PROIECT DIDACTIC

Profesor:
Data: 25.03.2011
Clasa: a-XII-a E
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul: POSTMODERNISMUL POETIC
Tipul lecţiei: Lecţie de consolidare a cunoştinţelor
Obiective operaţionale:
a)cognitive:
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
-să identifice patru din şase trăsături postmoderniste prezente în textele suport;
-să extragă patru particularităţi de realizare a limbajului poetic postmodernist;
-să identifice tema şi motivele poetice ale textelor suport;
-să descopere semnificaţia unor sintagme poetice;
-să recunoască procedeele metatextuale şi intertextuale prezente în textele suport;
-să identifice referinţele culturale din textele citate.
b)afective:
-să dovedească receptivitatea afectivă faţă de textul literar.
Strategia didactică:
1.Metode şi procedee: lectura expresivă, lucrul cu manualul, conversaţia euristică, învăţarea prin
descoperie, metoda florii de lotus.
2.Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală alternativ cu activitatea
individuală a elevului, activitatea pe grupe.
3.Resurse: textele literare -”Antologia poeziei 80”, I.Bogdan Lefter:”Flashback 1985-
Începuturile noii poezii”, cunoştinţele lor anterioare, capacitaţile receptive şi emoţionale ale
elevilor.
4.Materiale didactice: manualele şcolare, fişele de lucru.
5.Bibliografie: ”Antologia poeziei 80”- A. Muşina; I.B.Lefter „Flashback 1985-Începuturile
noii poezii”, Mircea Cărtărescu ”Aer cu diamante”.

Desfăşurarea lecţiei:
Organizarea clasei - notarea absenţelor, crearea atmosferei necesare desfăsurării lecţiei.
1.Actualizarea unor cunoştinţe şi verificarea temei. Se citesc prin sondaj două-teme şi se
discută cu clasa fiecare temă, făcându-se diferite observaţii şi aprecieri pe marginea temelor.
2.Captarea atenţiei elevilor: pornind de la observaţiile pe marginea temelor, profesorul va
aduce în discuţie că postmodernismul concepe literatura şi artele ca o parte a vieţii, iar viaţa
înşăşi este considerată literatură.
3.Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale.
Profesorul anunţă că vor descoperi împreună folosindu-se de metoda florii de lotus
procedeele literare ale postmodernisumului poetic.
Dirijarea procesului de învăţare.
 Conversaţia de orientare prin semnalarea unor elemente necesare învăţării se face plecând
de la prezentarea metodei lotusului. Se împart sarcinile de lucru, se formează grupele şi se
distribuie materialul didactic necesar aplicării acestei metode.
Se citesc expresiv textele de pe fişele de lucru. Profesorul le cere elevilor să identifice
şase trăsături ale postmodernismului. Fiecare grupă identifică o trăsătură plecând de la textele
poetice indicate. Se trec în petalele florii de lotus cele şase teme identificate. Acestea vor
constitui acum noi teme centrale pentru alte „cadrane” ( petale de lotus).
Urmează etapa construirii de noi conexiuni pentru cele şase noi teme centrale şi
consemnarea lor în diagramă. Profesorul le dă ca sarcină de lucru identificarea altor şase idei
secundare (trăsături) pentru fiecare temă, pornind de la textele cuprinse pe fişa de lucru. În timp
ce elevii lucrează pe grupe, profesorul le verifică prin sondaj caietele de teme şi ascultă un
interviu cu scriitorul postmodernist Mireca Cărtărescu.
Grupele îşi aleg un raportor şi vor rezolva sarcinile primite. Activitatea se desfăşoară sub
forma unui dialog continuu între elevi şi profesor care va completa diagrama pe tablă.
4.Evaluarea(etapa evaluării ideilor)
Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele din punct de vedere calitativ şi cantitativ.
Profesorul face aprecieri generale şi individuale, pozitive răsplătind munca elevilor.
5.Asigurarea transferului şi retenţiei .
Elevii vor conchide că prin tehnica florii de lotus au descoperit că postmodernismul se reflectă
în literatură prin: ludic, ironie, biografism, cotidian, textualism, prozaism, iar din aceste teme pot
deriva altele secundare (trăsături) cultivate în poeziile reprezentanţilor acestei perioade literare.
6.Tema pentru acasă: Plecând de la ideile prezentate realizaţi un eseu argumentativ cu tema
postmodernismul poetic ca modalitate de reflectare a vieţii reale.