliei relateazä : Sclaitul Comanile (I) din sud
(judetul) Ole. Dieafa posfelnicului Gheorghe Comeineanul prin care
prietate cu boerii din DrAgAne§ti. Intilnesc ultima data pe Matei, inteun zapis din 24
iulie 1703 (v. Fi/itti op. cit.. pg. 121).
La 25 tebruare 1742 un Matei Comaneanu, vel vataf za aprozi, fiul celuilalt,
vinde mosia \Talent lui Matei Falcoianu, biv vel setrar ; iar la 5 august 1746,
apare martor In cartea pentru desrobirea taranilor §i Matei Camaneanu, acum biv
vel pitar (cf. Magazin IT, pg. 287). La 3 iunie 1762, printre boerii hotarnici ai
une parti din mosia Opta§i-Olt, stilt §i: Matei Camaneanu (probabil cal de mai sus)
§i G. Com"cineanu (v. actul la Bis. ()Nast in aceasta lucrare).
Un Radu Comlineanu vel clucer za arie in 1737, (v. Lecca, op. cit. p. 169
dupa Dapontes) §i vel serdar este numit de Turci, In dec. acela§ an, ban al Olteniei,
dar boerii aleg pe Matei Balacescul (cf. Al. A. Vasilescu, Oltenia sub Austriaci. I Buc.
1929, P. 180). In 1745 apare In fruntea Caimacamilor Craiovei (v. Iorga, Arh. man.
Hurezului, pg. 66). A tost asatorit ca Despa Obedeanu (v. Lecca, Gen. a 100 case,
pl. 69). Costandin HerAscu-NAsturel, mareta ban al Craiovei, lasa prin diata din
3 febr. 1765, unui nepot al sau, Constandin Carnaneanu ni§te hame (v. Rev, de
ist. arh. fi fi/. XVI, 1922, pg. 103). in 1782 Coast Comaneanul era vel stolnic (v. N.
Icrrga in B. C. J. XI. p. 44). S'a cAsatorit cu Patina, fata lid Rada vel medelnicer FA1-
coianu (v.. Al. Al. Falcoianu, arborele fam. Falcoianu).
In 1793 apare un Ionita Comaneanu, clucer, care in 1795 este biv vel paharnic
(v. Fi/itti, op. cit. pp. 174 §i 130). lnscriptia celeilalte biserici din Comani, hramul al.
Nicolae §i Const. §i Elena, facuta de serdarul Cond. Margaritescu In 1856, apune ca
biserica s'a ridicat In locul celei ce si ruinase §i care iera zidita de Radu i Despa
Comaneni". Acesta e Rada vel clucer za arie, vel serdar, vel pah. i caimacam CornAneanu,
Prin 1825-33 trAia un cAminar Alec° Comaneanu, care stApinea in Olt, mo§iile
Saelele, Potlogi, Uda etc. (v. Acad. Rom. ms. 3530), mo§it care produceau In 1831, un
venit de 20-25.000 lei (cf. Filitti, Arenda mo§iilor in 1831 p. 25).
v. actul no. 1, anexa.
cf. cap. Bis. din Dreigeinesti, no. 1X, anexe.
www.dacoromanica.ro
64
las. mefoh sf. mifropolii, m=rea Comanii cum si ale ei, cu asezä-
mini ce prin osebifä caree de danie sä cuprinde. 5i la leaf 1790
zice räposaf[ul] mifropolif Cozma, prin anaforaua ce au fäcuf cäfre
cins[ul] divan de afunci, cá acesf mefoh dupi moarfea sa are sä,
rämäe supf purfarea de grijä a mifropoliei i mifropoliful sä orän=
duiasei om purfäfor de grijä, care este Indaforaf a da embafichiu
la mifropolie, cafe 15 oc[5.] &E.g., ear prisosul sà fie de ajufor
chivernisealä schifu1ui"1).
Prin urmare m=rea a fosf supf conducerea boerilor Comä=
neni pänä la data de mai sus, cind acesfia urmind curenful
vremii o inclainä mifropoliei, care de mulfà vreme auca a treea
parte din mo§ia satului Comani. Acesi fapf ni=1 comunicä mifropo.
poliful Neofif I Crefanul, care In vara anului .1747 visifeazA mai
mulfe localifäfi din Olf, infre care esfe i Comani. Despre acesfa
scrie ; De acolea [dela schiful Gamed plecänd am ajunsu. seara
[luni 27 iulie] la Comani, ta casele retposatului Radul Comeineanul
biv vel pahamic. Masa mosie iasfe 3 'pärfi Gheorghie Comeinea-
nul cu parfea lui despre apus (Pe mo§ia acestuia era m.rea), §i
Radul Comäneanul päharnic in mijloc cu bisericä mare, noao de
pieafrä (Pe locul celei de azi, lîngâ canacul d. Leontopol, wow hra-
,mul sf. Nicolae, i detinuia incet in 1825, fiind atunci mo0a a d.
siirdar Costache Teohart", auind Preoti pe: Ion Badea §i Pirvul)2)
i mifriopolia ctz parfea ei. Despre räsärif se hofäräsfe cu Drägä=
nesfii si iasfe aCasiä mosie cu aräfuri de gritt, de porumbu si de
mälai, lunca Olfului, fiindcà mosia aCasfa iasfe In malul Olfului
despre räsärif si are spre räsärif, de fine pgdurea ca un Cas i ju=
znäfafe, unde iasfe ghindä, mulfä'si pädurea iasfe iar 3 pgrfi : fof
unul Ca alful sfäpgnesc la aCasfä mosie. La casele Radului Comet-
neanul am mas luni seara i marti seara, i miercuri am feicut sfetnta
liturghie i apoi am plecaf pä apa OlLului In sus si am ajuni seara
-la Slatineí si am mas acolea si joi am slujif sf. lifurghie la bise=
.rica domneaseä (sf. Treime de azi) i am mas acolea i vineri iaräsi
am zäbovif acolea si am rämas seara fof acplea. La Slafinä iasfe
ispr[a[v[nic Scarlaf . . . iasfe oras In malul Olfului,. sgmbäfä
dupä lifurghie, infäea zi a lui avgusf, plecänd pärinfele dela Sla=
finä, am luaf spre räsärif si iasfe o apsoarä ce sä chiamä
(Probabil Dirjovul sau Iminogul) si acole. a au säzuf. pärinfele de
peinzu, si s'au odihnif pufinfel î oameni[i] sf. sale, apoi pleeänd
am ajuns seara la .schiful Grecii..."3).
I) v. Acad. Rom ms. 1062, fol. 366 v-so.
Ibid mq. 3530, Catagrafia... p. 79.
Ibid. ms. 2106, Visitatiunea pastorali a mitr. Neofit, fol. 26. S'au publicat
fragmente din aceasti cilitorie de Ghenadie Eniceanu In aBiserica Ortodoxip anii
1875-76, pe care neavind-o la indemini nu am putut-o consulta.
www.dacoromanica.ro
65
www.dacoromanica.ro
66
www.dacoromanica.ro
67
11.
www.dacoromanica.ro
68
www.dacoromanica.ro
69
MARVAN
sesía mareluí boer, Chirca vel stolnic Rudeanu, ajuns apoi mare
ban al Cralovei 2) la care s'a adäogit i partea cumpäraa in 16728)
de fiul lui Chirca, Diícul vtorí clucer Rudeanu, ajuns si acesta
mare logofät al. luí Brincoveanu4'.
0 ala parte a cumpärat=o Papa vel paharníc Buicescul, pe
care mosie au räscumpärat=o mosnenii in 1697 dela Diicul vtori
spätar Buicescul5). Cea mai mare parte din mosia Bodäestilor
Cosntantinestilor a incäput in mina lui Nicolae Slätineanu, care a
zidit la 1736 bis. Maica Domnului=Slatina.
Acest Slätineanu moare in 1755n) i fiul säu, Ionitcl, pästreaz5,
I) cf. actul la .anexe, no. J.
1655 1657.
v. anexa, no. 11.
Infra anii 1693 1703.
cf. cap. Bis. din Buicesti, anexa no. JI.
v. no. XIV, act in care se preciseag ca de cand au murit rdplolsat tatu/
dumIneal/ui sdrdarului [Imita] saya ani 24".
www.dacoromanica.ro
70
www.dacoromanica.ro
71
1672 (7180), aprille 30. [Bodoepti ?J. Zapisul lui Stoica, feciorul lui Ve-
lisco ot Bodoesti, judetul Olt, prin care vinde lui Diicu vtori clucer Rudeanu,
toatà partea lui de mosie din Bodoesti, cu ughi 5.
Adec eu Stoica, feeorul lu[i] Velisco ot Bodoeasti, ot sud. Olt, scris-am mear-
turis[e]scu cu acesta al mieu zapis ca s[à] fie de mare si de bun[a] credinte la meina
dumnealui Diicu/[u]i vt. c/izt[cer], cum sá s stie cei i-am viindut to[a]t[6] partea mea
de mofie din sat din Bodoesti, de preste tot hotaru/ in (0 ease[a] Parte din ccimpu.
din seizutul satu/ui, din piidure, din ap et de pre tot hotaru/ ceit seL va aleage. $i o [a]m
vlindut de a mea bun voe Wet] nici o silet derept ban[i] gata ug[hil 5, fi mi i-au
dat tot[i] banii gata in miinil[e] rneal[e], ca -i fie dumnealui mosie ohabnicii in
www.dacoromanica.ro
72
www.dacoromanica.ro
73
nicie [a] celor 6 boeri, care insemneazei toate semnele mosii. i pentru mai adevdratei
credintii, am intclrit mai jos cu isallitura ca sá s creazii.
Mai 30 d. l[eal,t, 740 (1732).
am /uat bani in mlin[a] mea, gata tl. 56 noi.
Eu Pana iuzbapa za fuptapi, vänziitor
Eu popa Ion brat Pana bag (!).
Eu Dima sin Radu Ciorcheaie, mârt. [ot. Priseaccil.
Eu Radul fupta[ul] ot Mog[o]papti, mart.
Eu Budian P] fuptap ot Plogpapti, mart.
Eu Ion iuzbapa sin Albului ot Priseaca, mart
$i. am sets eu Neculae iog[o]f[atul] cu zisa dumnealui [Paned.
1734 (7242)ilunie 8, (C-tineptil. Scrisoarea de invoial5 dat5 de popa
Mihai vi alti movneni din Constandinevti, la mina lui Necula SlAtineanu, in care
se aratA a au dat ei movie din Constandinevti lui Necula, iar acesta le-a dat in
schimb movie in Bodoevti, stin¡en pentru stinjen, ca sà-vi lipeasc5 movie ling5
movie dup5 cum iaste i obiceiul moviilor".
noi mosteaniii] din Bodei esti i difin Costandinesti, care mai jos ne vom
iscai acuma, dat-am scrisoarea noastrcl la cinstita mane' dumnealui jupan. Nicula,
ca sci o aibei de adiverintd precum set s f tie cci vcinzcind uni[i] din veri fi din rudile
noastre ce &Intern párta pci mosie, dumnealui pOrtile lar de mosie de[n] botar &aid-
esti/or i a Costandinestilor cu stirea $i cu voia noastrei, iscandu-ne noi in zapisul
Deci dumnealui avand mosie tot in hotaru/ Bodiiesti/or, cumpdratiii mai de
nainte vreame si hoteiriitcl p5 d5n jos pa dispre Mogv5ati partia dumnealui, ca sd-s
lipeascá mosia ce a cumpiirat de/a vert[i] nostri dän hotara Bocide,stilor hingd mosia
d-/ui, dupd cum iaste si obiceiu/ mosii/cr, a sei lipi mosie lane mosie. Deci maim/ d-/ui
sei steipeineascei fi in [ho]tarul Costandinesti cumPeirlitoarea dumi-sale viizcind cci ne
ajunge cu hotarul Bodciesti in seizutul case /cm noastre am dizut cu rugdminte /a d-lui
ca sd-siia d-lui cumpcircitarge den BodOesti tot in botar Costandinesti, mosie pentru mo-
dupci cum scrie stiinjeni in zapisul vänzeitorilor, nefiind in hotaru/ Costan-
dinesti/or de sus, Pcidure, d-/ui nu primea. Deci noi rugandu-ne fi de a/ti bojar,
au stcitut de d-/ui ne-au fiicut si au priimit d-/ui de i-am dat den] botar Costan-
dinestilor Pentru Bodclesti, steinj[en] pentru stiinj. $i ne-am fault $i sea mile voi dirt-
tre noi. i i-am dat aceastci scrisoare a noastra' /a meina d-/ui, ca sci avert' de acum
inainte, unii de cettre altii, pace ca sec ne tinem fiestecare 1110§id pe cum ne-am voit(!).
pentru cradintei ne-am iscdlit mai jos pentru ca sci s creazd.
lunge] 8 dni, /t. 7242 (1734).
Eu popa Mika/ ot Costandinepti. f Eu Buo(?) fuptapu I ot flogpapti mart.
Eu popa GI/gore ot Tat[a]rai mart. 1- Eu Avram parcalab, mart.
Eu Neagoe, mostean. f Popa Vasile prot[opoo], mart.
Eu marin sin Tudoran, most. Eu .5erban cupe fu, mart.
Eu Marin, milt. Eu Stan most. Eu Badea log f.t i_E. EuR_ran, rnost
771_7_11T
www.dacoromanica.ro
74
de/nicear ca sá fie dumnea/ui dd bun& fi adeveiratei credintei krecum set sei stie cii am
menu dem bund voia noastra la dumnea/ui i ne-am utin.dut pcirti/e noastre de mosiie
dd hotaru/ Boddesti/or i al Costandinestitar dii sus, fie§ticare ci i s'au venit harte cum
aratii anume. Vemdut-am eu Neacful bartea mea dei mo#enire dein hotarul Bocletqt[i]
sj. 99 i dd hotaru/ Costandinesti sj. 114, cari fac beste tot sj. 213, sj. bo bani 20, cari
fac i(a)L. 39 ¡gar]. 4; veindu-am r eu Radu/ Biitinac partea mea dei mosiie dci Bo-
ddesti sj. 67 i dein Costandinesti .sj. 76 cari fac sj. 143, fac ti. 23, gar) 30, care moOie
ara avut eu deintr'un mos a treea barte cumbiirdtoare del mop/ Abrozilar
iar a treia parte intr'aincindoao hotard/e ; vändut-am eu Ba/omir bartea mea dei mo-
siie &sin Boddesti dcintr'un MOf a treia parte 4. 35 i dim Costandinesti sj. 38 p/. cari
lac beste tot sj. 73 Mall., fac t/. 12, 30; veindut-am eu Cherghie snd Manii Costan-
dinescu/, bartea mea dei ino,genire dim Bodei esti a treia barte cliintr'un mos sj. 35 i
thin Costandinesti sj. 38 b/. cari fac baste tot sj. 73 pi; fac U. 12, 30. $i am luat noi
toti acesti bani ce scriu mai sus toti gata deb/in in mclini/e noastre. aind am
facut aeastei vänzare am veindut clan bunet voia noastrei nesaiti de niminea
cu stirea voia tuturcrr verilor vi rudelar noastre $i a bärtasi/ar nostri de' mosiie set-i
fie dumisale mosiie stdtdtoare in veac dumnealui coccrni/ar neboti/or strcineboti/or
dumnea/ui ceit D-zeu ii va ditrui. $i cdnd au fost aeastei tocmealei a noastrei fost-au
multi bojar, prioti, megiiavi caril voar buni iscaliturile mai jos. noi bentru mai
adiv'eiratei credintii am intárit acest al nostru bun vi adev 'drat zapis. huindu-ne
deagiti/e mai jos, ca sei Sd creazei.
Iun 8 dni It. 7242 (1734).
Neacgu sin Nogog, viinzdtar.
Gheorghe sin Mani Costandinescul, vcinz.
Radu brat Manea Costandinescul vänz.
Popa MihaI ot Costandinegti. Eu Balomir.
Popa Gligorie ot Eu Costandin mogt. ot Flgetel mart.
Marin sin Tudor. Popa Dràgugin ot Fagetel, mart.
Eu Neagoe sin Radii Ceaugu. Boa (?) fugtag ot Mogogagti.
Eu Stan, mostean. Eu Avram Orcaiab, mart.
Eu Marin brat Stan. Badea logf. märturie.
Eu Brat moftean. f Eu Ion, mostean. 1- Popa Vasile prot[opop], martcrr
$i am scris eu Ion logofetelu sin pop! lui Dumitru ot Slatina,cu zisa mos-
teanilcrr.
(Pe vo). Pentru bartea mosului Abrozilor a treia barte dela acest incq, ce am
veindut eu dura. N culii, de ar veni cineva cu vreo giileavd sá aib la(!) reisbunde
eu, iar dumflui/ sei aibei a steibdni pe cum i-am vandut.
lun, 8 cl(nil 7242.
Eu Radu brat Manea veinzdtar. Eu Stan mogtean, mart.
Eu .5.4rban sin Radul Ion logf. meirturie
Badea logf. mcirt. .Serban cup. mart. Eu popa Gligore ot TH[J]rii mart.
Eu Neagoe mogtean, mart. Eu popa Plihal ot Cost... mart.
IX. 1734 (7243), octomvre 1. Zapisul lui $erban Dorobantu ot Plapcea
cu feciorii sAi vi cu fratele ski Doicea sin popa Chirità, cu fratele ski Badea
vi Dobrun; prin care vind lui jupan Nicola, fratele lui lane, biv vel medelnicer,
toatfi movia lor din Olt, dupl apa Plapcii, care zapis la leat 1794, ianuare 14, cind
s'a judecat D. SlAtineanu cu movnenii Constantinevti <au rárnas ca o hartie albd
nesbuind unde vinde $i in ce hotar».
Adicd eu Sirban darobantu/ ot Plapcea dinbreun cu feearii miei anume: Ni-
cula i Bratu/ t eu Ghicrrghie fratele /ui $iirban, dinbreun co frate-mieu Radul i Ma-
www.dacoromanica.ro
75
www.dacoromanica.ro
76
alte mofii i pe noi ne-au fettcutl marti de nu ni s'au spits, fi noao Parte nu nii
,s'au facut. i aveind aeastet Pricincl cu dansul, la zapisul mofii aceftie nu s'au isceilit,
deci noi am dat acest zapis la mina dumnea/ui jupeinului Neculei, ca de sei va scula
el, frate/e nostru Radu, cu vro geileavei asupra dumnealui sii n'aibii treabd cu dun',
nea/ui nie un fel a-1 supara; dumnealui ce va avea set 4 caute cu noi. lard dumnea-
/ui sa stiipaneasca cu pace, si pentru credinta ne-am pus iscediturile jos ca scl sei creazei.
Av. 6 di It. 7246.
Eu Pana iuzbaga, vadtor. Eu popa Ion, veinzeitor.
XII. 1751, decemvre 1. [C-tinegtd. Zapisul lui Moise ot Constantinefti, cu
frajii sAi, Marin, Ene, Bran fi Stefan feciorul lui Radu, prin care vind lui ju-
pan Costea pArtile lor de moje din Constantine§
t Adicfei] eu Moisi ot Costandinefti dinpreunfa] cu frate-mieu Marin fi sas(=cul
Neae (?) i Bran brat ego i Stefan sin Radu, moftlani din Costandinefti, dat-am acest
incredintat zapis a/ nostru la mane dwmnea/ui jup. Costei l) pet cum sei s ftie ca viind
noi de a noastra bun voe la dumnealui de i-am veindut pecrtile noastre de mofiie de
moftenire din Costandinesti, eu Moisi, dinpreunei cu frate-mieu Marin, partea noastrii
fi de cumpeireitoare, sta. j. 170; stiinjin po bani 20; eu Neagoe dinpreuna cu frate-mieu
Bran, partea noastrec de moftenire i de cumpeireitoare stj. 170 po bani 20 stj. ; eu
fan am am vandut partea mea de moftenire stj. 100, stjin Po ban 20, care fac peste tot
steinj. 440, fac ti. 73,40 # acefti bani i-au /uat tot 'dep/in in meiinde noastre. Si i-am
veindut dumnealui aceastei mofiie de a noastra bunfelj voe sei o staparleascei dumnea-
lui fi coconii dum-/ui, nepoti, streinepati ceiji Dumnezeu ii va dc1rui, cu pace de ceitre
noi fi de cectre tot neamul nostru. Pentru mai adeveiratei credintet ne-am pus iscii-
lit[urild fi degeti/e jos s creaza. i and s'au fcicut acest zapis au fost mu/ti oa-
meni de cinste care se voar iscali mai jos. Dec. 1 dni, 1751.
Eu ot Costandinepti, viinzeitor. Eu Bran bratego, veinz.
Eu Nam brat flan!, vecnz. Eu .5tefan san Rado, veinz.
Eu uncheap Neagoe, várir.. Radul fetr (?)
$i am scris eu popa Toader, cu zisa /or # mart.
XIII. 1751, decemvre 1. [Consi]. Zapisul lui Neagoe sin R adu Ceaufu ot
Constanlinefti,cu fiul s5u Tudor fi cu frate-sAu Bran, dimpreunA cu tot neamul,
prin care vinde lui Nicula biv medelnicer S fitineanu, mofia de moftenire din
ConstantinPf ti.
f A dicette eu Neagoe sin Radu Tausu (!)2) ot Costandinesti dinpreunel cu f eeoru
mieu anume Tudor si cu frate-mieu Eran din pretina cu tot neamul mieu, dat-am
acest incredintat zaPis al nostru la miina dumnealui jup. Niculii brat Iane biv. med. cumri
sa s stie cei am mersu eu la dumnealui dinpreun cu fui-miei de i-am vc1ndut mofiie
in Costandinefti insei mofiie din moftenire steirj. 43 pl. sti. po bani 27, drePt t/. 9
bani 72 # cu ftirea tutular mofneandor # a neamtdui nostru fi am /uat to bani de-
plininscl aleiturea cu mofiia dumnealui, care iaste cumpclraiii iar dela neamul nos-
tru, insei din 06, din sdiftea satulici, din ceimp, nesditi de nimenea sá ailui a o stet-
peini dumnealui, coconi[i] dum. nepoti, streinepoti ceiti D-zeu va cleirui, i pentru mai
ad[e]veirata credintec ne-am pus isailiturde fi degitele in loc de peceati ca sit fiie de
marfel credintet. Si ceind a fost fcicut acest zapis au fost multi oament de cinste care
sá voar Sept. 1 d., 1751.
Eu IYeagoe, eu Tudorii veinzeitori, eu Bran mar., eu (loise mart., eu .5tefan
mar., eu Marinu mar, eu Mihu mar.
Eu popa Marin, martur ceindu au veindut.
I) Este :west juil. Costea, lat61 sau bunicut compArAtorilor din 1810?
2) v. no VIII.
www.dacoromanica.ro
77
www.dacoromanica.ro
78
XX/. 1813, aprilie 18. Anaforaua veliplor boeri, cu int5rirea lui Ion Caragea
VocIA, din 13 iunie 1813, in procesul a citorva sAteni din Constantinesti Cu As-
triano Costa Petra negutAtorul, pentru pretentia lor de protimisis, asupra mosiei
Constantinesti. Se respinge ca neavind dreptate.
1813, aprilie 28. Jaiba lui Astriano C. Petre, cAtre domn, Cu cuprin-
derea c5 sfitenii ot Const., cari cereau a rAscumpAra mosia Constantinesti i Bo-
doesti cumpArate dela mezat n'au dat apelatie in termen, cerind a se da
intArire anaforalei velitilor boar' din 18 aprilie. Raportul logofetiei c5tre down,
din 12 mai 1813 si. porunca lui Ion G. Caragea Voc15, asupra ei.
1813, sept. 10. Zapisul mosnenilor din Constantinesti dat lui Poli-
hronie Costa-Petru, fratele lui Astriano, arAtind c5 primesc delimitArile hot5rnieiei
f5cute, ei r5minind in partea de jos, in Bodgesti, unde-s mai multe case.
www.dacoromanica.ro
79
12.
www.dacoromanica.ro
80
www.dacoromanica.ro
81
www.dacoromanica.ro
82
www.dacoromanica.ro
83
www.dacoromanica.ro
84
fit pe zece mosi, din care si uni F a/tii ziserd cd ar fi steiptinind trei mosi.
Dupd aceste scrisori ale jinuitori/or, ziciindu-/i-sd a dovedi ce neam siint ei
ccitei parte /i sei cuvine a steipeini, reispunsarit cd seint Grosesti si cum cd osibit de
mostenirea ce au, cautei a mai /ua stanj. 60 ce i-au vändut Vi§a, fiinddi la stirea lcrr
nu este acea veinzare, cum §i zapisul Stanciului Grosescu de stemj. 100 sii-1 rdscum-
Pere cu cutant cd au fost salo g, iar nu veinzare statornicd. i atdt pentru zapisul de
steinj. 60 ce au trecut cu vänzarea /a doud mdini i steipeinire veche nec/intitd, cat $i
pentru cel de sted. 100, care fi aceste osibit cd iar4 la doaucl mdini au trecut. Dar
veizureim si carte ispreitmiceasal din leat 1785 trecuti ani 32 iscdlitd de rdposati,
pitar Niculae Argetoianu si pitar stefan, prin care intdresc zapisul cet s'au dovedit
veinzare statornicei, iar nu zeilogire.
...Deci fiindcd dupd cercetarea ce am feicut pricini, /a a noastrd peirere sei cu-
noafte cd jdluitori farei temeinic cuviint au pornit aceastei judecatei, did Piireiti
4i au indreptdrile /or, atilt cu sineiuri cdt cu vechea stdpeinire care, ziserd cd chear
de ccitrci peirinti jeduitoritor /i s'au ales prim semne $i nici ins/4i ei nu ftiu ce mosie
cer de la parinti, nici nu primesc a sà face cercetare la fata locului, ca sei vazei de au
vreo Upset', nici nu set mulfumesc pe ceeace paraftt dovedesc prin a lor stiintd, af/dn-
du-sei mai beitnini; ci numai cu o cerere defarteL, feirei nici o dovadd cd au sei ea (!)
mo§ie de la peirdti[i] preoti, areiteindu-sd nemu/tumiti, sá sorocirei ca dupd 15 ale vii-
toru/ui octv. set sec afle amerndoaoei parti/e la /uminat divan, spre cea deseiveirfitei
hoteirdre. Scarlat lzv[oranul is[pratmic]. 1817, septemv. 1.
(Colectia mea).
13.
Biserica din Corngkel (01e.
Construitä din lemn are forma obinuitä a bisericilor de acest
gen. Basa ei e de cgramida, peretii &hat din bläni groase de ste=
jar material abundent aci. Acoperi*ul este facut din §ita §i are
o turla cilindrica In fatä, construita tot din lemn cu bläni a§ezate
vertical in a chip ca dà impresia unui §ir de nervure, (fig. 10).
In primul plan are un pridvor format din 6 stilpi cilindrici ce
sustin largi arcade ; ace§tia sint din caramida. Interiorul are o sin=
gurä incäpere larga, naosul, despartit de altar printr'o tImpla de
lemn, cu icoane de fact-urä simpla. Pe peretii interiori nu sInt pic=
turi, ci mai multe icoane de lemn.
Am cercetat cu atentie spre a vedea daca nu are vreo In.
semnare In lemn sau vreo urmä de inscriptie din care sä reiese
anul ridicàrii i fundatorii, dar n'am gasit. Intrio lucrare din 1895,
autorii 1) afirmä cä e construitä In anul 1806, dar nu spun unde
au gasit aceasta data. Din catagrafia alcatuita prin anii 1825-30
se vede ca biserica de lemn, cu hramul sf. Voevozi, exista, ridicata
1) Aleicandrescu §i Sfintescu, Dictionaru/ geografic a/ judetul Olt, Bucuresti,
1896: Seaca posedei 2 biserici: una veche construità din birne la _MG..." (pag. 228).
Aceasta este biserica din Valea SeciiCornatel, caci nu mai este o alta ; cea de a doua
este biserica m-rea Seaca, de care mg voi ocupa la cap. respectiv. Na pot controla is-
vorul, care märturiseste c zidirea s'a fleut in 1806, flindd autorii nu-1 indid. Un lu-
www.dacoromanica.ro
85
www.dacoromanica.ro
86
14.
Bíserica din CucuetiL=Cgzänestí (Ole.
Satul Cäzgnesti In care se gäseste bíserica de care mä ocup,
apartine comuneí Cucuetí. Numele de Cucueti nu=1 intlInesc de=
cif In sec. XIX, 1) dar in schímb gäsesc pomenindu=se In sec. XVII 2)
de satul i mosía Polasí (Gura Däsagilor) 2*ezat lingä Olt intre sa=
tele Cäzgnesti, Ibanesti, Poganu cu Verguleasa (01i) i Voicestii
din Vilcea, mosia Polasi trecind i peste Olt. Astäzi intre aceste
margini se gäsesc satele Cucueti i Valea Fetei, deci cu unul din
ele se poate identifica satul Polasi de altädatä. Dui:4 informatia
doc. luí Const. Vodä 5erban, dat la 20 iunie 1654 pentru libera=
rea din rumlnie a mai multor oameni din Cäzänestii din vale unde
se afla i mosia Pulasu", se poate admite cá Pulasu din sec.
XVII corespunde satului actual Cucueti, märginas cu Delenii pa=
harnicului DriiguSn, care fiind Puternic Pre acea vreme s'au Pus in
sPinarea acestor oameni dela Ceizeine§ti..."3). In sec. XVIII
Polasi era In stäpInirea m=rii Seaca (0104) deveniti metoh
al Cozieí incä din 1664. Cli prívete satul Cazänesti e pomenít
incä din 15795) ca apartinind m-rii Polovraci, intemeeaa pe vre-
In 1831 era in stapinirea lui Milialache Vulturescu, producind 800 1200 lei
venit (v. Fi/itti: Arenda mosiilor in Muntenia la 1831 i 1833, lar in 1852 a pitarului
C. 1. Deleanu.
v. anexa no. 1, Biserica Thaine,sti 0 no. 1,11, Ill din acest cap.
v. anexa no. 1.
v. actele citate, anexe.
cf. N. Doterescu, op. cit. p. 249 4Possidebat (Polovracs) et toturn pagum Ke-
zenesti et allies posgessiones cum vineis in Slatina vigore hterarum Mihnae Vakrodae
ab anno 7078D (=stapinea i intreg satul Cazane0i i alte proprietali cu vii In Slatma
In puterea citrÇii lui Mihnea Voda din anul 7078=1578-9). Prin tot satul Cazane0i"
cred a se Intelege partea din sus, caci plasa dela vale" era In sec. XVII a mopenilor.
Exista o socoteala de prin 1690, de banii dati de Coman, Tudar (nume identice ca
ale mopenilor rascumparati, din 1654)0 MO din Cifizane§ti pentru rascumpararea satu-
lui de catre Marica t Rada post. teciorii lui Rada clucer Buzescu (y. Iona, St. 0 doc.
XIV, j). 242). Actul, gasit printre hirtiile Hurezului, pare a se referi la Cazane0i de Olt.
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
88
/bid. p. 91.
Ibid. p. 97.
Ibid. p. 124.
Ibid. p. 170.
Filitti, op. cit. p. 24.
Aceasta avea hramul sf. Nicolae §i era deservit5. in 1825-30 de preotii: /unn
Stan §i Preda. Din aceti 3 pr. unul au murit, iar unul este foarte bdtrin; drept aceea
s'au hirotonit dieacon unul Radul, fe6oru1 lui popa Ivan, care se vlzu §i de noi
este toarte bgtrin" (v. Ac. Rom. ins. 3530, p. 115.
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
90
Acest Damaschin a fost in anii 1703 aprilie-1708 episcop la Buzgu. Dupa tre-
cerea lui Antim Ivireanu, episcopul Rimnicului, ca mitropolit (1708). Damascbin vine
episcop la Rimnic, unde plstoreste plug. la 6 dec. 1725, ciad moare subit. Era om
InvAtat, cunostea limbile Ming $i slavonA. Cind Austriacii au dispus ca eparbia Rim-
niculut sl treaci supt jurisdictia mitr. Belgradului, el protestl energic. TipAri cArti bi-
sericesti si a lAsat In manuscris toate cArtile de ritual" (v. Dobrescu, Ist. bis. din 01-
tenia, p. 67). A avut lasa niste nepoti cari au stors veniturile episcopiei, datoare.
www.dacoromanica.ro
91
acea moie, n'am gindit nici am cercat sau spre o parte sau spre alta, ci numai Pei
dreptate, precum am alma dala bettrinii nottri fi 710i am pornenit din tine,* Perna
in adinci bettrinete, Pei ce am pomenit si ttim pe unde este hotarul. Am luat cartea
si o am pus pA pieptul nostru si pAmint pá umerile noastre si am purces nainte
pà hotar t toti a/tii duPli noi asa dupá zisa aratarea hotaru/ui pe unde am
pomenit noi, au fost bucurosi toti Pricinuitcrrfi a 'visa, asa pdrintele igumenul precum
logofeitu Mihai i Voico Gaul, Precum am pomenit not ti ai nottri, cei tot Costa au
stapinit pet. acel hotar. Dupe' afurisenia data, ata am fetcut nimeinui voevegheatd ca
sa nu ne rapunern suf/etele. Si pentru mai adeveirata credinta, ne-am pus degetele
nume/e mai jos ca sd se stie Set' set creazei.
Luna iunie 25 zile. /eat 7233 (=1725).
Eu Stan Udrescul, care am /uat cartea, meirturisesc.
Eu Stan Punga, care am luat cartea, meirturisesc.
Eu Borogescul, care am luat cartea, marturisesc.
Eu Damaschin, ieromonahul ot Cozia, care am umblat cu acetti oameni pa
Otlotar.
www.dacoromanica.ro
92
15.
Biserica schiful Deleni=01i.
Aceastà bisericutä isolatä de satul Comgnita e ezatä pe o
inältime pitoreascg depe malul riului Olt. Drumul pänà la ea e
foarte greu. In juru=i se \T'id citeva case albe, care adgpostesc
pe urmii vechilor robi=tigani, ai mgngstirii marelui boer Drei.gu-
§in Deleanu. Din cre*tetul Inàlimii, lunca Oltului Cu nesfirvita
ei variafie umbrele satelor ce se vgd departe, in Romanati,
alcgtuesc o splendidg priveli§te de targ.
Dar biserica actuará nu=i ctitoria celui mai insemnat De=
leanu, ci o alta a urmilor lui, ridicatä la anul 1767. In cata=
grafia metoacelor Mitropoliei1) intocmitg In anul 1841 se spune cg
biserica=schitul Deleni este ziditä, la anul 7275 (=1767) de cgtre
paharnícu DräguSn Deleanul i postelnicu, Grigore Deleanul, lira=
mul sf. Troag..." Comísia care a alcgtuit catagrafia a vèlzui In ac=
tuala bisericg, la locul primului cdfor din pronaos, chipul lui
gu§in Deleanu i al sotiei lui, Drägana (pictura refäcutg a botezat=o
Epostina 1?) *i a conchis cg acetia au inälfat läcaul. Nu avea
elementele cronologíce care sa sp_un5, c5, dela moartea luí Drggu=
in pgng la zidirea acesteí bisericí a frecut peste un veac. Nici I.
Slavici, intr'un raport2) adresat ministerului instruc¡iunii in 1882,
nu lámure§te cine a ridícat biserica, dei atunci avea la indeminä
condicile mängstirilor in care erau trecute toate documentele
inventarul mánástirilor i schiturilor. In anul 1890 apare o altá
lucrares) privitoare la biserícile din Rominia, in prefata cäreea autorul
cleclarä cg e prima incercare de acest gen,dei nu=i dedil pastia
raportului luí Slavici, care iar.4i nu spune nimic.
Drägwin Deleanu, marele paharníc al luí Matei Vociä Basa=
rab *í. ruda 4) aproplatä a domnuluí, apare ca prim altor in aceastg
Academia Romín& ms. 660 «Catagrafia metoaselor d'afarà a sf. mitro j,olii,
1841*, f. 260.
Monumente nationa/i: Monastiri i biserici ortodoxe, Bucuresti 1882, pp. 201-2,
apune i despre pisania ce dan la p. 93-4, di «mi se poate citi pare a fi in
/imba romineasai». Se vede de aici ce putea sá apuna referentul despre mAinstirea
Delenilor.
2) C. Bilciurescu, Monastiri i Biserici din Rominia, Buc. 1890, v. p. 191.
4) Aceastl Inrudire ni-o afirma inscriptia dela biserica din Dr5gänesti-Teleorman
publican de d. larga In Inscripta din bisericile RomIniei, H, Buc. 1905, pp. 338-9:
Masa' sf[ein)tei i dumnezeeasccl bisereca dela sf[linita mclnifistire anume Dreigetnesti...
lo Mateili Betsclrabc1, cu mila lui D-zeu, domna i uoilvold a toatteil Tara Ruma-
neascit #iind ctetoria noasträ desbre murna-mé i tflizindu-o t'eche stricatcl, räde-
catu-o-am den temelie, bisel dempreun[d] cu rudele noastre ce ni se trag despre mu-
ma-mé anurne Diicul marele spAtar i jupän DrIgusin marele paharnic fi [o am
www.dacoromanica.ro
93
bisericutä, fiincla, el cel d'infäi din neamul sgu ridicase in saful Deleni
o mänasfire cu hramul sf, Troit5, lingà malul Olfului in pädurea
din lunc5,, piln anii 1644-1648, naruif5, in sec. XVII de violenta
valurilor. Un sfränepof al luí Drägu§in, anume Grigorie Deleanu
posfelnicul, ridic6 in 1767 pe deal, o altà bisericä raai micä,
avind acela§ hram §i pune ca prim cfifor pe sfr5mo§ul säu.
Acesfe infimpläri le spun ruinele vechii mänäsfiri, fraditia i 2
frumoase inscriptii romine§fi s5pafe in piafrä, care s'au adus in se=
colul frecuf dela vechea mäinäsare ruinaf5, complef, la schiful nou.
Inscriptille una mai mare represenfind pisanía manasfirii, lar a
doua mai micä, märfuria morminfului unui necunoscuf din neamul
luí Drägu§in sunf lucrafe cu mulf gust infocmai ca cele dela
biserica m=rii Dealu §i dela Curfea de Arge§" 1). Se aflä azi supf
clopofnitä.
Pisania manäsfirii dispärufe :
/zvoleniem ota i sei p osp eseniernr1 sna i seivreipniem stgo dha,
aminfi.2)
Intru zilele domnului nostru, Io Mateiu Beiseiraba voevoda
domnu fu reidicarea acestii sfinte dumnezeesti case ce iaste hramul
staa Troite, ce s'au reidicat intru slava 1ufi Dumnezeu p entru ertarea
Pacatelor intru ve§nicei p omeanei de acest bun crestin, juPan Drägusin,
vel Peharnic i jupeineasa lui Drägana i coconii lui : Gorgan, Nicola,
Iota, Stana, Aspra Anca, cu nevointa §i cu cheltuiala lui, temcin-
du-sei de r/isPunsul judediti cei infricoqate §i de cuvintele Domnului
nostru Is. Hs., ce greieaste la sta ev[an]ghelie: Nu ingruParet avutiile
uoastre in Peimeintu unde l[e] putrezesc viermii si le saPei furii, ce le
ingroPati la ceriu, uncle nu le putrezesc virmii i ni C le saPa furii".
De e fiindu acestu bun cre§tin aprinsa cu mima de cl[u]h sfeint, ce
sei zice cu frica lui Dumnezeu, cu truPul fiind dupre pameintu, iar
cu mintea i cu cugetul vreindu set lacuiascei cu Dumnezeu, aveind
cadura lui D-zeu intru inima lui puse-a nevointei ca aceea i reidica
aceastei sfeintei dumneziasca casei de[n]ceput de[n] temei intru
numele sf. Troite, ca sa-i fie de folosu a doua vieti (!), de easta si de
Eaea ce va scl fie; si dup[ei] Prilejul cat i-au fostu put enea o au
intarit si o au miluit cu mosii i cu bucate de tot fealiu i o au datu
p e seama parintilor calug[a]ri sä. Judi rug[ei]ciuni §i set le fie de hranii
si de inbreiceiminte in tot veacul, intru vea8nica p °mean& $i au fost
de Matrix intru slava /u Dumnezeu intru lauda mare/ui nuicenicului Dimitrie
intru pomeana pdrintilor nostri s'a noastr'd de veci, amin". Nu are anut zidirii. Piss-
nia se afla la museul din Bucuresti. (M-rea DrAgAnesti ce este aici aproape de Rusi
(Rosiorii de V.) era Inchinat5. in 1716 la m-rea VAciresti (y. lcrrga, But. Com, Ist.
XI, pp. 18-19).
v. I. S/avici, op. ciL pg. 202.
Cu voia Tatedui ca ajutorul Fiu/ui sciveirsirea sfäntului Duh, amin".
www.dacoromanica.ro
94
' ''4407.1,-"e'1-1=4-
r -'" ' ' r
''
-
a
--,.-
0...' '
..* -
' jo.".1
'
'
., '
,.: ._4,..
r .... - ,,, r
,..V
.- ,'
- t- i f
tr,
f.,
,
At1.
t b, F, .
.
- .. rk
.v, . -. .
;,, . .1.,
; - °
, X
- . L-v - -
, , *¡`K- - - ' -
.4.
.9...:''.. " ''''-
E'n,; -
e 54'.
www.dacoromanica.ro
95
+v
,t1;:
-
" o
',I.
...............
-
4-
-.
"
t ij
,
hi
Z, MAR VAN,
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
97
si un copil Ion. Resful picturií din naos si alfar este de datä re=
centä si nu presinfä níci o valoare ; acelas lucru se poafe spune
si despre fimpla de zíd.
ratä de vechimea i frecutul ei, biserica ar frebui aibä
multe arti de ri.
fual vechi ; ori,
n'ara g5sif de cif
o Cazanie tipäría
la Buzau in 1834,
&ruja de un Isi.
dor schimonahul,
din Cernica, rugind
pe preotí sä pome.
neasci la prosao.
II midie pe Cornilíe
1
íeroschimonahul,
Badea preof, Sean
erei, Rada ereita,
Teodora".
De alffel a.
ceasfä. saracie se
observa si la 1772,
cäci In invenfarul
luí Inochenfie, din
acel an, g5sesc: 1
mineí slovenesc,
sparf (deferioraf);
1 ocfoih slov. ve.
chiu, 1 lifurg. slov.
veche, 1 evanghe=
Fig 15. Ctitorii Grigorie gi Ecaterina Deleanu. lie rumäneascä ve.
che". Penurie era
In odoare i vesminte, exisfind: 1 sfitä. de basma, 1 sfihar
iar de basma. 1 pereche rucavite de dimie verzí, 1 epifrahir (de)
cofferií (sfofa orienfalà pretíoasà) vechi, 1 poali la iconostas fä.
cutà nouà de Inochenfie".1) A.fif, la acest capitol. lnventarul e
mai boga f la articolele dobifoace, mosií si tígani.
gula Deleanu ctitorul mängstirii vechi, este greu de 15.murit. SIL fie acest Preda, cel
din 1624 care cumpArg mosia Delenilor ? i daca este acel Preda, care sl-i fie cali-
tatea : de vb.r sau de cumnat ? In ultima ipotesl, urmeaza ca sotia lui, Flarica, era sora
lui Dritgu§in. In acest cas, s'ar Oxea curioasl absenta ei din actul din 1624, despre
care voi vorbi In pp. urmAtoare.
1) Academia Romina, ms. 657, fol. 79, sqq.
7
www.dacoromanica.ro
98
www.dacoromanica.ro
99
www.dacoromanica.ro
100
www.dacoromanica.ro
101
') Al. $tefulescu, Doc. slavo-rom. v. doc. din 12 ian. 7158 (1650), pg. 647.
2) Ibidem, p. 553.
8) Filitti, Arb. Cantac. pg. 217, doc. 689.
4) cf. documentul no. 111.
www.dacoromanica.ro
102
www.dacoromanica.ro
103
care Necula o lasg la 22 iunie 1687, se vede cg n'au avut copii. So=
Eiei lui, Ancufa, Ii lasg a 3=a parte din cele miscgtoare, Eiganii,
casa si jumgtate din vii. Celelalte mosii i restul de vie le lasg
m=rii Vierosu (Arges). Rumeinii càfi sint, toti sei fie ertati §ti scl
se dea zapisele de ertaciune. NepoEilor lui, Necula i Duminecg,
le lasg, din haine, lar nepoatelor, Gherglaina sí Nastasia, 8 stupi.1).
Necula Deleanu apare in anul 1686-7 (7195) cu tifulatura de
pitar, and libereazg de ruminie un om din satul Tgtulesti (010.
Algturi de el semneazg in act si Drclgusin sin Necula Pit." La 2
iulie 1692 2) acelas Necula libereazg alii rumini din Tätulest.i. Nu se
mai dä, aici nici o stire despre Drclgusin. In alt acttranscris in=
tr'o hotgrnicie de mai firziuse pomeneste de un Drägusin pahar-
nic Deleanu, trgind pela 1700. Documentul in chestiune este o
hotgrnicie a ispravnicilor de Ok din 25 martie 1783 prin care se
face alegerea mosiei Mogosesti. Locuitorii din Mog. s'au plirxs
in parea dinspre apus li s'a cotropit un codru de loc" de multg
vreme, de boerii Deleni. Li s'a cerut sa" facg dovada proprietätii
pentru locul reclama. Mosnenii au arätat o copie dupg hrisovul
luí Const. Voclä Brinco weanu, din 20 decemvre 7213 (1704) Intru
care aratä pentru acest codru de loc, cg un Drägusin Pah. Deleanu
1=au vändut mostenilor ot Mogosgsti, mai inainte de pribegiea
§i du$ ditiva ani viindu din pribegie §i vreindu sei intoarcei acea
/kb-mare, märia sa nu i-au dat drePt, ci au hotürät sei-1 steiPeineascii
mosteni[i] i Incà ggsindu=s[e] la mai sus numitul Deleanu mai la
urmei niscaivaq ceirfi sau zapis[e] sei nu sei fie in seam[Q". N'au pu-
fu sg arate hrisovul rgpindu=sg inch' din ceialaltg rgznagritg", dar
au scos o hotgrnicie a 12 boeri, din 17 noemvre 1704, pe care o
intäreste hrisovul din 20 dec. acelas an. Pe temeiul acestei hotgr.
nicii se di dreptate mosnenilor.2)
Catrina Post. Deleanca, vgduvgsoful sgu, Grigorie, murise
inainte de ianuare 1779'9, redeschide judecata in 1784 si isprav.
nicii cer de data aceasta mosnenilor sg aducg hrisovul adevgrat,
poate=1 vor g5.si la boerii Slgtineni. Nu 1=au gäsit si in anul 1786
se dg cistig de causg Delencii. Mosnenii Mogosesti se piing iargsi
In contra setrarului Toma Deleanu, fiul lui Grigorie si al Ecate.
www.dacoromanica.ro
104
www.dacoromanica.ro
105
porunci si=au luat acest rol. Unul din ei Ii cetea insarcinarea data
de ispravnic, dela distan-ti. Deleanu, desigur enervat de aceasta
incalcare, s'a repezit la el si i-a smuls porunca. S'a produs scan=
dal mare, probabil i batae. Deleanu s'a pillas la 28 aprilie, lui
Alexandru V. Moruzi (1793-96) pentru rusinea «care neamu/ ineu
aceasta n'a keitit-o» j Vodä qiindcei judeclitorul nu ,5i-a purtat harzul
anstei sale ca un judecator ce era, adeci dupg ce a vazut pe acei
gilcevitori, si sá fragg, sä facà aräfare cáfre domnia mea ; ci impo.
frivä urmänd, s'a induplecaf aceviforilor, fä.cindu=se singur pri=
cinuifor de necinsfe» il lipsesfe de judeckorie1).
Cred ca Toma Deleanu va fi av-ut 40 ani, cind i s'a dat
särcinarea de judecäfor. Ar urma in acesf cas sä fi avuf, in 1767,
cam 14 ani. In 1802 d'ad zideste biserica din Deleni 11 gasesc cu
titlul de vel setrar2), la fel in judecata din 1806 cu Mogosestii.
Moare la 24 sept. 1812, fiind ingropat in biserica ziditä de el in
satul Deleni3). Presupunind cá s'ar fi nascut la 1753, Toma De=
leanu s'a sfins din viafg la o virstä putin inainfafä. Neavind copii
a adoptat pe un membru al familiei Gigirtu, loan (Nitei) Gigirtu,
care s'a numit loan Deleanu. Acesta s'a obligat prin jufärainf
afif el cif i urmasii lui nu vor phisi niciodafg Slafina4). 11 gä.
sesc In cafagrafia din 1831 5), cu un venif de 5000 lei anual, in
1832 e judecitor de Ok i biv vel pitar 6). La 12 iunie 1843 pune
inscriptia bisericii din satul Corbu (unde fusese o bisericutä de
lemn 7) pe care o zideste impreuna cu sotia sa, Elena. Are
rangul de serdar i presedinte de tribunal. Nu cunosc data
moral. lui8). Dintre fiii lui mai insemnat a fost Costache Delea-
nu, pitar in 1852. Acesta a avut 2 feciori : Costicei si Mihail
(Micu). Acesta din urraa are mai multi fii, printre care se
remarca T. Deleanu, fruntas politic la Olt. Dintre egumenii
ragnastirii, in afara de Serafim i Grigorie citati, intilnesc
liatr'un zapis de marturie, in 1664 pe Stefan eromonahul, egumen
ot Delenii". Dupä aceasta data e o lipsa completa de stiri pänä,
la zidirea bisericei sclaitului (1767). Gäsesc atunci pe Inochentie
eg. care traeste pana In 1783, apoi in 1784 pe fitil sau, eromonahul
www.dacoromanica.ro
106
www.dacoromanica.ro
107
Radu a lui Toader i Vladul Cretului i Manea s-nei Bei dilei # din Siliste, Radu fi
frate-sciu Porcea.
iar sei fie Predii mote la Mogogafti drept 1600 aspri de argint,
tea case/or lui Radoslav fi cu delnita toata fi pamiintu/ dupretutindeni crricalt se va
ale ge, pentru ca au cumprIrat Ion, tated Predii, aceastei mai sus zisii mofie dela varu-
sau Radoslav baniforu dela Mogofafti pre in zilele reilvsatului mosului domniei mete,
Mihnea voevod fi au avut fi carte peste aeastet mosie cum Lute mai sus scris.
$i iar sei fie Predii mosie la Mogosiisti, inset partea unchi-sau Dumitru fi a lui
Vasile fi a lui Riefratii /ui Ion, tateil Prediipartea lor toata, din camp # din pcl-
dure fi din Oa fi din siliftea satu/ui, de peste tot hotaru/, Pentru di au fost platit
Ion. birul tatet-sezu Oprea iogof at in zilele rexposatului domniei mele, Mihnea voevod,
din sama /ui Calota slujerul, pawl in sama Radului Calomfirescu, cu 9000 aspri de
argint cu 2 boi. APoi au avut atuncea Ion, tatii/ Predii, pima cu muma-sa Neaga,
jupeineasa OPrei logf. inaintea reiposatului Radu/ui spatar Buzescul, f'afa au pax&
Neaga cd nu au fost birul Cprei log. d au fost al lui Ion snei Oprei logft.; inteu
aceea Ion le-au adu.s 12 megiafi asa au lost adeverit acei megiasi cu sufletele lcrr
cum ca au lost p/iitit Ion Pentru birul tatei-siiu OPrea /ogf. acei mai sus zifi bani fi
acei 2 boifi am vazut domnia mea fi cartea Radului Wit= fi a celar 12 megiafi
cartea parinte/ui doraniei male. Io Radul voevod, fetcutet la meina lui Ion, cura
n'au lost baniN lui, ci au fost ai tatei-seiu Oprea logf. bir vechi de mai dinainte
vreme" fi cura di au dat set tie Preda partea unchilor lui Dumitru i Vasile fi Ilie
fratii lui Ion, fi au vandut Maria fi cu fecicrrii sea Dragu,sin i Radu fi Radoslav
baniforu acele mai sus zise mofii de a /or buna vos fi cu ;Urea tutUTOT megiafilor
din sus fi din jos fi dinprejurul locu/ui.
Drept aceea am dat # domnia mea, Predii, ca set-i fie lui mofie ohabnica #
de baftina fi feecrrilor fi nePotilcn- # stranepotilor lui # de care nimeni sá nu se c/a-
teased, dupe,: zisa domniei mele.
Eta dar fi martori am pus domnia mea: jupan Papa vel dvornic, juPan
Stoica ve/ logofat, jupan Fiera ve/ vistier, jupan Nicu/a ve/ speitar, jupan Vartolo-
mii stolnic i jupan Brat vel comis, i Che orghie ve/ paharnic i jupan Dumi-
trache vel postelnic. i ispravnic ve/ /ogolat Stoica.
$i am scris eu LOA dat logofeitul in scaunul orasului Teirgoviste, in luna /ui
iunie 10, leat 7132 (1624).
(Copie. Originalul a fost la Arhivele StatuluiBucurestisi exista probabil
la Moscova. Copia aceasta s'a scos, dupi insemnarea ce poartii la 8 iulie
1834, din condica maniistirii ,Clocociov si e adeverita de prevedintele judecato-
riei Olt, Radix- Clinceanu. Sinetul era scris in romineste de un Constantin Ha-
giescu. dupa originalul slavon scris pe pergament).
(Copie in colectia d. I. Florescu, advocat, Slatina).
1650 (7158), fail luna ;i Zapisul unui Casumocea (I) i Stan i Voicu
i si iaras Mocea, in care sa vede ca se dau atat ei, cat si feaori[i] lor,
rumani la meineistirea sfintei Troite, dela Deleni, ot sud. Olt, din inpreunti cu toata
ocina lor din satul Parogi, du preste tot hotarul, din hotar pana in hotae.
(Extras din cartea de judecata din 28 febr. 1797, col. pr. /. Simicmescu-Parogi)
1654, mai 3. TIrgovigte.Cartea lui Constantin $erban Voevod, domnul
Tarii Rominesti, prin care intareste stapinirea lui Neniul si a fiilor sai peste
partea lor de mogie dela Comanita din judetul Olt.
Cu mila /ui Dumneaeu Io Costandin Saban Voevod fi domn a toed tara
Ungrovlahiei. Da domnia mea aceasta parundi a domniei Tilde batrinuiui Neniul,
fiul lui Tudor logofatu/ Toma din Comanita, din judetul Olt, cu feciorii lui :
www.dacoromanica.ro
108
Badea, fiu/ Tomei, Necula i Cherghe cu nepotii lui Stan fi Vet/can, fecicrrii lui
Tudor # cu fecicrrii for citi Dumnezeu le va da, ca sec le fie lor ocinet la Comanita,
inset din partea de jos din cele fase funii, doucl # jumcitate funii, din cimp, din pii-
dure fi din apcl fi din vatra satu/ui # de peste tot hotaru/, pentru ccl a fost a lcrr
bátrináfi dreaPtcl mostenire nevinzectoare i nediiruitoare. Inset sec se stie, cum cci in
ei tot in buncl pace cu viile, cu tot venitul, inc5 din zilele lui Negrul-Vodà fi au
avut fi cari hrisoave vechi din mofi stramo# peste aceastei ocincl, dar le-au ars egu-
menul Gligorie dela mandstirea lui Dragugin paharnicul din ComAnita, casa si piv-
nita dela vie # au zis cum al au dclruit beitrinul Neniul mofie din mofia /ui din
Comanifa /a meincIstire fi a ars toate artile i hrisoavele in casli, itt puterea /or.
lar dupa aceea cind a fost acuma in zi/e/e domniei me/e, dupii moartea rciposatului
Mateiu Voevod batrinul Neniu/ Cu fedora lui Necula Gherghe au venit inain-
tea domniei mele in marele divan fi s'au plins de aceastei nedrePtate mare, cum
le-au ars carti/e de MOOS fi cum di n'a fost inchinatii la miinatirea lui Driigu,sin
paharnicu/ nici-o pa/mcl de loc, precum au martmisit inaintea domniei mele in divan
multi boeri din preajma locului: China postelnicul, Goia postelnicul din Preotesti fi
Dumitru postelnicu fi Mihicilci din Ur/uieni popa Dumitru din Otefti fi din Cei-
zeinefti bátrinul Latcu fi a/fi batrini. Drept aceea am diutat fi am judecat dupc1
dreptate fi /egea /ui Dumnezeu, impreuna cu toti cinstitii dregatcrrii domniei mele fi
am adeverit domnia mea cu tot divanul, cum al este a lui initrinti fi &caplet mof-
tenire fi cum al a ars &Stride de moftenire Deci am inoit # am intarit pe aceasta
carte a dcrmniei mele si am dat domnia mea bcitrinu/ui Neniul Cu toti feciorii /ui
mai sus scrifi, ca sci le fie lor ocinci de mostenire fi ohabnica lar fedorilor fi ne-
poti/or fi stranepotaar in veci precum au fost fi de mai inainte vreme fi de care
nimeni nedintitcl dupci porunca donniei mele.
lata marturii am pus amnia mea: jupan Spahiul vel ban al Craiovei
jupan Preda vel dvornic fi jupan Radu/ vel-/ogofclt # jupan Bunea ve/-vistier fi ju-
pan Hriza splitarul fi jupan Pa-no stolnicul fi jupan Radu vel-comis jupan Radu
vd-paharnic fi. jupan /stratie poste/nic. Si ispravnic, jupan Radul vel-logofect. A scris
Dumitru /ogofcitul Boldici in cet atea Tirgoviste, /una maiu, 3 zi/e dela Adam
Nina acuma in anul 7162.
f lo Costandin Voevod I din mila lu Dumnezeu Domn.
(Originalul slavon pe pergament in colectia mea).
IV. 1692 (7200), iulie 2. (Slatina ?J. Zapisul lui Necula fiullui Dr5gusin pa-
harnic Deleanu prin care libereazi de «ruminie» pe Slav «ruminul» gi altii din
TAtulegti.
Adicrcl] eu Necula pit[arl Deleanul SlIfi DrAgugin peh[amic] denpreund cu
juPrcilneas[a] mea fi cocoanele mealfe] scriem fi marturisim /u[i] Slav ruminul ot
TAtulesti, cate mi-au fost rumani cumparati(?) de tatii-mieu Drclg[u]fin peh. mcd mai
denainte vreame, den zi/e/[e] /ui Matei Voivod fi tot ne-au fost rumini pan& acum in
zilel[e] marii sal[e] domnu nostru Ion Costandin Voivod Breincoveanul, dab] cand au
fost acum, eu de bun voia mea cerutu-le-am banii ca ski] se rcIscumpere de ruminie,
# au venit acefti rumini de m'am tocmit cu dántipe 4 capete, de cap vile ug[hi]
10, cate fac Peste tot ug. 40, ins[a] oamenii anume : Pgrvul i Cfirstea i Neacgul i
Ion, feciorii /ui S/av ruminu/ Si mi i-au adus acefti bani tofi gata de mi i-au dat
mana mea fi le-am fti cut acest zapis ca s[ä] fie deacum nainte s/obozi # 'n pa e de caul
mine # de ultra ¡up/171ms mea fi de ultra cocoanelfe] meal[e] fi de card toaticl]
rudenia mea nimeni treabic cu cii mi-au dat banii de s'au rciscum-
pcirat. i i-am reiscumpeirat cu toat[ä] Partea /or de mo#e din 7eitu/efti fi dind /e-am
facut acest zapis fost-au multi mcIrturie anum[e] : dumnea/ui Costandin post. Cep-
www.dacoromanica.ro
og
www.dacoromanica.ro
110
les hotaru/ de catre al altor vecini inbrejurean[i] ; de le-am tras mofiea bet tTei locuri
dupii obiceiu - - /a calm/ mosii despre rase-nit din hotaru Comaniti- - maniistiri - -
Panel in ¡via= - - la mijlocul mosii din matca Comanitii - - brintre - - vechi a ma-
netstiri De/eanilar, pima in grindu/ - - in hotarul De/eani/crr in piatra stj. 546. $i pe
- - la capul mosii despre apus din piatra Pasceteftilcrr i a - - Deleani/crr, Para in hota-
ru/ Bucovatidui in biatra stj. -- 75. Deci aduceindu-fi mosteani[i] carti/e de mostinire si
zabise/e de cumpetrettoare de s'au vä zut $i le-am cetit fiind unele dintr'itnsele foarte
vechi si stricate de nu sá cunostea nici nume/e domnu/ui nici veleatul, afi§derea si din
zabise. fiind aceastet mofie nehotaritei nici odatet neputemd intea/t f elu ca sit le
dispar[t]im adeveirul din scrisori, nici pan alte marturii, oarneni batrani, ci scinguri
din voia lor s'au invoit s'au ascizat intre dan,sii inaintea noastret de §'au pus carti/e
zabisi/e jos, vechi noaocl, cine ce au avut din - - mana altuia de invoire fi de
agazeimint, ca set le impartim mosiia pe 3 mos[i]. i dubli cererea invointa lor /e-am
impcirtit noi mosia s'am dat Stancai i cu fratii ei i Dwmitru Bäioiu i Ion vitru
situ i Vladul cu toti cetasii /or, (loci cum aratet in foctia cea iscalitei de noi, set tie
pa din jos aletturea cu hotarul Deleanilcrr la capul despre rasarit sj. 383-$i la Mii1OCU
TOOfii sj. I - - fi peste Olt, la caked mosii despre apus sj. 458; insai dintr'ace#ea set tie
Stanca cu fratii ei, jumeitate $i Dumitru, cu veril /ui cu ceta,sii /ui, jumatate, tiind
Stanca, partea Neniului, fieor lui Tudor logof[eit] Dumitru cu van/ sent Ion i Vlack
partea Tomei i a Badil mo[ul] lor. lar be,ntru aceste semne ce s'au vetzut ocolite
cu chinovar TO§ in hrisovu/ marii sale, raposatului Cost[an] din $arban Vodet, s'au lost
ocolit cu greseala join para mosteandor acum s'au indrebtat inaintea noastra
carte de blestem fi au reimas bune. lar pentru sili§tea satului cu pomii set the dubd
obiceiu care pe unde au - - ii s'au ales partite - - /i s'au pus fi Aceasta -
Oct. 27 l[ealt 7259 (1750).
Scarlet biv vel clucer drept sase. Gheorghe (?) Mate/ Moranglavu.
R[a]cl[u] Urilan biv vel pitar. D. Brat[ä]panu (?) Ion log[o]fat ot Slatina.
Stroe logf. ot Curti§oara.
(Colectia mea).
1761 (7269) lanuarie 23. Zapisul lui Grigorie Vfilsfinescu, post[elnic]
prin care face schimb Cu schitul Delenii, dind mogia Brfitulegti luind mosia
Dobregti dela schit".
1761 (7269), fevruarie 16. Se face in condica 1) mitropoliei un scurt
inventar de ctirti gi odoare. La mogii se spune, intre suele: «Un Petec de mofie
ce au dat danie Dretgoiasca la schit - are si zabis de danie - ce set cheamei Mihaesti.
jud. 0/t"
1772 (7280), ma/ 24. Inventar de averea schitului, fficut de Inochentie
ieromonahtd, egumen.
Dobitoacele : 4 boj de jug, 2 vaci cu vitei, 1 minzat, 1 minzatfi-10 capete
sfint, au fost 17, lipsesc 7".
Obiecte : I tingire cu capacul ei, 1 ibric cu lighian[ul] lui, 1 cfildare oc[ä]
1 p oil.; 1 car, la roti cite Cu 4 cercuri, fficut de lnochentie nou".
Tigani : t Mihai tigan, vicluv, fiindcfi tiganca lui au murit (gi D-tru,
Stan, Marin, Ilinca. Ioana.
t Chirca cu tig. lui Voica .; Tudor . . insurat gi au luoat o fatfi Cfita
1) v. Acad. Rom. me. 617 fol. 38 cf. gi Aril. Stat. Acta Mitr. pac. 154 netrebnice, 5
regestul actulut din 26 ian. 1761 prm care Despa Dragoiasca, inchinä schitului Deleni,
partea ei de mciie din Mihite.sti.
www.dacoromanica.ro
111
dela Grigore Vilsinescu, fiindcA era dator un suflet §i mai iaste dum-lui dator
un suflet dupi mirturisaniea ig[u]m.
Stan6111 sigan ce-1 tine jupineasa Dispina Drigoeasca in OA de 12 ani ;
Pitru sigan, tine tiganci a Ciluiului §i copii lui: Radu i irban ce sint fugiti peste
Jiu; Ion Negurici tine tiganci a Siulescului, SArban sin Ion Negurici tine o ti-
ganci ce si face ea cli este rominci".
(Zabisu/ lui Inochentie). Pentru baticul schitului cercetAnd pirintele ico-
nom, dupfi riva§ele ce am avut, s'au vizut di de 2 ani batic n'am datinsi care
s'au implinit acum la stAi (sfintul) Costandin 2 ani. Pentru care dau prindere ca
pini la postul Sin-Petrului si aib a-i aduce baticul pe ace§ti 2 ani, aari oc[i] 20,
iar neaducind la acest soroc si ni si trimiti cu treapid. Aceasta incredintez cu
iscilitura mea. Mai 24, 7280 (1772)".
(Acad. Rom. ms. 657, fol. 79.
X. 1774, aprilie 29. Un Costandin Rusul sin Mihai, §'au ficut dieati §i
au dat danie schitului Deleni, o vie ot Creteni, sud. Vilaa, insi vie cu pomet
§i 2 buti mari i un butoi de ved[re] 50 . . . care dieati iaste aici la mitropolie
§i la mina ig[um.] s'au dat copie intiriti cu pecetea prea sf. pärintelui mitropolit".
X/. 1779, lanuare 29.[Slatina]. Judecata ispravnicilor de Olt in pricina dintre
Stanciu Bodia §i Dumitru chiopu mo§neni din Mogo§e§ti-Olt qi popa Preda tot
deacolo, jiluind cei dintii contra popii §1 contra postelnicesei Catrina Deleanca,
pentru impresurarea livezilor din Mogo§e§ti §i ascunderea hrisoavelor vechi de
stipinire. Se face hotirnicia moqiei Mogose§ti, dindu-se dreptate popii Preda, si
stipineasci qi partea unui Ifrim, feciorul lui Marin slujeru, care Marin a fost un-
chiul lui popa CAlin, tatil popii Preda.
(Origina/u/ in colectia mea).
X//. 1780, mai 21. Mofii : 1 mo§ie ce iast[e] schitul pA dinsa; 1 petec de
moqie pA Tezluiu, ce si nume§te Vulpestii, 1 petec de mo§ie Voice§tii, sud. VAlcea,
peste Olt" I cal de cAlArie cumpArat de ig[umena]§".
1783, fevruare 15. Cartea lui Nicolae Const. Vodii Caragea citre
hotarnici: Ionrá s/ujer Caramaliiu, ispravnic de Olt, Barbu (Una Izvoranu,
Dinu Plopeanu §i Ccmst. Urieanu, ca sA deosebeasci mogia lui Ion uncheasu Cu
ceta§ii sii, din Mogo§e§ti, de mo§ia lui Dopa Preda din acela§ hotar.
(Actul origina/ in colectia mea).
1783. martie 24. (Alt catastih de averea schitului, intocmit tot de
Inochentie igunienagul).
Vii i mosii: 6 r5zoare de vie in dealul Creteni, sud. Vilaa, dati danie de
riposatul Cozma mon[a]h cu pimintul cit tine viea, cu livedea di pomi din poale".
(Citeazi qi dania Despii, din Mihie§ti, apoi vitele, tiganii etc.).
(Acad. Rom. ms. 657. fol. 247).
1783, martie 25. Platinal. Cartea de hotirnicie a boerilor Ioniti Ca-
ramaliu, Barbu Izvoranu qi C. Ritescu, pentru alegerea mosiei lui Ion Unchea§u
Cu cetaqii lui din Mogo§e§ti-Olt, de mo§ia popii Preda §i a lui Radu S1A-
tineanu, biv vel clucer.
Din /uminat[iij porunca meirii sale prea intl./tau/id nostru down, Ion Nicolae
Costand[in] Caragea Vvd., dela fem. 15, leat 1783, cu rnumba,sir sluga mcirii sale,
Ion vt. postre/nia, dupá jaiba lui Ion Unchreas] cu ceta,si lui ot Mog[o]s[e]Si, din-
tr'acest judet, ce s'au jeiluit bean/ pop[a] Freda tot de acolo, cá aviind ei mosie d'a-
valma ce sei numqte Mogse§ti, parectul popa Preda nu-i stalocineste numai partect sa
ce o are de danie dala un Marin, ci au intrat cu steibiinirea §i in bartea /ui Efrimu,
www.dacoromanica.ro
112
feeoru aceluea Marin. Dupa a ceirora jalbd feiciindu-sci cercetare la pära lar, s'au
vazut la mana par[ä]tutui Popa Preda, o anaf ora cu leat 1779, ap. 25, dela depar-
tamentul jude[cOti[i] de oPt, intru care arateind di dupe: judecata ce au avut pellets-ire]
cu numitul popa Preda, s'au dat dreptate poi Predi stezpfineascd dania,
partea /W. Efrima, fiinda veir primare ; duPli care judecatd neodihnindu-se mai sus
numiti, s'au infcitisat innaintea Ttlifrii sale Alixandru Ipsila[n:t Vvd. meiriea sa,
dupa cercetarea ce au feicut, asemene drePtate au gäsit precum s'au vcizut de md-
riia sa Vod[ä] intarirea acei anafora/e data la meina popi Predi, ca sei-s steibäneascd
partea lui Efrim cu pace de catre parcisi. i nemai fit:71d trebuintii a se: mai cerceta
aceast[di judecatcl, ne-au oriinduiti pit noi hotarnici, poruncindu-ne sá mergirn la fata
locului, uncle strängändu be top: vecinii rezas[i], cu scrisorile i dovezile ce vor avea,
sforand mosiea dupá obicei sá deosibim partea popi Predii, inset' daniea partea lui
Efrimu, cura Partect mai sus numitului Ion Unchtead cu cetasii lui de ultra popa
Preda, puindu semne i pietri p unde sei va cadea. papa' poruncii, ne-am stransu la
fata locului unde viind toti inprejureni[i] dupd toate partite acestui hotar. Nita am
descoPeritu semne/e ocolul a totu hotar[ul] Mogoseisti, dupd semne vechi alte
Picini nu s'au gd sit, fär numai am aflat prin oameni batreini ca /a cap acestii rnosii
desPre abus, ar fi avut mult[A] pricinfi in trecutele vremi, numitii mosteni ce bo-
ierili] Deleni, pentru un codru de loc si nefiind de fata dum[nea]ei post[elni]ê[asal
Deleanca, am trimis in multe rAnduri sà vie $i n'au venit. Intränd noi in cerceta-
rea acestii pricini s'au gásit la mosteni o copie dupit hrisov[ul] mArii sale rAposa-
tului intru fericire Cos[tan]din Basarab Vvd. dela leat 7213, (-=1704), dechemv 20
care säntu ani trecuti 78, intru care aratcl pentru acest codru de loc, di un DrAgusin
pAh[arnic] Deleanu, 1-au vAndut mostenilor ot MogosAsti mai innainte de pribe-
giea lui $i dupà cAtiva ani viindu din pribegie $i vrAndu sA intoara acea vAnzare,
mAria sa nu i-au dat drept[ate], ci au hotArSt s5-1 stAp5neascA mosteni[1] i inc5
gAsindu-s la mai sus numitul Deleanu, mai la urmfi niscaivas cArti sau zapis[e]
sA nu sA tie in seam[S:. Am cerut dela mosteni hrisovu cel adevcirat, ca
nu-/ au, rApind.i-sA ilia din ceialaltA rAzmi:itfi sineincredintandu-ne a fi adevaratkil
aeasta copie, iar numiti mosteni rAspunsAr[A] ca au carte de hotArnicie a 12 boieri,
fficut5 inaintea acelui hrisov cu zile 33; pe care carte de hotArnicie o intAreste
hrisov[ul] $i o numeste si intr'aceastA copie ; cerAndu-le acea carte ne-au arAtat-o
si sA vtizu scrisA dala /eat 7213, noernv. 17, intru care scl vede cei cuprinde tota
hotaru MogoscIsti, cu tritsuri pe 3 locuri duple obicei, intrAnd si acel codru de loc,
care sl cunoaste adAvArat[5] copia hrisovului i rAu au pricinuitu boerii Deleni
a luoa mogie peste hotArAre domneasa, ce duká cura s'au hotärat s'au dat mai
inainte prin numita hotärnicie fi noi asemene am urmatu. S'au mai gäsit altd
Pricina la hotarju/1 din jos tot la cap despre aPuste, in cap mosii, unde sei loveste cu
mosiia Prisaca a dum-ei siird[dreseil Stanai Caineasca, reispunzand Marin
dum-ei, cd botar mosii Prisaca trece peste firu de copaci spre amiaz noapte
ca 50 de stj. de loc la care zis i s'au cerut märturii n'au avut. lar raostertii au
adus pe Radu Croitoru ot Mierlesti, ce zice cei au fost tat-seitt ispravnicel pe Mogo-
sesti peen ciind au murit insets mai la urmcl iars(!) isprätmicel ani 20, i pe Radu
Geru, peirca/abu/ ot Mogosästi. Mi[hA]ilA ot Märgineni si pa Ion Guritg, care Mal.-
turisira cu sufletele /or, di cap mosii iaste pa' uncle mai jos in hotemnicie sei amid si
pa acolo au Minas a sei stdpeini cura s'au fiicut semne. S'au cenit /ui Ion Unicheas]
alrti sau zapis $i n'au avut set' arate, far' numai cu gura raspundea, zicänd cd seintu
vechi mosteni neclietiti de sumei de ani ca de var fi fi fost ccirti s'au rcipusee dupá
intamPliitoarele vremi; iar popa Preda, cu ai sdi ne-au ardtat carte de hotarnicie a
12 boeri de mai sus numita, intru care sit cuprinde tot hotaru Mogosetstii, inset atät
partea lui Ion Uncheas cu cetasi[i], critu partea popi Predi, numindu-sä atuncea
Partect mostenilor ameindoaoci aceste pári, deosebit de partea Diicului biv vel log. de
www.dacoromanica.ro
113
stanj. 657. care parte acum set stápànete de catre dura-lui Radu SlAtineanu, biv vet
dual], care mai la urmii au cumparat reiposatu tatii/ dura-sale, Ene biv vel ceimretl-
ras dela mosteni alte Peirti de rnosie ce pan acum le steipeinea d'avalma. Ne-au
mai areitat numitu/ popa Preda, anaforaoa dePartamentu/ui de opt, cea inteiritei de
mariia sa Ahcsandru Ipsilant Vvd dela leat 1779, intru care i sà det dreptu sei stet.-
peineasai toaá partea unui Efrim, teem,. lui Marin slujitor # mosteni sg stapg-
neascg partea unui Preda i fratilor lui, veri[i] lui Marin; care acestea set inteileg a
fi .doao perrti, adecei de oPotriva. cat a Par[aisilor atat si a celor 1)&11'0 netag[ez]duita
de dcinsii. Am cercetat de mai are cinevas steipanire intr'acest botar dintr'aceste
2 Parti si din partea Diicu/ui biv vel log. i s'au dovedit cet mai inairte vreme, mai
aviind alti mosteni mosie intr'acest botar s'au viindut-o, partea lor,reiposatului lane
cameiras tatea dunt-/ui c/u& Sliitineanu i areiteindu-ne vechil dum-/ui, Dumitrache
post. un zaPis de vcinzare al unui popa Matei ectisiarh biserici ecrispeid ot Tar-
goviste, cu veri[i] /ui, Radu, Panet Nicolaie vett[a]f za fustas:i] si Ion dela leat 7230
(1722), iyjtru care scriie cei au veindut jupa[nu]lui Jane cermtira,s, steinj. de mosie 790
p[o]l. ; ne mai arettei alt zaPis al mai sus numitului Efrim, dala /eat 7233 (1725)
intru care scrie cá au vandut juP. lane cetmeiras, sted. de mosie 100, care acesti stemj.
de mosie 100, Tamale a set scadea din partea lui Etrimu, ce acum o staPeineste nu_
mitu Popa Preda, cu ai seii i reimeme peirtile dura-lui clucer Stedineanu a i set da
inset: si. 657 ce are dela Diicul biv vel logt. $isteij. 790 pl. dala popa Matei eclisiearh
cu ai seti i still. 100 dela Efam, care sa fac sj. 1547 pi. $i peste acestea ce va mai
prison sà ja mosteni[i] i preoti(!), insei Ion Uncheas cu cetasi[i] lui set ia o parte de-
/un a mosului seiu ce mai sus arat, iar popa Preda cu ai sett% are a sei sceidea dintr'o
parte intreagii, sj. 100, ce i-au thindut Efrimu la tatu dura-lui clucer Sleiti[neanu].
(Lirmeazg insemnarea pe larg a hotarelor, tragerea celor 3 trgsuri $i pre-
cisarea stinjinilor ce s'au cuvenit mosnenilor, lui popa Preda i clucerului Radu
Slgtineanu).
loan Caramalau biv vet sluger, Sarbu lzvoranu biv vel fetr[ari, Costandin
Rat[escu] postlelnicl".
(Original din colecta bgtrinului Dragomir Florea DrAgoi din Mogosesti,
asupra mea).
1784, martie 26. Zapisul lui Sofronie ieromonahul, feciorul lui I no-
chentie.
Sofronie ermonah, sin rgp[osa]t igumenas Inochentie dela Deleni, sud
Olt, incredinteza cu acest zapis al mieu in aéastg condicg a sf. mitropolii, pre-
cum ca sg s stie cg dupg moartea tatg-mieu, rgmgind schitul fgr' de purtgtoriu
da grijg i pfi_ mine argtgndu-mg, dumlnealui] pitar Matei Milcoveanu i sfIgntal
maicg Damaschina Deleanca i altii cgluggrasi, a fi vrednic de egumen numitului
schit; dupg vrerea mai sus numitilor, au binevoit prea sf. sa pgrintele mitropolit
si m'au orgaduit idumenah pentru care si eu mg legu cu acestu zapis al mieu
si la toate sA fiu apururea cu ochii deschisi . . .". 1784, mart. 26.
1785, septemvre 20. Act de danie al lui Paisie ieromonah, numit
egumen la schitul Delenii, inchinind schitului partea sa de mosie din Comgnita.
1794, mai 6. flildesti Zapisul unor mosneni din RAdesti, dat la
mina lui popa Grama si a ahora tot din Rgdesti pentru vinzarea unei pgrti de
mosie de acolo, pentru 1W tileri, stricind vinzarea fAcutg postelnicului Const.
Urianu cu 5 ani mai 'nainte.
Adicei noi cari mai josel ne vo[m] iscedi incredinteim cu zapisu/u nostru la
mrAna mostenilor ot Reidesti, sud. Olt, inset*: popa Gram[a] i uncheas Ivascu i un-
cheas Mihai i Stroe i uncheas Nun Steri i Nicula Beriianu cu toti cetasii lor,
ot tam; precum sá set stie, vemzeind noi /a dura-/ui post. Costa[n]din Uriianu doao
www.dacoromanica.ro
114
sute patruzeci cinci steij. de mosie dintr'acest hotar pe care am fost §i luat bani,
cdt[e] bani 90 de stj. de seintu ani cinci, de care vetnzare af/rindi numiti z äluindu
mani sale lui Vodei au fost adusa poruncei catre durnlor boeri ispratmici judetului,
cercalnklu ca cu protimisis i cu intoarcere de bani sd sá SCO altii din stciánire. Deci
inaintea dum-lor boerilar ispratmici i int zapisulu
viinzciri, care veizrecnidu-/ mosteni[il cum cd noi nu avem mo§ie
intr'ace/ hotar si deci am viindut lucru strein. Dupei care intrarei dura-b,r in deo-
sebit cercetare ca sei dovedeascei de avem mosie sau nu, ne-au intrebat cu ce am vein-
dut, i am arcitat un crisov intru fericire vvdu cu leat 7096 (1588) foarte
vechi. in care din mosi in Ceirciumari de sus fi de jos cura si in Reidesti unui Ru-
man (?) i Manea stramo§u nostru din care ne tragem noi; be care vaz[an]du-1 mo§-
teni[i] arleiltar[d] ei un crisov mai vechi cu leat 7070 (1562), a/u rapos[altului intru
fericire Palm Vodet. §i de' mosiea uncrra din Reide§ti cum $i /ui Manea, ear pentru
Roman nimic nu pomene§te, lucru vechi, duPei care neputandu-scl descoperi adevärulu,
mai scoaserá ear[a]4ci atun[ci] o carte de hoteiinicie a §asei boeri de scintu acum 86
de ani, in care arat[d] i partea noastrii sj. 245, dar zice ca candu va veni, sei mo§-
teneasca. Care fi acesta fiindu iards vechi, mai ar[ii]tar[d] mostenifi] alt[ä] carte de
hoteirnicie din leat 1787, in care deosibe§te partea n[o]astr'ei sj. 245 i cu acera]stla]
am tandut. Apoi inteirind mosteni cuveintu cd n'avem noi mo0e, s'au hotarat de ju-
decat[d] ca sei primeascet acesti mosteni cazte de blestem cá 711/ siintem noi mosteni
$i nu ne tragem din mai nainte sei ja mona fdr'nici un ban, deci fiindu cci nici
710i nici petrinti nostri nu au steipeinit. i ca sei nu intre blestem nici de o parte
nici de altet parte, am cazutu la pace fi ne-am invoit aqa: ne-au dat numiti[i] mos-
teni t/. 150 pe ace§ti sj. si au riimas mosiea a fi tot a /or, lipsindu si postelnicu Cos-
tandin Uriieanu care pentru bani i;si va cduta durn-/ui cu noi $i le-am dat si crisov
ce s'au vazut la mama ncialstrei scl /e dar fiindu [cd] intr'insul scI
mai cuprinde pentru Ceireumari - - - ceind vom atea a ne mai cciuta cu Cciretnnari
sit ni dea - - - Dar de care cumvasi Sd vor scula alti de vcrr zice cd sei trage
- - - neam, atunci noi sd avem a ne ccluta cu aceia, pentru cd noi am 'vemdut mo-
siea aeasta mosteni/ar dinaintea judecati am luat bani[i] ce mai sus sei aratei, in
manra]. Drept aceia se' aibet dum-lor a steiPeini in bun Pace de catre noi i de catre
copii nostri. $i noi peniru credin[td] ne-am iscedit ca sa [se] creazii.
1794, mai 6.
Eu deacon Gheorghe, veinzeitor. f Eu Andrei brat ego, veinzcitar,
Eu Scarlat brat ego, vdnzeitor. sin deaconu Dum[itru] ot 11/1cov.
1806, iunie 4. [Slatina]. Judecata ispravnicilor de Olt, in pricina din_
tre setraru Toma Deleanu mosnenii din Mogosesti Olt, referitoare la un co-
dru de pgmint pe care ziceau mosnenii cg Lau cotropit Delenii. Se citeazg actele
si judecgtile anterioare $i se dg termen de 15 zile, mosnenilor, ca sg aduefi hri-
sovul original din leat. 7213, care va fi existind poate la boerii SlAtineni.
1810, aprilie - - Adeverinta lui Grigorie ieromonahul, duhovnic la
schitul Deleni, cA Necula Berieanu are drept sg stApineascg mai multi stj. de
mosie din Rfidesti, pe care i-a rgscumpgrat acesta dela post. Cost. Urieanu.
Adecil eu celfi mai josa isciilita vazända porunca dumnea/or boeri isprav-
nici ca sá mei ridice pentru pricina mosneni/crr Reide,sti ce [s]' au judecat cu Nicula
Berieanu, ca sa aratu eu, find bo/rnaluu pe asternut, pen- la ¿astil mo[r]ti ama datu
aeastd a[de]velintcl, numitului Nicula Berieanului. Agastei. M0fie arnu avut-o noi Rei-
de§ti[i], striimosascd, sudu 0/tu, cu hrisov dela Petru Vodet, feear Mirci Vodei, de la
leatu 7070 in care era trei cete de oameni mosteni scriea : Dobrei Cu cemetiea lui,
Manea cu cemetiea lui, a treea parte, t lui Lupei cu cemetiea lui, a treea parte. $i
s'au stet/J.(111a asemenea dela leatu 7070 paid la /eatu 7216 (1708) in zile/e riiposa-
tului Costandin Vocki Brancoveartu s'au sculatu strenepoti mostenilor $i au rei dicat
www.dacoromanica.ro
115
ho[ta]rnici fase boeri cu portariu fi au feicutu hotdrniciea ; dupd cele trei cemetii f 'au
ficut 3 funii: din cemetia /ui Dobrei s'au facutu funiea Susdneasc'd, s'au giisit fase
mofi s'au gdsitu totti strenepati fi s'au gdsitu cate doud sute doud zeci si opt(?)
de neamu fi s'au incheeatu funiea cu fapta sute trei zeci cinci de stänj. Earcl din
cemetiea Mantil s'au fdcut funiea Curnegreatd, s'au geisit trei neamuri strchnofi, s'au
geisitu strenepoti dintr'u[n] Negrela Eh]otdrnicie i s'au venit steijini dod sute patru
zeci fi cinci, iar din doci neamuri stramofinu s'au gasitu niminea s'au dat su[t]
stliPcinirea cu Negre, celcrr ce scl tragu din Negre, perri ce se va geisi din neamu/ acela
fi s'au incheeatu funiea. Eara cu f apte sute treizeci fi cinci din cemetiea lui Lupei,
f'au (7) feicut funiea Epureascd, ear Cu trei stramofi. S'au gäsitu din Lupei, 7110fU mieu
Enache strenepot, eard din Gherghie si din Manea stramofi. $i au /eisat boeri[i] ho-
tarnici sá stdpdneascd nepoti lui cd[n]clu î,çi vor veni la mosie s'au dat in seama
/ui Enache pana cand sá va geisi fi cineva din neamul acela. i s'au incheeatu fu-
niea Cu fapte sute treizeci fi cinci, s'au stapeinit aceft doi stramofi de mcqu mieu Ene
rainte de tatei-mieu fi de mine optzeci de ani. i s'au gasitu din Manea un diea-
con Dumitru Ghifitu (?) cu hrisou de/a Mihnea Vodá cu leatu 7000, 91,1) (=1582-3)
e-amu data partea de mosie elu au vandut-o unui postelnic Costandinu Urieanu
Pira ftirea no[a]strei; noi amu aflat la o juma tate de anu fi i-am trasu la dum-/or
boerii ispratmici, sd-s primeascei bani[i], e/u n'au vrutu fi viizcgndu] asa, amu fcicut
jalbei de catre mofteni, m'amu dusu la Bucuresti fi amu adusu poruncei /a dura-/ar
espravnici fi amu stestut in judecatei fi 1-am scosu. La datu bani/crr, nu am avut
bani fi au reispunsu numai numitu Nicula Berieanu fi zeeueala mofii t/. 40. $i au
zisu Nicula pana in trei luni, pana in de anu; eu /e-amu hotarettu
intr'un anu din cdt sá stdm pa in judecatit. Au dusu partea /oru bani f 'au luat
partea de mosie, au dusu bani ta/. faptezeci fi afa au /uat fi partea de mofie, stanjini
73. $i ceilanti moffteni (!) au zis di n'au bani, ci sá stapaneascei Necula Berianu cu
bun[à] pace de cdtre toti mofteni. i numitu Urieanu nu s'au odihnit : au adusu po-
Tundí domneascd $i au dusu pa vanzator fi au stdtut ani doi in judecatd la dum-
nea/crr boeri ispravnici fi m'au adusu numai pa mine fi pa Nicula. $i au urmat ju-
decata tot dupa cea dintái,f au rdspunsu tot numitu/ Nicu/a Berianu che/tueala ju-
decdti fi zeeuea/a. $i din cati au stectut in judecatd numai 2 infi au adusu bani, Tu-
dcrru uncheaf Pdunu. $i aà'astd adeverintd ceindu ami dat-o in frica lu Dumnezeu,
cu suflet nevateimat, au fostu multe marturii care mai josu sá vor iscdli.
1810, luna lui aprilie in zi/e
f Grigorie ermo[nalh, duh[ovnic] ot schitul De/eartii.
Eu Barbu Jintita a Coman/fa, adeverezu.
Eu Rad, ot Coman/fa. Eu !Yeti/ Catano, ot Comanda.
Eu popa Mate!, ot schitul Deleni.
amu scris eu popa Aran ot Comänifa cu zisa parintelui Grigcrrie ermonahu
ot schitu/ De/eni.
(Colectia mea).
1841. Catagrafia metoaselor d'afarfi a si. mitropolii.
Schitu Delenii (cu alt scris): jud. Oltului, plasa Mijlocului".
La fol. 262 sqq. se enum5rà mociile schitului :
Mosia Bratoteftii ce-i zice çi Deleni pà care sA aflA schitu". (Se aratA ho-
tarele : la apus cu mosia Seaca a m-rii Cozii ; nord, Cucuelii lui Mih. Pascu etc.
Se citeazA case, magazii, patule si o vie de 2 pog.).
1) Anul este dat incorect cl neusitat. Este vorba aici de Mihnea Vod6. Turcitu,
cAci se spune: s'au gäsitu din Manea un dieacon Dumitru...', deci un urmas cu un
hrisov posterior celui din 7070 (1561), hrisov pe care 1-am publicat In: Anuaru/ fc.
norma/e-S/atina, 1930, pp. 116-17. Grigorie ermonahul serie leatul hrisovului lui &hit-
nea asttel : 30f1" In loc de S'Id" (=709I).
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
117
www.dacoromanica.ro
118
www.dacoromanica.ro
119
Radul 1), fíii logoatului Vlad Rudeanu 2) si de eitre fíii lui Staico8)
paharnic Preda **1 Tudosie 4) . . pentrueá saful Vaciresfi au
fost tot oameni mosneni incei din uechime ; iar in zilele lui Simion
Vodà dar logof. Tudosie Rudeanu i flul luí Vladul log, ei ca nisfe
boerí pufincíosi fiínd, ei au cofropif pg saeul V5egresti . . . . si
i=au rumànif fàfà voea lor i le=au aruncaf lor banii cu d'asila
aspri 12000, de s'au fose fácu rumini. Iar dupá ce a veníf domn
vinde cu 1400 galbeni, lui Preda vel spat. Brincoveanu satul Manailegti-Vilcea
(v. Icrrga, St. §i doc. XIV, p. 321). In 4640 e clucer (v. Samalian Pompei, op. cit.
p. 49 nota 4) si mare clucer in 1655 (v. Lecca, Fain. boeresti op. cit. p. 426). A
fost cäsatorit cu luca unui Dumitrascu visl. ot Bogdanei si a avut un singur fiu, Du-
mitrascu, care si-a zis Murgescu, probabil dupli mosia Murgesti ce o avea in Olt. Acest
Dumitrascu a fost capitan i clucer (v. Istoticul Eparhiei Rimnicu/ui, p. 379).
Acestia erau fiii lui Vlad log. Rudeanu ca a doua sotie, Despina, fiica lui
Dragul post. din Slatioare, pe care a luat-o in cäsatorie mire anii 1616-18 (v. Sam.
Pompei, op. cit. p. 16). Vlad Rudeanu era capitan de lefegii In 1646 (v. S. P. Radian
Monogralia com. Valeni p. 42) si paharnic in 1660 si 1671 (v. Filitti, Arhiva, tab. gen,
Corbeanu-Rudeanu i Lecca, op. cit. p. 426). A avut doi copii, V/ad s't Socol, cari In
1699 inchina schitul Flamindazidit de Teodosie marele log. Rudeanu si de Vlad Ru-
deanu iarasi, mare logolat, strabunii lor, episcopiei Rimnicului (v. 1st ep. Rim. p.
379). Radu post. Rudeanu a avut 4 copii. In 1679 nu mai traia. Mihail until din
feciorii lui inchinä aläturi de verii sai, schitul Flarnina, in 1699 (v. Istoricul cit. p.379).
Fiul eel mare al lui Teodosie Rndeanu logolatul s't cronicarul lui Mihal
Viteazul Vlad Rudeanu, primesle la Inceputul sec. XVII dela Radul clucer 13uzescu
drept cliinic probabil din considerente familiare, hind rude Piste rumini din satut
Crivina (se Intindea in Olt unde-i azi satul Buciumeni) fárá mosie insa (v. Aricescu,
Rev, ist. a aril. Rom. I p. 95, no. 1195). Vlad a avut frate pe Teofil Rudeanu, episcop
al Rimnicului i apoi mitropolit al Ungro-Vlabiei (t 1648), si pe Staico. A detinut dregatoria
de vel paharnic in domnia lui Gavril Movill (1618-20, v. Fi/itti, op. cit. pp. 23-4 si Ste-
fulescu. Documente pp. 383, 86, 89, 396, 443). In 1625 e vel vistier. (cf. Stefulescu op.
cit. p. 431), apoi in 1629-30 ajunge vel logolat (cf.Iorga,Bul. Com. Ist. V. pp. 186-7
no. 47), dennotate pe care o ocupä Ora la sfirsitul vietii, fapt petrecut in 1630, dupa
august (Sam. Pompei, op. cit. p. 17). De copiii Jui m'am ocupat in notele anterioare.
Cred ca acest Staico e fiul Jui Teodosie log. Rudeanu, Irate ru Vlad si Teofil mi-
tropolitul si nu VI Teodosie fatal lor curo credett Icmnescu-Gion in Sima Stol-
niceasa, p. 61. Lecca il socotea fin al lui Teodor Rudeanu, tatal lui Chirca marele han
din a doua jum. a sec. XVII (v. I. cit. p. 426). Presenta unui nepot al acestuia, anume
Ccmstantin, printre inchinatorii schitului Fiaminda in 1699, intareste parerea cá era
fiul lui Tudosie lug. lundatorul Fiáinìndei. Cloud Despina logofeteasa vinde In dec. 1631
mosia Futesti din llfov, Vinzarea o face ca 'Urea Jui Andrei 1Rudeanul, fiul ei vitreg
cu a lui aStcrico pehfarnicufl (v. Bianu, Doc. rotnitiesti, 208, pg. 194). Acest Staico
din Fra.testi (Vlasca) a avut de sotie o jupineaca Voica (v. Bianu, op. cit. p. 170).
4) Preda era paharnic In 1670 (v. Fi/itti, tab, gen. citat) iar Tudosie fratele
ca.,pitan in 1663 si pah. in 1666 (v. Filitti, op. cit. p. 83). In 168S It gasesc citat tot
cd titlu de capitan (v. T. G. Bulat, Contributiuni documentare la istoria Olteniei, R.
Vilcea, 1925, p. 108. Lucrarea e tiparita cit se poate de neglijent, plina de erorichiar
la p. 108, doc. XCII are anul 7196 (4688), iar la p. 109 acelag doc, are alt. 7123»
(sic!) ; ca transcrierea complet defectuoasa a expresiunilor slavone, färä vre-o
stradanie de identificare a persoanelor sau macar de pastrare a aceluias nume Dos.-
pina (!) Dragoiasca din doc. VIII, p. 9, apare in resumatul autorului: aDospina Dra-
gomireasca» etc.). Acesta avu un fiu Constantin Rudeanu, citat in nota anterioarä,
www.dacoromanica.ro
120
r5posatul Serban Vodä, satul s'a dus inaintea lui In divan de s'au
plins de strimbgfate §i de cutropire . . . . *i au frimes pe Cernica
vel vomic de a cercetat . . . *i el impreuni cu sätenii au lepädaf
toti banii jupinesii Dobrii, sokia lui Tudosie biv vel log. cif au
fost da. Iar Tudosie log. el atuncio au fost fugar in 'Cara moldo=
veneascä; dacä au venit el din fugärie, in zilele luí Serban Voch,
el iarä*i a rumänit saful Vacgre*fi intr'u silnicia sa, färä baní §i
de atunci incoace tot au fras pirä cu log. Teodosie Rudeanu*i cu
fiul säu Vladul log. pe la foil domnii....". Matei Vodä dä dreptate
mosnenilor. Dar acestia, din nu *flu ce causä, stilt siliti sä, se
vindà, aläfurí de Dienci, lui Radu post. Rudeanu, fiul lui Vlacl
marele logofgt. Aceste §firi le dau nisfe scurte insemnäri dintr'o
condicä 1) a mitropoliei, fäcutä la 23 noemvre 1694, incepind : Pen-
tru Dieanci i WiccIre§ti ot sud Olt" §i cifind zapisele urmätoare
I zapís al Dieancilor ot sud. Olt, av[gust] 11 dni, If. 7152
(=1644); 1 zapis al runfinilor ot Dieanci de vänzare la mina Ra-
dului post. Rudeanul, decremvre] '30 It. 7152 (1644); 1 zapis al lui
Dragomtr Prundeanul pà Dieanci i VäcäreW, ghen[are] 8 d[ni], It.
7154 (1646).2) 0 carte coaj[ä] a lui Matei Vod[ä] p5 Dieanci*i pe
Väcäre§ti ghen[are] 12 d. lt. 7154 (1646):3) o carte a lui Grigore
Vodä, pà Dieanci §í pà Väcäreti. ap[rilie] 1 d. If. 7171 (1663)" 4)
Dar Radu post. Rudeanu nu are insu§irile superioare ale fa-
fälui i mai ales buniculuí säu, rolul luí social e *ters 0. din aceasti
causä moiile frec in mlinile altora prín amanetare. Condica ci=
faiä pomene§te de ,,2 zapise ale feciorilor Radului post. Rudea=
nul anume: Matei, Costandin i Preda i Mihai pre saful Dieancii
i Väcgre*ti (din) iunie 27 i (#) iul[ie] 1 d. lt. 7192 (1684)". Dad,
Radu 'post. zälogise numai, copiii lui sfir*esc prín a lichida mo*=
tenirea prin vinzare. Incä din 1679 taal lor nu mai fräía, In 1681
Cosfandin Rudeanul vindea moia Lichire*ti din Ialomita, späta=
rului Mihaí Cantacuzino.5) In 1684 vine i rindul satelor cifate
din Olt. Prea succinful resumaf nu araiä cuí s'au vindut aceste
mo0, dar se pare cá chiar mítropoliei UngroNlahiei, care dupä,
aceea le frece in catastihul averilor ei. Tot in conclic5 se vorbefe
*i de cartea a 6 megiea*i de hofärniciia mo*ii Dieancii (din) 11
mai, If. 1697". De*i la 21 iulie 1686, un Vasilie monah Rudeanul"
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
122
www.dacoromanica.ro
123
www.dacoromanica.ro
124
www.dacoromanica.ro
125
Erau fedora lui Gheorghe logofcItul din Rtimnic, 1) frafele lui Ivan log.
din Ruda (Arges), cari amindoi au pribegif In Ardeal, pe vremea
lui Pefru Voda Cercel (1583-85), omoriforul lui Dobromir banul
din Corbi, de frica singerosului i avenfurierului frafe al lui Mi=
hai Vifeazul.
Se pare cà urmasii lui Gheorghe Rudeanu, au avufs5 sufere
depe urma lui Mihai Voc15. desi erau Inrudi(i cu doamna Stanca,
ceeace acela si cumnaful 2) sàu Dobromir, suferiserà dela Pefru
Cercel. Cäci In biserica din satul Ruda se af1à o inscripfie slavong,
care spune cg la 2 mai 1601, Chirca fiul lui Tudor pose. si mama
lui, Sfanca, au murif In zilele lui Mihai Voevod".3) A fosf o
moarfe nipraznici pe care Mihai, probabil, o trimetea Rudenilor ca
pedeapsä, penfru indepartarea de lingà domnul lor. Se pare c6
Rudenii ca si Buzestii si chiar ca i doamna Stanca, paràsiserä
pe Voevodul, care frecuse pentru ei-1n aventurä. Ma se explid,
fapful cg Teodosie logoLful i Vlad log. fiul sgu, cufropesc saful
Vgc5iresfi (010 ca ni4te boeri putincioi fiind in zitele lui Simion
Vodd (Mound)", iar In vremea lui Radu Vodä, Serban, Teodosie
este fugar in Ora moldoueneascd" 4)
spAtar i frAtine-sAu Chirca pentru mosie in Copa cel, iar ciia/alti frati ce mai sint
mai mici....".
l) A fost logolAt mare. PArueste m-rii 0/tent (Wm) naosii in Bujoreni i In
Utifei i in Copacel (v. Istoricul eparhiei Rimnicului, 1906, p. 333). Glieorglie log. acelas cu
G. din Bogdclnesti este Inmormintat la epise. Ilimnic. (v. Ist. ep. Rim. p. 41). Tot fe-
ciori ai lui stilt Chirca Rudeanu ot Dregioi, vel comis in 4580, vel logolat 1586 si
Sima, sotia lui Stroe stolnic Buzescu, care moare la 2 oct. 4602 in Brasov, de rana c5.-
pAtatA la cap in lupia vitejeasa pe care o avu Cu cumnatul hanuiui tAtärese in sep-
temvre 1602, la Ogretin, in gura Teleajenului si fu innnormintat de Sima la StAnesti,
ctitoria Buzestilor, unde aceasta puse o inscriptie memorabilA pr. in continutul ei eroic.
Sima moare chipA 1634, nelAsInd copii (cf. Revista pt. ist. arh. i filologie t. lll pp.
228-31 ; Ist. ep. Rimnicu/ui, pp. 41, 333; G. L Ionnescu-Gion, Din istoria Basarabilor
I. Sima stolniceasca Buzeasca, ttuc. 1903. pp. 61-2, 65-6; C. Gane, op. cit. pp.
150-1).
cf. . Filitti, Arh. Cantacuzino, pp. XXXII, 25 nota 2, In care Dobromir e arA(at
ca Iiind curnnat cu Glieorghe log. din Orbi incepritoru/ Rudeni/or". In: Ctitorii dela
P/Auiceni, Arh. Olteniei n-os. 32-33 (VI) pp. 275-7, autoruIrectilicti pArerea pe basa doc.
noui, In sensul a G. log: din Corbiacelas cu popa Gheorghe e fratele lui Dobrornir
cA alt Gheorghe, log. din Bogdeinesti, e strAmosul Rudenilor i cumnatul lui Dobromir,
sotiile lor Iiind surori.
V. Dreighiceanu, Biserica din Ruda-Arges in Bul. Com. M. Ist. XXII, fase.
61, p. 121. Chirca, flu) lui Tudor §i al StancAi, dupA mArturia inscriptiei, este identifi-
cat ea marele logoíàt Cliirca pe care eu if socot frale cu Tudor. Nu e admisibil ca
Tudor postelnic in 1601 sA fi avut atunci (in fecior fost mare logofAt. Pictura s'a fAcut
mai tirziu (cf. Bu/. Com M. Ist. XXI/, f. 62, p. 172).Clitorul Chirca cu sotia Dumitra,
poate O. fie Chirca ot Curtisoara, banul de 1656, fiul lui Tudor cu Despa, a doua
tie a lui Tudor post. apoi vet sluger Rudeanu. Tudor pare a fi fost si clucer.
cf. Rev. P. ist. arh. i filologie XI, p. 53, doc. din 13 aug. 7141 (1633). In
www.dacoromanica.ro
126
www.dacoromanica.ro
127
vod, (1633-54) juPan Teodosie ". Fig. 17. Inscriptia pietrii din
Nu se mai cunoaste leatul si nu sfiu dacg, Curtisoara.
acum 25 ani, se puf ea cefi 7150 (1642) cum preciseazä Poboran. La 30
'iulie 1656, prinfre marforii adusi de Diicul Buicescu, figureazi
,,Ivan cluê. of Curfisoara" 5).
China _Rudeanu, fful lui Tudor, apare märturie in zapisul de
vinzarea unei moqii in Mogosesti, luí Tudor comisul (5firbei ?),
din 16 iulie 16326), Cu boeria de sPcItar mic. In anul urmätor, 1633
iunie 167) e vfori posfelnic, dregiforie pe care o ocupä multà vreme.
Dupg moarfea lui' Maid. Basarab, de a cärui favoare nu pare sä
se fi bucurat, ajunge vel si olnic in domnia lui Consf. Vodä Ser.
') Arh. Stat. Govura I. p. 161.
2) Ibidem, p. 473 si Greceanu, Genealogii II, log. 243 (act din .2 holm 1538).
8) 1. Bianu, Doc. romilicp, pp. 9-10.
4) Poboran, op. cit. pg. 17 il identificase pe Matei cu clitorul bisericii, Const
Chica. La p. 497 olrervind eroarea rectified.
6) G. Gbibiinescu, Surcte i irvoade VI. Iasi, 11'09, pp. 211-16.
v. Bianu. Documente, pp. 205-6.
v. doc. no. 1, p. 21 lela cap. Bis. din Buicesti.
www.dacoromanica.ro
128
ban, apoi vel log. i mare ban al Craiovei.1) In anul 1666 Chirca
log. vinde nepofului säu Mafei serdarul, mo*ie in Bäcäleti (?) 2).
In 1670 Chirca biv vel log" O. fiiu=säu Dicul post" vind
jupinesli Stanca Brincoveanu, socia lui Constantin viitorul domn,
toatä partea de moie din Momiceni §i o parte din $iirbcIne*ti.
(e vorba de 5erbäne§ii din sudul jud. Olt la 25 km. de Sla=
fina, care a fost pänä in sec. XIX In sfäpinirea Cretule*filor
era numit in acte .clrbeineqtii domnqti") drept ughi 173".
Dupä 5 ani in 1675 Rudenii arätati vind i jumätate din
sat" drept ughi 200 '). Din asäforia luí cu Dumitrana ot Serb&
ne#i 4) a avut o fatä., Ilinca, cäsätoritä In anul 1652 cu Ghencea Rusfea
zis Väleanu, vel vornic in 1688 i un bäíat Diicul, care jucà un rol de
frunfe 5) In domnia lui Brincoveanu, fiind mare logofät Crap de peste
10 aní. Acesta pe 11130 numele de Rudeanu a purtat *i pe acel de
$erbiinescul, dui:4 moia lui de 15..110. Slatina. Cumpgrá i el mo,íí In
Olf, ling5 ale lui. Asffel la 15 aug. 1695, cumpärä parfea de moie
(70 sfj). a unui Stan log. din McIrgitteri i pentru aceastä cumpärä=
toare, are in 1700, judecatä cu un Ion iuzbasa din Meirgineni, care
ceru se aminarea pentru producerea dovezilor i nici pänä In au=
gust 1701 nu se mai presentase. Tot aici i mai däduse danie
un Ion logof. din Muti. 8) Are mo0e de cumpärätoare i la Preo-
te§ti (Oporelu). Dii cul s'a cäsätorit cu o jupIneasä Mihna 7)*i a avuf
un fecíor Chirca, vel cäpif an de Cerneti In 1711, sluger In 1714. Diicul
cgsätori De acesf bäiat al säu cu Ancuta, fata lui Mihai sPcItarul Can-
tacuzino, frafele lui 5erban Voclä. Maria, fíica luí Ghencea Rustea-
VcIle anu, nepoafa de sorä a Diícului, vara primará a luí Chírca, se
cäsäforí cu erban, fiul lui Dräghici Canfacuzino 8) i al Päunii, a4a
cr. Filitti Arliiva, pp. 2, 114, 143, 229, si 230 si G. Ghiblinescu, op. cit.
pp. 73-4, doc, din mai 1656.
Arh. Stat. ícoata lonascu pac. 2, no. 3.
8) v. Acad. Rom. Ins. 4915, fol. 102 si urm.
v. forga, Studii i doc. V11, p. 167, doc. din 30 apr. 1689 dat lui Diicul vel
stolnic erblitescul pentru satul erbanesti ce a fost al lui China biv vel ban Rudeanu.
Originalul e in posesia d, col. Mano/escu-Craiova.
In anii 1687-89 fu vel stolnie, in 1690-92 vel clueer. Fu trimis in 1690 de
Brincoveanu cu alti boeri in solie la Nemti, cart ajunseserä la Craiova sä se intoarcá
inddrät sk nu caza tara la primejdie", apoi Biicul vel cluceru" fu trimis inaintea TA-
tarilor care veneau contra Nemtilor cu daruri si cu multe rugdciuni, ca sá nu
dea tara in prildli si in robie..." (v. Ist. Terei Romitneti, pp. 177, 186). Ciad Brinco-
veanu a mrtritat pe tiica sa, .Maria, cu Const. Voclii Duca al Moldavei (1693-95) din
alaiul care s'a dus la Iasi pentru nunta sorocitá la 5 'lowly. 1693, lacea parte si Diicul
vel logoflt (v.Magazinu, 11, pp. 210-11). In 1704 e biv ve! log. (v. Icrrga, St. si doc.
XIV, p. 263). Traia in 1714 (v. Lecca, Fam. boeresti, p. 427).
v. no. 11 si IV, anexe. Actul privitor la dania lui Ion log, In colectia mea.
N. Iorga, Documente prabovene i dimbovitene in Bul. C. Ist. XI, p. 65.
Fi/itti, Arbiva, p. a.
www.dacoromanica.ro
129
cä apar douà c5snicii infre veri primari. Din cäsAforia luí Chírca
Rudeanu cu Ancuta s'au näscut copiii Barbu, Mihai (Mincu), Bet' .
/asa, Stanza qi Ilirtca. Barbu Rudeanu e pomenit intr'un act din
1732 cind, Impreunä cu fratele säu Mihai, vinde lui Necula Slà.
tineanu 270 stj. de mosie din Bodäesti (Olt) 1). Milaai 2) s'a cäsä=
fora Cu o jupini(ä din neamul Tufenilor. Pe Stanca a märitat.o
Chírca, cu Matei ducer Calinescu. Dintr'un act de vinzarea mosiei
Chirilesti da t de Ancuta Cantacuzino.Rudeanu, ginerelui säu Ma.
tei, resultä cà In anul 1727, sotul ei, Chirca, nu mai träia8). Din
alt. act de vinzarea mosíílor Sateinesti i Priseaca, reese cá Ancuta
träia In 1732. 4) Fiica Ancutei, Stanca serdäreasa, se judecä In iu.
nie 1783 cu mosnenii din Priseaca. Matei serdarul Cälinescu nu
mai era In viatä Incä din 1762. In 1799 apar Intr'un document 6),
So-ban hitarul Racoviceanu, ginerele unei fiice a lui Matei si un
MET= Cainescu, cumnatul lui Serban, fiind In judecatä cu mos.
nenii din Priseaca i cu Constantin6) i Niculae Hiotu, feciorii Joi.
tei Rudeanu cu Scarlat Hiotu, medelnicer. Rämlne sä se stabileascä
cum s'a numit soacra lui Racoviceanu, prin cäsätorie si al cui
fin era Mincu Cälinescu.
Prin cäsätoria lui Serban Racoviceanu, cu nepoata luí Matei
www.dacoromanica.ro
130
www.dacoromanica.ro
131
www.dacoromanica.ro
132
www.dacoromanica.ro
133
www.dacoromanica.ro
134
ANEXE:
I. IYedatat (C..ra 1615-1616).') Zapisul lui Tudor post. Rudeanu, prin care
sloboade din vecinie pe mai multi oameni din Priseaca, care fuseserà rumiini
la el 15 ani si acum se rascumparii.
a _L! - ,e-
jale 1'1 .1.77-"/f f 177, jA4
I'4-7' t. ,
, ),"-, ...
(74r
tf rrt., . o- ii 1 f ,' , AA
...
1;1"
./ ). .---" A
20:---2-
"--2
1 ,/z_v07:4,11,W1 f "i,,
._}
*-,
' /
))i/f-
7 00
.
/11. \ Af `, ,
,/f - eirr 7Y
_
I 1--;-, ,
(./ri f ir,
rrr vi --rrry --rro -rr77 -i i211,,,,,,,, f , i v --
77--
/ -t.,i-.--,
';-- ? LJ,---,--- .-5----, 2--1 4 Lfr)V
g-d-- f,11 .ft
jp/ TI .7 0,
jr" fro,^4 fool- -rrt -n-ri V2 / o
:2
V
,.,
,
r
'
rr-k f
O
:1411/ kr-irn7 -2,vt ityff AA o
1-'1 1
yfr/14,*1-7-1- 141.7.A411.4 'Tv'vV" t
A e
r70-1 "
,
c /V, '4 AA - 4-m44N\
I. . ,
'A 117 1 Uf, ki ( V,A.4 ,,2, V, LZ:'
\ 1. IfTV
1
M'A
/1"," fr, fi rr 6 7 rrr
(A o In 02 - fge e ----7-
1
I 7 7". 7 4VN7tu
-
Itti 12.1v /1 I r ; ,11,01/w- j-`4`^ vrj Tri rrI fir
Ç.\4 -
rn. tt41 r/ ( h(1/4 I/ "A t4
&TI",
/
r(4/1,. 601/7.,
.
1 11-07/
if t,571.-, m '47
0-` ,
rIvi4",frv '''4-Cf/A+4,Trr f
IV. Zapisul de liberarea din ruminie a unor PrisAceni de prin 1615.
Scris-am eu Tudor post[elnicul acest al meu zapis acestor oarneni de sat
') Documentul poate fi datat in acest timp, considerindu-se doc. din 2 mai 1623
dela Radu Milmea, (cf. Bis. Priseaca, I) unde se aratd cä oamenii de mai sus se vindu-
sera' rumini lui Tudor post. Rudeanu ,-in zilele rdbosatului Simion Moda Moghad"
st s'au riscumpdrat .,in zi/ele domniei mete din rinclut d'intdi".
www.dacoromanica.ro
135
de Priseac[a], cum sii s[e] stie ca au fost mai de nainte vreame judee, i715á oameni a-
nume : Ciorcheai, Ghermeci, Stoica, Raja, Lep[aldat, Marin, Stanéul sas
nepotu-sau Tatul, Popeanghea, Dan Popescul ') i Ivan sas brat eg[o] 2) Viidici,
Dan brat Ghermeciov, Barbul anepsu a) Mih[ajil, Dara, Dragan sas brat eg Parvu (?)
in om hituras anume Voribanu. Pantru cd acesti otalmen[i] au fost cumpetrat °era
in Priseac[a] de la Ivan si dela Pfirvul ot Buicesti, insà jum[a]tate de and Priste
tot hotaru/ si au fost mult[a] vreame judee; chip& aceaia, ei s'au veindut i s'au Tu.
meinit la mine f i me-au fost rumani 15 a[n]i, iar duplà] rumaniia s'au rumartit
mult[e] /ATM si cheituia/[a] am avut cu ei. APoi au cazut ei cu muifi megias[i] de
me-au dat toat[al cheltueal[a] si bani[i] cei de pre acea jumAtate de °cilia i i-am
slobozit eu de a mea voe ad f[i]e judee, iar ceaia jum[a]tate de sat Cu cafi vor fi fost
rurnani au $i judee pre parten /u[i] Vurbaghi f'a Stoei, sa fie aceia tot 71/meai cá nu
s'au scumparat ni e i-am slobozit, nie sa Mbà acesti judee a baga nie 1 de[n] rurnani
in ceata lor, meicar ci rud[e] de le-ar fi. Marturie: Manea, Dumitru, Iova, Dan
popa] Ion Cibanfa, Radu Jitei.
(Orig. in colectia mea. Pecete mica de inel, cu tus negru. Legenda t Tudor
post").
II. 1695 (7203), august 15. [Mirgineni ?] Zapisul lui Stan log. din Margi-
neni, dat Diicului vel log. Rudeanul, prin care-i vinde o jum. de funie, mosie
dela un Sana si a treea parte din alta funie, cu preful de 400 ughi.
Adica Stan logo!. ot Margineni dinpreuna cu feimeia mea Maria si cu fiu meu
Patrasco, dat-am zapisul nostru /a mana d-lui Dicului vel log. Rudeanul, ca fte
de bunii si mare credinfá cum sa stie cei i-am vandut partea mea da mosie din Mar-
gineni de jos, insa o jurnatat de funie, care mosie o am cumParata dela Sana Cu za-
pis cumeirturie; si din alta jumettate de fune care au fost a noastret de moje a treia
parte, care fac mie partea mea stj.70; deci aceastei mosie o am wind& d-lui cat fine
de peste tot hotaru/, din camP, din Pa.dure, din silistea satu/ui ca fie d-lui si co-
coni/or d-/ui mosie statatoare in veac, pentru ca o am vandut de a mea Maui voe
far de nici o sila dirept bani gata 400 ughi $i cu stirea tutu/or frafi/or miei cu a
tutulor vecinilor clupa 'TLPTCjUT, Ci sei aibei d-lui a o tinca fi a o sta.Pani cu burdi pace.
Si. and s'au facut aceastei tocmea/it fost-au mu/fi boiari marturie, care sa vor iscali
mai jos. i noi pentru mai adevarat credinfá ne-am pus iscalituri/e si deagetili mai
jos ca sei s creazii. Augustu in 15, 7203 (=1695).
Eu Stan logo!. ot Meirginerti. Eu Maria fameecz lui Stan logof. Eu 12Jtraisco
snii Stan logf. ot Margineni. Eu Stanciu Suseanul vt. vornic martor.
(Pe vo. acestui zapis :) Si au rascumparat Stoica diacon ot Marginera zapisui
lui Stan /ogf. din mosia Margineni de jos o jumat de fune iar au mai reiscum-
parat Stoica diacon stj. 77 ziceind ca mai are el nu,* partea /ui, cu tolere 35.
blv vel clpitan, leat 7252 sept. 12 (=1743).
(Originalu/ in o/ec(ia d. G. Masai, inv. Margineni).
Ill. 1741 (7249), martie 14. [Flr.1 loc.] Zapisul postelnicului Mihai Rudea-
nu, dat pentru un codru de loc.' cuvenit lui iuzbasa Stan din Buicesti.
Dat-am scrisoarea mea la mama iuzbasjii] lui Stan ot Buicesti, pii cum sei
stii cci /a hotarniciia mosii Priseacii, cand s'au fost hotarat cu boiarii cari au fost luat
din porunca mariei sale domnului nostru Costandin Vocla, s'au fost vinit hotariul
most': a iuz[basuflui Stan da s'au alaturat cu mosiia notalstrei din Priseaca, treceind
un codru da loc Paste vale margant (!) piinei in drumul OiliJ. St la acea hotarnicie
www.dacoromanica.ro
136
s'au lost uitat sà inseamrteaze la acel cap de mosie, hotar[u/i ; ramaind dà pricina
acel codru dà loe, am mersu cu toti danpreuna d'arn vlizut adavarat. Aga'u fost
ca sci ram& bun a ittzbasubli Stan, fiind tot dit o mosie cu celdlant. Crept aceia
i-am dat eu acest zapis al mieu, ca set staPaneasca cu bunci pace pa und[e] i s'au
cetzut fi i s'au venitü partein] de la hoteirnicie. pantru mai addviíratei credintri am
iscdlit josu ca sà s' creazet.
Martile] dni 14, /t. 7249 (1741).
Mihai Rudean[u], post[e/Inticl.
(Cotectia mea).
1743 (7252) noemvre 6. [Slatina]. Judecata ispravnicilor de Olt in pri-
cina dintre mosnenii din Margineni (Olt), pentru mosia din acel hotar.
Avut-au intrebecciune de fatei inaintea noastrd Stoica dieaconu i fii-sdu popa
Pana ot Margineni, sud. Olt, cu Preda i cu nepotii lui anume: Ion sng Costandin
i Preda sna popii luí Marin Dieaconu, Pentru o Parte de mosie din hotarul Mani-
nenilor de jos, care au fost mai 'nainte vreme a unui Stan /og[o]f[atul] din Margi_
ne ni, ce au avut-o de cumparatoare de/a un Sariea. acel Stan logf. au fost veindut-o
d[umnea]lui rciposatu/ui Diicului Rudean[u] [yet] logf. dela leat 7203 (:=1695) si au
fost stdpeinit-o d-lui cdt au trait si in urmd COCOTLii ì nePotii d-lui Cu burtei pace band'
la leat 7248 (=1740). lar mai in urmci, nepotlul] seiu, Mihai postelnic Rudeanu,
fostu o au vcindut-o drumneallui Po/c[ovnia Draghicianu sna Iane capitan (Berindei?)
stdpdnind-o d-lui 4 ani, iar Stoica diacon cu fii-sdu popa Pan& väzeind cum
cá au esit acta parte de MOfie dela mina d-lui postl. Mihai Rudeanu fi au intrat la
alta mina striinci, nu s au suferit a o leisa suPt stdpcinirea d-lui polc. Drcighicianu
fiind amestecata In hotarul Margineni/or de jos impreuna cu ale lcrr Parti de mosii
s'au sculat de au intors banii d-/ui po/cov. Drcighicianu inapoi". Preda fi Cu ne-
potii sustin Cà mosia a fost a neamu/ui /or fi a impresurat-o rdposatul Diicul logf.
far de dreptate". Stoica diaconul, Cu ai lui, arata zapisul de vinzare al lui Stan
log. critre Diip/, pe care mosie o vinde Mihai Rudeanu lui Draghicean polcov-
nicul, si zapisul de rascumparare dela Draghician si hotarnicia a 12 boeri din
anul 1708. Cistiga Stoica i ai lui.
(Colec(ia d G. Riescu-Margineni).
1799, septemvre 23. (Siatinal. Cartea ispravnicilor de Olt catre Alexan-
dru Moruzi Voda, privitoare la pricina de judecata dintre Constantin si Niculaie,
fiii raposatului medelnicer Scarlat Fiotu (7), Dumitrache S/atineartu, mosnenii din
Priseaca i pitarul Serban Racoviceanu zestrasi fiind in hotar mosii Curtisoara",
pentru incalcarea mosiilor Serbanesti i Priseaca. Prisecenii arata zapisul din 7131
1623) cuprinzator mosnenii Priseiceni, fiind vanduti cu mosiea, precum sá urma
intr'ace/e vremi la un Tudor Rudeanu.... s'au rascumparat jumettate t cu toatet viea"
si se pling de impresurarea ce li se face de un Marin Bancitoiu/, logofetelul lui
Racoviceanu. Pitarul Racoviceanu arata: zapis din 1732 dat , de Ancuta Cantacu-
zino, /a m'arta gineri-sdu Matei clucer Ccilinescu, care acest Matei C. iaste tatasoacrii
dum[neaflui pitarului.... cá vinde gineri-seiu mosiea Saltanesti Peste tot hotar st in
Priseaca, ear peste tot hotar[u/I", jumatate de sat a lui Tudor post. Rudeanu dela
care sd vede cd au reimas la Matei Cdlinescu", apoi un alt zapis al Ancutii, din a-
nul 1727 cards /a mana gineri-sau Matei C. ... cci-i vinde mosieaChirdesti, care iaste
aldturea cu Curtísoara i cu Racovcit". Se aduc de parti, martori: .13cinettoiul, logof.
pitarului Serban aduse Pa un popa Ion i popa Torna si alti lácuitori ot Tezlui, oa-
meni tot ai dumlnea]lui: ungureni, zic ca au venit in tara de ani 23" (prin 1776)
cari declara defavorabil pitarului. Din Margineni vin Dumitru sin Mieila. (Miheti/a),
ca de 30 ani i Radu Cojocar, om batrin, cari marturisesc dreptatea Prisacenilor.
Prisecenii cer sa vie marturie si Radu//ogolat, i Dumitrasco caPitan Olcescu,
fosti hotarnici. Serban Rac. declara ca acel loc in litigiu, fusese stapinit si de
www.dacoromanica.ro
137
19.
www.dacoromanica.ro
138
www.dacoromanica.ro
139
www.dacoromanica.ro
140
www.dacoromanica.ro
141
www.dacoromanica.ro
142
pungi de bani aftindu-te au vrut sd-ti taie mina §1. sd te dea cu catastichul de git
legat prin tirg; Serban Vochi pentru furti§agurile ce ai facut din banii cailar, au trrut
set te spinzure... i acuma ai imbatrinit §i tot nu te la0 ?" (v. Magazinu, V, pp.
145-6). Fa bägat in Incbizoare i dupa vre-o 2 saptaminf eliberat In urma staruinte-
lor soacrei sale, Ilinca a banului Vintilä Corbeanu, pe ling/ sora-sa Stanca, mama lui
Brincoveanu. In timpul excluderii, functia de niare clucer fu detinuta de Vergo.
Constantin , tirbei complota apoi in contra Domnului, a,jutat de tatal su,
gärul,§i de numeroii frati. Rafail monahul venise i la S/atina, unde avea vii, sa pre-
gateasca lupia. Furl descoperiti i prinsi la Caline§ti cilugiru/ tirbeiu §ezind la f oc
alátur cu jukineasa lui Nexia (!) i feciorii i nurorile toate In casä... 1-au dus la
Tismana i 1-au bagat In obezi 1i au poruncit &Mug-11110r sa nu-1 lase sa easa afara
nigiri, nici din obezi sa-1 scoati.". Feciorii au fost Inchi§i §1. iarasi ertati (v. Maga-
zinu, V, p. 147). Cilugarul traia Inca in 1705. Const. tirbei ramble in dregatoria de
clucer pang. In 1707, dud ocupa bank' Craiovei pe care o detine Ora In 1715. In
1714, dupti mazilirea lui Brincoveanu, la care a contribuit inuit, banul tirbei fu tri-
mis la Tarigrad irnpreung cu Radu Dudescu de catre tdan Vodi Cantacuzino cu bani,
ca sit dea i pocloanele dornniei i sd. ¡Alma' pre C-din Vocla BrAncoveanu Inteatit
cat si nu scape cu viati nici C. Voila nici feciorii s'au nevoit ca si-i des-
rficlacineze din fata pamantului precum au §.1 facut". (v. Magazinu, V, pp. 180-81). Cu
Maria Ccrrbeanu a avut mai multi copii de cari nu ma ocup.
www.dacoromanica.ro
143
www.dacoromanica.ro
144
www.dacoromanica.ro
145
www.dacoromanica.ro
146
rul fi /lli /ffan logohitu/, ca sei le fie mosie ohabnica /or fi fii/crr lor, nepotilor fi
nepotilcrr /or, fi de orificine nec/intitri dupei porunca domniei me/e. lata dar firnartari
aseazei doninia mea: jupan Radu cliucerul Buzescu, jupan Preda, marele ban Cra
iovenesc, fi jupan Cernica marele vornic, fi jupan Stoica marele logof at, fi Mirzea
»mule speitar, Nica marele vistier, fi Cligorie comisul, Bircan sto/nicul, fi Stan-
ciul Paharnicu/, fi jupan Lecca marele poste lnic. Ispravnic Stoica mare/e logorcit. Si
am scris eu Nestor logofeitul in scaunu/ ceteitii Tirgoviftii, luna aprilie 12 zi/e in anul
dela Adam pana acum 7115 (1607).
lo Radul Voevod P. D. I Cu mi/a /id Dumnezeu Doran.
(Originalul slavon pe hirtie in colectia d. V. Manolescu-Drgggnesti).
II. 1696 (7204), aprilie16. [Bucure;t Porunca lui Const. Vodg Brincoveanu,
cgtre 12 boeri ca sg aleagg ei sfi impgrteascA mona Timpeni din jud. Olt.
Sii se ftie boerii adeveireitori Fi hotarnici ai Predi post. sin /vase° sluj. ot Iz-
vor, anume; t) Tanii cap. ot Berindei, Papa cap. Dreigeinescu, Cando iuz ot
Aletmcinesti, Nedea luz ot Ipotesti, Radul pdh. Strimbeanu, Stan ca sit caute
acesti 12 boeri sei aleagei fi sci hotarasca mosia Predi post, ce are la Timpeni,-ot sud
Olt, partea /ui, de peste toatei mofia, a treea parte, de catre nepotii lui, feéorii Radu-
lui comis $tirbeiu fi sei pate petre semne duPei obiceiu, precum vol" afta cu ale tar
su flete mai pre dreptate. $i precum var alege fi vor botan, afa set faca fi SCTiSOTi la
manita /or de hotiimicie, ca sei li sei stie semnele hotarului pre unde vor fi sd-s stie
mofiile cu Pace fi zioa fi le v. portar. ispravnic singurá zisa domniei
mele. Scris aprilie 16, feat 7204 (1696). Procit vel log.
lo Costandin Voevoci.
(Academia ROMiTICI, ms. 1449, Condica Glavacioc, fol. 76).
111.1696 (7204) mai 6. [TImpeml. Cartea de hotgrnicie a mofiei Timpeni,
f gcutg de 12 boeri hotamici, luati de Preda post. fiul lui Ivasco slugeru ot Izvor
§i de erban, fiul lui Radu Tufeanu.
Noi 12 boeri carii ne vom iscdli mai jos, ce am fost /uati cu porunca
sale, domnului nostru, lo Costandin Voda, de Preda postelnicu sin Ivasco slugeru ot
lzvor fi de erban sin Radul Tufeanul, nepotul Radului comisului Stirbeiu, ca se:
le ale gem sit' le impartim mofia dela Timpeni; deci noi din perrunca marii sale
/ui Vodá, ne-am strirts toti la cart mofie impreunä cu sluga metrii sale Loiz (!) vt.
post. fi am tras mofia din botar Niná in botar, pre la cape:tie fi pre la mij/oc Prin
si/ifti, Pin 3 locuri precum este ObiCiU/ fi le-am impiirtit mofia pa 3 frati, anume:
Tudor cluceru, tatcil Radu/ui comisul $tirbeiu Fi a lui Arvat spdtarul fi a lui
Ivasco slujeru, tata/ Predi post. $i s'au voit ei de a lar bullet voe dinaintea noastra
de au luat Preda post. din jos, partea tatine-sau lui Ivasco slt4. despre hotarul Ne-
grenilor, ce i-am fa& a 3-a parte din tot hotaru/ fi din /ung fi din lat, fruit' la ca-
pub 7710fiCi deba Rogojina, unde sd loveste cu care vin de/a Veade, din hota-
ru/ Negrenilor, din lacul Oanei in sus, kind in Matra care am pus-o noi acum in
curaturi, fcicutu-s'au partea Predi Post. stj. 622 ; fi la mijloc mofie[i] iar din hola-
rub Negrenilor din /acul Zmirdioasei cei mari in sus, peina in gura yeti Dobrai in
piatra din Piscu prin caPul Sile.stei din sus, s'au ales stj. 1417 iar la capul
mosiei desPre Greci fi desPre Mosani din coa da Zmirdioasei cei mari din u/m
sus Prima in Piatra, care o am pus-o noi in cimp cutu-s'au partea Predi post. stj,
507, care fac la cite trele tretsuri, stj. 2545. $i sd ti sei stie hotarui prin mijioc, din
Natal in piatra fi pre semnele din copneu, ins& din piatra din curaturi drept peste
cimP, prin capu/ si/ifti din sus Peste Veaditg in piscu Dobrai in piatra veileaoa
Dobreii pin furcituri drept la cimP in piatra din cimp fi din Nara din cimp pin
Locurde albe, completate ca unii, slot lipsA.
www.dacoromanica.ro
147
piscul Ceredului pei vd/ea la vale, preste aja Minogului (!i prin stilt& pind in capul
mofiei in hotaru Crecflor.
Luat-au si $erban sin Radului Tufeanu, nepot Radului comis $tirbei, mofie
din sus, partea /ui Arvat sPataru/ toad, care o au fost cumpeirat-o Radul comis
$tirbeiu, dela feeorul lui Arvat spataru/. j iar a mai /uat $erban sin Radul Tu-
feanu, partea lui Tudcrr clu&u iar din sus, dinpreunei cu Preda vist. Milcoveanu;
inset din partea lui Tudcrr cluceru, sec tie $erban 2 piirti fi Preda vistierul, 1 parte.
Care fac sti tie $erban Cu partea /ui Arvat fi cu cloudTti ale lui Tudor clue., 5
parti Preda vid. o parte; care s'au tras aceste 2 Piirti de mosie din sus, iar Pin.
3 locuri ca fi a Predi post., insei la capul mofii desPre Rogojina în jospinei in biatra
ce o am pus noi in cureituri, care s'au feicut la aceste 2 petrti, stj. 1244; iar o am
tras la mijloc mosiei pe Veaditd, din hotaru Mirlestilor, din calea Teiuhti in jos pin
piscu/ Dobrei in platy/ fi in capul silisti din sus, care fac la mijloc la aceste 2 pc1rti.
stj. 2832; fi iar o am tras /a calm/ mofii despre Greci §i despre Mosani, din hotaru
lui Tudor sltrariu in jos, peraii iar in biatra din curetturi, care o am bus not.
s'au fcicut la aceste 2 peirti, stj. 5090.
Deci noi acefti 12 boeri asa am adeviirat cu ale noastre su flete fi am imPdrtit
si am hoteirit unu/ de ceitre altu/ fi le-am bus fi bietre Pintre mosie, in 3 locuri, ca
sit' nu mat fie de acum inainte nici o geilceavei intre cleinsi[i] sá- tie, cine. bartect
/ui cu bunet pace precum i-am afezat. $i pentru adevdratei credintcl ne-am Pus si is-
cediturile ca sec sei creazd. Mai 6, /eat 7204 (=-1696)
Radul päh. Strimbeanu, Papa capitan Drfiganescu, Danciul din Ungurei,
eu Nedea luzbaga ot Coteni (Coteana), Mne capit. Berendeiu, Stan postelnic
ot Perieati, Preda ceaupul ot Mi[e]rlipti, Stroe ceaugul of Clapcea (Plapcea?)
Ivan pircalabul ot fliri,wni, eu Radoslav ot 5'erbanepti, Hrizea logofat Galepescu.
(Acad. Rom. ms. 1449 Glavaciov, fol. 77).
www.dacoromanica.ro
148
Drägemetti/or cea Mtràmâ, sá videti cine au stapanit acealea mai dinainte vreame,
boectrii de Comani au Drciganetti ti sa adivdrati i alte siimne i hotard Mtrdni ale
satului Dragemettii di catrei Comani, care pre unde au stiipcinit mosii lor,
Pre acolo sci indireptati hotarae s sit puneti pietri/e fi seamnile, sá stie ei de acum
inainte, precum veti afta ti yeti adtveira cu sufletele voastre mai pre direptate far de
fdtdrie, asa tocmiti ti sd asazati faceti ti scrisori pre la mdnile lor ca di
acum inainte sá ttie pre unde vcrr tinea ca sei nu mai fie gericeavii intru
nici set mai vie la domniea mea cu jalbe. Tolico pisah gsdvmi.
Iun[ie] I d[n[i. [valeat] 7208 (1700).
lo Costandin Vvod I L. P. I Milostilo Bjiio i Gosdna.
Procit., Vel logofdt.
1708 (7216), aprilie 15. [Dragane#1]. Hot5rnicia a 4 boeri privitoare la
mosiile DrAgSnegti gi Uib5resti, alese in douà parti : o parte a feciorilor lui Papa
DrggSnescu, iar alta a lui Preda vist. Milcoveanu.
Noi 4 bojari carii ne vom iscedi mai jos, ce santem luati, den porunca
Cu cariea märii sali, Domnu nostru Io Costanchn Beistajrab Voevod de Costandin
pah. cu fratii /ui : $tefan i Radu, feeorii Pabei cgpit. Dr5g5nescul fi de unchiul
lor Preda vist[ierul] Milcoveanul, ca sit le a/eagem $i sd le inpärtim toat[d] mot:ea
tar din Drig[A]nesti i UibAregti ot sud. Olt pre din doao. Deci cand au fost la zi,
noi ne-am adunat toti aie /a satul Dreiganettii, fiind s ei toti de fatet. i inted le-am
tras mosiea Pein trei /ocuri duPul obiceaid s'au aflat la capul 7110§ii desPre apa
Oltutui stanifenil 1700; dintr'acestia am ales intäi partea lui Costandin pah. cu fratii
/ui pre din sus despre hotarul Comani/or stanj. 850 # am pus piiatra fi au rdmas
partea Predii vist. pre din jos, iar stiinj. 850. Si la träsura din mijioc Prin sititte,
ce s'au tras pe drumul cel mare, s'au aflat stdnj. 1260, fi am ales partea lui Costandin
Pith. Cu fratii lui, 'tan. pre din sus pre unde le iaste silistea si temeiul caselor, cu std[n]j
630 fi am pus piatrd ; si au reimas partea vist. pre din jos iar cu steinj. 630,
cu silistea Uibfirestilor On in hotarul DAnegtilor iar s'au Pus la mijlocul lcrr
Piiatrei. i iar /a capul motti despre So[h]odol s'au at/at stanj. 1700. $i am dat partea
lui Costandin peih. cu frati lui, pe din sus stanj. 850 ti partea Predii vist. pre din
jos, iar cu steinj. 850. lar pentru viile lui Costandin bah. cu frati lui, ceizand toate
pre Partea de mosie a unchiului tor Predii vistrieru/J, le-am dat ca sd -0 tie ei vide
/ar infundate, dupd cum iaste obiceaiu/ teirii # al pameintutui,numai am dat Predii
vtst. o vie, carea au fost a unui ruman ce au fost a/ /ar de frati, anume Dovlefaic ; o
am dat sei o tie Preda vist. singur ; insä cu stänj. 44 in lungu, si in lat Cu stanj. 22.
lar attei vie a Papa cap, ce iaste aldturea cu aceea, sd o tie iar coconii /ui, pentrucet
acea a lui Dovlec rumanu, s'au socotit de s'au dat Predii vist. toed& pentru lipsa
Pcbneintului, care le stau viile nepotilor lui pre pamemtut ce au ceizut in barter,. lui.
lar Praru rumemii ce am avut porunci ca sei-i inpartim de-a doao oarei, noii-am aflat
inPartiti cu scrisori/e Ion den nainte vreame bune si dreabte. i altä inbarteatit n'au
mai incdput, numai ci /e-am dat tie cu paace duPei cum i-au inpärtit íntái.
Asijderea pentru alte alte socoteale $i datorii ce au mai avut intre dintii, /e-am
cautat toate scrisorile fi n'am aflat lucruri dreapt[e] adevarate, numai ce am aflat
nitte foite duper voea sa au scris de sine-si, care nu le-am tinut in saama, ci
le-am spirt 0 le-am pus jos ca set' nu mai cribá a ceare unul de la altul nimic, nici
sd mai fie getleavei intre dán$i, nici sei mai ceard unu/ la altul nimic. Aceasta scriiem.
April 15 d. lt. 7216 (1708).
Barbul v[el] pitar, Vladul logof. CAzanescul, Ignat
1713 (7221), aprilie 29. [Slatina]. Badea Logofeitul vinde lui Constantin
paharnic Drfiginescul o vie in Statina, pe lingei via diaccmutui Patrasco, cu talen
www.dacoromanica.ro
149
45. 0 avea $i el cumpeiratei dala Stan a/ Predii. Marturii: Badea V.. .(?), Tudor
6receanul, Costandin PhIcoveanul, eu popa Cornea, mart.
(Regest. Academia Romina, ms. 5193, fol. 183).
V11.1716 (7224), iume 30. [Slatina]. Stroe, fecicrrul popeilui Dragusin" din
Slatina, cu fratele situ, Ion, vinde lui Constantin paharnic DraOnescu, o vie piirtisitei ,
www.dacoromanica.ro
150
mare urgie i inchisoare de domnie cum ieste de toti stiut, au fostu netzuit dare
prea curata Nciscätoare de Dumnezeu de l-au isbetvit din primejdiea i spre a at-1Ra
de mu/turnire pentru sceiparea din inchisoare cea neiprasnicd t cistigare de vieatei,
au inAltat o sfinti biserici de zidu pe mosiea Driginesti din sudu Oltu-, ce o
au avut dela pirinti-, intr'u cinstea Adormirii Niscitoarei de Dumnezeu, aveindu
netdejde a o inprejura cu curte de zidu i cu alte nemesnii. Dar dupd intimplare
rismiriti ce au fostu, pre/ungindu-sei din vreme iii vreme, au retmasu acea imprejmuire,
nedclndu-i indemeinet a face dupet gindul cugetul inimi ce avea. i inteacestu anu
intimplemdu-se si d-lui retposare, mat inainte de sfiírsitul vieti, socotindu cd aceastei
sfintet bisericci, dupd vremi, singurd fdrii stet' grate nu se va putea fine, neavind pur-
tdtori de grije ; de aceea n'au lei sat-o a nu fi supt aripi de acoperämintu sau a rii-
rnemea nerezematcI de aitu stint scaunu bisericescu si din bunu cugetul fi evlaviea ce
au avut cCitre N 'eisceitoare de Dumnezeu, aceastii sfintei bisericei cu acea mosie Piirin-
teascii otu Dreigeinesti # impreunä cu n;ste hoteirele dupei inprejur ce le-au avut de
cumpiritoare, anume Dracnea ce set numeste fi Corbi i Boldesti Milcov i cu
cinci pogoane de vie locul sfintei mitropolii otu Gilmeni (!) n cu talere cinci sute,
pentru ajutcrrul bisericii au lei sat sci se afsaroteascei danie la sfinta miindstire Sirin-
daruunde s'au si ingropat, care si aceastei miinxistire este inchinatA la Rumele in
eparhiea Ioaina, la o sfintcl m'eineistire ce se numeste Tot paterno (sic!) oriinduind
ca nastafnicul ce va fi dupii vremi al miindstirii Sdrindarului sei aibd datorie a pune
acolo pe unu/ din pdrinti meinatiri ca sei iconomiseascei atit pe din atará aceste
mosioare, diniduntru sei chiverniseascii sfinta bisericei cu cele trebuincioase
neliPSii sá facet ale /ui Dumnezeu sfinte slujbe intru acestu stint locasu, pomenindu-se
apururea la sfintul jertfelnic numele retposatu/ui si a/ neamu/ui nostru.
Drept aceea, dupa cumu rciposatu/ prin cuvint mi-au hotetrit si au lei sat cu su-
fletul dumisale ca sei afseroseascä aceste ce mai susu amid, la sfinta milneistire Setrin-
daru ; amu datu aceastei carte ca sei fie de bund incredintare adeverinfei la meina sfin-
Meg sale perrintelui arhimandritu chiar (9 Dorofeo, ce sä aflei egumenu nastalnecu
acestei sfintei memeistiri inpreunli cu zaPisile cele vechi de mosie, ca sä fie stätei-
toare nestreimutate in veci, dindu-i acei talere cinci sute sPre a purta grija de a
face oarecare nemesnii inprejurul bisericii. i noi pentru mai adeveiratei credintd, ne-am
isceilit ne-am pusu degetile.
1781, TLO7111J7e.
L. R I Lucsandra Vormceasa.
--- adeverez. I L. P. Palada, blv vel stolnic, adeverez.
I.
te fan - adeverez. Roazna, med. adeverez.
XII. 1787, decemvre 1. [Sucurepti ?]. Zapisul de danie prin care Piuna tir-
boaica pitireasa '), dä m-rii Sirindaru pirtile ei de mosie din Driginesti, Birboasa
Dragna çi Milcovu ce sine deavalma cu ale riposatului virului ei, Badea tirbei
biv vel vornic, care le-a (limit mai dinainte vreme tot m-rii Sirindaru.
Toate lucrurile facerile de bine cite sá fac fi set sei tfirsesc de pravoslavnici[ii
crestini, gut pläcute $i bine rimite lui Dumnezeu, iar mai virtos milosteniile t daniile
cele ce sá inchinei set ddruesc sfintelor /ui Dumnezeu /iicasuri sint mai rimite
mai cinstite $i mai fericite, Pentrucei milostenia sterge multimea de pâcate izboveste
suf letul de moarte vietili] $i fericiri[i] cei vesnice viitoare inPiirteiseste.
Deci ajungind fi eu la ifirstà de &Urinate, am socotitu $i bine am cugetat
pentru usurarea multimei gre,salelor mele ca sá inb/inzesc pá steipeinu judecettoru
/umi cu oaresi ce milostenie din dreptu/ avutu/ mieu. Drept aceea. incredinteizcu aceastä
In hotarnicla Meat& de ing. Cordea in 1884 ego dat un resumat al acestui act,
dar acolo donatorii sunt : 4tirbei pitaru/ cu sotia sa Petuna". Din continutul acestui
act Mg, este ciar cA PAuna face singurA aceastA danie, fiind averea ei. Nu pomeneste
nurnele sotului.
www.dacoromanica.ro
151
www.dacoromanica.ro
152
ingerilor nu-i cunoscut, drept oceia, eu roaba /ui Dumnezeu, &Vasa Drti Dineasa,
heirniceasa, socotii cd blind imi sunt tc,ate minile intregi fi scindloase, mi-am Pic&
diatei de toate lucrurile mele in fiintet., misceitoare si nemiscatoare; lasu mostenitor
d-lui nepotul meu de sorA, stolnicul RAducanu Clinceanu, be toate cele mai jos in-
semnate. Ertu bre roaba mea Tudora tiganca. din toatcl mima mea, sd fie slobodei
desPre toate rudele mele, dindu-i cartea de ertdciune d-/ui nebotul meu R Aducanu
Clinceanu, c/ironomul meu. i las la toti neboti[i] §i nepoatele de scrru (0 cite talere
una sutá fi la doll- fine, cite talere cinci zeci de fina; las Marti, slujnicii mele tal ere
cinci sute. Acestea toate sei le inb/ineascá d-lui nebotul meu, sto/nicu Rciducanu Clin-
ceanul, clironomul meu. O mosie a mea DrAgAnestii din sud. 0/tu ; i lasu o mosie
din sud Oltu anume BAneasa ; un locu ce it am in mahalaua Brezoianului, /ingd.
Caribolu ; o casei ce o amu in maha/aoa Ceausu Amzi, be bodu/ Mogosoai, tingei d-lui
vistieru/ Romanetu Acestea toate cite mai sus se cuprinde le lasu be seama mostenitorului
ineu,d-lui stolnicul Reiducanu C/inceanu d-lui sá aibti a-mi burta grijd de toate ce tre-
bue fiesteceiruia muritcrru. i pentru cii am fostu in toate simtiri/e me/e fi de bun&
voia mea am leisat pe d-/ui rePotu-mieu Raducanu C. mostenitoru be toate acaretu-
rile mele, nestiind carte am ruga t pe scriitoru de m'au iscat buindu-mi eu pecetea
in locu de becete (!) ca sei se creazà. $i am rugat §i be obrazele ce s'au af/at fatd de
au iscci/it, ca sei sec Pazeascii intocmai neclintit cubrinderea acestii dieti dupei cum
in sus se aratei 1831, august in 29.
L. P. I Bal.w Draganeasca paharniceasa, adeverez.
Dinui Petrescul, vecinu martoru. Basile llano/e, martoru.
$i am scris eu cu zisa invätdtura d-ei cocoani DreigOneaschi badr-
niceasisi martoru, Pavlache Altescu.
(Pe v-o.) Cu aceastii in dosu arátatá diatd, din borunca beirintilor clerici ai
duhovnicescu/ui debartament, am mers la d-ei pdheirniceasa &Vasa Dritgeineasca, je
care glisind-o cu minti/e intregi scincitoase, numai bolnavei ca un om , dupe,: ce
mai intai ii am citit aceastd diatO din cuvint in cuvínt intru auzu-i ; apoi i-am fa-
cut 0 intrebarea de este a d-ei cu a sa bundvointd nesaitd de nimenisi insusi cu
a/ d-ei viu graiu, mi-au aratat cei este !acutá de a sa blind voia fi nesilità de nimi-
nea. Drebt aceea s'au adeverit fi de cdtre mine, dubet borunca ce am at ut.
¡ere/ Petre Proestosu.
Aceasta diatá s'au veizut in duhovnicescul debartament fi ca sá nu sec schimbe
ara insemnat-o in aceste rinduri.
XVIII. 1835, martie 13. [DraganegtiM Mai multi clAcasi din DrAgAnesti mAr-
turisesc pentru stolnicul RAducan Clinceanu, cAruia i se produc pe mosie pagube
de riul Olt, de cind Catinca FArcAsanca a fAcut o moarg. La fel mArturisesc $i 3 moran.
Areitiim $i noi ce slcinitem iscalifi mai jos morari, ce ne-am af/at cid multd
vreme la mori á aceastei abci a 0/tului, dupa intrebarea ce ne-au fetcut d. grafieru
judeceitorii judetului Olt, bentru bricina de mai sus, ardtdm stiinta cea ce avem,
cu facerea gardu/ui morii de calm dum-ei cocoana Catinca FOrdisanca, cei de va
sta Oltu/ in viitura ce set* 441 acum nu pricinuefte stricciciune la mosia dum-lui
sto/nicului C/inceanu, iar la once viiturd mare bricinueste striceiciune la mosia d-lui
stolnic, cdci facerea gardului aduce unf/citurei i rdbizeiciune abi in ma/u mosii d-/ui
stolnic unde siint livezdie de fan $i siimlineituri de bucate. Aceasta stint si incredintdm
brin arcitarea noastrd in frica lui Dum-zeu, iscandu-ne buindu degetile la numele
nosfru. 835, mart. 13.
Eu Carstea moraru ot Berindeiu, mart.
Eu Ion moraru ot Coma ni. Eu hie moraru ot iam.
La aceste cercetetri, fat& afleindu-ne noi set cunoaste cd la viitura api Oltului
bricinueste stridiciune in mo§la bomenitului boer. Deosiibit se cunoaste cd alt drum
www.dacoromanica.ro
153
20.
Boerii i biserica din Drggoesti (Ole.
Satul Dr5goe*ti a§ezat la capätul de nora al judetului
tr'o minunatà positie de deal, cu livezi bogate pe coaste i unde
de rílu navalnic la poale are un trecut extrem de interesani.
Viata unor importante personagii traitoare aici In veacurile &e=
cute a formati formeazä, inasubiect de controverse istorice.
O seurtä, privire In recutul acestor boeri, cari par a fi ctitorit
biserica veche depe platoul ce sapine0e intinderile nesfirsite ce
se pierd In miazä=zi, nu=mi pare lipsita de Inteles.
Pànä, acum nu se nimic despre satul Dràgoe§ti din Olt
anterior sec. XV. Pe timpul domniei lui Radu cel Mare (1496
1508) apare un Tudor grämätic din curiea ragrii sale" 1), inrudit
de aproape cu un PoPa Frincul2) §1 frate cu un Stanciul, logofàt
i) C. D. Aricescu, Rev, ist. a Arli. I, p. 100, no. 1234, doc. din 15 iunie
1505; cf. si G. Ionnescu-Gion, Sima stolniceasa 13uzeasca, p. 20, nota 2, care citeazA
un doc. din 30 mai '1526, in care Tudoratunci vel log.e arAtat din casa domniei
me/e". Un Tudor diacuP serie la nov. 1508 un doc. al lid Nlihnea cel RAu (v.
tefulescu, Tismana, Buc. 1909, p. 212).
2) Resurnatul doc. din 15 iwuie 1505, publicat de Aricescu, citeazA pe popa Frincul
si ..fratele sclu Tudor grämäticul.`; iar copia aceluias doc. din actele episc. Ghenadie
Eneiceanu spune : . . . ropei Frincu/ui cu feciorii /ui anume: jupin Tudor grama-
ticu . . . i freitine-sau Stan.ciului . . . (v. Acad. Rom. ms. 2530, (ol. 299). Docu-
mental din 12 apr. 1506, privitor la aceleasi persoane, aratA : . . . popei Frincului
si cu feciorii /ui . . . jupin Tudor diacu i j'apta Stanciul co feciorii . . ." (v. Ibi-
dem, ms. cit. fol. 302). Alt doc. din 8 sept. 1511 e dat . . . cinstit boerului mai
ifirtos din casa domnii mele, jup. Stanciu/ log. si cu feciorii lui . . . si alte
sate cite a mai avut jup. Stanciul # dela oarecare frate a /u popei Frincu/ui, nea-
vind copii nici feate nici nepoti, acelea sei fie sf. in ri de Ungid Voinigesti . . ." /bi-
dem, fol. 314-15). Documental din 3 noemvre 1517 citea7ä prinIre satele i mosiile
Jai Stanciu/ log, si a frAline-sAu [Tudor] i Dr ei goesti dupA moartea Stan-
cize.ui log. i a frAtine-slu (?; Frincu - - - - sa tie aceste toate, sfintei m-ri din Cor-
neta ... (Ibidern, fol. 319). La 28 apr. 1518 se dA alt hrisov jupanului Tudor
logofdt ci fratiriii-Sal. ¡Liban Stanciu/ cu feciarii lor - - -" (/bid. f. 321). Prin doc.
din 1 sept. 1518, domnut l'agreste lui rjupan Stanciu/ log. si mai virtos ca unuia din
casa domnii mele jumAtate dinteo moral . . . iris& i-au dat Jai acel vad dela deal
de mara si dela vale o bistrealet cit ¡mate trage un om cu sligeata . . ." (Ibid. f. 322).
Din aceste actecu toate contradictiileresullA ca popa Frincul e tatAl Jui Stanciu
Tudor. Nu cunosc actele in care O. Lecca i Gion au gäsit un Stanciu banul--fratele
www.dacoromanica.ro
154
si apoí ban '). Documentele care pomenesc aceste nume sint hri=
soave domnesti de intarirea cumparaturilor fäcute de acesti boeri
In mai multe sate, printre care figureaza sí nVoinigestii dela Olt",
spre deosebire de alt sat Voinigestí din Gorj, care se pare a fi
fost toE posesíune a boerilor Drägoesti. Unul din acestí boerí,
Stanciu banul, despre care acEele spun ca träia in 1519, las' a da=
níe, Inca din 1510 2), m=rii din Cornetu ce se numeste Pometul"
(azi Vilcea3) partea luí din Voinigesti. Celalalt boer, Tudor, ajuns
logofat in 1518, isi pästreaza mosia cumpärata in Voinigestii de
jos, la Olt". Dupa aceasta data Tudor infra mai adinc in viata
publica a statului muntean, care dupä moartea luí Neagoe Basa=
rab (sept. 1521) avea sä cunoasc5, mari turburari i prefaceri.
urmari rolul luí Tudor log. in aceste evenimente, fiíndca el cred
sa fi zidít vechea biserica a satului, in care n'a avut parte sa
odihneascä, si el e incep5,torul neamului boerilor Dragoesti.
La moartea lui Neagoe, tronul,Munteniei e ocupat de firavul
sau fiu, Teodosie, tutelat de Preda Craiovescu i sustinut de re=
negatul Mehmed beg, flu' lui Ali=beg, 4) si de Bädica comisul5).
Teodosie domneste putin i agitat, din causa unor pretendenti
ca Dragomir 6) (Dragoslav Purcariu) 7), cäruia cronicele Ii zic
Radu cälugärul, iar unii istorici, Vlad 8); apoí Radu dela Afumati
lui popa PrIncul ea aceast6 dreg6torie In 1510, 1516 (v. Familiile boerefti romine,
p. 372, In care lucrare consider& pe boerii din Dr6goesti, ancestori ai boeriior 016.nesti,
considerattune mentinut6. in lucrarea: Genealogia a 100 case, Buc. 1911, p. 68,
notä ; si Sima stolniceasa, p. 20. nota 1). In iulie 1514 se da un hrisov lui Tudor log.
Stanciul banu/ (v. Aricescu, op. cit. II, p. 77, no. 2044).
') I. C. RUM, Graiovestii, p, 73 nota 581 si p. 100: 1518, Stanciu (Drago-
escu" ban mic.
Aricescu, op. cit. I, p. 400, no. 1236.
Biserica actual 6 s'a zidit de banal Maref Bajescu in a doua jum. a sec. XVII.
(v. N. Iorga, Guide historique, p. 48; N. Dobrescu, Ist, bis. rom. din Oltenia, p. 275).
v. Al. Stefulescu, Documente, p. 207: Manned beg Alibegov".
Figureag in divanele din anii 1517-19 ca dregatoria de postelnic, iar in 1520-23
cu aceea de ve! comis Se pare cd era vdr, dung mam6.-sa,cu Neagoe Basarab. Impreunl
cu mamd-sa vin le lui Neagoe la 15 tan. 1549, ca 44.000 espre, satele Topana (0/t) si
Neacfu (dispärut ca nume), pe care in urml Neagoe le d&rueste m-riii Arges. Petru
Vod4 ce! Tindr intAreste Arges, aceast6 stäpinire la 14 mai 4560 (v. Aricescu, op.
cit. pp. 60, 114; Stoica Nicolaescu, Doc. slavo-romine, p. 243).
Acest Dragomir, boer de prin pIrtile Bugului, fu ridicat de boerii muntent
in contra Craiovestilor olteni. Dupdce, !oleo luptä lingA Tirgoviste, Preda Craiovescu
rAmtne pe clmpul de lupt6. Mehmed beg reuseste 86. prind6 pe usurpatorul Dragomir,
c6ruia la Nicopole, Bàdica Rada comisul ii tae capu/ (cf. Magazin I, p. 158; IV,
267-8; Sincai, Gronica II, pp. 146-7; Iorga, lstoria poporului rominesc, trad. din
1. germana, 11, Buc. 1922, pp. 156-7; Filitti, op. cit. p.62).
V. Stefulescu, op. cit. p. 208.
N. Icrrga, Studii i doc. III, Buc. 1901, p. XLVI ; Idem, Pretendenti domnesti
In sec. al XVI-lea, Buc. 1898, p. 17.
www.dacoromanica.ro
155
I. Bogdan, Doc. si. reg. priv, la relatiile T. Rom. cu Brasovul... p. 161, no. CLX11,
Ibid. p. 167, nota Tudor marele log. . . . Intr'un doc. din 11. iulie 1523".
Acest doc, se referg. la dania ce fac Badea 'i Vilaia &id m-rit Dobrusa satul Crivina
(Buciumeni-Olt) (v. Acad, Rom. ms. 2530, fol. 332). Celglalt doc. din 24 iulie, publi-
cat de Hasdeu in Archiva ist. a Rom. I, p. 164 si datat de acesta 1524", cred a
trebue socotit din 1523, cad In nine 1524 Mica Von. nu mai trAla, ftind omorit cu
Ina 10 boeri spre sfirsitul lui ianuare a anului 1524. Acest Mica spune intr'o scri-
soare din 19 ianuarie dire Brasoveni : ,,... Ci mä stiau pe mine adevarat fecior de
domn, al lui Radul V. cel [Mein, feciorul CAlugrului..." (v. Bogdan, op. cit. p. 168).
Ibidem, n-os CLXV111CLXIX, scrisorile lui Radu dela Afumati din 27 ian. si 2
fevr. 1524_ iar trupul lui Bädica 1-am luat domnia mea Insumi si m'arn dus domnia
mea la m-rea Dealului si 1-am ingropat acolo..." (p. 171).
Ibidem p. 236, scrisoarea judetului dela Tirgoviste; cf. si N. Iorga, Preten-
denti, pp. 70-74.
3) Stoica Nicolaescu, op. cit. p. 252.
6) Magazinu, I, p. 165; Sincai II, p. 148.
www.dacoromanica.ro
156
atita, cäcí sà stíti pe sfinta Troita cá voi pierí, jar rudele voas=
ire si riaoiile voasfre se vor risípi... i fu Tudore, ginditi=v6 sí
fie=vä raírá, de copííí míeí i vedeti de nu mai tinetí atitia cal, ci
alegetí doí din ei, iar pe ceilaltí vindeti=i cum yeti putea. Si
D=zeu sá inmulteascä anii domníeí voasire, amín"
Cind Vladislav Ill afacä tara pe la Mehedinti, boerii ciiatí,
reveníti in tarä cu Radu dela Afumati ca partisani ai acesiuia,
íes inaintea fulburäforuluí Vladislav i fac asa fel ca Radu sä,
poafi scrie Brasovenilor la 7 decemvre [1525] Asif el a dai
D=zeu, cäci a täiai [Pirvu] capul acelui vràjma i 1=au adus in
mina domniei mele sí foatä osfirea lui" 2). Inir'un document din 17
dec. 1525 al; ar in fruntea dívanului noului domn Radu : Pirvu
de Craíova vel ban, Teodor vel logofäi", apoi Manea vel vornic2)
Pirsanul sau Perisanul (?) i altii. Tudor din Drägoesií detine
demnitatea de logofät In foatä, durata domnieí luí Radu dela Afu=
mail (1525 29), care spre a=si mentine fronul se apropiase de
Craiovesti, cäsätorindu=se cu Ruxandra, faia luí Neagoe Vodä.
Penfru acesi fapt boerii munieni se räsvrätesc contra lui Radu,
care, Väzindu=se färä sprijin, ja drumul refugiuluí spre Craiova
salvaioare. Räsculatií in cap cu Neagoe vornicul sí Drägan pos=
telnícul, rudele voevodului, Il urmäresc si cind au fosi Radu
Vodä in oras in Rmnic, iar boerii au ajuns prc Radul de 1=au
legat i i-au táiat caPul i lui Viad-Vodcr 4) Nelegiui=
rea se petrecea la 2 ian. 1529 5), jar in martie acelas an ironul
Munteniei este ocupaf de Moise Vodä filius Wladislai" 6), care
pentru a=si apropia pe Craiovesii se inrudesie cu acestia dindu=sí
sora 7) in cäsätorie dupä Barbu U Craiovescu, pe care=l face ban.
I. Bogdan, op. cit. p. 231 si nota; cf. si [Tocilescu] 527 doc. p, 427 in a
carui traducere st. Troit4 e arltatl nu ea forp supra-natural, ci ca datg. (lunea Ru-
saliilor), pänä cind i s'a pus termen de rAscumpärare.
[Gr. Tocilescu], 527 documente, p. 290.
N. larga, Studii si doc. VI, p. 594. Acest Manea vel uornic din Perisani(?)
era pare-se chiar cunmat cu Tudor vel log. Driigoescu, prin soii. Vliidaia, sotia lui
Manea (cf. inscr:ptia tomba1a dela m-rea Seaca) era sora sau run apropiatg. cu Du-
mitra, sotia lui Tudor din DrAgoesti (u. doc. I din anexe).1ntr'un doc. din 2 sept.1526
«Manea al /ui Peri§an» se judeca cu Tva§cu ¡ah. (str.imosul Golestilor per feminas")
pentru Folesti i MArlcineni (cf. Acad. Rom. ins. 2921, Condica mein. Vierop lol.
2 v-so),
Magazin, IV, pp. 270-1.
A. Veross, Acta et epistolae relationum Transylvaniae Hungariaeque cum Mol-
davia et Valachia, I, Budapest, '1914, p. 175, no. 136: «Cum autem secunda ianuarii
crudelissima morte ab suis sit Radu/ Transa/pinus occisus...». G. D. Florescu in Bo-
erit MArgineni" p. 54, n. 9, admite data omoririi, 4 ian..sprijinindu-se pe mai multe
izvoare.
A. Veress, op. cit. p. 186, no. '145.
G. $incai, op. cit. II, p. 161; N. larga, Ist. Rom. in chipuri i icoane, p. 10.
www.dacoromanica.ro
157
lui. Acesti insotitori, la un loc anume, au raspindtt svonul ca Nemlii au batut pe So-
liman gi au obligat pe emisarii munteni sa se reintoarca la Caransebes, unde li-au luat
caii. N'a lipsit dintre tabere nici bataia, insotita de moartea unui Caransebesan, care
i-a costat pe boeri 400 f I. Pentru un servitor munteaa omorit nu se da nici o despit-
gubire. Voda cere dreptatea.
Cred cit in 1531 s'au petrecut cele aratate In scrisoarea citata, caci in acest
timp Soliman se afla in Boemia in expeditie contra lui Ferdinand ...pentru ali ras-
buna pentru aceasta rusine, intra la anul begirei 938 (=1531) cu o mare arrnata in
regatul Boemiei". (v. D. Cantemir, lstoria imperiului otoman, trad. Hodos partea 1,
Buc. 1867, p. 2843,
www.dacoromanica.ro
158
www.dacoromanica.ro
159
nainte de au tiliat Pre domn"1). Tronul rämine liber pentru Paisie zis
si Radu, a cärui domnie relativ lungä pentru acele vremi (1535-45)
e tulburata de un Draghici, fiul unui Danciu Gogoasä, ce prefin.
dea a fi os de dom pentru care falsä afirmatie a fose spInzurat
de boeri In Tarigrad. Este probabil ca Tudor log. cu ai luipro.
ivnii ascunsi ai luí Paisie dela prima lui Incercare de a cuceri
tronulnu s'au bucurat de vre o favoare din parea noului domn
aparitia unui non pretendent in persoana luí Dräghici, va fi
fose primitä cu mare simpatie. Vor fi sustinut chiar, pe competi=
tor, dar Drighíci e omorit, iluziile pier. In anul 1537 2) capul tra.
datorului" Tudor cade supt sabía sIngerosului calugar ajuns doron.
Daca cronicele nu spun nimic de omorirea batrinului dregator, ne=
legiuirea e relatatä de alíe ísvoare din domnia lui Mircea Vodcl
Ciobanut, urmasul exilatului Paisie, In Egipt, in 1545. Mircea Vodä
ridica anatema pe care Paisie o aruncase asupra boerilor din Dra.
goesti i prin doc. din 24 aprilíe 1545 Intareste fratilor Radu lo-
gofeitu, Piruu Pirceilabu i Vlad comisul cu fii[i] lor, toatä partea Pa=
duluí log. cumParatd In Voinigesti, care aceastä mosie au fose per.
dut=o In zilele Radului voevod [Paisie], Pentruccl tedase Radu-Vodcl
Pe tatei-lor Tudor logofeitu". 3)
Dintre copiii lui Tudor logofatul din Dragoesti (Olt), cu Du-
mitra, cel care se ridica la sítuatiuni mai Inalte in prima domnie
a lui Mircea Ciobanul (1545-54) este Radu. De 'Duna seamä exila.
rea lui Paisie, ucigasul ilustrului boer din Drägoesti, va fi bucu.
rat mult pe Radu, Intruclt se incheía i cu viata de peregrin In
alta' tarä. Dusmanul fostuluí domn e prietenul domnuluí non, Mir=
cea, care=i Incredinteaza, In divanul säu, aceeasi demnitate de mare
logoat, pe care fatal sau o detinuse cu aleasa pricepere amp de
peste 15 ani, supt numerosii voevozí al epocei lui.
In divanul dela 24 aprilie 1545, clnd Mircea Voda Ciobanul
restitue lui Radu logofcltul cet mare mosia ce pierduse supt Radu
Vocla (Paisie)" 4), figureaza, si Radu (Drägoescu) vel logofat. In
anul urmator, 1546 5), Rack% din Drigoesti dä o carte prin care In=
Magazinu istoric, I, p, '168. Un doc. din 13 iunie 1535 spune cl Vlad a fost
spinzurat de Craiovesti la 11 iunie (y. St. Nicolaescu, In Rev, pt. ist. arh. i fil. X,
p. 77, nota 3).
In '1536 Tudor Dreigoescu trAia (v. Bogdan, op. cit. p. 167).
Aricescu, op. cit. I p. 401, no. 1242. Prin «toa& barteaRadului log. cumpA-
rata In Voinigesti" se intelege partea lui Radii, log. ot Rininic, care se purtase, cu
clesug räu de cAtre domnia mea". Cind Radu Paisie a °morn pe Tudar, i-a confiscat
mosiile si Voinigestii i-a dat acelui Radu log. (cf. Acad. Rom. 'MS. 2530, fol. 366; N.
Iona, Documente privitoare la ist. Rominilor, In colectia Hurmuzaki, t. XI, p. 887).
v. N. Irga, St. si doc. VI, p. 887. Data e gresitA aici.
Al. Stefulescu, Tismana, pp. 228-30. Doc, nu e datat considerat de autor
ca emis in acest an. Se poate sA fie si din anul 1547, cind Radu apare incA in dregA-
www.dacoromanica.ro
160
www.dacoromanica.ro
161
Radu. In doc. din 1 ái 8 dec. 1547 (v. tefulescu. Documente, pp. 118-119), Vintifa
figuread in aceeaái demnitate de vornic mare, logof At Bind Radul Paáadia. La 18 ian.
1548, Vintill se mentine In divan (v. Acad. Rom. ras. 2530, lol. 375, doc. in copie
privitor la stApinirea loi Mutt vornicui din Dretolfani pentru Prundul i Calinetul),
deci suprimarea lui de catre Mircea s'a petreeut dupa aceastä dalA, iar nu prin noem-
vre 4547 (v. Hurmuzahi Xf, Pg. 11).
[Gr. Tocilescu] 527 documente, p. :361.
A. D. Xenopoi, Isioria Rominilor, ed, II, vol. V, Buc. 1914, p. 15, nota 7.
N. Irga, Socotelile Sibiiului in colee. Hurmuzaki XI, p. 865.
Thidera. p. 792, Socotelile Brapyului: Eodem die [6 februarii] missus cst
dorninus Ioannes Thart/er in Transalbinas ad nukcias Waivode vexitque honoratum
Waivode et conjugi illius...". O alta átire din 27 ianuarie 1555 vorbeáte de un In-
mis la nunta fetei voevodului de peste mop ...Radu/ lugoffot ad nuktias filiae suae
missa cuja..," (se dau i alte daruri). Nu poate fi vorba de casatoria lui Patraácu Voda,
cu fata lui Rada, ciad PlIrascu avea falä de mAritat, cu bliatul lui Rada.
www.dacoromanica.ro
162
www.dacoromanica.ro
163
www.dacoromanica.ro
164
www.dacoromanica.ro
165
www.dacoromanica.ro
166
cf. G. /onnescu-Gion, Sima stolniceasa Buzeasca, 1903, p. 13. Neac§a din Dr&
goeSi luptadupa omorirea sotului ei Radu log. de Alex. Voila' 111rbentru avente fe-
tei sale, viitoarea Doamnit Stanca fi ale fecioiului sdu Dragomir Post." ; Al. Stefu-
lescu, Gorjul istoric i pitoresc, 1904, p. 252, nota 1; Jupineasa Neac§a (din DrAgo-
eSi) a fost mama doamnei Stanca..." ; Idem, Documente, 1908, p. 293: .,Doamna
Stanca este fata Neac§eii logofeteasa # a /ui Radu/ logofatul din DragoeS1 (Olt)
a avut de !rat/. be Dragomir Post, Tudor fi be Mara; Ch. Ghibanescu, Diva-
nurile domne0i In sec. XVI, 1927, p. 36, nota 2 Stanca e fata lui Radu logofeitu/
S. a Neacei, fata lui lane vistiernic... Ea are 2 frati be Tudor bostelnicul s be Mara".
Octav George Lecca In Familiile boereSi romine, p. 300, fam. KretzulescuafirmIt ca
Neacst, fata lui Dobromir banu/, a lost sofia faimosului Radu Bidiviu/", lar la p.
373, ca Radu mare/e log. si post. (din Drägoe0i) erea insurat cu Neac4a logofeteasa,
fica marelui ban Dobromir '1545) fi avu Patru fiice". Pentru Lecca a existat un sin-
gur Radu din DreigoeSi, bidiviu i logofeit.
N. lona, lstoria lui Mihai Viteazul In Convorbiri Literare" 1902, p. 151
Mihai V. a foQt fiuldin grefala Fi nu de cununie a/ Tudorei"; cf. i Ioachim Cra-
ciun, Cronicarul Szamoshilzy, Cluj, 1928, p. 66: Miltai Viteazul nu putea fi declt fiu/
din f/ori a/ /id Patragu...".
Ioachim Cra'ciun, op. cit. p. 55versiunea Petru Arrneanul Marnl-sa era
vinzaloare de rachiu" 0 p. 129, no. XLVII:... Tot la Floci mamI-sa fierbea rathiu,
din aceasta traia. Acest Floci e toe malul Dunarii din los de Brili/a, cale de o si". In
timpul marilor expeditii ale fiului Mihai Vocia, In Ardeat, ea se retrase la m-rea
Cozia de /uai sintul cm n calugeiresc, &rot plingerea bcicatelcrr mele" supt numele
de maica Teofana" (v. Aricescu, Rev. ist. a arh. Rom. 11, p. 102, no. 2228). In no-
emvre 1602 da Coziei, printeo jnisatoare scrisoare, doua sate, Frasinetul $i Stude-
nita (R-ti) (v. Ibidem). La Cozia îi adu sfir0tul mult Indurerata maicei leofana
prin ami 1605-6(.7104) (v. Tesauru de monumente istcrrice, I, Buc. 1862, p. 396)
fiind ingropatli de nepotii sal, Nicola e Voda i domnita Florica, In pronaosul m-rii
Cozia, lingA mormintul batrinului voevod, Mircea (v. Cr. G. Tocilescu, M-rea Cozia, In
An. Acad. Rom. seria 11, v. VIII, Buc. 1888, p. 174 gi Tesauru p. 395).
L C. Filitti. Mama 0 sotia lui Mihai Viteazul In Cony. Lit. 1921, pp. 614-15.
Era. E. Kretzulescu, Familia lui Mihai Viteazul In Rev. pt. ist. arh. i fil. X
pp. 181-91. La P. 184 serie: Mihai V. Viteazu/ s'a neiscut in vara anului 1557, la
Dreigoeftii din Olt" (Cond. Ep. Rimnic, ms. 253, fila 382).
Cr. G. Tocilescu In : Doamna Stanca sotia lui Mihai Vit." Buc. 1877, afirmX
a fatal SUL/lc& s'a numit lane: Octav G. Lecca In Fam. boereSi mane, 13. 300 0.
www.dacoromanica.ro
167
www.dacoromanica.ro
168
Radul post. Bidiviul. Acesta s'a cgsgtorit Cu María, sora lui Vin=
filä vornicul Corbeanu 1), dar n'au lgsat urmasí, astfel cä odatä
cu stingerea Bidiviuluí se stinge i filiatiunea logoatului
Radu.
Despre Pirou. fratele lui Radu log., intilnit ca mare pastel=
nic in 1547, märturiile epocii nu mai vorbesc nimic. Documente
din anii 1571-72 citeazg pe Uclriste post. 2), feciorul luí Pirvu,
cgsgtorit cu o jupineasä Sora,pe care Sima stolniceasa Buzeasca
nu.1 mai scoate din nenea Udri#e3). Acest Udriste post. are
judecatg pentru Voinigesti in anul 1578 cu Gheorghe si altii. Se
spune cg el e nepotul Stanciuluí banur. kämine de lege inain.
tea lui Míhnea Voclä Se pare cg Udriste a fost unul din boe.
.
www.dacoromanica.ro
169
Arhive/e Olt., idem, pp. 118-21. La 12 Ian. 1699 Matei apare ca ['mt. sa-
ine în Praha-cm, (v. Filitti. Arhiva, p. 146, doc. 432).
T. G. Bulat, Contributiuni . . . pp. 4-5.
Ibidem, pp. 5-6.
Ibidem, p. 7.
Ibid. pp. 9-11.
Ibid. p. 12.
y. Bis. schitul Deleni, anexa no. Vill, p. 110.
www.dacoromanica.ro
170
www.dacoromanica.ro
171
www.dacoromanica.ro
172
www.dacoromanica.ro
173
*"
Fig. 20. Biserica din Dr5goe9ti de sus : vedere laterala dinspre nord.
nordicg a pronaosului Cu acoperisul respecEiv face un sin larg,
care ascunde scara ce duce_ la «furia patratà de pe pronaos, unde e
si clopotnita. Acoperisul e de sindrilä, lar feEele laferale ale furlei
de tabla. Dispositiunea licasului se presinig, In fatä, cu un pridvor
deschis, pe 4 sfilpi simpli unifi prin arcade.
Usa dela infrarea in pronaos e de sfejar masiv cu incuetoa=
re sträveche si märginitä, de un cadru lapidar. De=asupra usii se
vede pisania din 1769, sgpatä färi ara' si greu ligibilà (fig. 21),
care spune : 1- Cu vrerea Tateilui si cu ajutoriu Fiului si cu tindem-
?tarea sfeintului Duh ; indemnatu-s'au d[u]mnealui jupan ionita. p[o]s[t].
Bucse[ne]scu sin Iordache Bucs[e]nesc[u] la aceastä sifeinted $i dum=
nezeiasccl bisericei ot Drágoesti, unde s[à] cinsteste si set. PrcIznueste
hramul cel vechiu al sfintilor ierar[hi] si inveitcltori : Vasile cel Mare,
Origorie Bog[o]slauti §i. Ion Zl[ataust], lar hramul cel nou al sfeintu=
lui, sleruitului m[uceni]c Gheorghe Purtei[tor] de biruinter si, sf. mare.
lui Dimitrie izvoritor de mir aceastei sf. bisericeipa.' unde au
www.dacoromanica.ro
174
fos[t] stricat[a] de au. pus /argi (?) ferestre i stälPi de Piatrd cu fiea.
rdle lor i de Pieatrei cu aceastä pisarie iar la usa bisericii s'au dres
de s'au fdcut la oltar s'au fdcut din temelie timPla de Pieatra,
proscomodiea si asa s'au facut §i stVillpul Preastolului de zid si par.
doseala de iz.
TLOV ; sPre
r ,
,
qiire It i. -
stiintd ca
Aktftl:, s[ä]Pomeneas-
io
, cä. in ve e Cu...
.Cr1b.t, ctitori[i] cei ve.
41$ .T! ° Tw41 IZIM*4
.TrtlArtitkl,RPi% L- ifZen chi, ctitori[i]
__Ogartri ;
Ufg114011 ':044 'Mg 41
noi, in zilele
prea lumina=
tului domn, Io
;".
Grigorie Chi,
Fig. 21. Inscriplia bisericii din Dr5goesti de sus. ca Alexan.
d7u(!) Voevod,
cu blagos[lo]veniea sfintitului mitroPolit, chir Grigore, leat 7278=1769,
nov. (?) 4".
In pridvor se g5sesc libere, scoase probaba din pronaos la
refacerea pardoselii, 3 lespezí funerare. Prima are o frumoasi ins=
criptie slavonä, care spune:
nplicTasucia pass somii HM4116 ASMHTPS CH6 HiSH4H6 AM-
AMOS gfAHKH nwr[o] 4skT, mcu,a uo[]m. IiAHk, A*T gS,0.1)
A doua piaträ are inscriptie romineasc5, roas ä de picioarele
credinciosilor i iligibilá. Se mai poate descifra anul 1783. E pro.
babil cä aceasta sä pästreze data mortii vel sefrarului Ionitd, res.
tauratorul din 1769. Cea de a freía piaträ tombalä, de dimensiuni
maí mari decif cele arätate (1.50 I 0,70 m.) are urmäforul cupríns:
SuPta aeastei pieatrei sä odi[h]nesal oasele reipo[sa]tu lui
D[u]mnezeu, Gher[gh]e Bu[c]sänescO, pitara, PrislcIvindu-se
in anu dela Hs. 1816, octovre --
zile, fi[i]n[d] domnu Iona Gherghe
Cara ¡a Vodet. i s'au ingropat aicea findü Mora aicea la [s]fointa
besericV.
In Pronaosul pafra cu bola o calotä sfericä däinuesc chipuri
de ctitori, dar nu ale celor din 1769, ci ale urmasilor. Astfel In
dreapta usii se vid : juPan Iordaiche(!) pitar Boccisenescu" i Gr.'=
gorie snd ego" -
chiar lingä coltul de sus al usii (fig. 22). Cum
Grigorie Drägoescu s'a näscut pela sfirsitul sec. XVIII, lar por=
treful il arati bgrbat trecut de 30 ani, avind i doi copii pän5, la
') S'a savirfit din viatift robu/ lui D-zeu, ¡upan Durnitru, fiu/ lui juban Teo-
dar, marele logofdt, luna no[e]m[urej 15 zile, in ami/ 7039 (=1530)" (ct. tefu-
lescu, Gorjull istoric, p. 253, nota 1).
www.dacoromanica.ro
175
raccA
www.dacoromanica.ro
176
www.dacoromanica.ro
177
') In domnia lui Rada cel Mare (1495-1508) satul Stoiceni apare ca proprietate
a cAluggritei Santo tida, mama lui Radu, sotia prima a lui Vlad Calugarul, dat de
zestre maicii sale dela PcIrintele ei" (cf. Arh. Stat. Ccrnd. Gotiora, 1, pp. 271-2). In
doc. urmatoare anului 1526, Stuicenii apar In staptnirea Govorei (v. Ibidem, doc. din
1545 pp. 242-4; 1548, pp. 244-5 si 1583, pp. 247-9). In ultimul doc. satul apare
supt numele Driicu/esti si prin popa Vladu" Stranico" se judecA, la divanul lui
Petru Cercel, cu manAstirea si au rämas de lege" inteuctt cAlugArii au tutors duse-
gubina ,,peinei /a un, vitel" incti. din vremea lui Radu VodA Paisie.
www.dacoromanica.ro
178
1571 (7079) august 27. Tirgovigte. Cartea lui Alex. Voclfi 111, prin
care intAreste lui Udriste posr. fiul lui Pirvu log. din DrAgoesti (Olt) stApinirea
peste mai multe sate si mosii de mostentre.
Cu mi/a lui Dumnezeu Io Alexandru voevod doran a toatti tara Ungro-Via-
hiei, fiu/ mare/ui i prea burtutui Mircea voevod, dat-am domnia mea aeastei paruncá
a domniei mele slugi[il domniei melelui Udriste postelnicu, fiu/ Pirvului logofAtu
ot DrAgoesti, ca sei-i fie satul Cernetul i Medvejdea i Malevetul i Curuiacea
Cimpul Calotei i Deadilovul toate cu bate hotarete t cu tot venitul boeresc, Pen-
tru cá ii sint &Urine i drepte mosii de mostenire inal de mai inainte vreme dela alti
domni ce au fost inaintea domniei male... Märturii: jupan Dra.gomir ve/ dvornic. Ispr.
Ivascu ve/ logofett. Si am scris eu Stan logofeitu, in Tirgoviste, luna lui august 27 zile
vec /eat 7079 (=1571).
(Arh. Stat. Cond. Colima /, pp. 467-8).
1572 (708)) ianuare 9. Bu:uregti. Cartea lui Alexandru Voevod prin
care intlreste Govorii sapinirea peste 2 pArti din satele Medvejdea si MalovAt
(vIehedinti) foste ale rAposatilor Radu vel log. si Vladul vel comis si clAruite de
ei, mAnAstirii.
Cu mila /ui Dumnezeu, lo Aexandru voevod fi doran a toatä tara Ungro-Vta-
hiei, dat-am domnia mea aceastet poruncei a domniei me/e, sfintei meintistiri ce
se cheamä Govora, ca fie satele din Medveajdea 2 piirti si din MalovAtu 2 parti,
partite Radului logofAt si a freitine-sdu Vladul comisul toate, de peste toate hotarele
fi cu vecinii i cu tot venitu/ care este boeresc, pentrucei aceste sate ce sint zise mai sus
au fast ale acestor boeri carii sint scrisi rnai sus. Iar dupet aceia perinte/e egumenu, Do-
rotei, a venit inaintea domniei mele de mi-au arätat dcrmniei mele cartea dela mina
acelor boeri retposati carii sint zisi mai sus, Radul log. fi a frat ele lui Vladu co-
mis, cum au dat fi au adeiogat pa mai sus scrisele sate, ale lcrr pärti, la sfänta
mina stire, care este mai sus SCTiSet, Govora sint scri,si ei /a marele pomeanic, ei
fui /ar, $i au letsat Cu mare blestem ca dupá dinsii sii nu aibii niminea treabei, nici
amestec, din neamul lar . . . $i a limit t jupineasa Neacfa, sotia Radului logofett,
singure inaintea domniei mele de au *US si ea si au meirturisit afa pei cura este si
mai sus scris. (Scrie): Vladul log. ot Hotiirani in Bucuresti. ianuare 9 zi/e, de/a Adam
$i Pane s'a scris aceastei scrisoare curgerea anilor 7080 (=1572).
(Arh. Stat. Cand. Govora 1, pp. 468-70).
1572 (7080), ianuare 12. BucurWi. Cartea lui Alexandru VodA Ill,
domnul Tfirii Rominesti, prin care intfireste jupanitei Neacsa a lui Radu log. din
DrAgoesti (Olt) stApinirea peste satele Cernetul i Cimpul Balotei (Mehedinti),
Ortile lui Radu log. si ale lui Vlad comisul, fratele sAu.
Cu mi/a lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod fi domn a toatet Tara Romi-
neascei, fiu/ marelui i prea bunului Mind voevod, feciorul Mihni voevod ; dat-am
domnia mea aceastei parunce a dcrmniei mete jupanitei Neacsei din DrAgoesti
fiilor ei citi Dumnezeu îi va dArui, ca sei-i fie satul Cernetul i Cimpul Balotei Cu -
toate hotare/e pentru cec-i sint &Urine drepte sate fi de mostenire. lar dupet aceea
o am mi/uit domnia mea cu mai sus zisele sate, 'inset set tie jupanita Neacfa clod
partea lui jupan Radu biv vel logof5t, biírbatu/ ei Partea Vladului comisul
pentrucei a dat Vtadu comisu/ partect /ui, fiilor jupanitei Neacsei, incei /Ana a fost
viu V/ad comisut, insä de a lui bunci voe inaintea räposatului Parascu voevod. lar
Udriste feéorul Pirvului postelnic, Sei tie partea tätine-säu, dar cu partea Vladului
comisu, Udriste set nici un amestec. Drept aceea am dat domnia mea jupa-
nitei Neacsii, ca sei-i fie ei intr'u mostenire ohabnicä, ei s fitlor ei, nepotilor stra-
nePotilor fi de niminea sá nu se cledeascei dupá hotärirea domniei me/a. Iatet MeiT-
www.dacoromanica.ro
179
turii am pus domnia mea: jupan Dragomir vel dvarnic fi. jupan Ivagco vel /ogofett
# Stan sPeitar fi Dumitru vistier fi Badea sto/nic fi Mitrea comisu Gontea pa-
harnic Stoica vel post. fi ispratmic Dragomir vel dvcrrnic. Si am scris eu - - -
in cetatea Bucurefti. in luna /ui ghenarie 12, leat 7080 (=1572).
(Arh. Stat. Cond. Govora I, pp. 471-2).
V. 1575 (7083), ianuare 26. Bucuregi. Porunca lui Alex. Vocla III, prin
care da lui Manea gi fiilor lui, mogia Bolbogani (Cori?), partea jupinesii Neacga
logofeteasa din Dragoegti, pentru slujba ce e-au slujit".
Cu mila /ui Dumnezeu lo Alexandru voevod ft. damn a toatei Tara Romi-
neascei, feciorul mare/ui t prea buntdui Mircii vvd snci Mihnei vodred, dat-am dom.-
nia mea aectstcl\Poruncei a domniei mele, lui Manii fi cu feeorii lui cài D-zeu ii va
da, ca scl-i fie lid mofie /a Bolbogani, den partea jupineasii Neacgii logofeteasii ot
Dragoegti, jumettate, pe-ntru cd l-au mi/uit juplineasa Neacfa cu fii-sätt Radul fi Ra-
dul (?) Cu aceastet mai sus zisci mofie pentru s/ujba ce e-au slujit prin tetri streine
o [au] hrlinit cu a lui cheltuealei printr'a/te teiri. Si blestem incei au pus jupaneasa
Neacfa singurei Cu iimba ei, cine va -urea sci calce fi sei strice aceasta mai sus zisci
pomeand sei fie proclet fi anatema de 318 sfinti peirinti de/a Nicheia...` (Intaregte Voda).
Meirturii: Dobromir vel ban Craiovesc i jupan Ivagco vel vornic ijupan Nea-
goe ve/ log, i jupan Stan vel sPat. i juPan Mitrea vel vist, i jupan Bratul vel com.
i jupan Badea 'be/ post, i jupan Gontea vel pah. i juPan Stoica vel post. Si au
scris Stoean, in scaunul Bucureftilor. M[esi]ta ghenar 26, It. 7083 (=1575).
(Academia Rominei, ms. 610, fol. 16).
V/. 1590 (7098), ianuare 8. Bucureft/. Cartea lui Mihnea Vocia, domnul
Tfirii Rominegti, prin care intfiregte m-rii Govora stapinirea peste satele Cerne-
tul, Balotegti, Curuiacea (Mehedinti?) gi peste 6 salage de tigani, inchinate ei de
jupan Udrigte post. din Dragoegti Inca pina au fost viu".
Cu mi/a lui Dumnezeu, lo Mihnea voeuod doran a toata' Tara Romineascci,
fiul marelui fi prea bunului Alexandru voevod, dat-am domnia mea aeasta poruncet
a domniei me/e, sfintei çi dumnezeeftei metneistiri ce se numefte Govora, ca sci-i fie
satu/ Cernetul, ¡um:date, de peste tot hotaru/ satul Balotegti jumettate fi satul
Curuiacea jumettate fi de peste tot hotaru/ fi 6 seilafe de tigani anume:
Slay... Voico... Patru... gi Vitan... # Tudaran cu set/afu tui, pentru ca' au fost aceste
mai sus zise sate fi tigani drepte mofteniri ale boeru/ui domniei mele jupan Udrigte
postelnic. Apoi intr'sceia Udrifte Póste/nic, el a dat fi au adaos aceste mai sus zise
sate fi tigarti sfintei radnástiri Inca pina au fost viu, cu a luí hull* ca sez-i fie veenicei
pomenire fi pdrinti/or /ui fi Racrr lui fis'au scris fi fri sfintul Pome/nic Cu lui
fi cu fiii lui. Si incii am veizut domnia mea fi cartea boerului dcrmniei mele juPan
Udrifte postelnic, cura a dat fi a adciogat aceste mai sus zise sate # tigani la sfanta
m-re # a fost leisat cu mare blesteminsufi cu a sa /imbet. (Urmeaza intarirea bles-
temul). Mcirturii: Mitrea vel dvarnic, jupan Pirvul ve/ /ogofett, Patru spat. fi Andrei
vistier fi Radul comis gi Mihai stolnic Vlad paharnic fi lane post. Si ispratrnic,
Pirvu ve/ /og. i am scris eu, Vilcul, in scaunul Bucurefti, in /una ghenarie
8, i/7 dela Adam pinei in curgerea anu/ui 7098 (=1590).
/0 Plihnea Voevod I L. P. I
(Arh. Stat. Cand. Govora I, pp. 472-4).
V//. 1610 (7118), aprille 8. TIrgovigte. Hrisovul lui Radu Vocla $erban prin
care intaregte m-rii Govora, stapinirea peste satele Ma/ovett, Medvejdea, Balotefti
fi Cernetu gi nigte Wage de tigani, daruite manastirii de Udrifte Post. din Dreigo-
efti, cind au ajuns tocma Pine' la infricofatu/ ceas al mortii" dupei o rea fi napras-
www.dacoromanica.ro
180
nica bocal". Aceste mosii s'au dat m-rii Covora pentru cci s'au ingropat aici jupan
Udriste post. si jupanifa lui [Soral i fei;orii lor in sfinta si dumnezeeasca ma-
nastire".
(Arh. Statului, Condica Govora I, pp. 474-6).
1634 0421 fume 15. Dr4oWi. Scrisoarea Simei stolniceasa Buzeasca
catre Matei Vocla Basarab, la care anexeaza si zapisul de mArturie pentru stApi-
nirea mai multor sate de catre m-rea Govora, ce le avea danie dela Udriste post.
din Dr5goesti.
Luminatului brea puternicu/ui ce/ui de sus cu cununet deiruit, al mieu iubit
Fi Prea milostiv doran, Io Matei voevod si domn a toatii tara Munteno-Rometneascet,
cu multa plecaciune aduc inchirtaune mariei tale, roaba si tina de szcbt Picioarele
domniei tale i dujul aeasta instiinfcim. Asta dau ftire,prea milostive doamne, metriei
ta/e, cd ai fost trimis mitin ta, /a mine Pentru rinda sfintei m-ri dela Govora, pen-
tru ni,ste sate ce au dat nenea Udriste /a moartea lui §i 6 sillase de tigani; deci ai
zis, meiria ta, cura voi sti eu cu sufletul mieu asa seo: spui miírii tale ; d eu mcirturi-
sescu cu sufletul mieu, ca cum este scris in cartea Mihni voevod, afa stiu eu
marturisesc cu sufletul mieu ca sint date ace/e sate $i acei tigani de nenea Udr4te /a
moartea /ui, ci /e-au tinut s' anta maneistire ore citerva irreme, iar dela o vreme le-au
oprit boiarii dela sfcinta m-re. Deci mciria ta vei tocmi cura te .va nastavi Dumnezeu,
cd eu asa stiu i mcirturisesc cu sufletul mieu si Domnu/ D-zeu sa te veseleasca inteu
multi ani, amin. Eu roaba meirii tale,
Sima stolniceasa [BUzeasca].
In nume/e Tatedui $i a/ Fiului $i al stintului Duh, Treime sfintá intr'o fiinfcl.
Iatcl eu roaba steipinului mieu Isus Hristos, inchineitoare in Troitei, Sima stol-
niceasa, scris-am acest al mieu zapis sfintei memeistiri ot Govora, cura A. se §tie c'au
dat nenea Udriste, /a moartea lui, niste sate anume: Cernetul, jumeitate, Medvej-
dea cu tot hotarul satul Balotesti, jumettate i Curiiacea jumettate fi 6 salap de
tigani anume . . . c'au fost drepte fi de mosie ale dumnea/ui, deci le-au dat /a
moartea dumnedui, sfintei mcimistiri Gcruora, aceste sate si figani ce serie mai sus si
s'au ingropat dumnealui $i jupineasa dnmnea/ui $i o cocoand a dumnect/ui la sfeinta
mclneistire. Si au tinut sf anta m-re acele sate N'Ya la o vi-eme, de acia le-au oprit
clucer Radul Buzescu. Deci au venit in zilele lui Matei voevod, Meletie, egumen
de la Govora, de s'au Perrit cu Tudos:e logofat i cu &cruz/ Radul Buzescu, c'au fost
perit zapisul nenii lui Udrifte poste/nic. Deci din boerii cei batrini am ramas-numai
eu, ci m'au intrebat domnia noastrei, Matei Vodci toti boerii divanului, am miírtu-
risit eu cu sufletul mieu cura am #iut cá aceale sate si figani sint date sfintei m-ri
ot Covora de nenea Udriste la moarte lui. Ci pentru acel zapis a/ neni /u Udriste
tau pera, am f eicut eu acesta sei fie in vecie in sfinta meinetstire, ccl eu asa miirturi-
sesc cu sufletul mieu. Scris luna iunie 15, valeat 7142 (=-1634).
I L P. I
Scris-am eu, oopa Stoica, In Dr4oegt/.
(Arh. Stat. Condica Covora I, pp. 476 si urm ).
1783 fevruare 24. Platina]. Cartea de judecata a ispravnicilor de Olt
In pricina dintre slugereasa Zoita Bucsenescu çi niste moneni din satul Circi-
mari (Oh), pentru o parte de mosie.
Sud. Olt.
Dumr_nea]ei slujereasa Zoita Bucsaneasca, para falaz asura lui PAtru dieadon],
Radu dieac. i loan mosteanu/ i a/fi cetasi Preda, ce sci trage din neamul slujito-
raer, care setnt mosteani cu tofi in hotarul Cgréumari, zicclnd cc"' dupá moartea
bcirbatu/ui dum-ei, Gheorghe Bucsanesc[u], biv vel slujer, nertimaindu-i copii $i a-
www.dacoromanica.ro
181
veind imparteala Cu cumnati[i], frati[i] boerului dumi-sale, intre altele ce e-au dat
drept /iPsa zestrii, i-au dat 0 in hotar CeirZumari sj. de mosie 250 fi numiti mosteni
nu o lascl sei staPcineasca. Fatit" fiind mosteni[i], rasPunserii cá boerul dum-ei, nu-
mitu/ slujer, nici de cum stetpeinire n'au avut cu deinsi[i] intr'acest botar de mosie.
S'au cerut dum-ei slugeresii cetrti sau zapise de staPrinire i ni areitä un zapis al lui
NegoitS, nepotu /ui Gheorghe Cretu, ot satu C5réumari Cu leat 1753, mai 9de
send ani trecufi 30 intr'u care scrie cd au vandut partea lui de TY1Ofig din 3 mosi,
sj. 250, numitu/ui sluger in bani gata tl. 68 p[o]i. j jar ne mai arcitcl o carte de ju-
decatet a retp[o]satlu/ui] Mthai Facoean[u], biv vel s5rdar, ce au fost ispravfnicl, ot
/eat 7256 (1748) de stint trecufi ani 35cu cinci ani mai inainte de vemzarea acestii
mosi[t] - in care arata cet din Poruncet domneascá s'au judecat acel Negoita cu popa
Stoean i cu Neacsu i cuMusat, nepot /ui Voico Ro9u i cu mosteni i cetindu-le
ccirti/e i hrisoav[e]Le, au dovedit dintr'o carte de hottlrnicie a 12 boeri, cu leat 7211
(1703) a fi bun mostean numitu/ Negoita pa 3 mop, insä din funia Zmanforeasca pa
un mo§ i din funiea Gorceasa pit un 1TLOf fi jurnatate si din funja M5ineascti pe o
jumettate de mos. S'au cerut numitei slugeresi acea carte de hotarnicie si zisera ca nu o
are, ci toate cartile s nt la mosteni dura-ei alte ceirti nu mai are deceit zapisu/ de
cumparatoare i cartea de judecata ce sa arat à rnai sus.
Au aratat si mostenii ce au avut, insa : intdi o carte de hotArnicie a tot ho-
tar CArClumari din /eat 7211 (1703) ce au hotareit partea mostenilor de catre un juP[cin]
Ion Fr5ncul, in care nu aratei nitride mostenilor, nici Peirtile fiestecaruea, ci numai
inpeirtirea /cif de ceitre Ion Francul, 'inset mostenilor le dei partea já mosi 24 si lui
Ion Itretncu/, je mosi 6, din care TlinliC nu s'au putut descoPeri pricina acestii ju-
dreicetti. Ne-au mai arittat si alta carte de hotarnicie tot de acel boer si tot cu ace/
leal, cu care fac alegere partea unui popa ärbuI,o funie intreagei de 6 mo§ici un
moq p jurnifitate de cumpárettoare, iar de celela/te ári iar nimic nu Porn enete. Ne-au
mai areitat mopenild ce sa trag din acel popei $arbu. zaPise de cumPetrettoare din
urma acei hottIrnicii, care cu amdruntu/ cerceteindu-le i s'au ales neamului poPei $eirbu
mope pe mosi 19 si mai reimaindu mosi cinci (5) Ii s'au cerut zaPise sau ciírti ca
vedem de au cu ce inplini suma de mosi 24, dupá cartea de botarnicie si de Pot scoate
Pe Negoita, ce au vandut numitu/ui sluger, far' de parte. $ti un Preda ce sci numete
streinepot /ui Voico Rosa din neamu/ s/ujitcrri/crr, care se numea Ire sine si mostean si
cumpariitbY ziceind cd are o funie de mosie intreae de mosi 6, ne-au aratat zopi-
sele ce au avut; care cercetandu-le s'au gait numai cumpciratoare din urma hotiirniciei
ear din mostenire n'au avut 71iCi o cart[e]. i pentru ca sa Là pliroforiseasca judecata
cu ce steiplineste el o funie de 6 mos[i], de vreme ce dupla] ccirtile numitu/ui popi $arbu,
numai 5 mosi reimein ; am cercetat vänzcirile ce s'au fàcut /ui Ion Francul, fiina
nepogij lui atici de fatei. s au citit un z -pis al slujitorilor cFn Caréumari ot leat
7195 (1687) ce aratil cd pentru bani haraciului, cu porunca domneascet au mindut
toata partea unui Gheorghe.. ce au lost strarnos acestuinumit ; din caTe s'au cunoscut
cd acest Preda, numai cumpetrettoarea /ui are a stapani, ear mostenirea veche nu are.
Care cumPeireitori ale lui, nefiind zapise/e cu deslusire, cettii sumet de stj. au cum-
ci numai aratei cd acei veinzettori s'au veindut partite /or cu sumti de bani,
am feicut socotea/[e] inscris de tot hotaru mosii cum inainte aratei fi dupe' culnPeiret-
torile fiestecciruea. &I vede di funiea de mosi 6 nu s'au suit mai mult dec.& dela
ti. 68 On la t/. 72 si dupe' ana/cgon al cumplirettari/or, acest Freda atnind cum-
pcircitoare numai de ti. 32- 33, far de dreptate steiPiineste o funie intreaga de mosi 6,
cate este pref de ti. 70, cd i sa cade sa stapaneascci pa acesti bani numai Partea a
trei mosi, iar doi mosi prisosesc. Mai raspunse Preda pram ace/ Cheorghe, ce i s'au
vetndut partea lui de dare slujitori lui Ion Freinc[u]. cä nu-[i] strermos al lui, ci va fi
fost altu, ear el este si mostean si cumparcitor. Cate acest raspuns nu sei primi de 3 u-
www.dacoromanica.ro
182
decatd, fiiin]dat de mostenirea lui nu are nici o adev[efrintd i dup[d] cartea de ho-
tärnicie ce s'au hicut in urma vemzerrilor la Ion Frdncul, care pd toti mosteni[i]
alege a fi numai 24 de mos[t], nu mai stint alti mosteni intr'ace,stu hotar i duP[d]
cdrtite ce sá veid, ci numai neamui popii /ui cirbu mostean cì cumPeirdtor i Preda
numai cumperriitor. $i acel Negoitd mostean, dupd cartea rilpfosajtu/ui Mihai Fdl-
coeanu, cu ale cdrora zapise i ccirti sei inchee tot hotarul Cerreumari macar
durn-ei sludereasa] Zoita, cere dup[d] zapise dupei cartea de judecatd stetPcinire
3 mosi, dar fiindcd f i la mosteni s'au gdsit carti i zapise pe mosi 24, i s'au ales
dum-ei nurnai pa mosi 2, sei steipdneascd si. 139; iar pentru cartea de hotärnicie ce
o aratd seird. Fälcoian, cá scrie intr'insa stdpiinirea lui Negoitii pd 3 mosi, de va avea
beinueallal pe mosteni cei nu vor sci o arate, le va aduce carte de blestem. i eFind
pe fatei acea carte scriind pe 3 mosi, va mai km del[a] toti mosteni[i] parte[a] Pe un
mos. Mai riispunserd moFteni[i] cd ei nu stiu pe acel Negoitei sei fi fost mostean cu
nici slueerulj Buc,Feinesc[uj n'au avut stdspeinire nicidecum in ani 30 de and
au cumparat. La acestfej ale lor zise i nenvelnd cine rdspunde, morti fiind sluk
Bucseinescu i vdnzeitcrrui, de catre judecatd s'au gäsit cu cale sei Primeascd mosteniti]
carte de blestem, cum cd nu stiu ei set fi avut acel Negoitä parte de mosie in hota-
ru/ Ceireurnari si cum cd dupd veinzarea ;id. de cum n'au steipdnit slug. Bucsei-
nescu sd aibà pace de cdtre s/ugereasa Zoifa. taizand mosteni cd este la mijloc
blestem, au primit de bunii voea lor sd i sá dea dumneaei slugeresi, partea acelcrr
doi mosi ce sá glisesc prisos, cum Fi. dum-ei s au rnultumit a pierde un mos dupá za-
Pisu/ de cumpdriitoare, ca sei lipseascá pricinele ijudeciiti/e de/[a] mijioc. i s'au dat
dum-ei carte de judecatd, dar ceränd asern ene carte si numiti mosteni, atitt neamul
popii árbu, cát fi Breda ce sá trage din neamul slujitarilor, /i s'au dat fi lor aeast!al.
lar mai esind cdfii cu alte zapise, sá aibli as cduta cu mostenilij. Aceasta. 1783, fey. 24.
Q. Greéan[u], biv vel medel[nicer]. loan Basach,, biv vel clucer.
(Colectia mea. Aceastfi carte cuprinde pe v-so catagrafia intregii mosii
Circimari. Intr'o hotArnicie a acestei mo$i. fAcutà in sept. 1850, se spune : Mos-
nenii Circiumari ce le zic t Poborani". Deci arcimari din sec. trecut este actua-
lul Poboru).
21.
Biserica din Deggoesti de jos (Linia lui Solomon).
In a doua jumätate a sec. XVII mosiile Drägoesfi Geamäna
(Olt) sint In sapinirea unui Dima chiurcibasa (starostele blänari.
lor), care le lasä la moarte, Stanei, sotia sa i lui Matei, feciorul
lor. Din documente resultä cä satul Drägoesti de jos se numia,
pe afunci, Broscari, fiind vecin cu Geamäna 1 cu Crivina (azi
Buciumeni), ce era in posesiunea m=rii Dobrusa din VIlcea. Boerii
din Drigoesti mai ales Matei Drägoescu au avut nenumgrate
certuri i judecäti de päraint cu egumenul si cauggrii arkatei
raänästiri '). Prin anul 1831 mosiile respective figureaz'a ca pro.
prieati ale boerilor Grigorie i Tache Dragoescu2). Ulterior, ele trec
In sapinirea vestitului colonel loan Solomon, odios contemporanilor
') cf. cap. Boerii Biserica din Dreigoesti, p. 169.
2) I. C. Filitti, Arenda, p. 5. Matei pitar Dretgoescu moare la 6 ian. 1858 (v.
Acad. Roma., ms. 872, Arhondologia Rom. din 1837, f. 304).
www.dacoromanica.ro
183
www.dacoromanica.ro
184
www.dacoromanica.ro
185
www.dacoromanica.ro
186
fulDfigoe§ti,
id t1 numit i Li.
nia lui Solo.
Fig. 23. Inscriptia bisericii colonelului Solomon mon, e ziditä
din Drágoesti de jos.
din cgrämidä,
are forma dreapfä, cu fa(adele plane §i acoperi§ul de tablä, cu o
turlä octogonalä la pronaos. In interior pictura s'a renovat*i pre=
') De-asupra ugii dela intrare se allá o frumoasá inseriptie lapidará, care spune
«Aeas[tti] sfánt i dumn[elzeiascei bisearec ce intr'dnsa se cinstea§te prdz-
nuea§te Adormirea ¡,rea sfintei fi de Dumnezeu Neiscaloare fi pururea feCoarei Ma-
riei, care bisear[i]cei easte din temeliea ei zidit[d] i feicutici] cu multd osiirdie suite-
teased de jupan Para din Obeadin, mare/e armaf, in zilele pi-ea /uminatu/ui dorm./
/o in (?!) Costandin Basarabci uoivod, intr'u pomenirea eTtarea pcicatelar peinci in
yea& i s'au zidit candu era /eatu/ 7214 (=1705-6). /spravnic final Preda logofát,
www.dacoromanica.ro
187
www.dacoromanica.ro
188
www.dacoromanica.ro
189
www.dacoromanica.ro
190
www.dacoromanica.ro
191
www.dacoromanica.ro
192
) AceastA bisericA asezat& pe un deal abrupt se rnentine in bun& stare. Are forma
dreaptA cu o turld octogonal& la pronaos. Pictura veche dela zidire fu restauratd, in parte,
la 1900 de un pictor slab. Licasul s'a zidit de un diacon Tudor in anii 1814-17. In-
scriptia apune: Aceastä sfeintei i dumnezeiascá bisericd ce se präznuefte hramul A-
dormirea Precesti, s'a ridicat din temelie fi s'a infrumusetat Cu zugreivealä, cu tactic/
cheltueala diaconului Tudor. S'a inceDut in anu/ 1814, s'a terminat in anul 1817 sep-
te-mure 23, s'a reparat in anul 1900, august 20, zugreivitei de pictoru/ AD. Voiculescu".
Catagrafia de prin 1825 scrie cl biserica Adormirea din Dcljnileinestii (0 e ziclità
De mosiea diaconului Tudor", are antimisui lips& $i o Slujesc : preotul Dimitrie si
diaconii Tudar Mihaiu" (v. Acad. Rom. ms. 3530, p. 401). Exista prin 1825 $i in
Vineti o biseric& de lemn tot Adormirea, lar in SM./1mi de jos una tot de lemn, sí.
Vasile «pe mofiea megie§ilor, facutä de poPa Stan» (v. Acad. Rom. ms. cit. p. 102).
www.dacoromanica.ro
193
Deci daca s'au vindut satul. SPinenii, atunci Atanan, el au stat aici in sat
numai jumiztate de an fi apoi eau dus Aláman iarasi la mota tut in Drajenesti.
,
:- i..-..
ti.'r,
''
-4-- "5 ' fi..'":'''21' tl.°-r
..Itbv..11.N''..':--11..:¡,,t.........,T.,.....4:____,L'
.-.. .. IA
i I
1p, V:=T:-Ii
l '.... - ' .-
2".1'
k
'- - Z.'
,i:.-4'
4 1l'
r.)* r,,
i.
"
',1e.,:ilitq(l,rr
t .
1. t-_,T4p,,r,f?
.: . ., ** . i0..`''...
;.*
z.....:
4'..
,
.t(70
'
1..J 5; :4.
.g . 4,..--
0 _¡,:,11.-..! t'..:¡ii'',.--,
* '! . . ' ,
'
- - t',
. 44 ... -s- ('-z.iii,
?..., .
\-- ' l'.--
- ''' "g.,
/ ; 44.1, .:,.., '4 z, CZ 14: 4
.t.)4.'1,- ., il'174,_.54 ',..,'' 7 4' '-*-7-.-".
11-,.. 4 : '..,.. - V.1,- ,,..'
114
, t.(..t.:4
,., ,,,
([4:1:,....
: --
: ' i...=:0 . .,.
,.,
F
.1:-'-
'
° n. .'
'
.;,..-..
. .
y
,I
. ^,.,
. 'C,
, , %-_,_!,, 7t ,
,
, .
'
1 .i ..i-'11-(T,
( . qt ' 1 ' 'll'- .. 1
i.e.= i d s---!.. .6:..."- ti, .1ZI..'
,-.:' /- `,. --
e t , .14
.
r "'
:t
r'
t4. ' '1 . t''',;("ca;.t,x' - ,11- , .1..
se: , plOil..:- - : [ ' ,r,t--i1(
-
..,....4z, ,
. .9. i'
4- . .
-..,--- k-
.
< :
, t¡
(t qI('' N1 IS
' ., .¡V, s,
(..i'''
,t
.
r.
- -4-.:
.` ' 'i 4';'
' -'' ' ' ;--
kir47.
'g-,!
'-i. i,.ai -
-;:4--E,
, -"%t ,:, 4 ('",-. ?. 041
I,: -?-<'z Q v; -..::_,4 ! t-:.0 '4'
C9. il OL'itt.(,
4
.(.3
..fel -
., f,--.'t '-',Ilr .`--4,---.-
.4.'.1.... ---r-t., i:
--I -
""`"'"?'
' :f(::"4,--C.,,
lar duPa aceea. reiposotul juju= Lupul logoVit, el and au lost facut cartea erban-
voeuod, de cumPiiratoare, au scris ¡oft vecinii anume 1-a nits si pe
www.dacoromanica.ro
194
Deci dupti aceea reí posatul jupan Lupul logofett i fiul sau, cinstitul &ego-dar
al domniei mele ¡upan Cherghe vel paharnic, ei au trimes fi au intrebat din
SPineni, a fost Aleiman vecin de mostenire dintr'acest sat si de a avut §i e/ ocincl
in sat, sau nu? Deci batrinii satu/ui ei au miirturisit, cum al a fost un om priptifit
din alta parte logofeit din zilele /ui $erban voevod pana acum. lar ceind au
fost acum in zi/e/e dcrmniei mele jupan Gherghe vel paharnic, el l-au pus Pe
A/aman ca sil jure Cll771 cet nu s'au vindut. Deci cind fu la saroc si la zi, Altiman,
el au adus legea deplin dinaintea domniei mele in divan. Dinteu aceea dregiitoru/
domniei mele mai sus scris el daca au va' zut l'au ertat pe Alaman de jurdmint
fi au scos numele /ui din carte ca set fie un om /iber in pace, precum au marturisit
tireotii fi bdtrinii satului fi megiafit n'au fost Aleiman din Spineni, nici ca s'au
vindut ca vecin, nici tara de ocinci, ci au fost venit numai dupii mamá-sa intr'acest
sat fi pcinei ce s'au vindut satu/ Spineni. Deci, dupal aceea el in Drajenefti fi
s'au dus Alaman la Dril jenesti fi au fost Lupul logofat viu zece ani Cit au f ost,
Alaman n'a avut bintuea/c1. Dupa aceea nici cinstitul dregtitor al dcrmniei
mele jupan vel paharnic n'au indrasnit sa-1 vecineasca pe Aletman, ci l-au /i-
berat pe Maman de vecinie dinaintea domniai mele, ca sa fie jai* cnez, precum
au fost fi de mai inainte vreme set feadti pe mafia lui la Drajenefti cu bunei pace,
pentru ca s'au ga sit megia,si. Drept aceea am dat domnia mea lui Aloman, ca set fie in
Pace fi /iber de catre dregatoru/ domniei me/e. Gherghe ve/-paharnic, fiu/ /ui Lupul
logofett, fi de catre feciarii /ui. Si de catre nimeni set nu se clinteasca dupei parunca
domniei mele.
lata dar vi mfirturii am pus domnia mea : pe jupan Papa vel dvornic fi ju-
Pan Fiera vel logobit fi ¡upan Vladul vel vist. fi jupan Miho vel spatar si Varto/omi
stolnic Bratu/ comis ¡upan Ghearghe vel peh[arnic] fi ¡upan Dumitrache val
Postelnic. ispratmic Fiera vel logofat. i ara scris eu, LePeidat logofeltul, in scaunul
de cetate Tirgauiste, luna aPrilie 7 zile fi dela Adam pana acuma la aceasta scriere
cursul ani/or in anul 7133 (=1625).
f lo. Alexandru Voevoia + I din mi/a lui Dumnezeu Doran.
www.dacoromanica.ro
195
www.dacoromanica.ro
196
schitului, set nu scl inpresoare de catre allji. $i cele ce mi s'au dat cu catastih anume,
atea cele miga' toare o:U i nemiscatoare sa aibu a le chivernisi si a le spari. iar sa nu
le praPcidescu; ci sá aduce:4, schitul la stare burla $i laudatd. i sa aibu a da la sf.
mitropo/ie embatichiu (!) á tot anul, la praznicu/ Costantin, cate 4 oca de Cara.
lar de voi rcipune cava din cele ce mi s'au dat acum asupra-mi, sá aibu a le puna
la loc, depotrivä cura au fostu.
pentru incredintare m'am iscdlit mai jos ca scl s[e] creazd.
1779, mai 21 dn[i] (=zi/e).
Eu Parthenie mona/i, adeverez.
V/. 1780, /anuare 15. [IV:fletan. Zapisul lui Mihai (Belu) OStana,pritt care
acestia infrAtesc pe ginerele lor, Dumitru sin Radu Veteanu, cu feciorii lor, pe
mosia din Vineti.
Adecei eu Mihai i Stana sotiea mea dinpreun[ä] t cu tot feeorii nostri anume:
Stan i Standut, dat-ama incredintatu zabis al nostru la mana gineri nostru, Dumitnt
sin Radul Veteanu, precumel sa s ftie cd flicandu-ta ginere a/ nostru i aflandu-scl
cu saderea in hotarut ce s chieama Vinetii, in satul Richiaoara z neavand el. mosie
intr'acel hotari, /-amu facutu frate cu copii nostri Pa' tot hotaru/ dà mafia din Vineti,
ca s fie bun stapcinitcrri dinpreun cu copii noftri, cumnatii /ui ca sá aibei $i ei voie
a s Irrani, a nu sil.' mai supcira nurnitii mosteni, din climpu, din padure, din apc1, du
Piste tot hotarul in /at $i in /ung din cap pan in cal), ca s fie volnicu aeasta masie
a-s[ij asaya starea t seizutu unde ii va placea locul da siidere i dà hran[a]. ca ni-
min din mosteni sá nu-1 supere, set-1 stie ca acuf este bun mostean; si inca' cand vor
fi miei fugiti gineri mieu aesta va fi sezatcrri, e/ sic stdpeineascà clon-
nattlor lui, nesupdratu de nurnitii mosteni Si adasta mo0e noi (sic!) numitii ne-au
fost data mosie tot da zestre si zapisul cel vechi 1-amu datu tot /a pastrarea gineri
miau Dumitru. Si acest zapis s'au facut la logodnd cu bun voea noastra.
Chenarie 15, 1780.
Eu i Stana, sotiea mea, admirara; feecrri nostri: Stan, Stan&u.
Eu Stan sin Badea Pup[J]a ot Vmeti, moftean logoditor.
Eu Mihai Pricina, mostean togoditcrr ; euuncheas Mate! Corcodel,mostea[n] tog.
Eu Radu brat Platel, eu unchea,s Laz[J]ru brat logoditcrri.
Eu Radu brat ego, logoditcrr.
Si ara scris eu deacon Lupu Of Vata, car[el am fost nun, cu zisa numititcrr
socri.
(Pe yo.: Zapisul aceluiaf Mihai, cu sotia, din 7 iunie 1780, dat la mina lui
Radu Veteanu, cu.scru-sáu, ca sil se foloseascá de partea lui de mafia din Vine(i).
VII. 1794, martie 26. Plingerea mai multor mo'sneni din Vineti, prin care
cer lui Alexandru VodA Moruzi s porunceascA ispravnicilor de Olt ca sA nu-
meascA boerinasi hotarnici pentru alegerea pgrtilor lor de mosie.
Prea Inatate Doamne,
Jatuirn MeiTii tale pentru un hotaru de mofie ce sá cheamii Vinetii, dupa apa
Vezi, din sud. 0/t, fiindcii in trecuti ani /-am stapanit noi mosteni dinpreuna Cu
cumparcitori deavalma, iar la /eatu/ 7255 (=--1747),nefiind ingd duialci Pe noi cu stapa-
nirea, au adus uni[il din cumpeiralori porunal a marii sale Cosdi[n] Nic[o]lae Vocla
(Mavrocardat), dinpreua cu boernasi cei oranduiti de marica sa, ca scl deosebeascd
partile ale fiescaruia de mostenire cal $i de cumParatoare t numiti oranduiti boernasi
viind /a fafa dupá porunca, au cercetat vechea stiipanirea ciit §i. cumplir&
tocino $i au dat fiefceiruea duPci uechea stapiinire cal fi dup.:1 cumPliratoare, l care
puind semne deosebite, uni de cara alti, s'au multurnit in monea de atunci toate
pcirtile. lar acuma, prea luminate doamne, Rindcá este multa vreme trecutel la mijloc,
www.dacoromanica.ro
197
uni dintre noi mai sdipittind, ara vandut fi a/ti au.mai cumparat, fi uni/e di[n] semne
s'au tcleat Cu lugul fi fiind multa prigonire intre noi ca la leat 7255, ne rugiim
meai tale, ca sci te milostivefti sPre noi ca sá ni sa faca luminata cnunca marii tale
catre dum-/or boeri isp-ratmid judetului, ca sá orandueasca vrednici boernafi din par-
tas /ocu/ui, cate sa vor socoti de dum-lor isprav[ni]ci, cd va urma asuPra dreptciti.
Ci ne ruge= mdrii tale, ca sa ni sa descopere dreptatea in prea fericite ssilele radrii tale.
Robii mdrii ta/e, noi toti momeni din silistea Vineti, dupA apa Vezi din sud. Oltu.
(Pe vo.:) Io Alexandru Costadi[n] Muruz Vvod.
Dumv. isprathilci/or ai judeltullui cercetati intcliu pricina irrin judecata
fiind cu cale cererea ce fac, yeti orcindui boernafi alegatcrri /a fata locului asupra
dreptclti urmeind sá hotclrati in scris sei indreptati sau de nu set vor odihnii acolo,
sa-i sorociti /a divanu cu carte de judecata. 1794, mart. 26.
www.dacoromanica.ro
198
Asemenea deaccmu Vladu am dat zapisul meu la mina lui Radu i la mina
/ui Dragomir i la mina /ui Ion fecio-ru Rizi ot Bdrlisti, precum sá sti ftie cii i-am
vindut partea mea de mo§ie ce am avut-o de cumpiirat de la unchiul meu Ion, fecio-
rul Grigorie ot Drtildnesti, 40 stj. 1821.
1821, decemvre. [Vineti.] Adecti eu Radu sin Marin ot Vine$i, dat-am acest
a/ meu bun fi incredintat zapis la mina lui Ion i Ccmstantin brat, ca sá sec §tie cci.
dat Partea mea de mosie din apa Brtiteisanului pinti in apa Eiului, 30 stj.
Din 1821, dech.
,,Ion deacon G/igore ot Vine fi, adeverez cu acest al meu incredintat zapis /a
mina lui Ccmstantin i Stirban ot /sbeisesti, fecicrri Zacharii otam, precum sti se §tie
di am vindut o parte din mosie în hotaru Drentinesti, inset. 40 stj. cumptirati si de
noi de /a un Marin ot Drtijeinesti sin Ccrnstantin Isba'§escu otam.
Adicti eu .Nicula sin Constantin Isbci§escu ot Drtijeinesti dat-ara zapial/ meu
la mina lui Lazar ot Biirdsti cu feciorii /ui anume Badea (!) precum cá i-am vin-
dut perdu' mea de mosie ce am avut-o de mo§tenire de la Pdrinti mei. 39 stj.
Adedi eu popa Oprea Constantin IsbAsescu ot DrAjAnesti, dat-am zapisu/
meu /a mina /ui Laztir ot Biirdsti Cu feciorii lui, Precum cd i-am vindut par tea mea
de mosie ce am de mo§tenire de la Nirinti mei, 39 ski.
1822, fevruare. pilieneptd. ,,Adecei eu Constantin dinPreunti cu fratele meu
Grigare, brat popa Din= cu Lladu i Ion fecioru tui Crigare brat Ion Isba§ i Neofit
ermonaf, fecio-ru lui CrAciun cApitan ot DrAjAnesti, dat-am a/ nostru incredintat za-
pis la mina jupinu/ui Tudar, fecioru jup. Martin ot .Mircesti, precum sii sá ;tie di am
vindut din Partea noastrii de mosie, insei eu Ccrnstantin 46 stj, si eu Grigore brat
Canstantin 32 stj. Din 1822, februariu".
1822, maL [Vineti].Adicti eu Martin sin Marin ot Vineti, dat-am incredintat
zapisul meu la mina lui Badea Virsti ot Berriísti de Cepturi, precum sá Sd tie
i-am vindut din apa Eiului pind in apa Brdtdsanului, 15 stj. Din 1822, mai.
(Extrase din hotArnicia din anul 1885, fficutA de inginerul hotarnic M. Zie-
linschi, aflatA in posesia d. Constantinescu).
1863, mai 29. Adeverinta preotului Oprea Stanciu Belu ') din Vineti,
datA la mina fiului situ Constantin, cá socoteste nul inscrisul ce 1-a dat bAetilor
fiicei lui, Stana, de stApinirea a 10 stj. de mosie din Creti, inteucit 1-a dat de
multele povetii i punerii la cale de uni, altii, aflAndu-mA in virtutea Scrisci
de Popa Dumitru Soveirescu, print-re martori un popa Nica".
(La 7 noemvre 1872, popa Oprea ii face diata, lAsind toatA averea fiului
sAu, Constantin).
XII. 1869, mai 6. Zapisul preotilor: \i/asie, loan, Cheorghe Carcodel, loan
Bareiscu, D. Sautirescu, loan Prof eanu, Oprea Siirbtinescu fi Nestor Martinescu, dat
la mina lui Constantin popa Oprea, doveditor cA a plAtit fiecfituia cite 4 lei vechi,
pentru sArindarul ce-1 datora el rAposatului Stancu lonifá Potmol.
www.dacoromanica.ro
199
23.
Biserica din Dumitresti.
Este un vechi si interesant monument care p'istreazä, cred,
rang la comise, caracterul initial. Planul bisericii este in frefli.
Temelia de carämi45, cu sodu prea putin profilat, nu mai are Ara.
tul protector de tencuiali. Fafadele exterioare la naos, sint bacon.
jurate de un brim format din 2 sinuri de ar'imizi tencuite, con.
cave, despktite printr'o incisiune profunclà. Briul desparte &fa=
dele in doug registre, str5lAtute de firizi dreptunghiulare cele
de jos si cu succesiuni de arcaturi In planul superior. Biserica
presintind mari
cräpguri sint in
curs lucräri de con-
solidare. Acopen.
sul de tablä si furia
sine de facturà
mult mai tirzie, si
prea mid in ra=
port cu inafimea
si masivitatea zi.
durilor (fig. 24).
Pridvorul bise.
ricii e complet in.
chis si intrarea se
face prinfr'o usä
micä de stejar,sim.
pl. Are forroà. dre.
ptunghiularä. De.
asupra usii de tre.
cere In pridvor se
afli inscripfia din
1899-lingi urmele
Fig. 24. Biserica din Dumitresti: vedere dinspre vest. celei din 1836 ,
care confine :
I- Doamne, cele ce cu puterea 'a proslei'mti pre cei ce iubesc po-
doaba casei tale, Prime§te §i acest si. loca§ al tau, care intr'u cinstea
si slava sf. Adormirei a Precestii, s'a zidit din temelie de d. juPan
Rizea spätarul la arid 1608. $i trecind o sumei de ureme $i stri-
cindu-se la aceastei hisericti toate lucrurile, iar mizind d. paharnic
Constantin Olänescu, sal) inul mo§iei, cli din toate lucrurile s'a Prei-
pewit §i mind set impodobeasccl sf. biserica. a meremetisit-o de isnoata
si a mai adeiogat un Irram sf. imPeirati Constantin si Elena. Aceastei
www.dacoromanica.ro
200
www.dacoromanica.ro
201
24
Bisericile din Fggetel.
Satul Rigetel exista inc5, inainte de anul 1500 aläturi de A.
CcIlugäri §i. Dreijertqti, dupä cum mgrturisesc documen.
tele din anii 1499, 1513, 1528, 1529, 15345) 1 altele4). Astfel la
mosia Nevoia (probabil intre Gura Boului, Topana i Fäge¡elu de
azi) inchinatä inainte de anul 1499, de Tudor marele vistier, m.rii
Govora, Neagoe Basarab adaoge la 1513 si mosia cu satul Plopul
(Rijletu.Govora ?), cumpäratä. dela Badea din Rigetel cu nepo¡ii lui
si dela Tatul cu cetasii lui si dela Coman cu cetasii lui, drept 1000
aspri". Printre hotarele acestor mosii, Nevoia i Plopul, se citeazä :
valea Ursoanei, valea Ciinelui, obirsia Fetei, a Bousorului, matca
Boului cel mare, a Cioricäi, calea ToPanei ce merge la Pite§ti", curniä.
tura Noatenului, obirsia Päcälanului etc. Citeva din acestea in=
dicà originea toponimica a satelor actuale : Ursi, Fata, Gura Bou-
lui, Ciorica, Topana i Päcala situate in jurul mosiilor pomenite.
De bunä seamä cà un sat ca Fäge¡elu, cu mosneni destul de
instariti,avind intinse mosii, ce cuprindeau in hotarele lor clieva
sate, va fi avut frumoase läcasuri de rugä., ce se vor fi mäcinat
de dintele inexorabil al vremii pluri seculare.
In cafagrafia 5) bisericilor din Olt, intocmitä prin 1825, Fäge.
¡el, sat bogat prin intinsele=i livezi de pruni figureazä Cu
trei biserici de zid: una in Boba, cu hramul cuvioasa Paraschiva fä,
cutä pe mosiea megieseascä, de popa Stan si aliii" 6) ; alta in fa.
vista ist, a arh. I, p. 13, no. 124). In domnia !ni Badil Mihnea figureara ca [biv?] s'a-
tar (v. Aricescu, op. cit. no. 125, doc. din 6 nov. 1620). A avut un fiu Ccruria spat.,
care vinde mosia din Bratia (Muscel) /ui Stroe Leurdeanu, care o fuchina m-rii
rosi (v. Acad Rom. ms. 2921, ccrnd. Vierosu, p. 426).
') 1. Fititti, Arenda, p. 24: Dumitresti a liaharnicului Dindi °hiriesen, 3500
7'200 lleii". In 1841 acest Dinril nu mai trata (v. Bis. Aluni§, p. 1).
2) v. Acad. Rom. ms. 3530, p. 116.
a) cf. anexele no. I, II. 111. IV, V i VI.
Ar. anexe la: Biserica din Rfjletu-Viero§.
Academia Rominii, ms. 3530.
Ibid. ms. cit. p. 103.
www.dacoromanica.ro
202
,: =-:_..,,,...7---..
-...
'',.Tw_-
-..
...-..,,
.
--....-,.-_,,,,,,..
.. ..
-
E.MAR VAN
www.dacoromanica.ro
203
www.dacoromanica.ro
204
www.dacoromanica.ro
205
www.dacoromanica.ro
206
färä sá aibä copii, lasá bisericii sf. Treime din acest oras, parea
luí de mosie din Sinesti. Pitireasa Anica se recasätoreste la 21
jan. 1856, Cu Mihail Tonescu. In 1878 îi face dieata, lisind o parte
din avere orasuluí %final).
Ioniá Bumbe§ s'a eisätorit la 3 mai 1831 2) cind tatäl säu
Ioan nu mai era in viatä i tinärul era supe epitropia cumnatului
säu Ionascu cu Elena singura näscutä si. mostenitoare" a seträ=
reseí Anghelica Stoicinescu, vkluva luí Const. setrarul din Stoi=
cänesti, fäiat de Turd in anul 1828 la conacul mosiei Stoicänesti.
In anul insuräforii, Bumbes apare ca polcovnic8) j proprietar al
mosiilor Mierlestí i Perieti In sumä de 903 stj. pe care ¡ata säu,
post. Bumbes, le cumpärase la 6 ianuarie 1827') dela d=lui Cara=
costea Ioan" si dela slugerul Glieorghe Bälan, fratele celuilalt
MO*11 pe care si acestia le cumpAraserA- dela urmasii unui popa
Vladu, dela popa Cildirusi si dela clucerul Iamandache Racovi=
ceanu. Postelnicul Ionitä Bumbes, fiul fundatorului dela rägetel,
se stinge din viatä in plinä tinerete, ca i tafäl säu in anul
18395), läsind in urmä pe Elena cu doí copii mici Dumitrache, de
3 ani j Mändica de citeva luni. fetita moare in 18476), riminind
singur Tache, mostenitor al casei Bumbes. Mamá-sa Elena, in
N'Usa' abia frecutà de 24 ani, se recäsätoreste in iulie 1841') cu
pitarul Ioan Fintineanu, originar din Balota (Mehedinti), dintr'o
familie de räzesi.
Tache &trabe§ invatä greceste in casa tatälui sgu vitreg, fatä
de care l'O manifesti in scrisorile lui o iubire desgvirsità. La 14
sept. 1849 e dus de Fintineanu la pensionul lui N. I. Mitilineu
din Bucuresti, unde rimine pina in primävara anuluí 1854. Posed
mai multe epistole ale tinärului elev, care semneazä, In 1852, ,,De
I. Boumbesch oit Fountaniano". Din acestea se desprind: respectul
iubirea fati de pärinte, fratii vifxegi, simtul datoriei de a se
instruí cerind bani pe cgrfi i precisind dacä nu voi invgfa sä
nu mä mai iubiti" ; revolta fatà de relele apucäturi ale unor co-
legi, cari i=au furat o cismi i mai multe cärti din lada pe care
i=au spart=o, pricinuindu=i aata clurere incit se hotärise sä se si=
nucidg. Numai consolarea cu multe flaterie, a unui prieten, l=a
cl. anexa no. VIII si G. Fobcrran, Istoria orasului Slatina, pp. 495-6.
v. Plingerea Elenei Fintineanu cgre judec. Olt, din febr. 1841, unde se pre-
ciseaz . data cAsAtoriei (arhiva d. G. Ungurelu-Slatina).
8) I. Fi/itti, Arenda la 1831, p. 23.
cf. Fragment de hotArnicie de prin 1853, in colectia d. T. Riidu/escu, inv.
Potcoava.
Data se deduce din socotelile ce dA solia la siirsitul anului 1842 (v. anexa no. VIII ;.
DupA datele notelor citorva negustori din Slatina, cari au furnisat pArintilor
articole necesare Inmormintlirii ei.
7) cf. anexa no. VIII.
www.dacoromanica.ro
207
www.dacoromanica.ro
208
www.dacoromanica.ro
209
www.dacoromanica.ro
210
///. 1513 (7021) apnlie 1. Bucurepti. Neagoe VoclA Basarab intgretae Go-
vorei stApinirea peste movia inchinatà de Tudor vist.
Cu mi/a /ui Dumnezeu, Io Basarab voevod fi domn a toatei tara Ungro-V/a-
hiei, fiu/ mare/ui i prea buntdui Basarab voevod, da domnia mea aceastii perruncii
a domniei me/e,sfintei nignfistiri Govori beirintetui igumenu/ui Dorotei frati/or
ce/or ce vietuesc intr'u acest sfint loe, ca set /e fie lor Poiana toad, cu hotaru/ ce se
cheamä Nevoia, ce a fast inchinat-o jupan Tudor vistieru,sfintei meineistiri a sfintu-
/ui hram al Prea curatei Neiscritoarei de Dumnezeu pururea fecioarei Mariei # slä-
vitei ei Adormiri, Pentru sufletul /ui fi al piirinte/ui calugetraor spre hrand, iar /ui
veenicei Pomenire. Era dupei aceia domnia mea, Ina am adgogat din mo9ia dom-
niei mele ccitre acea Poianei, ca sei fie sfintei meinästiri din capul Poeni pe din jos
de Poianl pin5 la valea Coricki fi pind la hotaru/ Vitelului, pinci la apa Vedea
fi de acolo jar* pre apa Vedei in sus pinei la calea Topanei ce merge la Pite9ti
de acolo ca/ea Topanei inapoi pirui la apa Cariciti, ce au fost adeiogat-o reiPosatul
Radu voevod, sfintei manastiri ca sei fie pentru trebuinta dumnezeeftacrr c'dlugeirt, iar
nod pentru veinicei pomenire fi de nimeni sec nu /e fie sup eirare dupá zisa domniei
me/e. Märturii: jupan Barbul Graiovescul i jupan CalotA vel vornic i jupan Ivan
vel Logolcit i juPan Harvat ve/ vistier, Hamza comisul, Dr5ghiciu paharnic, Radul
speitar, Barbul stolnic i Radu i Oancea ve/iti stratomici. Ispratmic jupan Sin logo-
fat. i s'au scris in scaunul orafului Bucurefti de Badea gramaticul, in /una lui apri.
Lie zioa 1, anu/ 7021 (1513).
lo Basarab Voevod I L. P.
(Arh. Stat. Govora, pp. 377-8).
IV. 1528 (7037), octomvrie 29. Tlrgov4te. Hrisovul lui Radu Voclà dela
Alumni prin care intAreste m-rii Govora stfipinirea peste mosia Plopul (Olt),
clAruitl de Badea din FAgetel, Tatul, Coman si cetasii lor.
Cu mi/a lui Dumnezeu, lo Radul voevod damn a toad tara Munteno-
Rcrmineased, fiul marelui prea bunu/ui Radu/ui voevod; dei domnia mea aensta
perruncii a dcrmniei mete sfintei mändstiri ce se numefte Govora, }walnut Adormirei
a prea curatei..., ca fie mofie /a Plopul din ualea Ursoaei /And la va/ea Cii-
nelui fi pind la obirfia Fetei bind /a obirfia Bousorului pine.' /a curmiitura
Noatenului pind /a matca Boului celui mare 0 pe matcei in sus pin& la hotarul
Cocului, pentru di a cumpeirat-o Basarab voevod sfintei meindstiri de intdrire, dela
Badea, cu nepotii /ui 0 dela Tatul cu cetafii lui fi dela Coman cu cetasii /ui, drept
1000 aspri. lar dupd aceia a venit pcirintele igumenu, chir Teodor, inaintea domniei
mele d'a matt pmigonire pentru acea mofie cu Mihàilä gramaticul, iar dupa aceia
domnia mea am cdutat 0 am judecat dufiei dreptate dupd /ege impreuna cu
tifii sfetnici ai domniei mele fi am dat-o sfintei iar Mihai/ greemeitic el a reimas
de lege, cum mai mu/t amestec sei nu aib'ei. Pentru aceia fi domnia mea am dat
sfintului hram ca sei-i fie intr'u mofie 0 de niminea nepoticnitd, dupa zisa domniei
mele. /atii darii m'eirturii Pune domnia mea, pre jupan Pirvul mare/e ban Craio-
venesc fi jup. DrSghié fostul dvarnic fi juP. Neagoe marele dvornic jup. Teodor
mare log. fi V1Ssan vistier fi Radul Furcoviò spelt= Staico Paharnic DrAghiò
comisu/ fi Serban stolnicul fi Dragu Mihnea mariiposte/nici. Ispravnic, Radovan
mande portar. i eu Neguit cel ce am scris in luna lui oct. a 29 ni, in sf einta mitro-
polie /a anu/ 7037 (1528).
lo Radul Voevod I L. P.1
(Arh. Stat. Govora I, pp. 380-2).
www.dacoromanica.ro
211
1529 (7037) Mlle 27. TIrgovigte. Moise Vodli intfireste Govorii stApi-
nirea peste mosia Plopul, cumpAratA de Neagoe Basarab dela Badea din FAgetel
si inchinad mAnAstirii.
Cu mi/a /ui Dumnezeu, lo Moisi voevod ci domn a toad tara Munteno-
Rometngascei, del domnia mea sfintei m-ri ce sei numeste Govcrra, ca sei-i fie mofie la
Plopul, din obirsia Ursoanei bind. la Valea Ciinelui fi kind la obirtia Fetitei fi pind
la obirsia Noatenului, bind la matca Boului pind /a hotaru/ Cucu/ui pentru cei-i
este beitrinel fi dreaptei mofie mosneneascli, inal fi cumptireitoare de rcIposatul Ba-
sarab voevod, de /a Badea din FAgetel ti de la nepotii /ui, drept 1000 aspri i achlo-
gatit /a sfinta meineistire. lar dupei aceea au avut igumenul Dorotei fi fratii din mcI-
neistire, prigonire cu MihAil5 grfimAticul inaintea domniei mele pentru aceasta mai
sus zisii mofie. lar domnia mea am ceiutat fi am judecat cu cinstitii dregcltari ai
damniei mele fi am aflat domnia mea bine, cum ca acea mofie este cumpetratii de
Basarab voevod t adeiogatei la sfeinta memeistire fi inc'ei damnia mea am dat 12
boeri, ca sei-i caute treaba i rinduia/a incel ti mai bine fi boerii anume: de/a Alunis,
Radul Stroe ti din Cret[i], Coman ti Vilcul fi Stoica fi dela CAlugAr, Vladu/
Dragomir ti din Drojnesti(!), Drdjenutii cdti. Si asa au cdutat acei boeri bine au
aflat cum cei acea mosie este curnpiiratii de Basarab vodei fi addogatei la sfänta m-re ;
pentru aceia boeri[i] ce s'au scris mai sus au dat cu sufletele lcrr aceastii motie sei fie
a sfi-ntei melndstiri, iar Mihájld grameiticul a rermas de lege dinaintea domniei mele.
Pentru aceia am dat fi domnia mea sfintei memetstiri ca sd-i fie intru motie fi
ohabei ti de nimenea nepoticnitet duPel zisa domniei mele. latá dar merrturii: ¡Own
DrAghici biv dvornic fi juPan Neagoe vel dvornic i jupan Teodor vel logofii t i
Dragomir vistieru i Radul spdtaru i DrAghici comisul i Staico Paharnic i Badea
sto/nic i Radul postelnic. Ispratrnic. Teodor vel /ogofdt. Si am sc-ris eu Stoian, in
Tirgovifte, in /una iu/ie 27, anul 7037 (1529).
lo ¡lo/si Voevod I L. P. I
(Arh. Stat. Condica Govora L pp. 379-80).
1534 (7043) septemvre 1. Tirgov4te. Radu VodA Paisie intAreste m-rii
Govora stApinirea peste satul Plopul (Olt), pentru care m-rea s'a judecat in dom-
nia lui VintilA VodA, cu Mihaila grAmAticul, rAminind acesta de lege.
Cu mi/a /ui Dumnezeu, lo Radul voevod domn a toad Tara Romiineascei,
fiul marelui prea bunului Radul toevod, da domnia mea aceastei porunc'd a dom-
niei mele sfintei m-ri ce se chiamei Govora, ca fie satul ce se chiamA Plopul,
cu tot hotaru/, pentrucci a fost satul Plopul al sf. blitrind fi dreaptei mofie fi
mosnen.eascii. Dupcl aceia au avut pdrinte/e egumen Teodor ti toti ceilalti ceaugeiri de
la 4. m-re, prigonire inaintea lui VintilA voevod pentru satul ce s'a es mai sus, cu
MihAilfi gram fi a pirit Mihiii/et gram. cum cif nu este botar beitrin pe unde cei-
/ugarii motil(I). i asa au luat cdlugeirii 12 boeri pe Manea Portaru, hotarnic, de
s'au hotdrit ceilugeirii fi au
A
ales partea de mosie a sf. m-ri de ceitre Miheii/el gram.
fi a pus hotar din matca CoricAi pe gura Boului pinii in obirfia Ursoanei fi din
obirfia Ursoanei ping: in gura veiii Ciinelui ti din valea Ciine/ui ¡And in obirfie
din obirfia Ciine/ui pint' in obirfia Fetitei ti din obirfia Fetitei drept prin mij/ocu/
Bucinului fi iar de acolea in matca Fetei mari pe Lupoaea kindn. obirfia Noate-
nului fi din obirtia N. pinel in maim Bou/ui in sus villa in hotai Cocului. Ata am
velzut d-mea cum este mai sus zisa mofie MiTi.71e1 fi drept hotar ; pentru aceasta am
dat d-mea sf m-ri ce este mai sus scrisei. satul Plopul, cu tot hotarul, biltrincl fi dreaptel
mofie de mottenire sf. Govori . . . Meirturii am pus domnia mea : jupan DrA-
ghici dvornic fi jup. Tudor log. fi jup. $erban vel ban Craiovenesc jup. Vintili
ve/ dvornic jup. Vlaicul vel log. fi Stroe spatar fi Radu paharnic fi Dragul stol-
www.dacoromanica.ro
212
nic j Staico comisul si Badea Aiaz (!) vel boste/nic. Si ispramic Vlaicul ve! /og.
eu Radu gramatic cel ce am scris in cabita/a Tirgoviste, in /una /ui septemvrie 1,
anu/ 7043 (1534)
lo Radul Voevod I L. P. I
(Arh. Stat. Govora L j)b. 382-3)
1792, octomvre 16. Siatma. Cartea ispravnicilor de Olt in prima de
judecati dintre Iordache Bumbe i doi mosneni din Vlaici pentru mosia Lelesti.
Sud. Olt.
Dubd judecata ce au avut inaintea noastrd. Radu i Stan ot Vlaici sud Te-
/gagman], cu Iordache sin Diicu Bumbes ot Ffigetel dintr'u acest judet, pentru ho-
tar[uil mogii Lelestilor, ce s'au vdndut de popa Marin zet dieaconu PSiru i de
P5tru, feecnul lui ['Wu diaconu; cm-End ei cu brotimisis sd o ea dela mina lui Burn-
bes cu intoarcere de bani i ordnduindu-i judecata sd brimeascá bdräsi[i] blestern, cd
de estimp dela Seint[d]marie au stiintd de vänzarea acestar bdrti de mosie, n'au
brimit aici dubd cum mai pa /arg sec aratd in cartea de judecatd ce s'au dat la md.na
lui Bumbes. Neodihnindu-se beird,si[i] li sd buse- soroc ca la sfiint abostol Andrei, sd
sec afle ameindood. biirtik /a /uminatu ditia]n.
Draghiéan Ot[eteliganu]. 1792, octv. 16, Slatina.
1842, noemvre 7. (Sial ina ?] Socoteala ce di Elena Fintineanu, de
venitul i cheltuelile casei defunctului 8512 sot I. Bumbes, pe anii 1840-42.
.Ardtare de toti banifil ce au intrat s'au che/tuit in trebuinta casi Tabosa-
t[uluJi. sofa mieu, postelnicul Ioniti Bumbes de/a It. 1840 ghenar band acum :
I ei par[a]l[e]. Primiti In casfi :
18.000 Din arenda mosii Mierlesti i Perieti i neetAlul i ce/e/a/te j,á trai ani,
adicti dela 23 abr. It. 1840 gi blind la 23 abr. It. 1843, socotiti já fiecare
an cite lei 6000.
1.529 Rdmci,sita clac{ din mosia Perieti Mierlesti, bel It. 1839.
280 S'au gcisit in fiintd la moartea rdbosatu/ui.
640 Pe 4 cai battalion ce s'au vindut d. proccrror.
500 Pentru o titercd ce am vindut-o d. Gheorghe Caracoste.
9 8 Pe o cdciu/d, idern.
150 Pe un gheroc, idem.
130 Pe o manta, idem.
1.400 Pe 200 vedre rachiu, cite lei 7 vadra.
1.200 Pe 3 clái de fin dela Mier/esti, care s'au vindut una cite lei 400.
64 Pe o ta zaeascá ce s'au vdndut d-/ui Hristodor Caracoste.
18 Pe o vizind de galbeni ce s'au vindut d. Mihalachii Tonescul.
130 Pe un cirlan armäsar, care s'au vindut lui DrAgluci Purciirea.
250 Doi boi de jug, bdtrini, vinduti /a bil6ul dela Mirosi.
65 O vacd &Wind i oarbd, idem.
24.369 8 Dintre care 85 scade :
2.936 d-/ui bitarutui Jonasico (!) RAducu cumnatu-mieu din datoria
rdposatului cu zapise si alte socoteli.
150 S'au plait ni,ste mdruntiguri de tirgue/i ce le luoase rdbosatul, in viatä
aflindu-se, de/a bdcdnii.
3.300 bentru bcrmeniri/e reibosatu/ui kind la 2 ani ¡um-date.
600 Datcrrii/e ce am Nam pinet acum bentru copil in doi ani $i jumeitate.
300 Simbriea unui j,ádurar ce ptize§te bcidurea dubd mosia Mierlesti fi Pe-
rieti pi 3 ani cite lei 100 bd fiecare an.
180 Idem altui beidurar ce bdzdste biidurile dela Fdgeteil pcl 3 ani, socotit
fiecare an cite lei 60.
www.dacoromanica.ro
213
380 Simbriea lui //iie vizitiu socotitu din /t. 1840 ghenr. u find la U. 1841,
cind m'am mdritat, pa un an # 7 /uni, care era inseircinat cu
cautarea te/egari/or.
480 12 chile era ce s'au curnpdrat cite lei 40 chi/a, socotit dela It. 1840,
ghenarie Nina /a lt. 1841 iu/ie, cind m'am meiritat idem Pentru
telegari.
200 Idem bà fin bentru telegari dela It. 1840 mai # peinci la It. 1841, iu/ie,
cind m'am mdrit.
540 Simb-riea je trei ani a unui addias cu nevasta ce sa Old cu ingrijirea
vite/or curti[i] dela Mier/esti, socotiti pa an cite /ei 180 be amindoi.
63 20 Potcovitul te/egarilor socotit pe un an # 7 luni adedi dela /t. 1840 ghenr.
Prind /a 41, iulie, cind m'am mdrit, socotit be an cite lei 40 precum
am avut tocmit já Nitei potcovaru/ dintr'acest aras.
224 /n meremetul cdruti nemtesti pentru strinsu/ roatelar, facerea a citeva
obezi la ele, mima cart*, oi§tea # alte mdruntisuri, ce i-am dat /ui
Chearghe neamtu, /a Bucuresti, in no. 7.
947 15 DO d. Teodcrr Marianovici. hotamicul ingineru/, pentru alegerea
hoteirniciea a sj. 689 din hotarele F5gep1u1 de sus, de jos, Chiliea
PAcala dintr'acest jude i toonit fiecare sj. cite par. 55.
250 Simbriea doichi care au crescut fata pe un an.
250 Pentru isprtivitul cuhnii din curte care reimeisese inceputei de rciposatu/,
cu cumpdrare de cuie, sindrirci fi pretul dulgherilor.
400 Cheltuea/a feicutd in /ucrarea hoteirnicii de/a Rigetid, cu ducerea in 2
rinduri. cu plata $i mincarea oamenilor trebuinciosi /a /anti, /a facerea
movile/ar. mincarea d-/ui hotarnic i celelalte.
8.123 Al 3-lea (1) bartea ce mi set cuvine mie din hrisisu/ adunat in sumd de
lei 24.369 si bar[ale] 8, adunati din venitu mosii/or cele/alte precum
sá aratd 'mai sus.
1842, noevr. 7.
(AdAogire :)
26.173 37 Adicd /ei , . . sd adunei toatd suma cheltuelilor bez (-=-M-J) hrana,
inbrdcitmintea copidor i simhriea hrana slujnici. acestea dupá dinsi
alte trebuineoase, socotit pa 3 ani, áná s'au oranduit noul epitrop;
bentru care eu fiindcd nu am tinut nici o socoteala fiind /ucruri miirunte,
Tarrant?, a set chibzui # hoterti de cinst judeciitorie a mci despdgubi.
Elena FIntfneanca. 1843, ghenr 1.
3.500 Dati pentru pomenirile rciposatului /Nina la 3 ani, che/tuiti la 10 so-
roace cu bomeniri i alte zi/e mari $i slujba arhiereului ce 1-am adus ;
in 11 sdrindare care i-am dat la bisericei, cu cheltueala biserici dela
F5getel, la care s5 cll IA an cite 2 ocfi fâciii $i 2 de undelemn i un
stihar mare I-am fdcut nou, un patrahir simbriea muieri care tAmile
pfi ràposatulfi cheltueala aprinderi candeli $i a f5clii dela mormint.
IX. 1845, iulie. Curtea de Argeg. Antologhiu manuscript de Barbu \TAB-
m5reanu (din Valea Mare-Olt), elev in seminarul episcopiei Arges.
Precuvintare catre cintclret[i].
Aceastet carte ce se nurneste anto/oghion este intocmitd intr'acest chip in seme-
narul sfintei episcopii Argef, de sfintia sa pdrinte/e Ghelasie ieropsaltul, profesmul de
cinkiri in acest semenar, in vremea cind era aci invâätor, arinduit de jyrea sfintia sa
pdrinte/e episcopul Ilarion Argesiu, din anu/ 1839 (pänd acum la anul 1845). fiind
de neam din Basarabia trecind in Tara Romineascd de mic copil, carele incd din
www.dacoromanica.ro
214
virsta ce,a cruda' # Pana la cea desavir§iki tinta, a petrecut intru invettliturei. lar cind
s'a deschis gcoa/a cea de musichie de sfintia sa p5rintele Macarie, intiiul dascAl al
acestui mestegug in limba patriei, a fost adus si sfintia sa de parintii sái, ca sa
vete acest me§te§ug musicesc fi a invatat vr'o citiva ani musichie de cea veche gre-
ceasca gi de cea ?torta.
Apoi dupá moartea dascedu/ui sciu, i-a ramas urmatariu, carele a intoonit nu
numai aceasta carte ce cuprinde intr'u sine cintarile cele mai de neaparata trebuintcl
precum pre rind le voia spune, dai nu pm toate, ci numai pre cele mai de capetenie,
precum... (ingira lucr5rile fgcute de Ghelasie) sint compuse de sfintia sa Pira set ea
prafora dela cintarile altar cintareti, insa unele din cintarile cele dintr'aceasta carie
71UMCli le-a rominit din grece§te gi le-a mai indreptat la potrivirea melostduirominesc,
care cinteiri 4 au gi nume/e feiccitoru/ui /or, care a cui facere este; iar care n'au, ace-
lea sint faceri ale sfintii sale, cu toate cet la unele este gi iscedit precum la podobii fi
la heruvicele cele mari intr'a/te locuri, fi in scurt sa zicem cei mai toate sint face-
ri/e sfintii sale. Pre toate aceste cintciri le-a paradosit sfintia sa, semenari,stilor celcrr
20, carii au urmat intr'acest semenar din anul 1841 gi paná la anul 1845, dintre
carii 11.71711 am fost eu
Cu bunavointa celui pi-ea inna/t s nemeirginit, am avut norocirea de a intra in
semenarul sfintei episcopii Argef, din anu/ 1841, apri/ie in 3, aflindu-se aci pro-
f esor de cetire, pitaru Slavciu Vittigescu, iar de cintare pe me§tqugul musichiei, pa-
rintele Ghelasie Basarab eanul, carele indata dupa uenirea mea inteacest semen ar in-
preunii cu a tovarofilor miei ceilali semenari,sti, s a indeletnicit a ne invata fi pe noi
acest me§te,sug al cintcirilcrr, orinduit fiind de mai susul pomenit ePiscop al Argegului,
care episcop, chipa trecerea a trei ani z noao /un dela intrarea noastrei in semenariu,
au gi murit in leat 1845, ianuarie in 7.1) Deci aratindu-ne la acest me ftefug z deprin-
zindu-ne atit /a cintare cit gi la scriere, indata dupei ce am invätat Anastasimatarul,
ne-a dat de am scris cinteiri/e cele din aceasta, carte, fiincica asemenea cintari nu se
aficl tipetrite. lar dupei scrierea acestei carti, am mai inv atat a/te cintari apoi am
manuscris §i, Docsasitarul sfintii sale. De aceea la citava vi-eme, deprinssindu-ma mai
bine la scris, m'am apucat fi am prescris adasta carte al doilea precum se vede, insei
numai peind la heruvicele cele mari, iar pre cea dintiiu am vindut-o unuea din tova-
rofii miei. Si a fost scrierea cartii ace§tiea semenarul sf. episcopii Argeg.
1845. Barbu seminarist, scriitorul acegtii cArti gi leg5tori.
X. 1850, ianuare 4. [SIatina]. Socoteala venitului i cheltuelilor casei rà-
posatului I. Bumbeg pe anul 1848-49.
Lei parale.
7.050 Capita/u din arendarea mogii Merlegti gi FAgetelu pec acest an 1849.
3.216 13 Capita/u ramas din anu incetat.
321 20 Dobinda acestora pei un an.
10.587 33
2.350 S'au dat d-ei cocoani Elenchi, sotiea ra' p., cuvenita a 3-a parte cit e hri-
sis din tota/u venitu/ui acestui an.
400 Simbriile a 2 Padurari (la Mierlesti gi FAgetel).
56 Pa 4 oca' undelemn gi 2 oca fac/ii pentru biserica dela Flgetelu.
30 Idem pe 2 ocet. unde/emn 1 oca fac/ii Pentru biserica dela Merlegti.
48 Idem pe 2 oca undelemn gi 2 oca feidii ce ard /a mormintu rAposatu-
lui, la schitu Sopotu in Slatina.
40 Plata unei femei batrine (pentru aprinsul feic/ii/or, a candelii tcimiere).
304 Pentru raincarea beieatu/ui dela 14 noemv. pilla la 14 sept. cind 1-am
dat in pansion, pe 10 luni.
250 Simbriea unei s/ujnice ce ingrija de dinsul.
1) v. N. larga 1st, bis. rom. 11, p. 366, unde se c16: 7-8 ian. 1845".
www.dacoromanica.ro
215
www.dacoromanica.ro
216
25.
www.dacoromanica.ro
217
www.dacoromanica.ro
218
www.dacoromanica.ro
219
Profes6nd universifar A.
S. Balan, din Atena, sus-
¡ine fesa unei singure fa-
1), iar publicisful H.
Hristovasili crede ca Ba-
lanii.Caracosfea din Ne- -
gades, cintati in poesia po-
poranä greceascg, aparfin
alfei familii sfräinä de cea
din Ianina 2).
Daca din slugerul G.
Balan nu mai sin, azi,
descendenti, din Constan-
fin loan (Caracostea) nu-
marul lor e mare. Acesta
a avuf doua fete : Elinita,
al carei so t nu *fiu cine a
fost, dar care, in aiaul 1849,
locuia la ginerele ei, C.
Kiriazi dohtorul, In satul
Frangade din tinuful Za-
gorie" 8) *i Angelina, cum
doi baeti : Gheorghe
Hristodor. Gheorghe Ca-
racosfea a avuf fidul de Fig. 28. Hristodcrr si Despina Caracostea, ctitorii
pitar in 1856 4). Din a- dela $erbAnesti.
cesta descinde actualul proprietar din TImpeni.8), d. Costicei Ca-
racostea. Hristodor Caracostea, cäs'itorit cu Desint, ridica prin anul
1857 *i biserica actualä din Serbäne*fi de sus, unde i se gase*fe
aproape disparuf de fum i var porfreful, alaturi de al
1) y. 'Hzetpontz& Xpovota, Ianina, 1930, p. 16 sqq.
Ibidem, p. 157 sqq.
v. anexa II.
I s'a acordat acest titlu la 21 aprilie 1856, data ciad 1-a obt.inut i Dimitrie
Bumbes (v. Acad. Rom, ms. 872, ArIzandologia Tari Rom. dura noua legiuire din
anul 1837, f. 345 v-so).
Prin 1825 era in acest sat o biserica de zid sf. Nicolae, pe mosiea dumn[ea]lui
dvornic[u]lui Skitinean (Iardache), titcut5. de neamul dum-lor", avind preqi pe: Scarlat,
Rada, Iordache çi Scarlat (v. Ac. Rom.. ms. 3530, p. 111). Privitor la trecutul mosiei
Timpeni v. Bis. din Draganefti, anexa no. In.
www.dacoromanica.ro
220
sotiei (fig. 28). A avut mai multi copii, dintre cari, Nae a fos(
tatäl d. D. Caracostea, profesor universitar, bine cunoscut prin lu.
crärile sale de criticä literarä referitoare la poesia luí Eminescu
si la folklorul nostru. Cit priveste pe urmasii Angelínii Saraioan
cealaltá flicà, problematic5, a lui Const. Caracosteaei au fost
cercetati in altà parte ').
Biserica din Floru are un plan dreptunghiular. Fundatia de
càrämidi e acoperitä
In exterior de un strat
de ciment. Fatadele
exterioare slut ornate
Cu un brill convex
tencuit, incadrat In-
tre 2 síruri de cgrä-
mizi in zimti. Cele 2
registre slut plane,
cel de sus e ornat Cu
picturi, iar celälalt e
simplu, doar la prid.
vor se v5d diverse ro-
sete decorative. Par-
tea superioarä a fa-
tadelor este iaräsi li-
, .. . ..
,r
mitatä de un rind de
, c5ximizi in dinti de
fierästrgu, care fixea-
zá cornisei plà-
cut profilat5. Biserica
are un acoperis de
tabl5 scund i doug
turle octogonale, in-
chise (fig. 29. Clo-
potnita e in curtea
Fig. 29. Biserica din Floru. din fata läcasului.
Priclvorul este in chis de stilpi uniti prin arcade profilate,
dreptunghiulare i peretele sudic e incärcaede zugräveli ce repre.
sint5 raiul i iadul. Scenele relioase stilt lmärginite de deosebite
motive naturaliste.
1) cf. Bis. din Fa' getel. Privitor la viata Elenei Fintineanu, singurul vldstar al
cu Const. dram Stoiceinescu, C. Poboran (v. 1st.' orasului Slatina) se con-
trazice alirmind, la p. 150 ca ea a murit la 1896 in tirstii de 90 anim, deci nlqcutä
prin 1806; iar la p. 490: El. F... neiscutei la 1815....". Sint pentru aceastä dad din
urm5.
www.dacoromanica.ro
221
www.dacoromanica.ro
222
e de zid masiv i are acela4 gen de pictura. Altarul are i 'n in.
terior forma pentagonalä. La proscomidie se conservä urmätorul
diPtic, probabil din anul 1836:
Hristodor, Dos tina, Smaranda, Gheorghie, Elena, Costantin,
Vasiliki, Elena, Angelica, Pantazi, Trandafira, Panaion, Ecaterina,
Costantin 1 cu of neamul lor". Mai jos continua pomelnicul popii
Radu ereu, Sanda ereita, Stoica, Vi§an ereu, V lada ereita,
Danau d[ieacon], Lica d., Vi§an, Ion, lije, Necula d., Voica d.,
Tudor, Floarea, Mariea, Manea, Ioana, Gheorghe, Ilinca, Marin
ereu, Marina ereita".
Printre cartile bisericil am gasit un Arttologhiu, fara coperte,
cuprinzind insemnarile: t Sä. [sa] *tie de candil s'au inpacatil
Muscali cu Turci in luna 1.u. agustu 15 la Adurmirea Predsti
umbla valeatul dela Adamu 7320, dera Es. 1812. Deactonul Stan
sin Nitru C'ortacu". Sa sà fie de candu am venit eu la par[in]tele
PoPa Radu ot Floru O. am §azut fo (1) citeva zile fiindca aveam
treaba sä trec peste Vedea i nu puteam cá era prea mare, la leat
1814 fev. 28. Stancu". Eu Popa Radulu sin a poPaV4anu dufomnicul (!)
otu Flore. Pe o Cazanie se da data incheerii pädi dintre Turci
Ru§i (1812), lar pe un Octoih, un preot Florea tieromnimos" din
Icoana, mo§ia Costicd. PloPeanu", arata cá Ira cumparat din
Bucure0..i cu 80 lei.
ANEXE:
1. 1803, septemyrre 9. Para loc. Cartea de hotdrnicie a mofii Momiceni
(0/t), flicutd de un pitar Marin, care mofie neamul Br5ncovenilor au avut-o de
cump5rfitoare cu zapisul al Chiral biv vel logf. i al hit:I.-Mu, Diicul post ce yin-
de /a jupdneasa Stanca Brfincoveanu toatei parten tui de mofie din Momiceni fi o
Parte din Serb5nesti, drePt ug[hil 273, liea]t 7178 (=1669-70) ; i a/t zapis lar a/
Chirai biv vel logt i al fii-sdu, Dicul clucer, cu It. 7183 (1675), ghentare] 11, ce
mai vinde toatei ¡mi-tea /or de mofie din Momiceni, cu jumdtate partea din sat, ori-
cit sei va alege dreg ug. 200... Mai aratd med[ellinilefreasa] Elenca Crepileasca,
di mai are fi alt zapis al mofneni/or Momiceni, ceind §'au viindut fi ei párile IOT
de mevie, care acum nu se aflii Lanai dum[nea]ei". Se wad fi hotarele acestei mo-
fii, printre care fi Grecii a d-ei Elenc5i Greceanu, cei zice acuma Grecean-
ca". Copia este adeveritei de siugerul G. Balan fi loan Hristodul, afa : Aeastil
copie de hotemnicie fiind scoasd intocmai din cuvcint in cuviint dupd cea adeviiratei de
hoteirnicie, ce sic eu, sluger Bdlan, cei o am la Ghior(?) Baroti in Brafov,carele meau
fost vechil la judecata ce am avut, sPre dovadei de adeveir, am adeverit-o cu iscdli-
turi/e noastre, pentnt acest sfir§it, di de nu va fi scoasei duPet cea adevetratd intocmai
pacum zicem, sii rdspundem noi once pricinei de cheltueli pagubei sá va pricinui
de nu va fi injiintatii. i am iscálit. [1]825, ittlie, 16.
Gheorghle Swan, sluger (iscetle§te grece§te). f loanu Hristodul.
(Academia Romini, ms. 4915, fol. 102-5).
') In Arhondologia de boerii pan5 in anul 1837, &en printre treti-logofeti pe
un .Panait Caracostea ot Craiova». (v. Acad. Rom. ms. 871, t. 14). Cred a este ace-
la§ cu Panaiot din pomelnicul de la F/oru.
www.dacoromanica.ro
223
II. 1849, decemvre 3.5/a fina. Judecitoria de Olt cere pitarului Fintineanu,
noui relatiuni asupra domiciliului Elenei Caracostea, din Turcia.
D. pitar loan Fantineanu,
Dupci ;tinta ce ati dat judecRitoriei] cá adicd d-ei Elinita Caracostea, sá allá
la ora,su Negadis, judetu Zagoriea, cuprinsu Turchii, prin cinst. departament alu
dreptati cerindu-sd inp/inirea a /ei 30 dela numita, in privinta aducen i la indeplinire
a desduirfitei judecdtcrre§ti hotariri, s'a Primit drept raspuns porunca no. 8671, arcItind
cá dupd cele rostite intr'u aceasta, d. agentu din Costandinopo/ incredinteazá ccl in
acel arasi nu s'a gdsit asemenea nume si astfel neputindu-se rezu/ta nimic vi
se face cunoscut vd poftiti (?) a da judectitoriei mai /clmuritcl stiintd, ci veti lua-o in-
tr'u aceasta mai in urma. Prezident. L. Mavrodin.
(Marginal Fintineanu serie): 4,Scl i se/ riispurtsci cd numita Elita, fiica raposa-
tului C. Caracoste, este likuitoare in satul Frangade din tinut Zagorii, /a gineri-aiu
C. Kiriazi, dohtorul set faca cuviincioasti punere la cale spre p/inirea acelor bani».
(Colectia mea).
26.
Biserica fostului schit Grilmee (010.
Este o fundatiune religioasa de la inceputul sec. XVII, a ves.
titei familii boeresti Bäläceanu '), ridicatà pe o veche mosie a nea=
mului ei, Gilmee, numitä sí Cretesti. Biserica a fose alforja' de
1) Origines aceltei familii, Impletita de unii istorici cu aceea a primilor voevozi,
anteriori adevaratilor Intemeetori ai Tärii Rominesti(v. B. Petriceicu-Hasdeu, Etirno-
logicum magnum Romaniae, t. III, Buc. 1893, col. 2927 sqq. i t. IV. Buc. 1898, pp.
CXLV11-CLI, care admite existenta unui viteaz romin Balacico", capetenie de osti
lui Barbat voevodul, rapus in lupta contra Sirbilor voevodului Mi/utin, de un Milos,
erou sirb)este adinc Implintata in trecutul acestui neam. Daca existenta unui Balacean
prin anul 1260 este socotitii ca o creatiune legendara din legenda s'a §4i dedos, .
pentru vremea hätrinului .Mircea Vodii Cozianu/, istoria documentara ne dà pe un
Ccmstantin Beilaceanu, mare apilan de oaste in anul 1387 (v. St. D. Greceanu, Genes-
I. p. 93 sqq.). Fiul acestuia, Diagomir, avu de urmas pe un Geaico (Popa. ?)
Badceanu (v. Hasdeu, op. cit. III, col. 2982), iar acesta pe Nedelco vornicul Bigaceanu,
care a zidit In 1492 biserica sf. Chearghe vechi (fosta mitropolie a tarii)
preunii cii sotia sa, Ana (v. Hasdeu, ibid. 111, col. 2982; N. «larga, Inscriptii, I. p.241).
Probabil, Nedelco era vornic de tara, caci un vornic mare cu acest nume nu figureaza
In divanele contimporane. Aceat Nedelco din 1492 nu trebue confundat cu Nedelco,vfI
vornic in divanéle lut Petru cel Timar (1559-68), care ajutat de sotia sa, Anca,
a restaurat m-rea Tismana in anul 1564, punind sii li se faca i portretele murale (v.
Al. Stefulescu, Tismana, p. 82, n. 2; Hasdeu. op. cit. III, col. 2982); intr'ucit este im
posibil ca o persoanii 'natura. in 1492 nu putea n vornic la 2C-30 ani sa fi pu-
tut trai pana in 1564. Fiul lui Nedelco vornicul, din 1494, a tost Spatei spätar i log.
in prima jum. a sec. XVI, mort supt Parasen ce! Bun (v. Greceanu, op. cit p. 98;
Revista lstoried, XVIII (1932) pp. 21-2) casatorit cu Mara caugarita Beilaeanca cea
batrina, fundatoarea schitului Gilmee, care a trait probabil pina la inceputul sec. XVII,
ca sil. poata ctitori un Jacas sfint alaturi de sotia nepotului ei de fiu numita Sima.
Mara cu Spata au avut 4 copii, dintre cari cunoscuti sint ; Dragomir log. (marturie in-
tr'un doc. din 25 apr. 1567 v. Acad. Rom. pac. CLXXX/II, no. 141) si Badea,
pah. i log. ot. Balace` citat prin doc. anilor 1579-84. Dinteun act din 24 aug. 1564
www.dacoromanica.ro
224
jupineasa Mara, moa§a Badii1) val vornic §i a luí Pei tra§co vel
se site ca sotia lin Dragomir se cherna Ivana. Sotul ei cumpird in 1570 un sat Ord-
diftea de line Olt". Au avut urmasi pe Badea si M0'. Badea ot Balaci" are cu Stana,
tata lui Barba din VArasti, pe : Badea, Barbu si Constantin. Barbu a avut un flu Pei.
tragu, ve! stager, 1- In 1640 si ingropat la mitropolia veche din Bucuresti (v. lorga,
Inscriptii I, p. 242). Nearoul Balacenilor se continua prin Const. Baläceanu, sotul Si-
mei, ca care avu 2 fii : Badea 0 Piitrafcu. Acestia Impart pe Blilaceni In cloua ra-
marl mari, din care a lui Badea se stinge, in linie barbateasca, ca moartea lui Ion Bd-
Iiiceanu (grofup in 1738, iar a Itii Patrascu se prelungeste panä In sec. actual.
') Acest Badea este citat de cronici ca un calare desavirsit. In anal 1653, in
dregatoria de vt. postelnic Mild, este tritnis de Matei In solie la Racoti, iar in 1654,
anti tronul muntean revine lui Const. erban, dornnul rugat de post. Const. Can-
tacuzino, ca sa intervina la Gheorghe Stefan al Moldovei, pentru liberarea fratilor lui:
Toma vornicul si lord vist. Cantacuzino, trimite la Iasi pe «un alPitan din Tara
Munteneascd, anume Ufurelul. cu cári.. poftind cu scrisoare pe C. $tefan Voda s1-i
sloboadii pre acei 2 boeri sá nu-i omoare... i dipitanu/ acela ce au venit Cu dirtite
intr'o zi inteo noapte din Bucurefti de au agiuns in Ia0, i-au pus Muntenii nume
de atunce Uptrelul. Catete dupd aceea multá milli au avut de/a Cantacuzinqti (v.
Cronica lui Neculce. ed A. Procopovici, t. I, pp. 29-30; Magazinu J. p. 307; $incai
Cronica Ill, p. 63). Mai tirziu, Badea Bei/dceanu detine urmatoarele demnitati : vel aga
vel pah. In 1665 (v. Greceanu, op. cit. p. 111 si Fi/itti, Arhiva p. 34) vel clucer
1666 (v. Magazinu I, p. 401) In 1672 (Al. $tefulescu, Tismana,pp. 365-6) si 1673 (v.
op. cit. p. 37) clnd participa la lupta dela Hotin ca partisan al polonezilor
macelari o multime de tare' (v. jncai, Cronica Ill, p. 113), In anul 1677 apare a biv
vel clucer, iar In 1678, ciad G. Duca este trecut In Moldova si tronul mantean este
incredintat de Poarta lui $erban Cantacuzino, acesta, pana sd soseasa dela Constan-
tinopol,Incredinteazd. conducerea tarii unei caimacimii compusa din :Coast. BrIncoveanu,
Badea vornicu Baticean" i Hrizea vistier (cf. Magazinu II, p. 19). Badea Isi pas-
treazit demnitatea de vornic mare in divanul lui *erban, pana In vara anului1687,cInd
apare, in aceasta dregalorie, Ghinea Rustea-Vtileanu, probabil in urma morth vestitului
Balacean (v. Aricescu, op. cit. 1, p. 188).EI lesg.va singar tiu, Constantin, care e Intilnit
in 1677 ca functia de postelnic mic. Pentru originea-i nobila i ca un omagin adus
lustrei familii cu bane sentimente tata de Cantacuzini,$erban Voda ji dA lui Constantin,
In casittorie, pe fiica sa, domnita Maria. IncepInd din ian. 1683, Const. Balaceanu de-
tine dregatoria de vel agá pana la moartea socrului i domnului sari, Serban, Intimplata.
la 29 oct. 1688 (cf Sincai, op. cit. p. 147). find a murit erban Voda, ginerele sari,
aga Bal'aceanu, se gdsea in drum spre Viena, Insotit de: spat. /crrdache Cantacuzino,
Serban Cant. fiat Jai Draghici i comisul Serban Vleidescu, sa roage pe Imparatul Leo-
pold I 'set' aibe grije de Tara Romaneasal ca la sfirfitu/ rdsboiu/ui (cu turcii) sá vinä
subt arLjile casei Austrieio (cf. $incai 111, p. 147). Brincoveanu, ales domn, trimise ime-
diat o solie de 2 boeri pe urmele celor plecati, ca sa-i ajungl i sd-i opreascä. I-a a-
juns linga Viena si ca greu au renuntat boerir raposatului voevod sà dea trimisilor lui
Brincoveanu, darurile i scrisorile ce aveau pentru Imparat (v. A. Del Chiaro, Istoria
delle moderne rivolucioni delta Valachia, ed. N. lorga, Bac. 1914, pp. 145-6), Aga
Constantin, care näclajduise sà vina la tron dupa socrul sao, se declara dusman Inver-
sunat lui Brincoveanu sr partisan aprig al Nemtilor (v. 1st. T. Rom. 11, pp. 172-3)
raminind In Viena. Leopold I il tare general. Vine in Transilvania, se uneste cu Heissler
comandantul trupelor de aici i .. coboritu-s'au aga B. cu nernte0i i cu Heizer,
ghenera/u/, de au venit iu tirg la Bucure0i" in 1689 (v. Neculce, op. cit. p. 128). Ba-
liceanu era insotit de verii : Preda Procrroceanu, Preda Mi/coveanu i Matei Bc1-
hIceanu. t. Greceanu (op. cit. p.114) admite ca Badea Beiliiceanu ar fi lost trate ca ma-
www.dacoromanica.ro
225
www.dacoromanica.ro
226
www.dacoromanica.ro
227
www.dacoromanica.ro
228
www.dacoromanica.ro
229
www.dacoromanica.ro
230
www.dacoromanica.ro
231
nu din inscriptie, ci din tabloul genealogic al lui St. Greceanu {v. Geneatogii/e, p. 153),
care nu cunoaste decit o sotie a lui Matei, aceasta o Tudosca sin Patrasco V aceirescu».
') Acad. Roya. ms. 660, f. 237.
/biciam, f. 240.
Ibid, ft. La fol. 242 se citeazä i «I circiuma in Afumati, una in
Beciulo i vre-o 3 mori. Se citeaza # un act din 18 apl.. 1829, dat lui popa Radu Bir-
sescu, ca este ingaduit sa-$i faca %morisca sonde au fost mai dinainteo.
Aceasta mosie din Birse,sti (01t) o da Matei Basural), in 1643, lui Udriste post,
si Strog post. impreuna co wtot satula (v. Aricescu, Rey. ist. I, p. 45, so. 571). In dec.
1792, Mihail Voda Sutu porunceste ispravnicilor de Olt s'A oblige pe loc. din Birsesti, s'a
dea mitropoliei veniturile amanita. (Ibid. no. 572).
www.dacoromanica.ro
232
27.
Mgrfurli despre boerii Greceni. din Olf í cfiforia lor.
Pe valea Imínogului, säraca apa ce se prelinge peste mijlocul
judetului Olt, se gäse§te un sat, ascuns in deasa pädure de stejar
ce=1 inconjoara, numít Greci. Despre el *i stäpInii lui In vremile
ce s'au scurs, vorbesc multe documente, pornínd din veacul al
XVI=lea i päna aproape de zilele noastre. Au trait aid, altädatä,
boeri mari, Greceni, chemati a§a dupa' mo*ia lor. Neamul acestora
s'a depanat pe paminful lor de ba§tina dieva sute de ani, unde
au clädit case marl de piatrabatrInii satului le=au cunoscut In
darapinare , biserica de zíd, in care primii fundatori *i=au ales
odihna veciniciei, marturisita de pietrele vechi, roase i rupte, &a:-
pate in frumoasa slovi arhaica. Corespunzatori spiritului vremii,
au intemeeat i chinovie de calugari, in mima codrului de atunci,
numita schitul Greci, pe locul caruia s'a Injghebatdupa disparitia
a*ezamintului satul cu aceiai numire.
Prin urmare, fara dreptate scrie undeva 5f. D. Grecianu, ca,
dei numele Gred e dat la vre o 14 sate din tara, la toate aceste
din urrag sate nu gäsim nici o resedintá de vre o altá familie boie-
reasccl cu numele de Greci, ot Greci sau Grecianu, de lune duratcl,
adicâ statorniciti cu cciminuri, ruine vechi, biserici seculare i chiar
meinastiri ale unuia i aceluia* neam de boieri, precum gäsim aici
in Ilfov, la Greci..." ').
Tocmai ceeace nu gasia Grecianu la nici un alt Greci, In afara
de Ilfov, se constata acum la satul Greci din Olt, pe care, de sigur,
nu ha cercetat dedt din Dictionarul geografic al Rominiei2), care,
pentru Olt, e model de lipsä de informatie.
Sirul boerilor Greceni din Olt il deschide Staico 3) (Stan?),
care a trait a doua jum. a sec. XVI, detinind dregatorii de prim
rang. El este pomenit de un fragment de piairg funerara, scoasa
de supt pragul biserícii actuale din Greci, care este, probabil, o
continuare a läca§ului primitiv fundat de Stan sau de urma*ii lui.
Aceasta piatri vorbe§te de un juPan Badea fiul luí jupan
Badeafigurind, atIt timp cit este citat, cu demnif atea de post elnic,
Istoricul unei bAtrine mo0i hoereVi Grecii, Bucure§ti 1910, p. 1.
v. vol. III, Buc. 1900, p. 631, unde spune despre Greci c5. are o bisericil fru-
mos restaurati In 1896 de I. Kalinderu. Nitnic de trecutul i vestigtile ei, tire§te mai
numeroase atunci, tnainte de restaurare. Nici d. Em. Hagi Mosco (Boerii lui Mihai
Viteazul etc. p. 19), and se ocupA, in treaat, de neamurile Grpcenilor, nu pomeneqte
nimic de arel al boerilor din Greci-Olt.
2) cf. V. Bratulescu, Bul. Com. Mon. Ist. XXII, lam 61, p. 139, ilustratia frog-
mentului de lespede, care a paslrat numele pritnului Grecean din Olt. A§ Inclina pen-
tru lectura CT4H...".
www.dacoromanica.ro
233
www.dacoromanica.ro
234
www.dacoromanica.ro
235
www.dacoromanica.ro
236
Unul din ace§ii doi frati, Radu sau Preda, are un fiu, Tudor,
nume la fel cu al bunicului. Nepotul *etrariului e intilnit in acte
cu demnitatea de pahamic incg din febr. 1708, desemnat de Vodg
Brincoveanu ca hotamic al mc*ei Seaca (01i) 1). Tot ca pa=
harnic iscgle§te Tudor Greceanu mgrturie i in zapisul prin care
Const. pah. Dräggnescu, cumpgrg, in aprilie 1713, o vie In
S'atina 2). In acest an scrie el, impreung cu un eromonah
Ezechil, episcopului Riranicului, Damaschin, peniru dania läsaiä
episcopiei de un Badea 3) Mult mai tirziu In 1734 Tudor
se presinig tot in aceea* demnitate4), probabil din lipsa insu§iri=
lor necesare ascensiunii dreggtore§ti. Bätrin i cu senilmente a=
decu.aie virstei, Ii cautg lini§tea sufleteascg in cinul cgluggresc,
presentindu- se, in 1741, ,,Tudosie monahul"5). Viaia de ascet, cu
o singurg dorintg i multe renunigri, §i=o duce in schiti*orul dela
Greci, funda t chiar de dinsul, cgci el este boerul Grecean,
care, prin anul 17206), 11 inchinase mitropoliei din Bucure*ii.
Nu pot stabili data sfirsitului säu. care s'a petrecut dupg 20 iulie
1743 7) Din insemnarea 8) pusg pe un penticosiar al schitului Greci
se cunoa§te cg monahul a avut un fiu, erban Post. In sept. 1743
un Barbu Greceanu, log, za vistierie, raporteazg mitropoliei cu pri-
vire la biserica arsg a schitului 9). Acesta trebue s5, fi fose foi un
fiu al cgluggrului Tudosie. Acie din anu11779") pomenesc de jupi=
') Arh. Stat. Cotmeana, ff. 164-6. Nu ja parte ing. la Intocmirea hotArniciei
d'u 28 aprilie 1708 (v. ibid. pp. 155-7).
V. aceastei lucrare p 449.
T. G. Bulat, Contributiuni.., p. 22, doc. XXI din 14 mai 1713.
y. actul din 27 aprilie 1734 privitor la mosia Priseaca (01t), In colectia mea.
v. cap. Insemniiri relative la schitu/ Creci", in aceasti lucrare.
°) Ibidem.
7) v. §i insemnarea dela aceast5, dat5., pe evanglidia din vremea lui M. fiacovità
Vodä (1744-44), fAcutä de mina lui Theodosie mo[nalh G[receanu]", la cap. citat
v. Penticostarul din Greci, ff. 105 sqq. Are urm5.torul cuprinq: Aeastei sfeintii
corte ce scl chiiamci penticostariu este cumpeirat de mine. robu/ /ui D-zeu. Si Gr[e]e[anu] (?)
post., sin. Tudor bah Greeanu fi este datcl de mine. sfintii bisericii dela satul Greci'
unde iaste hramu/ sicintu/ui fi shivitu/ui pecrinte/ui nostru erarhul Nicolae dela Mira
Licheia l'acatarla de minunii. i iaste cumPdrat in %de/e prea luminatului fi indita-
tu/ui domnu/ui nostru, Io Mihaiu Racovit. voivod, in damnia doa a MaTii sale. $i
s'au cumbcirat /a leat 1251 (=1742-3) am SCTiS cu dreapta mea cea pckeito[a]sii
mâ rog fruti i beirinii cine yeti ceti aiect sei ziceii : D-zeu erte pacat ele robu
lui D-zeu, $erhan (?) post [sin?] Teodosie monah [i] Ancufa (?), cii simtu eu om
petc'cltos fi grefeit in lume, ca D-zeu sd vii erte peicate/e. . . . era arhereu acestui
loc, Neo fit mitrobolitu, de/a Crit, mitrobdit a toatei tara Rum[e]neasca . SI /-am cum-
párat in bani gata Si era Vacea vreme preoti /a sf 'cinta bisericei, beirintele popa
Drelghici fi biírintele boba Scirban. Si era egumen la sfeintu schitu Creci, ermonahu1
Dionisie 5.Gr[e]éra]n post".
y. cap. Schitul Creci. In pomelnicul lui Tudosie Greceariu se dau aceste
nume printre ale etitorilor. FigureazA Ancuta" (v. p. 83 din bornelnicid schitului).
cf. anexa V, act din 23 iunie 1813.
www.dacoromanica.ro
237
v. anexa II, t'oaia de zestre a Elenei Rettescu (adoptatli. de Tita), din 1 mai 1801,
v. cap Schitu/ Greci.
Acad. Rom. ms. 3530, p. 109.
Result1 din urmAtoarea insemnare depe un triod lärà coperte : afiero-
sit la sfeinta biserita din satul nostru, Creci, set fie uefnicii pomenire mie sotiei me/e,
Elena. Dreighicean, leat 1775"
cf. anexa V.
v. anexa VI, act din 24 iunie 1813.
Printre acestea citez : o psaltire cu insemnarea : ..$ am afierosit-o in sfeinta
biseric5 din Greci, ca sei fie spre pomenirea mea fi cine va indrázni.. (blestemul)... pre'.
ghicean Greceanu'.; un liturghier cu o nota din 1782 §i un antologhiu, pe ale calla file
DrIghicean scrie: Acest sfeint anto/oghion, adicá mineia, I-am cumpclrat eu robu
/ui D-zeu, Dreighicean la /eat 1783, mai 20 0 /-am afierositei la sfeinta bisericii de
114 Creci. Cine-/ va daspeirti va Li/a dela aeast[ci] sfeintal biserica set fie suPt
anatema...".
8, v. anexa V.
www.dacoromanica.ro
238
www.dacoromanica.ro
239
www.dacoromanica.ro
240
tii Munteniei In frunte cu Grigorie Ghica, erau boeri mari, afara de unul, clucerul Fi-
lip Len§".
v. Idem, Arenda mo§iilor in 1831, pp. 10, 12. 19 si 28.
v. Idem, Domniile romíne sub Reg. Organic, pp. 266-270. Casele lui erau
unde este astäzi ministerul industriei i comertului (v. Ibidem, p. 264).
8) Acad. Rom. ms. 872, Arhondologia Teri Rominesti dupa noua legiuire din
anul 1837, f. 35.
Acad. Rom. ms. 2409, f. 267 v-so.
Octav C. Lecca, In op. cit. nu-I aminteste. Cred ca a fost copilul eel mai mare
al lui Filip Lens. A fast militar. La 9 sept. 1845 avanseaya din capitan la rangul de
maior, lar la 13 oct. 1852 la acel de polcovnic (colonel) (v. Acad Rom. ms. 872, ir.
69 si 49).
C. Len§ a studiat la Paris. In 1829, impreunä cu fratele säu, Alexandru
alti bonjuristi" felicita de acolo pe Eliade i Asachi pentru aparitia Curierului §1 a
Albinei (v. Fi/itti, Framintärile, p. 143). N'a murit in 1843, cum spune Lecca (op. cit.'
p. 546), caci la 9 sept. 1844 e inaintat din serdar, paharnic; iar la 10 mai 1848, clucer.
In 1853 el este acel care vinde mosia Greci din Olt lui L. Kalinderoglu.
La 30 aug. 1737 e facut pitar (v. Acad. Rom. ms. 872, f. 295 v-so). Dupä
aceasta data nu-I mai Intilnese in arhondologie.
loan Len§ ocupe boeriile: pitar, in 1837, dec. 6; serdar, 1845, iunie 10; pa-
harnic, 1848; clucer, 1856, apr. 21 (v. Acad. Rom. ms. 872, ff. 73 v-so, 177, 296).
2) Alt copil al lui Lens, care imbratiseaza cariera de militar, cu urmatorul curs:
praporgic, 1839. aug. 30; parucic (locotenent), 1845, apr. 23; capitan, 1849, oct. 26 (v
Acad. Rom. ms. cit. If. 111, 177, 300. In 1851, Iorgu F. Len§ era cirmuitor la lain-
mita (v. Sam. Pompei, op. cit. p. 182).
10) Ale:candru Len§ este cel n3ai inteligent dintre copiii lui Lens. In 1843 and
e gent ispravnic la llfov, Timcmi scrie ca se bucura de cea mai rea reputatie chiar
trite° tare ca aceasta" (v.Filitii, Domniile romine sub Reg. Org. p. 296). Dregatoriile:
pitar la 6 dec. 4843; serdar, 3 dec. 1844; paharnic, 23 aprilie 1848 (v. Acad. Rom.
ms. 872, ff. 110 v-so, 176, 306). In anul 1848, dupa revolutie, ja parte activa la desba-
terile comisiunii delegatilor boeri i tarani, alcatuita pentru solutionarea chestiunii te-
ranesti, in care sustine cd abilitate i verva, interesele boerilor marl.
Ultimii trei copii sint citati de Lecca, op. cit. p. 547. Elena s'a märitat ca
www.dacoromanica.ro
241
Filip, anume Costache Len, vinde 1) mosia Greci din Olt, ser-
darului Lazar Kalinderoglu 2) al cärui fiu, I. Kalinderu fost membru
al Academiei i administratorul domeniilor Coroanei, decedat In 1913
o conservä si o culfivä metodic, InzestrInd=o cu un inventar deo.
sebit. Actual, se väd Incà, In parcul päräginit,cu brazi ce mor, cu
havuzuri seci,admirabilele statui de facturä clasicä, rupte, ori
pierdute prin hätis ; odinioarg, superbe ornamente red presärate
prodigal Intr'un peisagiu bucolic, de un personagiu pasionat de
creatiile vechei Helade. CItä barbarie s'a %sat, in urma räsboiului
si a democratiei färä ideal, peste fermecätorul decor de la Greci
Scurtà privire asupra bisericii.
Biserica actualä din Greci, inältatä la inceputul sec. XIX de
Elena (Tita) Grecea
nu se termini de zu.
viva In august 1810,
dupä moarfea TiEii,
de nepoat a si flica ei
adoptivä, Elena Ra-
coviceanu. Clädirea
s'a zidit pe temelia
alteia, veche i rui-
natä, care va fi fost
biserica de inceput a
boerilor Greceni dela
sfIrsitul sec. XVI. A.
cest fapt 11 confirmä
piatra de mormInt a -
postelnicului Badea
Greceanu, mort prin
1619, care se afli fi.
xatà supt pardoseala
de sclnduri a prona.
osului. Inscriptia zu.
gr5vii5 dä hramul sf.
Nicolae i sf. Gri.
gorie Decapolitul, ca.
tagrafia pe al sf. Di. Fig. 32. Biserica din Greci.
mifrie,8) lar hramul bisericii vechi pare a fi fost Adormirea.
Coast. ve/ log. Vcicarescu. Au avut 2 copii: Teodor si Elisa. T. VticArescu a avut mai
mul/t urmao (v. /. Fi/itti, Arhiva, arborele Vaarescu).
') V. p. 239, nota 4.
2) Inaintat serdar la 4 dec. 1849, iar paharnic la 24 aprilie 1855 (v. Acad.
Rom. ms. 872, ft. 117, 179 -v-so),
2) v. Acad. Rom. ms. 3530, pg. 109: Grecii, hramu/ si. Dimitrie, de aid, be
www.dacoromanica.ro
242
www.dacoromanica.ro
243
www.dacoromanica.ro
244
ANEXE:
1622 (7131), sept. 30. Gherghita. Raau Vod5, Mihnea intareete m-rii
Dobruea (Vilcea) un rumin, Stoean din Coteana (Olt) pe care fara dreptate
revendicau Neagul, Stan gi CaIota, fiii lui Badea post. din Greci (Olt).
MIstiio Bjiio Io Radul Vvd. i gsdna, davat gsdvomi sie poveleanie gsdvami
stomu matiru glemi Dobruea ideaje est hram Vovedenie Bdte i otu igumen Me-
lentie (!), ca sà fie m-ri un rumin anume Stoean. in sat la Coteana, cu toate buca-
tag /ui pentrucet acest rumin au fost de mosie al m-rii Dobruea, iar dint/ au fost
acum, calugari[i], ei au avut pirei naintea domnii mea/e in divan pentru Stoean cu
Neagul ti Stan ti Calota, feeorii Badei1) posteln[ic] de Greci; ti au venit de s'au pirit
de fatei ti eta pima cum iaste Stoean rumirt /or de motie de in Cotertita. Intr'aceea
domnia mea am cdutat fi am judecat pre direptate si I:ore leage inpreunii cu toti
stiti dregettori domnii mea/e si am adeverit domnia mea cum n'au avut feeori Badei
cu Stoean nici o treabii, ce s'au adeverit cá au fost rumin m-rii de mosie $i au rd.-
mas feeorii Badei de leage si de judecata dinnaintea domnii meale. .Drept aceea am
dat domnia mea sfintei Dobruta cedugeirilor ca set le fie Stoeand ruminu de
motile $i de niminea/e(!) oprealä set n'aibet.
Inaco da neast o Ted71.0711 gsdvami. fi sam receh gsdvami. I pisah Lepadat u
Gherghita.
Msta sept. 30, it. 7131 (1622).
lo Radul voevod L. P. I
(Acad. Rom. ms. 2083, Condica metoacelor ep. Rimnic, f. 125).
1801, ma! 1, [c3recl ?] Elena (Tita) Greceanu da foaie de zostre fiicei ei
adoptive, Elena, la casa toria cu lordache Racoviceanu.
t Iosif episcop Arget, adeverez.
Cu mac" /ui Dumnezeu, foae de zestre ce dau iubitii nepoatii mele Eleni, ce
am flicut-o lath.' de suflet s botezat'ei de mine, pa cele ce aral mai jos, asemenea
dupei moattea mea cele poPrite de mine, care pei anume set aratet iareiti ale ei set fie:
1801 maiu I.
800, adicii oPt sute stinjäni de motie in hotar Grecii; 6 retzoare de vie in Greci
23 su flete de tigani; 5 vaci mari; 6 boi mari; 8 efe fettedoare cu arraisarul lor. Lo-
cui din Slatina tot.
Cele poPrite pentru mine cit voi ti-di duPti moartea mea sit rdmede lards
fiicii mea/e, Elenii nepoatei-mii:
800 at/ice" opt sute ipac stinjäni de motie in Greci; hotar[ul?] mosii Beircd-
nettii, jumeitate al mieu, jumdtate a/ sora-mii Ilincai partea mea cit sA va a_
lege o dau nepoaa-mii Eleni. 6. adicei pase rem/Dare de vie ipac in Greci 23 suflete
de tigani $i citi sá vol. mai prdsi ; 31 capete de cai $i citi sá vor mai preisi.
Sculile :
adicii unul harhai de& aur cu diamanturi cumpeirat cu t/. 600, adicá pase
sute ; I ine/ dà aur cu trei diamanturi cumpärat cu tl. 80; 1 ine/ del aur Cu diaman-
turi tl. 70; I ceasornic tumbac; 1 ined da' aur anticá cu tl. treizeci; 2 Porumbi dci
aur cu diamanturi cu tl. 80.
A rgintlirii:
adial dood sfinte icoane inbreicate cu argint; 1 engo/fiu de argint, adicd-
unu/ ; 1 tas de argint; 1 farfurie dei argint cu lingura ei; zarfuri dà argint; / ibric
de cafea, de argtnt.
www.dacoromanica.ro
245
www.dacoromanica.ro
246
porcariu" cari nu Pot Primi inset carte de blestem. Cretuleasca aduce 7 martcrri
printre cari e unul de 100 ani. Primesc blestemul.
Marin pitaru.
(Acad. Ram. ms. 4915, ff. 102-105).
1813, aorilie 8. Buourepti. Anaforaua boerilor velivi privitoare la jude-
cata dintre serdAreasa Maria RAtescu-Pitesti, cu Atanasie Racoviceanu pentru mos-
tenirea Elenei Racoviceanu.
,,...La pricina de judecata ce curge intre dum-ei sArdAreasa Mariea RAtescu Cu
Athanasie Racoviceanu pentru periusiea räposatii fii-sii Eleni ce au Vinut intru ea-
sätarie à Gheorghe feéoru bunu nurnitutui c/ucer este trebuintli a veril la judecatet
Costandin RAtescu biv 3 /ogt. dela Slatina sud. Olt, scriitorul dietii Eleni i popa
Vasile duhvc ot schitul Grecii i popa $tefan ot Mierlesti i popa Dumitrasco ot
Silive 9i popa Tudorasco ot Greci ce sint iscci/iVi in diatei fije Mind au dat in-
Potrivel marturie in scris la meina särdäresii»... Cer sei fie adusi /a divan. Costandin
Filipescu, vet ban; Dumitrapco Rac[o]v. vel dvcrrini]c; Radu Golescu, vel dvor[nilci
1813, iunie 23. Bucuregti. Anaforaua velivilor boeri in pricina de jude-
catA dintre serdAreasa Maria RAtescu-Pitesti si At. Racoviceanu-Slatina.
Prea incilfate Doamne.
Pe aeastei a/Aturatd a/egere a dePartamentului nerämäind odihnitcl Mariea RA-
teasca, din iuminatcl porunca mit-rii tale orinduitul zapciu d-/ui vel hatman, au a-
dus-o i inaintea noastret prin vechi/ Alecul fiiu/ seat, fatei cu TAnase, clironom rA-
posatului cluarlui Dieamandi Racoviceanu, unde zicind vechi/u1 Retteasceii cd dieata
ce aratcl Rinase cd ar fi a fie-sui E/enii este mincinoasci, cerind sei se aduca aici rnar-
turii ce sint iscAlifi intr'insa, ca sei cerceteze dcl este adevaratei sau mincinoaset pre-
cum i-au dat ei inscris. S'au fi trimis dupá anafaraoa noastrci, mumbafir cu lumi-
nata porunci/ incirii tale de au adus á acei marturi aici, anume: popa Vasile duhv.
i popa $tefan i popa Dumitrasco i popa Tudorasco fi Costandin RAtescul biv 3
/g. pe carii trimitindu-i cu pitacu/ nostru /a prea sfintia sa pärinte/e mitropolit, ca
preotii set dea credintei inaintea prea sfinVii sale supt infricofat b/estem i afurisenie
cum fi RAtescul set priimeascet jureimint de s'au f acut dieata chiar dupet vointa fi in-
viiViitura Elenii fi dei era cu mintile intregi sau este fetcutei dupa invciltitura a/tora
leir de ftirea ei, # de au fost ei toti de fatii cind s'au scris diata # cind s'au- cetit
inaintea RacoviceancAi sau au fost numai unii dintr'infii fi alfii au iscalit pet urmit.
$i am priimit reispunsul Prea sfintii sale in scris, de/a 24 ale trecutului mart., cum
cd intiiu au ordnduit pci eclisiearhul dá au sfectuit pa marturi duhovniceste, ca set a-
rate adeviíru/ Carele ducindu-i in bisearicli au arcltat preoVii, insa popa Vasile duhv.
i popa Dumitrasco, ca chemari fiind, hue° miercuri dimineava, la casa riiPosatii
Eleni ca set faca maslu, au stittut afara îná asura prinzu/ui, iar in casa la bol-
nay& era socrul i soacra i sovul sAu çi Costandin RAtescul; apoi sPre prinzu, cind
era sei sa duca preoVii fiind gera, i-au chemat in casa, unde bolnava era cu/catti. Au
zis Rettescul duhovnicului sei o intrebe pentru dieatcl rAclicindu-o sovul ei i soa-
crA-sa o linea pfi brave, cAci nu putea sA stea, pe care au sprijinit-o i duhvc. de
git si de o mink iar bolnava fiind biruitA de slAbiciune isi clAtea grumazul in
toate pArvile, au intrebat-o duhv pentru dieatA fi pentru o tigancii de/a schitu Grecii
ceea ce au grclit n'au putut duhovnicul infelege; apoi nemai putind bo/nava a sta
rcidicatcl I'au culcat, atunci au citit Ratescul dieata intru auzu/ tuturcrr citi era in caset
fiind scriscl mai nainte cit s'au aflat preotii afar& Dupii aceea sosind i cei/ati doi
preoti pop5 $tefan si popa Tudorasco, fiind chemati tot pentru maslu, de iznoavii
s'au rizal citit dieata tot de Ratescul aflandu-sa ceite patru Preofii inpreuncl cu boer-
nafii ce set aratcl mai sus. Preofii au zis cit bunci iaste dieata, dar fiindcá ei n'au au-
zit grail din gura bolnavei nu o iscedesc; lar cluceru Racoviceanu, socru recposati.
www.dacoromanica.ro
247
i soful ei le-au zis sa o iscaleascei, cei nu vor avea nici o ipricind; preotii, din pros-
tia lor i de rusine, au iscalit-o. Au mai aratat popa Vasile duhv. i popa Dumi-
trasco, ca bo/nava zacea culcatd biruitá de slabiciune cariea ii da aPii cu /ingura
ca era fdr de giaia bind sambata cind f 'au dat sfarsitu/. Care aece ardtare a /or
au rairturisit-o l inaintea pea sfintii sale prin blestemul ce le-au dat $i in frica lui
Dumnezeu, cel este adeveirata. lar Ratescul au dat tacrirul in biserica, cd /-au che_
mat clucer Racoviceanu ce sá facel dieata 7101 unde au si mersu marti seara,
dar nimic pentru dieata n'au vorbit Cu bolnava ; iar a doua zi, miercuri dimineata,
vazdnd-o cu varba stricatli i-au zis pentru dieatel, iar bolnava i-au aratat pe beirba-
ta-sau, zicind cá /ui i le /easel toate, lar Reitescul i-au reispunsu cá nu este cu cale
precum zicea, cl trebue sei se faca' trei peirti: una pentru staler, alta rudelor ei
alta barbata-sau, ja c/eltind Cu capul i-a zis sei faca cum va $ti asa au scris
dieata precum sei vede. In urmel cheminei pe preotii in casa, asupra prinzului fiind,
le-au zis sei intrebe pe bohlava pentru dieata pa care $i intrebindu-o pentru suflet cum
au putut ar fi r eisPunsu cum cdii lasei asupra socrit-seiu, areitind cu degetul, ase-
menea pentru tigancele dala schitu Grecii au zis sa le ea pa toate, dar duhov-
nicu/ n'au putut inteilege $i a§a citind dieata mai sus numiti/or doi preoti i celorlalti
doi, dupe"' ce au sfirfit, i-au pus de au iscellit. Au mal zis Ratescu/ di in vreme cind
au venit preotii, bolnava era biruitil de shIbiciune. S'au intrebat Rd tescul de au fost
moarta cu minti/e intregi cind au scris el dieata fi au zis di nu stie, insel acestea /e-au
marturisit Reitescul prin graiu, iar juramint au zis al nu priimeste. Mal virtos Pen-
tru perdu/ de au fost moarta cu mintile intregi la faerea dietii, cu totu/ s'au aPelrat
cum cd necum jurclmint nu priimeste, ci nici zau» nu poate zice, aratind preo sfin-
tia sa, cei la incredintarea preotaor i marturia Ratescului au fost fatel atit orinduitu/
mumbasir ce i-au dus acolo cit $i amindoai prigonite/e parti.
Deci dupd areltarea ce au flicut cate patru preotii atit in bisearicii, cit inna-
intea prea sfintii sale pdrinte/ui mitrapo/it, pi-in b/estemu/ ce le-au dat $i in frica lui
Dumnezeu i dupá meirturia s chear a /ui Costandin Ratescul, scriitoru/ dretii, dove-
ca aceastei diata la care sa rifizima Tanase, s'au facut cind Elena era birutel
de boa/ft r neputineoasei de a greii si a inviita sa i sei scrie dieata, miming cu totul
a fi netinutá in seamel acea dieatei ca o hirtie nescrisel $i si o mosteneascel mumei-sa,
Mariea Raieasca, carea va ingriji si va face fi pomenirile, iar Tanase, clironomul
Racoviceanului, are sa ea din periusia Elenii a sasea parte pa obrazul lui /or-
dache Racoviceanul, sotul Elenii, inset in bard sau in lucruri migatoare, pentru cad
au trait lordache cu sotiea lui Eleni (!) mai mult da zece ani; asijderea are sei ea
Tanase $i prisosu/ tiganilar i al vitelor dei zestre ce va fi sporit Peste foae i cheltu-
eala pomenirilor Eleni ce au facut-o Racoviceanul, bez (=farii) cheltueala pogre-
banii, care este a luirbatului i ti. 800 datare cu zapis ot /t. 1800 iunie 2, de sint ani
12, ce au avut sa ea clue. Iamandache Racoviceanul dela Tita Greaanca, matusa
Elenii, pentru care datorie mdcar cii zice Alecu Reitescu cá n'ar fi buna, dar zisa lui
este hard cuvint, pentrucei duPet pravilel numai pina in doi ani Poale sei-§i desfaime
cineva zapisul de datorie lar nu mai mutt, ci este datoare clironoama sá plateasca
ace§ti bani lui Tanase. lar pentru un loc de casa de aici din Bucuresti i pentru
o mosioara dupa Plapcea, sud. Olt, ce zicea Teinase c'ar fi relmas de la rapt. Dra-
ghicean bite 3 vist , beirbatul Titii cerea et a le mosteni pa obraz tatine-sau Ia-
mandi Racoviceanu, fiind nepot da hate, retspunserei Ratescu cd locul din Bucuresti
nu-I sae care este, iar mosioara dupa Plapcea, insusi Draghiccan traind, au In-
chinat-o la schitu Greci $i al Draghicean, pa mult putin rarnasul lui ce I s'au af tat
la moarte, au /cIsat clironoamcl pa sotiea /ui, Tita, pi-in dieata, care dieatel relmelind
la Elena fi dela Elena la Racoviceanu, ar fi fi vazut-o meal& Nicolae Gigartu /a
Rowse. S'au adus Gigelrtu/ irmaintea /wastrel $i ardta al n'au vazut dieata la Ta-
nase, ci un asezamint, care asezamint aratindu-I Tanase, sa vazu cu It 1779 iuli
www.dacoromanica.ro
248
www.dacoromanica.ro
249
VII. 1814, /ante 30. [Pitesti ?J. SArdireasa Maria RAteasca se plinge lui Vodi
cA de 3 ani se judeci cu Tinase Racoviceanu i de 8 luni atteapti ca acesta sit
faci apelatie" ti zadarnic. Cere si se intireasci anaforaua velitilor boeri.
VIII. 1816, mart. 31. Platinal. Atezimintul dintre Titnase Racoviceanu
Alecu Ritescu, biv vel tetrar, pentru rimasunk. Elenei Racoviceanca.
Dat-am cred:ncios zapisu/ mieu la mina dumlui biv vel titilar] Aleco RA-
tesc, cuscret-mieu, cum set s stie cd pentru judecata ce avant intre noi pentru zestrile
reiPosati sorii dumisale Eleni Racoviceanca, meicar de am retmas
amindooll peirti/e nemu/tumiti pet anaforaoa dumlor ve/itilar boeri, ce s'au dat pentru
priena aeasta am socotit fi am hotdrit ca mai bine sit facem intre noi o Pace fiind
lui Dumnezeu mai p/eicutd... ne-am afezat ne-am introit adicet chip& ce vom face
teslim dum/ui cuscrului Aleco toate rdmasurae rclposatei sorii dumsale. set aibd fi
duiraui am da, inset:
Din toate zestrile a sasea parte, inset in bani sau in /ucruri mifceitoare.
Asemenea dea tPrisosul din once se: va fi sporit, inset prisosul in na-
turd sei mi-1 dea.
Asemenea sei-m mai dea fi tl. 800.
lar Ion Sucitu tiganu de va fi zapisul danii bun, sei aibti a mi./ da jâ acela.
Che/tue.ala pomenirilcrr. Me-au mai hdreizit d-lui actsta, aclicd din 46
suflete di tigani ce sint in foaea de zestre sci set' scazei 4 su flete ce le-au vindut
posata sara dumlui, care sei ramie asupra d-lui fi din citi va rerminea sci aibei a-m[i]
da dum-lui a saseo Parte tot in bani. (SA i se dea ti a tasea parte din motii tot
in ban».
Athanasie Racoviceanu, adeverez.
am scris eu cel mai jos iscáiit cu zisa dum-lor fi sint martur.
loan Raco[vdceanu, biv treti /ogt.
(lntetrit fi de :) Grigorie Rail, vei batman.
IX. 1816, aprille 19. [Pite;ti ?1 Maria RAteasca serdireasa se plinge lui
Vodi pentru cotropirea ce s'a ficut la ei, Greceanca qi Bin-dine asca, de sib.-
darul Petrache Argintoeanu fi slugerul Ghearghe &Ilan ti roagi si fie chemati nu-
mitii de citre ispravnicul judetului la fata locului cu zapisele ce vor fi avind"
pentru sforirea mo$ilor. Propune hotarnic pe bit, vel pitaru/ Nicolae Rcitescu.
X. 1817, martie 12. [Pitesti 11 Maria Rectescu, mama Eienei cisitoriti cu
Icrrdache Racouiceanu, se plinge Domnului contra lui Constantin Reitescu, care di-
ruind la cisitoria tinerilor o vie in Slatina, dupi moartea Elenei a pus stipinire
pe vie, stricind darul ficut. Cere dreptate.
Xl. 1817, /wile 4. [8ucuresti]. Anaforaua divanului in pricina dintre Maria
Reitescu, Alecu Rettescu tetrarul ti Teinase Racoviceanu, fratele lui Iordache Rac. so-
ul cári au trAit mai mu/t de 10 ani fir de a face copii, au murit intii Elena
de sint 4 ani trecuti, apoi paste case seiptamini au murit beirbata-sclu Iardache Ra-
coviceanu al citruea clironom este mai sus nurnitu Tcinase Rac. frate/e vitreg al /ui
Iordache". Se citeazi anal. din 1813 ti atezimintul din 1816 pe care il calci TA-
nase Racovic. de au pus vinu fi rachiu pe la ccirciume" ti nu vrea si dea multe
lucruri Ritescului, dea via iticratd nu piinci de mcircicini fi i-a stricat T cinase
peste 2000 copaci; vorbette ti de o butcd a Eknii, din care Tanase i-a luat fierul
fi fi-a fcicut el una nouei . cum fi varul de la bisericii l-au luat insusi Tiinase fi
/-au ceirat acasci". Petreftii, nepotii lui Dreighicean, erau copiii surorii /ui Dreighicean.
Boerii cer si se respecte aranjamentul ti semneazi : Mihalache Manu, vel logt.;
Grigorie Baleanu, vel dvorc.; Costand. Calkarh, vel dvor. ; Necolae Golesc[ul,
vel logt.
www.dacoromanica.ro
250
X//. 1819, lunie 30. [Greci P]. Adeverinta lui Ghervasie egum. sch. Greci,
datA la mina sAtrarului Alecu RAtescu privitor la mosia schitului.
1824, august 30. Fiji rAposatului seirdar Toma Reitesc, adeveresc di Da-
miana monahia, striimoasa lar, a dat mosiile Grecii si BArcAneasca fu-sei Tifii
Greceanca qi ea a dat-o Elenii, sora lor, sotia lui Icrrdache Racoviceanu si frate cu Teinase
Racoviceanu cu care multe judecafi au avut rcitoosata maica noastril, siirdareasa Ma-
ria Rateasca". Vind mogia Grecii si BArcAneasca in sum5 de 1964 stj. lui Filip Lenj
postelnicul.
Iancu Ratescu, Costandin Ratescu, D-tra che Ratescu, Pavlache Altescu,
Grigorie Ratescu, Nicome Ratescu, adev. D-trache TOD liceanu, sArdar, martur".
1824, noemvre 22. [Bucuregli]. Grigcrrie Brincoveanu cAtre fratii Riitescu
care-s siliti sä vindA mogia Grecii Beirciineasca, pentru askoria surorii lorve-
cine cu mosia mea Ipotestii", cere sl se facA o notahotArnicie i sA se repare im-
presurarea ci s'a ficut de ei in trecut. RefusA exercitarea dreptului de protimisis
in vinzarea ce acegtia au fAcut biv vel post. Lenj.
La leatul 1825, apnlie 28, aflindu-mA eu Iancul Colgeac haleamuhur-
dar la mAriea sa prea inAltatul nostru domn Grigorie Dimitriu Ghica Vvd.. am fost
ostenitori pentru pecetluitul a patrn condici, din care aceasta este una, coprinzà-
toare de mosii i alte acareturi ale dumn[eallui biv ve/ postelnic Filip Lenciu, epis-
ta tul agii, precum sA vede inapoi i pentrucA printr'a mea silintS cu luare aminte
am pus gi pecetile bune, Ur de a egi vreuna mAnjitA sau intunecatA, sAvArgindu-le
chiar inaintea mArii sale si ca pentru un sinet ce are sA fie dupA vremi vAzut spre
a fi gi eu pomenit de cei ce cu luare aminte vor privi, m'am iscAlit mai jos.
lancul Colgeac.
1825, noemvre 29. [Greci]. Adeverinta lui Silvestru eg. schitului Greci
cA s'a multumit pe hotArnicia mogiilor Greci gi BArcAneasca (Ms. 4915, f. 105).
X V//. 1825, decemvre 8. [GreciP] HotArnicia btu clucerului za arie loan $1ir-
blinescu pentru mogiile Creci fi Bcirciineasca, unde apar interesati : Fi/ip Lenj, Safta
Izvaranca, slugerul G. Bcilan cu tovarAgii lui: Hristodor Ghiorghiu Gheorghe Cos-
stazotul Silvestru eg. schitului Greci. Se citeazA hotArnicia unui pitar Nico/ae, f5-
cutA la 20 dec. 1809. in BAranesti avea proprietate gi un Chita Racoviceanul"
d'avalma cu Petre ba.scihodor, care o aves de zestre, fiind cumnat cu Racoviceanu.
Se amintegte gi un zapis din 16 mart. 1811, dat de Petre bascihodor sotia lui
Elena Viisoreanca, prin care fac schimb cu Const. Izvoranu, care le clà, pentru mo-
sie, o vie in dealul Pitegtilor. In anul 1814, Elenca V. apare cu un alt sot, Ianache
Danache.
(Acad. rorn. ms. 4915, f. 106. Toate actele anterioare sint in acelag ms.).
(Se aratA cA au fost transcr;se de Chirifii dasccil slovenesc dela scoala dom-
neascá ot sf. Gheorghe").
28.
Insemnäri relative la schitill Greci.
Putin mai la n. de satul Greci se af1á un. altul Inchegat de
vechii cläcasi, pe 111.10 schitul fundat de boerii Greceni, care sat
pästreazä azi amintirea acestei chinovii dispgrute, numindu.se
Schitu Greci. Data intemeerii acestui asezämint cu hramul sf.
www.dacoromanica.ro
251
www.dacoromanica.ro
252
www.dacoromanica.ro
253
Printre cArtile existente azi la Schitu Greci, citez: APosto/u/ din 1784 cu In-
semnarea, din 30 august 1785, cá e al schitului ot Greci" i reromanda(ia curentA de
a nu fi furat, tnsotita de infiordtoarea afurisanie. Isettleste si un erban logot.";
Octoihul tip. Bucuresti In 1792, cuprinde: Acest octoih s'au dal la s.hitol Greet at
sfmtei mfr., ca s sA, pomeneasek la rAposati aceste flume: Grigorie arhiereu, Cosma
arhiereu, Teodcrra monahia, Stanca.., cu tot neamut". In alta parte ronitd logof.
serie de un cutremur mare, intimplat la 5 nov. 1821; Cazania, farl coperte, clonal&
la 15 martie 1823, scnitului, de: Dumitra sin Din Damian, Adam brat (.--frate) Dan,
TAnase etc".
') Arh. Stat, Mitropolia Buc. pac. 242, netrebnice. Scrisoarea relativa la schim-
but unei tigAnci.
4) v. anexa II din cap. 27 al aceslei luarari.
v. V. A. Urechie, Ist. Romlnilor, v. XII, p. 32; cf. Arh. Stat. Mitropolia pac.
111/29. netrebnice (regeste): 4820, iu/ie 30. Ana foraua mitr. Dionisie catre domn, cu
IntArirea domneascA, cerindu-i a se orindui cercefflori la neregulile faphrite de Cher-
vasie, igum. schitu/ui Striharet fi Greci" 1820 sept. 12. Jalha lui Nicolae sto/nic
$t. Locusteanu stolnic (ispravnici), catre doom relele purtAri eg. dela
Striharet", apoi: Raportul lui Const. Isucrranu 5i altul, catre isprAvnicatul de Olt pen-
tru neregulile ig. dela Striharet i schitu Greet".
Acad. Rom. -ms. 660 f. 244. Alta' catagrafie din 1811 serie despre biaerica
din Schitu Greci ca a fost prenoitet /a 1830.` or. Acad. Rom. ms. 723, f. 328).
www.dacoromanica.ro
254
www.dacoromanica.ro
255
I (=si) acesie mai sus zise pomenite ale sc. Grecii sud Olt s'au dat spre purtare a
de grijez. lui Ca/istrat ierodiacon, ce s'au cedugetrit acum, randuindu-sa ca igu-
sei fie
menaf. 1775. ghen. 15.
Lipsa din lucrurile schit. Grecii in zilele igum. Roman dupla] aratarea popi
Barbului: 2 ceildeiri mari, / cad. micet, 1 tigae de anima, 1 sfredel, 1 cantar, 1 bou,
1 gonitati, 1 tweed, 10 stupi.
S'au fetcut paruncei la protopopii din Te/leorlm[an], ca sá apuce pe dieacon
Stan ot Recea, ginerile pJpi Roman, fiindcei in casa lui au murit, ca sci le fripli-
neascet, jar de va (rum cam§ a reispunde set-I trimeatei aici i cu scrroc pcinted la
sfeirOt lui ghenar, sau set le inplineascei sau sei trimitei psi diacon aici, f acand
tare i pentru anutul [luil Roman intr'acui miná au ramas",
(Acad. Rom. ms. cit. f. 97).
N. 1816, Schitu Gred. Pomelnicul ctitorilor schitului Greci si al mai mul-
tor familii de preoti i mireni dela Schitu Greci i alte localitati.
Incepe, in p. 2. cu insemnarea din 1816 a unui ancmim, care scrie ca a f ost la
Bucuresti. Mai jos. pomelnicul unui Dumitru, din 1820, nov. 5; apoi: Pomelnicul lui
Vintila Ungurean, 1817, p. 3 §i : Filimon, Ion brat Filimon, p. 4; Oprea Varzariu;
Dobrin sin Voinea ot Greci, 5; Pomelnicul popi Barbul.Vii: Barbu ereu, lvana e...
Mar a, Marinu, Tudor d[teacon], Balasa... Gheorghe ereu, Ioana e... Cerna, Criata,
etc. Morti: Gligore ereu, Ilinca e..., Stanéu ereu, Flor[i]ca e..., Badea sin Dinu
Vieru, p. 6; Lazar Ungureanu, 7; Ion Flacau, uncheag Toma Ungureanu, 8; Toma
Bulea. Radu Ungureanu 9; Ion Codreanu, Nicolae sin Ion Roman, 10; Avraam,
Maria Vacluya, 11; popa Ion ot Cor[e]ana, p. 12; Simtion Ungureanu ot Greci,
postelnicu Ionita, Stancu sp5taru, 13; popa lui Vasile (printre mor(i:Nicodim mo-
nahu, Florea erm, Barbu ereu), CrAstea, 11; popa Stancul ot Balfinesti, juponul
A[niton ot Mierlesti, 15; Ton al Mihalci preotesi ot Icoan[a], Stanca vaduva, 16;
popa stefan ot Mierlesti, 17; popa Dumitrasco fevr. 25 (vii: Costa ereu,
Sarban erod.; morfi: Mihai ereu, Tudor ereu, Stanu ereu, D-trasco ereu, Ioanu
ereu, Carstea e. , Ra iu e...; Parvu ereu), 18; popa Tudorasco ot Greci (/a mcrr(i
Rafaila monahu), 19; popa Oprea ot Valcele, 19; Costandin sin Ion tiganu, 20;
Ioana lui Pavel ot Schitu Gr, , 22; Gligore sin Duta ot Sc. Greci, Mariea yacluva,
23; Dragomir, 24; .toean Sarbu, 25; Ion sin Anghel, 26; Ion:brat Cos,. tig.-1816,
aprilie, 6pp. 27-8; Stan, 28; Tfinasie Rotariu ot Greci, 29; 1. Boiangiu ot Cra-
iuya, jupan Costandin, 30; Mariea ot Valea Calului, 31; Rada ot Coveni, Stancu,
32; Nic. Ungoreanu, 33; Blagu zet papi Vasile ot schit, 34; Vladucu ot schit,
Florea al Diti, 35; Ion brat Vlad vatafu, 36; Marin ot Catane, 37; Stancu spA-
tAru ot schit, 38; Tudor, 39; Dobre ot schit, 40; Lazar Rotariu ot schir, 41; la-
coy sin Vlad, 42; Badea Pan duru Olteanu, 43; Petco Tamacu (?) ot Bucuresti
(1820), 44; PAtrasco scutelnicu, mos Dobrin, 45; Ion ot schit, 46; Ion sin Andrei
Ungurean, 47; Badea ot lzvoara, 48; Mihai 49; Gh. Geru, 50; Ion sin Lazar, 51;
mos Dima, 52; Gheorghe ot Mosteni, 53; Radu, 54; popa Tudorii ot Mosteni,
(1826, iunie). Morti: Carstea ereu, Tudora e.., Mihai ereu, D-trasco ereu, Stanca e...,
Radu e...), 55; post. Nicolae ot Coteana, 56; mos Stan ot Mosteni, Dinu Lisanu,
57; Barbu ot Greci, 58; Preda Cfiramidariu, Stan sin Dima, 59; Toma ot Greci,
(1828 nov. 8), Pfirvu ot Mosteni, 60; Tur (?) ot Stoiceni, Nic ot CrAtanari, 61;
Draghici Gabunea, Mi[e]rlesti (1829), 62; Barbu BAcu ot Sarba[nesti] (1830 decv.
II), 63; Adam Tunariu ot schit, 64; D-tru sin Marin Negret, 65; Ion Turianu,
67; trei insemnari ale log. Ionita, 68; Marin, 69; Florea, 70; pomelnicul papi Di-
cul dela schit (printre vii, Varlama ermonahii; iar pintre mom: Matei erei, Nas-
tasiea monaha, Ghermano erm.; Mitrofan erm.; Sanda ereita, Roman erm.; Dra
www.dacoromanica.ro
256
gomir erei, Apostol e.., Neagoe e.., Teofilact erm., Parv erei, Vlad erei...) 71-2
baba Mariea ot schit, 73; . . . 74-5; D-tru sin T. Ung. 76; Dan Ung. 77; Cost
din Lita, 79; popa Oprea din Creteni, 80; preoteasa Ilinca ot Mogteni, 81; capi-
tanul Enug 82; (gtiri despre Tudor Vladimirescu de Serban log.); pomelnicul
titorilor, 83; Draghici Becheru, 84; protopopul Gheorghe-Mogteni, 85; Dice' Po-
pescu, (printre vii gi Diicu erei), 86; Stroe Ciocmata, 87; Stancu sin unchiai
Dobrin, 88; Bratu, 89; Savu Margineanu, 90; G. Ciobanu, Coman dela Raginari,
91; Din[u] Barzoi, 92; Iosif brat Blagu, 93; Patragcu cel mare, (1828, mart. 22),
94; Radu din Lita, 95; Ion sin Vladu, 96; Radu sin unc. Do brin, 97; G. Gra-
&Darn, 98-9; Florea tig. 100; protopop Nastasie, coconul Enachie, 101; Stoica
tig sin Pavel, 102 (1824, prier 3); Marin ot Catane. 104; Luca Ung. ot Greci,
105; Pfitragcu 106; G. Rotariu 107; Stefan . . , Grig. sig. ot Turiea, 108; Andrei
Murgulet, 109; Stegaru.?) Marin ot Mogteni, 110; D-tru brat Tudor, 111 ; Dobrin
sig., loan tig. ot Didigti (1824), p. 112; Ion sin Sandu, Nita Ciobanu, 113; Ana
G. Ung. ot Greci, 116; Radu Ursea, 117; I inca ot Voicegti, 118; Ion Ung. ot
Greci, Ioana vacluva, 119; Sarbu, 120; Mincu ot Balanegti, 121; (insemnarea lui
lonita log , 122).
29.
Biserica de lemn din Ihäneti.
In anul 16351), mai multi locuitori din satul Ibänesti (Olt)
Isi vand pär¡ile lor de mosie, unui boernas, Radu-Piscotan, fiul lui
Manea post. Piscotan, pe care In 16242), 11 Inalnesc ca proprietar
de pgmant in satul Cre(i. (Poboru). Radu Piscotan avea si un
frate, Manea, care Bind un ora sterp i fárg copii, Isi inchin5
partea lui de mosie jumgtate din .,3 funii sí o cezvIrte", ra=rii
Seaca (Musetesti)8). Cu acest Manea au judecata la divan, pena
tru. Omani, o jupineasä Anca clucereasa, sotia luí Radu clucerul,
si fiii acestora: Dumitrago i Paja 4). Cum mai ilrziu apare, prin=
Lr posesorii krupului de mosie lbneLí, i m=rea BrIncoveni (R-ti),
cu treí funii färg o cezvirte` 5), este probabil ca acesie funii
fi fost Inchinate Brincovenilor de urmasíi acelui Radu clucer.
4) v. anexa II. Un alt act din aunt 1634 (v. anexa I), pomenegte de ruminii fu-
giti" din mai multe sate ale Covara, printre care este citat gi un sat /beinefti.
CUM in toata Muntenia gi Oltenia dictionarele (v. Frunzescu, Diet. p. 242) nu dau un
alt sat Ibanegti, cleat acesta din Olt, ar urma ca inainte de 1635 acest sat, sigur o parte,
era in stapinirea Govarii.
cf. aceastei lucrare, p. 106,
v. anexa IV i N. Iorga, St. gi doc. V, pp. 181-2.
cf. anexa III. D-I Fi/itti considerä pe acest Radu clucerul, ca liu al Maid
cedugarita ot Procrroci". Papa, unul din fili lui, a avut din casatoria cu Mana Bad-
ceanu, trei copti /ardache, Preda gi Papa. Primii erau morti In 1696. Freda este cu-
noscutul cäbitan Prooroceanu" spinzurat de Brincoveanu (v, Arh. Olt., 32-3, p. 274,
nota). In acest cae Radu nu putea fi decit tin vitreg,aci Maria alug. n'a avut urmagi
din trupul ei (v. Cr. C. Tocilescu, in Rev. pl. ist. arh. i fil. an. 11(1884), pp. 209-14,
doc. din 17 iunie 1600; 1. Minen i L. T. Boga. Cum se mogteniau mogiile In Tara
Romlneasca pina la slirsitul sec. al XVI-lea, lagi, 1933, p. 39).
v. anexa 1V.
www.dacoromanica.ro
257
r':.,
www.dacoromanica.ro
08
IncePutu biserici la anul 7294 (1785), noemvrie 8, zugreivirea
al doilea la 1833. Aceasfa represintä o sinfes5 a primei inscriptii
distrusä la reparatille mai tirzii. Dedesupt urmeazä inscriptia
mai nouä, care spune : 4. Aceastei sfeintei si dumnezeeascci bisericei
s'au fost feicutu de mai nainte de mosili] nostri la anul 7294 (1785)
si la anu 1833, octomvrie 13, s'au reidicat Pe temelie $i s'au si coPe-
rit. a acum in zilele prea lurninatului nostru domn Carol cu
blagoslovenia Prea sfinfiei sale si la anul 1877 s'au zugreivit
si s'au infrumusefat precum set.' vede Pe hramul Adormirea Preacesti
cuvioasa Paraschiva, sf. Dimitrie, cu aleretura si mai multá dare a
d.lor Cost. Mari nescu, Meirin Musuroea Ion Staricu si cu aju-
ton,. celorlalti ctitori. Zugravi Dozeisti, plasa Oltul de sus, judetul Vlei-
cea (!): Ion Radu, Rie, Marin. Anul 1879, avg. 24".
In interior, pe peretele sudic al- pronaosului, se väcl zugrivite
chipurile ctitorilor renovatori : durnnealui Costandin Marirtescu,
solea Ioana ; dumnealui Marin Musuroea, sotia ". Presinfa un
deosebif inferes imbrkäminfea acesfor ¡irani evlaviosi, cu cojoace
scurfe si pline de inflorituri alese, in special cele ale femeilor
(fig. 38). Resful picfurii In infregime pe lemn e plin de sfingicie
si naivifafe: decor de arbori si scene biblice.
..
www.dacoromanica.ro
259
1) Documentul s'a .emis in 7iva de 3 noenwre, duph cum reese din regestul pu-
blicat de Aricescu, Rev, ist. a Arh. II, p. 112, no. 2286.
www.dacoromanica.ro
260
/ui Piscotan mosie in Ibcinesti, partect Dragnei, muerea lui Vlad, moftenirea ei de
zestre, pentru cá a cumpcIrat Radul Piscotan aceastei mofie mai sus scrisd dela Dragna
din Ibeinesti, fiica Pirvului drept 1600 aspri gata si cu za pis de vinzare. i iard a cumpd-
rat Radu/ Piscotan mosie in Ibeinefti din partect lui Tudor logofAtul Boandfir, jumii-
tate de funie de peste tot hotarul, dela nePotii lui Tudor Boanddr anume : Manea fi
iar Martea din Ibemesti drept 1600 asPrri gata $i cu irscris de vinzare. i iard dela
Neagul din 'Mufti o Parte de mostenire drePt 600 asPri gata. Si iard o parte de
mosie din lbcinefti dela Neagoe, fiu/ /ui Tudcrr logofdtul, drept 'lard o parte de
mofie trei funii $i jumdtate de preste tot hotarul drept 1000 aspri gata. i iard a cum-
peirat Radul Piscotan mosie in .Tbeinefti jumettate de funie de Peste tot hotarul dela
Pirvana, fiica lui Aldea drept 1600 aspri gata. $i iard a cumpdrat dela - - - din
lbeinesti fi de/a Dumitra mucrea /ui Dragomir Turcul, drept 700 aspri gata, ccici a
dat cearei la moartea bdrbatu/ui ei, Dragomir, drept acest ¡net de asprele mai sus scrise.
Si jar& dela Dragomir CAlAravul, mote in Thcinesti ce a fost - - cu ai ei frati. &apt
1000 aspri gata fi cu inscris de vinzare - - iard a cumplirat Radul Piscotan,
mosie in Pula v in judetu/ Oltut, unci fdlcea de loc pentru stupind dela Manea fiul
lui Tudor NAnoiul din CAzAnevti drePt 1200 asbri gata. Si iard mofie in Pulasi, inset
din partea Buciumavilor cloud. peirti - fi din deal $i din sederea satului fi de peste
Olt, veri cad sei va alege dela Buciumafi din Pula# drept 2000 aspri gata fi cu in-
scris de vinzare Si iarci mofie in Pulasi dintr'o funie, jumcitate rig peste tot hotarul
din - - din federea satului dela Dobrana fi dela fu i ei Radul vi Vladul din
Pulavi, drept 1200 aspri gata # cu zapis de vinzare $i au vindut de 'a lor blind voe, feud
nici o sild. Drept aceia am dat fi domnia mea, Radatti Piscotan, s/uga domnii mete,
ca fie mofiile mai sus scrise moftenesti, /ui fiilor /ui fi nepotilor fi strcinepoti-
lor /ui in veci fi de nimenea set TM se clinteascd. Iatcl fi marturi a afcizat domnia
mea : pan Hriza, mare/e ban, pan Mihai marele spatar, an Ivavco mare/e dvornic,
an - pan Vasilie marele sto/nic, pan Buzinca mare/e comis, an Vucina ma-
rat paharnic, pan Costandin marele Postelnic. i ispratmic marele logofett. Si eu Tu-
dor gramaticul am scris in ora,su/ Bucuresti, luna noemvre - - in arm/ 7144 (=1635).
www.dacoromanica.ro
261
Costandin vel post. $i ispravnic jub. Udri,te Nfisturel vt. log. $i am scris eu, Soare
/cog. in Brincoveni...
(Arh. Stat. Brincoveni, pac 10, doc. 8, apud Rev. pt. ist. XI, pp. 303 4).
IV. 1825 octomv. 20. Slatina. Porunca ispravnicatului de Olt ditre Cos-
tandin RAtescu, treti logofdt, ca sä meargA la mogia IbAnesti gi sA deosibeascA
hotarul intre rAzegi gi schitul Seaca, dupà semnele hotArniciei din anul 1768.
De/a isbravnicatu acestui judet Oltu,
Care dura. treti logofeit Costandin RAtescu. Duke& arateirea ce ai facut isprav-
nicatu/ui cei orinduit fiind hotarnic cu luminata Porunca, ca sii deosebefti bartea de
TriOfiC ce are sfintul schit Seaca din hotarul mofnenilor IbAne§ti, cd mergind /a fata
/ocului ca set faci urmare luminatei perrunci, numiti[i] mopeni nici au trrut sit vie la
hotarnicie, nici au vrut Sd scoatei de fatá sineturile ce au pentru partea /crr de mo,*
neingaduindu-te nici sei faci meisurrltoare, cu cuvint cei maneistirea Seaca nu are carte
de mo,Fie in hotaru lbeinefti ; pá card aducindu-i ci infati,sindu-set /a judecata inaintea
noastra cu sfintia sa Neofit. igumana;u sfintu/ui schit, s'au indatorat sd scoatii sinetu-
rile ce au i ne areita o carte de judecatcl ispreivniceascei ot leat 1768, cobrinzedoare
cd s'au judecat Radu ZAbavii fi Ion Coro v dela CAzinesti cu Sofronie, igumenaqu,
ce au fost atunci isca/ita de un vAtaf Mihalache, ce sei afta isbravnic, intru care car' te
matt& curat partite fiegifiruia ce au in hotaru Ibrinefti, adica cd ar fi in tot hotaru
/bane,sti fase funii, din care trei funii far o cezoirte cà sA stApineste de mAnAstirea
BrAncoveni, iar trei funii fi o cezvirte Taming bartea Redului Piscotan 9i a Mani
frate-sau, care parte a Mani, neavind copii, au fAcut-o danie la sfinta mAnAstire
Seaca, iar partea Radului Piscotan ramine sd se stapineasca de cei ce sá trage
din neamul lui, din care sei trag piíriti, la care invoindu-se intre dirtii amindoii Par_
tile bd aceastei alegere, au dat zapis unu/ la mina a/tuia, cate zapise cerindu-se de
noi de/a piriti a se vedea, ziserei cei nu le au. Ci dar dum[neata] mergind de iznoavà
la fata locului, set deosibefti tot hotaru Ibanefti de catre vecinii rázasi, flicind ftire
vecinilor a fi fatei la tragerea hotarului, ca sei nu sei facd calcare la vreunul, ur-
mind intocmai duPa coprinderea carti[i] de judecatei ce mai sus ti scl aratcl., far' a te
abate citu$1 de Inttin i, de urmarea ce vei face, sá dai carte de alegere la mina nu-
rnitului intru care scl aniti /mufti" fiefccIruia fi semnele ce vei pune
Sitoare de care vecini reza,si. 1825, octombrie 20.
lonita Druganescu.
(Arh. Stat. Condica Seaca, pp. 26-8).
www.dacoromanica.ro
ADAUGIRI I INDREPTARI
www.dacoromanica.ro
263
44) ei 1876 (no. 1, pp. 6-22 ei no. 5, pp. 175-83) numai visita
pastoralA fAcutfi de mitr. Neofit, intre 2 iunie ei1 sept. 1746 ei
descrisCe'lliar de acesta in limba greacA nouA. CfilAtoria din
anul 1747 o insemneazfi un insotitor al mitr., in limba noastrIL
Nu etiu daca s'a publicat vreodatà.
La pag. 70 ,r. 4. Dimitrie Slatineanu cruceru" t
la 31 martie 1836 ei e O la
t
m-rea Cernica, alAturi de sotia lui, Elena
(Ac. Rota. ms. 2409, f. 266). I. Slatineanu ,cruceru
ian. 1857, El tot la Cemica (Ibid. f. 267).
t
la 16 aprilie 1834
la 10
* » 76 r. 19 de jos, dupfi: Nicula" sfi se introducA : fratele lui lane...
» 87 r. 7 de jos, notà, sA se indrepteze: ,pp. 262-4" in loc de 245-6.
* » 87 r. 13 » » * * o. o : Diicu/ biu vel /cog.", pentru:
Thicul ve! log.'
» » 90 r. 3 de sus, sA se indrepteze: 7233" pentru 7223".
» o 96 r. 23, 85 se indrepteze: jupanul," in loc de jupanii".
» 96 r. 17, nota 2, sfi se indrepteze: (=1762) in loc de (=1726).
o 96 r. 4, nota, sfi se indrepteze: ons 657" in loc de ins. cit.".
* » 98 r. 27, sA se indrepteze: slugerur in loc de clucerul".
D 101 r. 17. DrAguein vel pah. Deleanu cumpfirfi, la 30 nov. 1649, moeie la
Cirligati-Vlaeca, dela Radu post. TarAlungfi. Printre mArturii e
i: Mihai ccIpit. za roeii ot Ptitro[ale". La 20 dec. m-rea Gorgota
rAscumpArfi aceastfi moeie. (Ac. Rom. ms. 2071, Golgota, ff. 27-8).
D 101 r. 19. Hrizea din Bogdetnei detine demnitatea de vel pah. ei in tot
anul 1653. Succesiunea lui Hrizea in dregAtoria ocupatA de
DrAguein, se explicA prin aceea cA H. ii era ginere, tinind in
cdsAtorie pe Stana, fata mai mare a lui DrAguein fapt necu-
noscut pfinA astAzi. (cf. Ac. Rom ms. 4173, ff. 67-8).
» 105 r. 19. loan Deleanu e avansat, din serdar, baharnic, la 26 apr. 1846,
lar la 21 apr. 1856 ajunge clucer. (v. Ac. Rom. ms. 872, ff. 73
t
vso., 110) ceeace resulta cfi nu era in 1852, cum am inteles
la p. 105, nota 8. In acelag ms. se citeazA urmAtolii Deleni:
Costache, pitar la 1 ian. 1840; Nae, pitar la 12 oct. 1847 ei Mi-
halache, pitar la 22 oct. 1851. Probabil citeei trei au fost ffii
clucerului IonitA Deleanu.
* » 105 r. 31. Inteun zapis din 11 sept. 1702 semneazA mfirturie ei: Dania
monah ot Deleanii (Ac. TOM. ms. 2083, f, 228).
» 106 r. 2. La 6 apr. 1798 era egumen la Deleni, Atanasie, care schimbA o
tigancd cu eg. schitului erl3Aneeti. (v. Ef. St). Civae, Condica
m-ni $erbeinesti-Mcrrung/auu, ff. 320-21).
» 106, nota 1, sA se indrepteze: no. XVII" in loc de XVI".
* » 106 o 5 sl se indrepteze : no. XX" in loc de XIX".
* 106 7. Bereni nu este Beria de azi, ci o moeie la n. de Dumitreati.
D
» 107 r. 6, doc. III. La 3 aug. 1571, Alex. Vodfi confirma lui: Radu Co-
tofan, Stoica Bobole, popa Cirstea, frate-sfiu Manea, Radul Pi-
tug etc. moeie in Comdnifa Nina in matca Coincrrii fi Pe vd/-
ceaoa Corbu/ui panii in hotaru Cclzdneeti/or... /Janá in poiana
Ostatii ei band in hotarul De/enilor. (v. Foaia Soc. Rominismul,
II, Buc. 1871, p. 179).
» » 116 r. 6, sA se indrepteze : ,Boroeeti" in loc de Loroeeti».
* * 119 r. .4, notA, sus D-traecu Murgescu a mai avut un fiu, Apostot, care
in 1701 ajunsese in ,multii lipsfi ei sArAcie". (v. Ac. Rom. ms.
2083, f. 134).
Do A 119 r. 8, din nota 1. Radu post. Rudeanu a avut de sotie pe Gherghina,
fiica marelui ban Teodosie Corbeanu. (v. Ac. Ram ms. 3526,
ff. 20-21, doc. din anii 1665, 1667 ei 1671).
A. * 119 r. 1, din nota 3. Staico e, sigur, frate mai mic al lui Vlad Rudeanu. (v.
Aricescu Rev. ist, a arh. II, p. 27) ei Ac. Rota. pac. CLXXXIII,
No. 175, doc. din 1632). Staico mai are un frate mai mare,
Tanase pah. (Rudeanu) (v. Filitti in Arh. 0/t. X, p. 449.) Din-
tr'un doc. din 25 mai 1632 se vede a Staico a tinut in cfisfi-
torie pe Rada, fata VoicAL Aceastfi Voica era fiica lui Radu
vist. ot Cepturoaia ei, prin urmare, sora lui Preda sluger ot
Greci-Rti. Moefile FrAteeti ei Costeeti erau ale ei de baetinti
ei li da de zestre fetelor ei: Rada ei Cdtedina. Cea din urmA
era clislit. Cu Dima, fiul lui Malcoci sluj. din CApreni (v. Ac.
www.dacoromanica.ro
264
www.dacoromanica.ro
265
www.dacoromanica.ro
266
www.dacoromanica.ro
267
fiii lui Iordache, un frate mai mare al lui Sand% de care insii
nu pomenevte. Curios. Ionita e restauratorul bis. din Dragoevti.
Fierutfi (=Heruta) pare a fi copilul lui Mincu (cf. Ghenadie
Enaceanu, Visite canonice, R. Vilcea 1892, p 241). Tot in dista
povestevte ..pentru prada ce m'am prficlat in zilele marii sale,
Cost. Vocla Gehan i fiind trimis de d-lor velitii boeri la Ta-
rigrad . . . m'au pus la inchisoare i pana n'am inplinit tal.
20 000 nu m'au lfisat dela inchisoare . . . ". Arata de unde a
imprumutat banii i cui s'au dat. Acestea se petreceau in anii
1755-6 (cf. vi Iorga, Gen. Cantac, pp. 124-8). Nu se poate vti
cine a fost tatal lui Sandu. Inteun doc. din 6 iulie 1715 gasesc
hotarnic pe Costandin Albuvanescul ( = Albucvanescului?)
(cf. Berislavesti, f. 130). La 2 sept. 1667 apare ca scriitor al unui
zapis: az Musat ot Bucsani napisah u Berisittuesti". (Ibid. ff.
32-3). Originalul dietii lui Sandu, dupa care s'a transcris copia
din condica, s'a gasit in anul 1819 la o jupineasa, Map Buc-
veneasca din Pitevti (v. Beris/cIvesti f. 13 v-so).
La p. 172, nota 7. In Arhondologia dupa 1837" g sesc pe Dimitrie (acelav cu
Tache, dupa cum resulta vi din aceasta) avansat: pitar, la 6
dec. 1839; serdar, 6 sept 1842 vi paharnic la 20 iulie 1831.
Mai intilnesc vi pe un Matei Dragoescu, pitar la 6 sept. 1842,
t 1858, ian. 6 (v. Ac. Rom. ms. 872, ff. 112 v-so, 175, 301, 304
vi 342).
» 177 nota 1. Dintr'un plan al moviilor episcor iei Rimnic, ridicat in 1837
de Grig. Otetelivanu aflat in colectia d. L Vulturescu,Buc.--
se vede a satul Stoiceni era actualul Valea lui Alb (Olt),
mfirginit la sud cu Draculevti (D-trevtil, la n. Cimpu-mare, la
v. movia Bereni, care venea din Vilcea vi movia Scaunul
Lui. Tudor, probabil o amintire a numelui vechiului stapin. Ple-
ca tot din Vilcea.
» 185, r. 9-12. Alexandru Solomon, casatorit cu Sofia, fiica lui Const Gr.
Chica vel ban, a murit la 14 iunie 1875 (cf. N. lorga, Inscriptii
p. 272. Intr'un ms. al Ac. Rom.- 2409, f. 256 - se da : 14 ian.
1875") vi a fost ingropat la bis. Teiul Doamnei, ctitoria lui
Grig. Dim. Chica Vocla inaltata in anul 1833. Sopa lui Alex.,
Sofia, t 22 sept. 1892 vi e tot la Tei (lona, o. c. 272). In-
formatia d. inv. C. Ionescu este grevita, fiindcii Solomon fiul
murise din anul 1875.
» 185,, nota 5. Gheorghe Opran inainteaza din paharnic, cluoer, la 9 sept.
1845 (cf. Ac. Rom. ms. 872, f. 69).
» 186, r. 9. Parerea mea obtine confirmare: G. Opran a murit la 9 iulie
1848 (cf. Ac. Rom. 872, f. 69).
D D 189 r. 16. In anul 1529 figura printre 12 boeri hotarnici i Drajenuta din
Drojnevti" (Olt) (v. ac. lucrare, p 211).
» 199 r. 5 de jos. Anul 1608 din inscriptia dela Dumitrevti trebue corec-
tat. Biserica a fost zidita. in adevar, de Hrizea spatarul, dar mult
mai tirziu, prin anii 1654-55. Presumtia cu Mirzea, cade. Hrizea
spat. a movtenit movia Draculevti (azi D-trevti) dela tatal
Dumitravco vel vistier ,,ot Bogdanei" (Ialomita), care a tinut
In cfisitor:e pe Alexandra, fata vestitului boer, Hrizea banul
,,ot Balteni" (Ilfov). Hrizea cel tinar, caruia actele ii spun vi
Hrizica", s'a insurat cu Stana, fata mai mare a lui Draguvin
vel paharnic Deleanu, care avert movia de linga D-trevti, De-
leni. Din casatoria lor au resultat 3 copii : Matei, Barbu e i Ilina
Matei s'a clisfitorit cu Ilina fata lui Draghici Greceanu, cel o-
morit de seimeni la 17 fevr. 1655 (cf. Reu. pt. ist. etc. XI, p.
156). Sotia lui Barbu e necunoscuta. Amindoi fratii n'au lasat
urmavi. Ilina, sora lor, a avut de Sot pe Ivan spat. Rudeanu,
fiul lui Teodosie ot Curtivoara" (v. Ac. Rom. me. 4173, ff.
64-74). Dela fui lui Hrizea movia a trecut, prin cumparare, a-
supra lui Toro vel sluger Costescu, sotul Smarandei, fiica lui
Vintila vel ban Corbeanu. O movtenevte Barbu vel medelnicer
Costescu, fiul lor, apoi urmavul acestuia, Const. Costescu, t
prin 1773. Fiul acestuia, te fan Costescu, o da, de zestre, surorii
www.dacoromanica.ro
268
www.dacoromanica.ro
269
.
Zapisul de liberarea din ruminie a unor PrisAceni, de prin 1615 .
Cartea lui Alex. VodA Coconul prin care libereazA din ruminie pe
AlAman din DrAjenesti, 7 aprilie 1625 .
Pag.
20
28
53
134
193
www.dacoromanica.ro
TABLA ILUSTRATIUNILOR
Pag.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pag.
Prefata d. prof. N. lorga . III
Cuvint introductiv . . . V-VII
I. Biserica din Alunisul de jos (Olt . . 1
Biserica din Buicesti (Valea Mare)-0It 4
Date despre boerii Buicesti . 7
Familia spatarului Diicul . 15
Anexe . 20
Biserica din Chilia . . . 23
Biserica din satul Cioflanu (Olt) . 25
Anexe . . . . 28
Biserica din Cioroiu (Romanati) . 35
Biserica din satul Cireasov . 35
MAngstirea Clocociov . 38
Anexe . . . . 46
Biserica din suburbia Clocociov-Slatina 48
Citeva acte relative la satul Colonesti . 49
Un act fals atribuit lui Mihai Viteazul 52
Anexe . . 54
Biserica schitul Comani 60
Anexe . . . . 67
Biserica'sf. Haralambie din Constantinesti . 67
Anexe . . . . . 71
Biserica din satul Corbu vechiu-Vitiinesti (Olt) 79
86
Anexe .- . . 89
Biserica schitul Deleni-Olt . 92
Citeva noble cu privire la familia Delenilor. . 98
Anexe . . 106
Biserica din satul Deleni 116
Despre Dienci si biserica acestui sat . . 118
Stiri despre Dobrotinet si biserica fostului schit local 124
Anexe . . . . . . 134
Bisericile si boerii Stirbei din Dritginesti (Olt) . 137
$tiri referitoare la satul si boerii din DrgOnesti 139
A nexe . . . . 145
Boerii si biserica din Dragoesti (Olt) . 153
Stapinii mosiei DrAgoesti dupl 1600 . 168
Scurtit descrierii a bisericii 172
Anexe . 177
www.dacoromanica.ro
272
Pag.
www.dacoromanica.ro
RAWURI