Sunteți pe pagina 1din 10

INGRIJIREA PLAGILOR

PLAGA (rana) = lezioune traumatica produsa de factori etiologici multipli


(mecanici , termici, chimici) si caracterizata prin interpretarea cantitataii
tegumentelor si mucoaselor.
Rezultataul unui traumatism in urma caruia se produc distrugeri ale
tesuturilor tisulare interesand intotdeauna si pielea.

SIMPTOMATOLOGIA PLAGILOR

a).DUREREA= este sensul subiectiv cel mai constant .La pacientii corect
tratatai ea se amelioreaza in 5-6 ore, reaparitia ei traduce existenta unei complicatii
de regula infectii.

b.)IMPOTENTA FUNCTIONALA= se datoreaza durerilor sau leziunilor


produse de traumatism , sectiuni de nerv sau tendoane.

c). HEMORAGIA =insoteste orice plagi , gravitataea ei depinde de tipul si


de marimea vasului care sangereaza ( artere sau vene).

d).DISTRUGEREA INTEGRITATII TEGUMENTELOR SI A


TESUTURILOR SUBIACENTE.

e). FEBRA SI FRISOANELE insotesc plagile infectatae


supuratae( formare de puroi).

CRITERII DE CLASIFICARE A PLAGILOR

1.In functie de agentul traumatic (vulnerant)


-agent mecanic : plagi prin inteparea , taierea, zdrobirea, lovirea sau arma de
foc
-agent termic:arsuri, degeraturi
-agent chimic: arsuri, produse de acizi, baze, saruri.
2.In functie de regiunea natomica, interesaata avem plagi de craniu ,
fata, gat, membre, coloana vertebrala, torace abdomen .

3.In functie de adincime avem plagi superficiale si profunde

1
4.In functie de foprma anatomo-patologica
-plaga simpla cu margini liniare regulate
-plaga compusa cu margini neregulate fiind interesate, organe
importante
-plaga complicata cu o infectie supraadaugata sau cu hemoragie
masiva

5.In functie de timpul scurs de la producerea plagii putem avea plagi


recente si plagi vechi

Ingrijirea unei plagi trebuie sa realizeze urmatoarele:


-sa se suprime durerea
-sa se efectueze hemostaza ( provizorie sau definitiva)
-sa se trateze plaga ( in functie de cauza si de intindere).

PANSAMENT= actul chirurgical prin care o plaga o aseptizeaza, se


trateaza si se protejeaza pentru ai usura cicatrizarea.

Conditiile nui bun pansament

1.Sa fie facut in conditii de asepsie perfecta: instrumentele si


materialele folosite sa fie sterile.Instrumentele folosite la un pacient nu se vor
mai folosi si la alti pacienti pentru a impiedica vehiculare microbilor de la o
palga la alta.Este de dorit ca mainile care executa pansamentul sa fie protejate
de manusi sterile, chiar daca nu avem manusi mainile trebuie sa fie curate si
dezinfectatae si in nici un caz sa nu atinga plaga.Tegumentele din jurul plagii
trebuie sa fie rase si dezinfectate pentru a diminua riscul de contaminare a
plagii.Plaga trebuie curatata si dezinfectata cu solutii antiseptice.

2.Sa fie in functie de plaga


-hemostatic in cazul plagilor sangerande
-absorbant in cazul plagilor supurate secretate sau drenate, cand absorptia
secretii;or este o cerinta a procesolui de cicatrizare
Aceasta conditie este indeplinita prin folosirea unei comprese de tifon acoperit
cu un strat gros de vata

3.Sa fie protector


Un pansament bun trebuie sa protejeze plaga de agenti termici, mecanici,
climaterici si infectiosi ai mediului inconjurator.

4.Sa nu fie dureros


Materialele de efectuare a unui pansament trebuie sa fie blande pentru a
nu declansa dureri in plus pacientului.

2
Fixarea pansamentului cu benzi, cu adezive sau bandaj nu trebuie sa fie
prea stranse pentru a nu declansa dureri locale si pentru a nu impiedica
circulatia.

5.Sa fie schimbat la timp in functie de evolutia plagii.In cazul plagilor


aseptice schimbarea sa se faca mai rar, in cazul plagilor secretate schimbarea va
fi mai frecventa in functie de cantitatea secretiilor.

Materiale necesare
Masa de instrumente, trusa cu instrumente sterile (pense, foarfece, sonda
canelata, stilet butonat ), casoleta cu compresie sterila din tifon de diferite
marimi, tampoane, de vata sterile, fesi de tifon, tavita renala, musama, aleza,
flacoane etichetate cu solutii antiseptice (alcool, tinctura de iod, alcool iodat, apa
oxigenata, rivanol, ser fiziologic, nitrat de argint, unguente si pulberi cu
antibiotice si sulfamide )

Mijloace de fixare a pansamentului


-galifix, benzei de romplast, fesi de tifon
-benzina sau eter pentru degresare

TEHNICA

Schimbarea pansamentului vechi

Asistenta va lua din trusa cu instrumente doua pense sterile: una o va tine
in mana stanga devenind pensa de servit, iar in mana dreapta fiind pensa de
lucru, deschide capacul casoletei cu ultimele doua degete ale mainii drepte si cu
ajutorul pensei din mana stanga scoate un tampun de tofon care va fi preluat de
pensa di mana dreapta
- se imbiba tamponul cu solutie degresanta (benzina sau eter) si se
tamponeaza marginile compresei vechi pentru a se dezlipi mai usor galifixul
- daca pansamentul vechi a fost fixat cu benzi de romplast acesta se va
indeparta cu blandete
- tot cu pensa din mana dreapta vom indeparta compresele de tifon care
acopera plaga
- daca acestea sun lipite de plaga se vor imbiba cu apa oxigenata sau ser
fiziologic apoi se indepatreaza cu pensa de lucru
- nu se vor smulge cu brutalitate pentru a nu rupe mugurii de cicatrizare
- se va trece la efectuarea noului pansament care consta din 4 timpi:

3
TIMPUL I
-curatirea tegumentelor din jurul plagii
-degresare cu un tampon imbibat in bezina sau eter
-apoi dezinfectarea pielii din jur cu alcool (alcool iodat sau tinctura de
iod)
-daca regiunea contine fire de par se rade parul apoi se face dezinfectia
tegumentului
-itotdeauna se vor sterge regiunile din interiorul plagii spre periferie

TIMPUL II
-tratarea plagii
-se indeparteaza din plaga eventualele secretii, hematoame seroase cu
compresii sterile uscate sau imbibate in ser fiziologic si se arunca in tavita renala
-se face toaleta plagii cu apa oxigenata in jet avan rol dezinfectat,
hemostatic si de indepatarea secretiilor
-se indeparteaza spuma cu un tampon steril luat din casoleta, se repeta
operatiunea turnad ser fiziologic si folosind alt tampon de tifon uscat
-plaga trebuie sa ramana curata fara secretii si sfaceluri(fragment de tesut
necrozat).
-dupa toaleta plagii se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plagii
cu alcool NU PLAGA

TIMPUL III
-protectia plagii
-se acopera plaga cu 2-3 compresii sterila care trebuie sa depaseasca
marginile plagii cu 3-4 cm
-compresele pot fi aplicate uscate sau imbibate cu solutii antiseptice
(rivanol, apa oxigenata, cloramina)
-peste pansament se poate aseza un strat de vata sterila cu rol absorbant

TIMPUL IV
-fixarea pansamentului se face
-cu galifix prin badijonarea tegumentului di jurul pansamentului si apoi
fixarea unei comprese mai mari care sa caopere pansamentul
-fei fixand compresa cu benzi de romplast, fie prin infasare sau bandajare
cu fesi de tifon
ATENTIE
-sunt categoric interzise apasarea, stoarcerea, masajul, plagii sau a
regiunilor invecinate prin aceasta s-ar putea provoca o diseminare a germenilor
din plaga avand ca rezultat o septicemie
-nu se introduce in casoleta pensa cu care lucram in plaga ci numai pensa
din mana stanga de servit

4
-solutile necesare pansamentului se vor turna peste comprese si nu se va
introduce compresele in flaconul cu solutia respactiva

Contaminarea plagii se produce odata cu ranirea, dar infectia propriuzisa


incepe la 6-8 ore si se dezvolta la 24 ore.Dezvoltarea germenilor in plaga
determina aparitia supuratiei care va infloenta profund evolutia plagii
impiedicand cicatrizarea.Flora microbiana este in general asociata cuprinzand
germeni aerobi si anaerobi (stafilococ, bacil tetanic, piocianic).

PROFILAXIA TETANOSULUI
O atentie deosebita se va acorda plagilor intepate cu sarme, aschii,
spini, cuie, arsurilor sau oricaror plagi murdarite cu pamant sau praf de strada
-masuri de protectie ne specifica: curatirea tegumentelor din jurul plagii,
toaleta plagii cu un antiseptic si antibioterapie
-masuri de protectie specifica; se aplica diferentiat astfel:
-la persoanele vaccinate se administreaza ATPA (anatoxina tetanica
purificata si absorbita) , IM 0,5ml
-la persoanele nevaccinate sau vaccinari incomplete se administreaza ser
antitetanic IM in doza unica cu desensibilizare prealabila si ATPA IM de 0,5ml
in alta zona decat serul antitetanic

SCHEMA DE DECURABILIZARE
-se injecteaza subcutanat 0,1ml solutie 1/10 ser antitetanic + ser fiziologic
steril se asteapta 30min
-daca nu apar reactii locale sau generale se injecteaza subcutanat 0,25ml
ser antitetanic se asteapta 30 min
-daca nu apar reactii locale sau generale se adminisreaza inca 1 ml ser
antitetanic
-daca nu apar reactii locale sau generale asistanta va avea pregatita trusa
de urgenta pentru tratarea socului anafilactic in caz de nevoie.

5
BANDAJAREA sau ifasarea reprezinta metoda de fixare a
pansamentului cu ajurtorul unei fesi de tifon de lungimi si latimi diferite in
functie de marimea plagii si de regiunea in care este sitauata.Pentru ca bandajul
sa isi atinga scopul produs de a mentine pansamentul si de aproteja plaga
bandajarea se va executa tinanad cont de urmatoarele principii:
-sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea plagii
-sa fie suficient de strans dar in acelasi timp suficient de elastic pentru a
nu produce leziuni de compresiune si pentru a nu imipedica circulatia
-sa fie executata cu miscarii blande si indemanare pentru a nu produce
suferinta pacientului
-punctul de plecare si de terminare al bandajarii sa fie distanta de plaga
-bandajarea meselor sa inceapa de la extremitatai spre radacina membrului
in sensul circulatiei venoase.
-fasa sa fie tinuta cu mana dreapta derulandu-se de la stanga la dreapta ,
iar cu mana stanga sa se fixeze coltul fesei.Aplicarea fesei se va incepe cu cateva
ture circulare, aceste ture de fixare sa se faca la o distanta de 10-15 cm. De plaga si
nodul de la sfarsit.
-turele urmatoare se trag in diferite moduri( circular, oblic, in evantai, in
spic de grau) astfel incat tura superioara sa acopere jumatatae din cea precedenta
-dupa terminarea infasarii se trag din nou cateva ture circulare suprapuse,
capatul fesii fixinde-se la distanta de plaga cu ace de singuranta sau prin inodare.

MODALITATI DE INFASARE

1. FASA CIRCULARA- este indicata in regiuni cilindrice (torace,


membre , abdomen, gat), consta in suprapunerea turelor de fasa una peste
alta.Prezinta dezavantajul ca se rasuceste usor modificand pozitia pansamentului
fata de plaga.
2. FASA IN SPIRALA – se conduce fasa in ture serpuitoare asfel incat tura
urmatoare sa acopere jumatatae din cea amteroara.

3. FASA IN FORMA CIFREI 8 –se incepe cu ture circulare sub articulatie


apoi se trece oblig peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture
circulare.Se revine oblig apoi sub articulatie intersectand prima diagonala.

4. FASA IN SPIC DE GRAU (spica)- se efectueaza ture circulare deasupra


articulatiei.Fasa se conduce in forma de 8 fiecare tura acoperind-o pe cea
dinainte jumatatae sau treisferturi.Se termina cu ture circulare de fixare a
bandajului .E indicata in regiuni articulare, pentru regiunea inghinoabdominala,
scapula humerala.

6
5. FASA IN EVANTAI – se incepe cu o tura oblica deasupra
articulatiei.Turele urmatoare se conduc din ce in ce mai putin oblic ajungand
circulare la mijlocul articulatiei ca apoi sa se infasoare oblig in sens invers.E
indicata in regiunea cotului si a genunchiului.

TIPURI DE BANDAJE PE REGIUNI

1.BANDAJAREA CAPULUI (capelina)- se foloseste pentru acoperirea


intregii bolti craniene.Fasa se fixeaza in jurul capului deasupra arcadei
sprancenoase lasand libere pavilioanele auriculare apoi se acopera bolta craniana
cu ture oblice fixate cu ture circulare.Manevra se continua pana cand intreg
capul este acoperit.
2.BANDAJAREA OCHILOR –se poate executa pentru un singur ochi
(monoocular) sau pentru ambii ochi ( bioculari)

MONOCLUL- fasa se fixeaza in jurul capului cu ture circulare apoi se trece


cu ture oblice peste ochiul pansat aducand fasa sub urechea pacientului.
-se face din nou o tura circulara pe frunteapoi oblig si orizontale pana la
acoperirea completa a ochiului

BINOCLU – se incepe casi cel precedent insa in locul turelor orizontale fasa
se conduce oblic peste celalalt ochi.
-incrucinde-se turele deasupra nasului se va forma o spica, se va evita
acoperirea urechilor.

3.BANDAJAREA NASULUI ( prastie) –se foloseste o fasa lata de 5-6 cm.


si lunga de 40-50 cm, se despica in lung fasa la ambele capete lasand in mijloc o
portiune de aproximativ 5 cm. Nedespicata ce va surveni la acoperirea nasului.
Capetele superioare ale fesei se trec pe sub pavilionul urechilor incrucisinde-
le pe cale superioara si se fixeaza in partea posterioara a capului realizand astfel
o prastie.

4.BADIJONAREA BARBIEI SI A BUZELOR ( capastru)- se foloseste o


fasa despicata asemanatoare prastiei, iar partea nedespicata se fixeaza pe barbie
sau buze.
Capetele superioasre ale fesi se leaga la ceafa, iar cele inferioare deasupra
crestetului capului lasand libere uurechile.

5.BANDAJAREA GATULUI – se efectueaza cu ture circulare sau cu ture


incrucisate pe torace si gat fasa fiind trecuta pe sub axila in jurul toracelui si
apoi in jurul gatului.

7
6.BANDAJAREA CEFEI –se incepe in jurul gatului cu ture circulare ca
apoi sa se treaca oblic peste ceafa deasupra unei urechi continundu-se cu
circulare in jurul capului, se revene peste ceafa formandu-sespica.

7.BANDAJAREA TORACELUI –se incepe de la toracele inferior cu ture


in spirala care urca pana la axilase este sprijinita de bretele tarse peste umar.

8.BANDAJAREA SANULUI- se efectueaza 2 ture circulare pe torace sub


san deruland fasa de jos in sus catre umarl opus sanului de pnsat trecand peste
sanul interesat si coborandu-se oblic cu fasa pe spate pana se ajunge prin axila
sanului ce trebuie pansat la tura circulara care se executa de fixare data dupa ce
s-a trecut fasa peste san si spate.

9.BANDAJAREA REGIUNII INGHINALE –este un bandaj in forma de


„8”care cuprinde bazinul si radacina unei coapse(spica simpla) sau ambele copse
( spica dubla).Spica se incepe cu 2 circulare in jurul abdomenului deasupra
crestelor iliace apoi se conduce fasa oblic peste regiunea inghinala , se
inconjoara coapsa pe fata ei interna si se revine anterior trecand din nou oblic
peste regiunea de bandaj.Prin incrucisarea turelor oblice se formeaza spica.

10.BANDAJAREA REGIUNII FESIERE- se foloseste acelasi procedeu


dar incrucisarea ramurilor spicii se face peste regiunea fesiera.

11.BANDAJAREA PERITONEULUI – se face cu o fasa in forma literei


Tcompuse din ddoua fese una inconjoara abdomenul deasupra crestelor iliace
servind ca sprijin pentru cealata care se trece dublu intre coaste acoperind
perineul.

12.BANDAJAREA MEMBRULUI SUPERIOR


-umarul si axila se conduce fasa in forma de 8 astfel incat se formeaza o
spiica pe umar , turele 8 trec pe sub axila bratului sanatos sau in jurul gatului
-bratul si antebratul se pot bandaja circular, spiral sau in spica
-cotul se infasa in 8 sau in evantai
-palma si degetele minii; palma se bandajeaza in forma de 8 cu ture de
fixare la articulatia pumnului; degetele fixarea fesei se face prin patru ture
circulare la articulatia pumnului apoi se duce fasa oblic pe partea dorsala a
mainii si se acopera degetul respectiv prin ture in spirala pentru degetul mic si
police se foloseste fasa in spica.

13.BANDAJAREA MEMBRULUI INFERIOR


-coapsa si soldul; partea superioara a coapsei si soldul sunt sunt bandajate
prin spica inghinala iar pentru coapsa inferioara si mijlocul copsei se executa
bandajul la spirala.

8
-genunchiul se infasa ca si cotul in evantai sau 8.
-gamba se infasa circular , spiralasau in spica
-glezna in forma de 8 se efectueaza 2 circulare in partea inferioara a
gambei se conduce fasa oblic peste articulatia piciorului si se efectueaza 2
circulare la nivelul metatarsienelor , se conduce fasa oblic pana deasupra
maleloleleor inferioare a gambei.

14.BANDAJARERA BONTURILOR SI A AMPUTATIEI A


MEMBRELOR
Se incepe cu ture de fixare deasupra bontului dupa care se face
circumvolutiuni parabolice pe primele si alterante.

Scoaterea fesei.Se dezvolta capatul fesei si se desface bandajul in sensul


invers al turelor.Fasa se face ghem care se trece dintr-o mana l a alta.

FIXAREA PANSAMENTULUI CU BASMAUA

BASMAUA – bandaj plin confectionat dintr-o panza de forma triunghiulara,


patrata sau dreptunghiulara care se foloseste pentru o imobilizare relativa a
membrelor superioaresau pentru fixarea unor pansamente.
Bandajul plin poate fi improvizat dintr-o bucata de panza oarecare, prosop,
batista sau cerceaf.

1. Basmaua dreptunghiulara pentru antebrat (mica esarfa )


-se impatureste o bucata de panza astfel incat sa constitue un sprijin
pentru antebrat, capetele basmalei se fixeaza cu ace de siguranta de reverele
hainei
2.Basmaua triunghiulara pentru antebrat cat cele doua capete ale
triunghiului se inoada la ceafa, iar varful basmalei se aduce inainte peste cat si
se fixeaza cu un ac de siguranta.
3.Basmaua in 4 colturi pentru imobilizarea bratului si antebratului se leaga
2 colturi in diagonala in jurul gatului si se intoduc bratul si antebratul in chinga
formata, cele 2 capete se leaga pe partea dorsala a toracelui.
4.Bandajarea bontului de amputatie. Se face cu basmaua triunghiulara
plasandu-se bontul in mijlocul triunghiului se rasfrange varful peste fata
anterioara a bontului si se fixaza prin legarea cele 2 capete ramase libere.
5.Infasarea mainiii cu basma in forma triunghiulara.Se aseaza in mijlocul
triunghiului mana cu degetele spre varful basmalei care fi indoit peste degete,
captele libere se incruciseaza si se fixeaza inodandu-se la articulatia pumnului.

9
6.Bandajare capului se realizeaza cu basmaua in triunghi sprijinind baza
triunghiului pe protuberanta occipitala si conducand varful basmalei spre nas
pentru al rasfrange in sus peste crestet, dupa ce capetele triunghiului au fost
legate sau fixate cu ace de siguranta pe frunte.
7.Abdomenul si toracele se vor bandaja cu bucati de panza dreptunghiulara
care se va fixa cu ace de siguranta sau cu o fasa condusa in ture circulare.

FIXAREA PANSAMENTELOR CU MATERIALE ADEZIVE

-benzele adezive rulate pe un mosor se gasesc in comert sub denumiri de


romplast
-se folosesc la fixarea pansamentelor mici
-regiunile paroase vor fi rase, iar tegumentele vor fi degresate si uscate
-galifixul este o substanta uleioasa cu ajutorul careia se poate fixa un
pansament prin ungerea tegumentelor din jurul sau dupa care se aplica o bucata
de tifon bine intinsa care se va lipi de piele.
-deslipirea tifonului lipit cu galifix se face cu benzina sau eter.

TRAUMATISMELE

Definitie:Totalitataea fenomenelor patologice, locale si generale pe care le


prezinta organismul in urma actiunii violente a unui agent traumatic.
In urma traumatismelor pot apare diverse leziuni, contuzii, olagi, entorse,
luxatii, fracturi.

CONTUZII

Definitie:Leziuni ce iau nastere prin actiunea unui agent traumatic interesand


tesuturile mai putin si pielea.Se produc de catre agenti traumatici cu suprafete
netede.Pot fi superficiale,profunde sau mixte.
ECHIMOZA-Ruperea unor vase de sange din piele sau din stratul celular
subcutanat cu revarsarea sangelui sub piele.La inceput culoarea este rosie –
vanata evoluand in timp spre albastru verde si apoi sepre galben.Echimoza ce
apare imediat dupa traumatism este expresia unei lovituri superficiale, ir care
apare la catev zile demonstreaza o leziune profunda.
Tratament: comprese reci.

10