CAMPANIA DE RELATII PUBLICE

V., MIROIU1

1
Valentin MIROIU (specialist in comunicare si relatii publice) ; e-mail:vali.miroiu@gmail.com

Relatiile publice se dovedesc un instrument original si eficace pentru a raspunde

provocarilor cu care orice organizatie se confrunta. Ele pot ajuta la rezolvarea unei
probleme, lansarea unei idei, evitarea unei catastrofe, alaturându-se altor perspective –
juridica, financiara, umana si chiar spirituala – in efortul de a depasi problemele de zi cu zi.
Insa nu intotdeauna relatiile publice sunt integrate in ansamblul instrumentelor de care
dispune o organizatie pentru a conduce mai bine.
Se intelege gresit rolul pe care il pot juca relatiile publice, asteptându-se de la ele miracole
pe care nu le pot realiza si se neglijeaza importanta marilor servicii pe care le pot aduce.
Fie ca este vorba de o companie multinationala sau de o organizatie mica, folosirea unui
plan de campanie poate aduce rezultate benefice, ajutându-le sa-si prezinte public punctul
de vedere, sa lupte impotriva unui adversar sau a unei organizatii concurente.

Campaniile de relatii publice sunt eforturi ample, coordonate si orientate catre realizarea
unor obiective specifice sau a unor ansambluri de obiective corelate, care vor permite unei
organizatii sa isi atinga telurile fixate ca declaratie de principii (Coman, Cristina, 2001)
• Telurile (scopurile) sunt definite ca rezultate globale pe care o organizatie spera sa
le obtina prin activitatea ei.
• Obiectivele sunt reprezentate de actiuni si etape specifice ce masoara progresul
facut in atingerea scopurilor.
• Declaratia de principii este constituita de un text scurt in care se prezinta valorile
majore ale unei organizatii, scopurile ei, locul si responsabilitatea ei intre celelalte
organizatii asemanatoare. Ea contine angajamente publice referitoare la obligatiile
civice si responsabilitatile sociale. Declaratia de principii face organizatia vizibila si
transparenta pentru societate si faciliteaza procesele de comunicare.
Uneori, alaturi de sintagma relatii publice apar termeni ca eveniment, program sau
campanie, fiecare reprezentând un proces. Evenimentul este o “intâmplare” de scurta
durata ce ocupa un interval de timp precis, raspunde unui singur obiectiv si vizeaza unul
sau mai multe publicuri bine determinate (de exemplu: aniversarea unei organizatii).

1 valentinmiroiu.wordpress.com
 • Campania se intinde pe o durata mult mai mare, dar are un inceput si un sfârsit
bine delimitate, cuprinzând un ansamblu de evenimente sau alte actiuni specifice
relatiilor publice. Obiectivele campaniei sunt mai largi si implica si o gama larga de
categorii de public.
• Programul este format si el din mai multe evenimente, dar nu are un termen clar de
finalizare, putând fi revazut si modificat periodic sau putând continua atât timp cât
se considera necesar. Obiectivele lui sunt de mare anvergura si vizeaza probleme
generale (situatia copiilor abandonati, violenta in familie, etc.)
Campaniile de relatii publice (CRP) trebuie distinse de campaniile de comunicare publica
(CCP) prin aceea ca primele au ca obiective crearea de relatii pozitive intre o organizatie
si publicurile ei, folosind un spectru larg de mijloace de comunicare: interpersonala,
mediata de diferite suporturi tehnologice (telefon, afise, INTERNET) sau de tip mass-
media, pe când CCP au un scop imediat, practic, bine definit (limitarea fumatului,
preluarea câinilor comunitari, aplicarea normelor de securitate rutiera, etc.) si folosesc
exclusiv mass-media (Şerb, Stancu, 1999).

ETAPELE PLANULUI UNEI CAMPANII DE RELATII PUBLICE

Un plan este un proiect elaborat, ce presupune un sir ordonat de operatii destinate sa
duca la atingerea unui anumit scop. In limbaj economic, un plan este ansamblul deciziilor
stabilite in vederea executarii unui proiect.
In timp ce planificarea se refera la analiza, strategia defineste abordarea, iar planul
propune actiunile. Daca planul e realizat conform regulilor teoriei, el va insemna pentru
organizatie un instrument de management important, deoarece propune rezultate ce
trebuie atinse, caile pentru a face acest lucru si ofera motivatii ce justifica respectivele
obiective.
Un plan de campanie de relatii publice trebuie sa tina seama de planurile superioare ale
organizatiei. Intr-un an de zile se pot concepe pâna la 50-100 planuri de campanie.
Esential este insa ca toate acestea sa sustina conjugat atingerea obiectelor organizatiei.
Planurile de actiune ale unei organizatii sunt urmatoarele:
• panul general al organizatiei ce va preciza misiunea acesteia, coordonatele
principale ale dezvoltarii, obiectivele globale de atins si modalitatii prin care se
ajunge la ele, etc.;
• planurile specifice ale fiecarei unitati administrative trebuie sa tinda spre punerea in
practica a planului general in fiecare din sectoarele respective;

2 valentinmiroiu.wordpress.com
 • planul de marketing, unul dintre planurile specifice, defineste produsul sau serviciul
vândut sau oferit, determinând pretul si sistemul de distributie. Relatiile publice vor
veni, in final, pentru a face cunoscute elementele de marketing;
• planurile de relatii cu publicul, cu presa, relatiile de sponsorizare, de publicitate vor
completa planul unei campanii de relatii publice.
Planul campaniei de relatii publice este instrumentul ce face legatura intre organizatie si
publicul acesteia. El este primul care are ca misiune sa se adreseze exteriorului
organizatiei, celelalte servind la punerea in practica a marilor orientari ale organizatiei, la
definirea si fabricarea produselor sale, produse care trebuie sa fie si vândute. Planul
campaniei de relatii publice este deci interfata dintre activitatile interne ale organizatiei si
publicul sau. El va propune actiuni concrete ce trebuie realizate pentru atingerea
obiectivelor, printr-o succesiune ordonata de operatiuni efectuate pentru gasirea solutiilor
de comunicare in functie de preocuparile organizatiei; incepe cu o analiza si continua cu
un studiu, o planificare, o faza de executie si una de control (Millo; Niculescu – Mayer,
1998).

Pagina de garda a unui plan de relatii publice trebuie sa contina cel putin 5 elemente,
dupa cum urmeaza:
1. Titlul ”PLAN DE CAMPANIE DE RELATII PUBLICE”
2. Tema ”Enel România lansează aplicaţia mobilă Myenel - serviciul dedicat clienţilor,
acum pe tabletă şi smartphone”
3. Numele Organizatiei ”Pregatit pentru ENEL Romania”
4. Autorul Planului Realizat de catre “x Communication” sau Realizat de “Andrei
POPESCU”
5. Data ”12 decembrie 2011”

Pagina urmatoare contine tabla de materii.

Pentru realizarea concreta a unui plan de campanie de relatii publice trebuie urmate
urmatoarele etape, fiecare dintre ele nesolicitând acelasi nivel de efort, totul depinzând de
importanta problemei sau crizei ce trebuie rezolvata:
1. descrierea problemei;
2. analiza situatiei;
3. definirea obiectivelor;
4. precizarea publicului tinta;

3 valentinmiroiu.wordpress.com
 5. formularea axei de comunicare;
6. identificarea strategiei de comunicare;
7. propunerea tehnicilor, canalelor mediatice si suporturilor utile;
8. stabilirea bugetului si calendarului;
9. elaborarea instrumentelor de control si evaluare a efectelor campaniei de
relatii publice.

1. Definerea problemei
Orice plan de campanii incepe prin definirea problemei, adica prin exprimarea unei
preocupari a organizaTiei: cresterea cifrei de afacere, imbunatatirea imaginii, combaterea
concurentei, infruntarea unei provocari. Problema rezulta din sesizarea unei dificultati care
trebuie rezolvat, a unei piedici ce trebuie surmontata.
Inainte de a realiza un plan de campanii de relatii publice, este nevoie ca o persoana din
interiorul organizatiei sa resimta necesitatea lui si sa impuna exacutarea acestei activitati.
Originea logica necesitatii de a realiza un plan de campanii de relatii publice deriva din
planificarea strategica. Organizatia si-a stabilit orientarile generale, si-a fixat obiectivele, a
indentificat caile de dezvoltare. La polul opus planificarii se gasesc toate situatiile de
urgenta, in care organizatie trebuie sa reactioneze rapid intr-o anumita situatie. Aceasta
reprezinta gestionarea crizei prin intermediul relatiilor publice (Stancu, Stoica, 1997).
Intre aceste doua extreme, cea previzibilului si cea a imprevizibilului se afla o serie de
situatii in care o observare atenta a mediului permite necesitatea apelarii la un plan de
campanie de relatii publice. Aceasta orbservare constituie o forma de feed-back continuu
asupra mediului (prin folosirea sondajelor de opinie,prin analizarea presei cotidiene, prin
constatarea reclamatiilor si solicitarilor de informatii).
In anumite conditii, o organizatie va recurge la o analiza de fond a situatie sale.Aceasta se
numeste audit si implica angajarea unei firme de consiliere, pentru a studia personalitatea
organizatiei si perceptia publicului intern si extern cu privire la respectiva organizatie. Ca
urmare a acestui studiu, va fi definita nevoia unei strategii adecvate pentru a rectifica
atitudinea organizatiei daca este cazul.
Definirea problemei se refera la intentia de a:
• face cunoscute un produs, un serviciu, o idee, o politica;
• preveni o criza;
• imbunatati imaginea organizatiei;
• da nastere in interiorul organizaTiei unui sentiment de apartenenta, unui climat

4 valentinmiroiu.wordpress.com
 mai bun;
• vinde mai multe produse;
• combate un adeversar;
• creste cota la bursa;
• pregati o fuziune.
Pagina privitoare la definirea problemei va trebui sa contina urmatoarele elemente:
 titlul;
 numele celui ce adreseaza solicitarea;
 numele celui care o va realiza;
 obiectivul global al campaniei;
 bugetul propus;
 publicul Tinta ce trebuie atins;
 intervalul de timp care este acordat.

Exemplu: CONSTRUIREA IMAGINII UNEI ORGANIZATII

Planul de dezvoltare al organizatiei constata ca, in ciuda unei imagini favorabile, institutia
este putin cunoscuta de public. In scopul de a o face cunoscuta si de a asigura
promovarea imaginii ei in rândul diversilor clienti pe care ar dori sa ii atraga, planul
recomanda urmatoarele: “Departamentul de relatii publice va realiza un plan de campanie
bazat pe o viziune pe termen lung si având drept scop sa promoveze misiunea institutiei,
fortele, nevoile si constrângerile ei si sa perceapa corect asteptarile si impresiile
partenerilor acesteia, pe de o parte, iar pe de alta, sa faca intelese activitatile organizatiei
pentru cei care influenteaza functionarea ei” (Stancu, Stoica, 1997).

2. Analiza situatiei
Este etapa care trebuie parcursa dupa ce firma sau departamentul de relatii publice
primeste misiunea de a concepe si desfasura o campanie de relatii publice. Prima actiune
nu va fi aceea de a pune in discutie problema sau oportunitatea incredintata spre
rezolvare sau valorificare, din perspectiva unui specialist in relatii publice, deoarece nimic
nu dovedeste ca problema sau oportunitatea a fost identificata de organizatie dupa o
profunda cercetare. De fapt, intreaga etapa de analiza a situaTiei va furniza datele unui
dosar de informare.
Departamentul de relatii publice al unei organizatii ar putea sa realizeze si singur acest
dosar, dar, in anumite circumstante, organizatia prefera ca diagnosticarea problemei sa fie

5 valentinmiroiu.wordpress.com
facuta de catre persoane din afara, deoarece acestea vor beneficia de o perspectiva de
ansamblu asupra institutiei si vor da dovada de neutralitate. In schimb insa acest “ochi
extern” organizatiei va avea nevoie de mai mult timp pentru a surprinde toate subtilitatile
acesteia (Şerb, Stancu, 1999).
Etapa analizei situatiei constituie deci pivotul central al unui plan de campanie. Scopul
principal nu este ca aceasta campanie sa fie remarcabila si excelenta, ci una care sa
rezolve o problema a organizatiei sau sa raspunda unei oportunitati.
Analiza situatiei permite examinarea faptelor si datelor, identificarea punctelor forte si a
celor slabe ale organizaTiei, definirea situatiei actuale si a cauzelor ei, precum si
sugerarea principalelor elemente ale unei viitoare situatii imbunatatite. Cercetarile si
zvonurile, datele obtinute prin sondaje, studierea dosarelor de presa si intuitiile partenerilor
organizatiei constituie tot atâtea piste demne de luat in considerare.
Obiectivul acestui demers este repozitionarea situatiei organizatiei intr-un context mai
general, pentru a putea sesiza mai bine problema sau circumstantele carora trebuie sa le
faca fata organizatia. Acest lucru inseamna studierea, analizarea, intelgerea si
cunoasterea organizatiei, a produselor ei, a publicului si mediului sau de activitate, putând
evalua corect situatia ei si a pune unui diagnostic corect.
La finalul etapei, specialistul in relatii publice va poseda toate informatiile necesare pentru
a confirma problema definita initial sau pentru a formula o noua problema care sa
corespunda mai bine realitatii investigate (Şerb, Stancu, 1999). Aceasta va trebui inteleasa
si acceptata de organizatie, adica sa se bazeze pe un studiu solid si riguros.

Analiza situatiei trebuie sa permita urmatoarele:

 gasirea elementului pe care se va baza campania;
 formularea unui diagnostic precis care sa dea ocazia propunerii de obiective clare si
cuantificabile, care sa dea nastere unor strategii corespunzatoare.

3. Definirea obiectivelor
Dupa ce a fost stabilit diagnosticul, acesta trebuie tradus in obiective operationale.
Organizatia trebuie sa neaparat sa aiba o idee clara despre ceea ce vrea sa obtina prin
activitatile de relatii publice.
Inainte de a aborda notiunea de obiectic, trebuie facuta diferenta dintre scop si obiectiv.
Scopul reprezinta o intentie si o orientare generala, in timp ce obiectivul se refera la
rezultatul precis pe care organizatia cauta sa il obtina. Am putea defini obiectivul ca fiind “o

6 valentinmiroiu.wordpress.com
intentie de actiune referitoare la un client-tinta, formulata cu scopul de a ajunge la o
situatie dorita pornind de la o situatie data. Aceasta intentie trebuie sa fie formulata intr-o
maniera observabila, masurabila si bine delimitata in timp” (Coman, Cristina, 2001).
Obiectivele se vor fixa prin documente scrise, in care se vor determina atât pe cele
majore, cât si pe cele specifice. Aceste documente permit specialistilor in relatii publice sa
isi coordoneze activitatile si sa evite erorile de omisiune si de neintelegere.
Obiectivele campaniei de relatii publice trebuie sa ife in deplin consens cu obiectivele
generale ale organizatiei, pentru a nu aparea inadvertente transpuse in efecte negative
asupra opiniei publice si in frictiuni sau conflicte intre specialistii de relatii publice si
conducerea organizatiei.

4. Precizarea publicului tinta

Dupa ce a fost stabilit obiectivul campaniei, urmatorul pas consta in definirea categoriilor
de public carora le sunt destinate mesajele campaniei.
Insa o simpla listare a categoriilor generale de public, potential implicate, nu ofera o
cantitate suficienta de informatii referitoare la modul si gradul in care oamenii contribuie
sau sunt afectati de problema in cauza sau de respectiva organizatie. Identificarea
diferitelor categorii de public presupune cunoasterea valorilor, normelor de comportament,
idealurilor, asteptarilor, gradului de implicare in viata organizatiei, a comunitatii sau in
situatia respectiva, a posibilitatilor de acceptare a ideilor promovate de respectiva
campanie (Stancu, Stoica, 1997). Aceste trasaturi au putut fi identificate inca din etapa de
analiza a situatiei, când descoperirea problemei sau oportunitatii permite, de obicei,
identificarea grupurilor de oameni care au caracteristici comune, ceva relevant pentru
obiectivele campaniei: opinii sau atitudini asemanatoare (sau diferite) cu cele ale
organizatiei, capacitatea de a actiona pentru sau impotriva obiectivelor campaniei.
In functie de importanta pe care o au diferitele segmente de public, acestea vor fi atinse de
mesajele campaniei simultan sau pe rând. Publicul-tinta nu constituie deci o entitate in
sine, organizatia dorind fie sa fidelizeze publicul actual, fie sa recruteze noi clienti (prin
stimularea partenerilor de activitate sa recomande organizatia si altora), fie sa combata
adversarii sau sa câstige de partea ei categoriile de public nemultumite.

5. Axa de comunicare
Incepând cu aceasta etapa se intra in partea de realizare propriu-zisa a planului de
campanie. Axa este o notiune dificil de inteles si definit pentru ca ea rezulta dintr-un

7 valentinmiroiu.wordpress.com
concept special care nu exista in sine. Este vorba de ideea esentiala, de baza, in jurul
careia se vor construi toate mesajele, de “coloana vertebrala” in jurul careia vor gravita
toate elementele campaniei. Conform definitiei din Petit Larousse Illustré, axa este linia
care trece prin mijlocul unui lucru, este piesa in jurul careia se articuleaza o parte sau mai
multe parti ale subansamblului, parti care descriu in jurul ei miscari circulare.
Axa este si ideea de legatura, elementul unificator al mesajului, firul conduca tor al
campaniei, ducând la o mai mare coerenta si uniformitate a mesajelor, este ideea centrala
din care pleaca ansamblul actiunilor de relatii publice (Flichy, Patrice, 1999).

6. Identificarea strategiei de comunicare

Strategia poate fi inteleasa ca o determinare a scopurilor pe termen lung, ca un sistem de
definire a cursului actiunii si de alocare a resurselor necesare pentru indeplinirea acestor
actiuni. Ea este deci un plan de actiune care prevede liniile directoare si temele majore ale
unei campanii (Coman, Cristina, 1999).
In alcatuirea unui plan de campanie de relatii publice trebuie aleasa cea mai buna (cele
mai bune) strategie (strategii) care sa conduca la atingerea obietivului propus. In acest
scop se alcatuieste o lista cu posibile strategii de urmat, cât mai cuprinzatoare si care sa
cuprinda chiar idei ce par de nerealizat (datorita costurilor financiare si umane mult prea
mari), oferind astfel o paleta bogata de sugestii si permitând alegerea solutiei ideale.
Aceste liste pot fi alcatuite fie de un singur specialist, fie de un grup de specialisti, fiind
recomandata cea de-a doua varianta, cu ajutorul tehnicii numita brainstorming.
Exista mai multe tipuri de strategii, in functie de scopul campanie de relatii publice:
 inactivitate strategica: in anumite situatii (confruntarea cu o organizatie cu o
reputatie nu tocmai buna, spre exemplu) cea mai buna strategie este sa o ignori
si sa nu intreprinzi nimic;
 activitati de diseminare a informatiei, având drept finalitate distribuirea de mesaje
ce prezinta organizatia din punctul ei de vedere, sub diferite forme: programe de
informare publica, conferinte de presa, lobby-ul, aparitii publice ale unor
personalitati sau turnee ale purtatorului de cuvânt, corectarea informatiilor
eronate sau rauvoitoare.
 organizarea de evenimente: presupune transmiterea de informatii prin
evenimente neplanificate, adica reactia la un eveniment relativ neasteptat
(descoperiri, fuziuni, schimbarea liderilor), prin ceremonii (aniversari, inaugurari),
evenimente puse in scena (staged events) pentru mediatizare (acte caritabile,

8 valentinmiroiu.wordpress.com
 lansari de actiuni) sau prin concursuri si competitii.
 activitati promotionale având drept scop impunerea imaginii organizatiei, prin
actiuni de marketing (târguri, expozitii, lansari de noi produse, demonstratii si
testari de produse), fund-raising (colectarea de sume de bani pentru categorii
defavorizate de public), descoperiri stiintifice sau prin actiuni civice.
 activitati organizationale ce urmaresc promovarea organizatiei in mediul ei
specific prin constituirea de coalitii, organizarea de conferinte, conventii, seminarii
sau prin negocieri pentru rezolvarea conflictelor dintre grupuri.
Indiferent de strategia aleasa, aceasta poate fi constituita dintr-o serie de evenimente
coordonate sau doar dintr-unul singur. Scopul oricarei strategii este dobândirea intelegerii
si recunoasterii publice, aceasta putându-se realiza atât prin activitatile de comunicare
curente, cât si prin organizarea de evenimente speciale.
Alegerea unei strategii este determinata de resursele organizatiei, de gradul de
accesibilitate al publicului, de scopurile campaniei, de circumstantele concrete si, nu in
ultimul rând, de calitatile profesionale ale specialistilor.
Construirea unei strategii implica urmatoarele elemente:
a) alegerea strategiei: din lista fixata se aleg actiunile ce corespund cel mai
bine obiectivului propus;
b) cercetarea si testarea strategiei;
c) stabilirea planului de comunicare: sunt precizate elementele de comunicare
ce vor sprijini strategia, inainte, in timpul sau dupa fiecare activitate fixata;
d) precizarea calendarul pentru intreaga strategie;
e) fixarea bugetului pentru fiecare activitate;
f) prezentarea planului in fata conducerii organizatiei.

7. Propunerea tehnicilor, canalelor mediatice si suporturilor utile

In cadrul acestei etape se face o prezentare a tacticilor alese, adica acele actiuni de relatii
publice proiectate sa aiba un efect specific asupra relatiei dintre o organizatie si anumite
categorii de public (Flichy, Patrice, 1999).
Dupa identificarea segmentelor de public vizate, specialistii vor decide, folosind rezultatele
cercetarii, ce fel de mesaj este necesar pentru fiecare tip de public-tinta si care este
canalul adecvat pentru transmiterea acestui mesaj. In general, se considera ca specialistii
in relatii publice au la dispozitie trei canale prin care isi pot transmite mesajele:
evenimentele speciale, media controlate (canale asupra carora specialistii in relatii publice

9 valentinmiroiu.wordpress.com
isipot exercita controlul atat asupra continutului cât si asupra momentului si locului de
distribuire: scrisori, brosuri, site-uri internet, rapoarte de activitate, casete cu filme
promotionale, reclame, etc.) si media necontrolate (intregul sistem mass-media: presa
scrisa, radioul, televiziunea, in care jurnalistii decid daca materialele transmise de
organizatii vor fi sau nu transmise sau publicate, integral sau partial, cand si sub ce titlu).

8. Stabilirea calendarului si a bugetului

Intervalul de timp ocupat de o campanie de relatii publice depinde de obiectivele si natura
acesteia. Unele campanii (cum sunt cele ce isi propun informarea publicului despre
lansarea unui nou produs) trebuie sa fie rapide si energice, altele (cele care au ca obiectiv
schimbarea perceptiei negative sau convingerea publicului sa accepte valori noi) se vor
derula pe perioade lungi de timp (Coman, Cristina, 1999).
Calendarul are rolul de a indica data, ziua, ora la care va avea loc actiunea respectiva –
pe de o parte – si de a arata timpul necesar pentru pregatirea si desfasurarea acesteia –
pe de alta parte. In stabilirea intervalului de timp necesar pregatirii unui element strategic
al campaniei, specialistii in relatii publice trebuie sa tina seama de toate activitatile care
concura la realizarea evenimentului sau mesajului in cauza; de obicei, ei evalueaza acest
interval de timp pe baza experientei din campaniile anterioare.
Calendarul trebuie alcatuit astfel incât sa faca vizibile principalele elemente ale strategiei
campaniei, dar si sa ofere suficiente detalii in legatura cu fiecare eveniment, pentru ca
desfasurarea lor in timp sa poata fi corectata, daca este necesar. De asemenea,
calendarul trebuie sa fie usor de consultat si sa prezinte in mod clar momentul in care se
vor desfasura diferitele activitati, precum si intervalul de timp necesar organizarii acestora.
Inca din etapa fixarii obiectivelor campaniei, specialistii i relatii publice trebuie sa ia in
considerare limitele bugetare. Evident, managerii doresc sa obtina obtina rezultate
spectaculoase cheltuind cât mai putin, in acest caz relationistii fiind obligati a cere, in
etapa de analiza a situatiei, o estimare orientativa a bugatului preconizat. Ideal ar fi ca
bugetul sa fie substantial, astfel incât, prin folosirea celor mai bune metode, a actiunilor
complexe si a celor mai buni specialisti, sa creasca sansele de succes ale campaniei.
Limitarile de buget nu ar trebui sa fie o piedica in procesul de concepere si planificare a
actiunilor considerate a fi cele mai eficiente in raport cu obiectivele campaniei. Se cunosc
insa numeroase situatii in care campaniiile au avut bugete mici si au obtinut succese
remarcabile, lucru posibil datorita faptului ca banii au fost cheltuiti judicios, iar specialistii
au dat dovada de multa inventivitate in etapele de planificare si de implementare a

10 valentinmiroiu.wordpress.com
campaniei (Coman, Cristina, 1999).
Calculul pentru bugetul global al unei campanii este o activitate complexa, fiecare
specialist ce raspunde de o anumita actiune fiind chemat sa ofere o lista cu cheltuielile
preconizate (in bugetul preliminar), iar suma acestor liste determina costurile totale. Este
de dorit ca din echipa sa faca parte si un contabil care sa efectueze calculele in mod
corect si sa ofere estimari competente.
Astfel, bugetul unei activitati este si un scop si o forma de control, trebuind supravegheat
in mod constant. Dupa fixarea bugetului final, acesta trebuie comparat cu estimarea
initiala, de care nu ar fi de dorit sa nu existe deosebiri stridente, si apoi trebuie prezentat
conducerii, impreuna cu planul de campanie pentru a fi aprobat.

9. Evaluarea campaniei de relatii publice

Evaluarea reprezinta analiza sistematica a desfasurarii campaniei si a rezultatelor sale,
analiza ce permite specialistilor de relatii publice, dar si organizatiei in sine, sa vada (si sa
invete) ce au facut bine si ce nua au facut bine, sa constate daca au facut progrese si, mai
ales, ce trebuie facut data viitoare (Stancu, Stoica, 1997).
Evaluarea trebuie privita ca un proces continuu, efectuat in toate etapele unei campanii de
relatii publice: pregatirea planului, punerea lui in practica si impactul campaniei asupra
diferitelor categorii de public. Procedând astfel, se pot observa eventualele lipsuri sau
greseli ce vor puteafi corectate cu pierderi minime.

Procesul de evaluare trebuie sa se desfasoare pe trei niveluri, in cadrul fiecarui nivel fiind
urmariti anumiti pasi, iar trecerea de la unul la altul nu trebuie facuta pâna ce nu au fost
efectuate toate calculele si masuratorile.
Astfel:
 Evaluarea planului de campanie este nivelul care stabileste daca informatiile care
au stat la baza constituirii planuluiau fost suficiente si de calitate si in care se
evalueaza si calitatea strategiilor planificate. Pe acelt nivel vor fi parcursi trei pasi:
• evaluarea adecvarii informatiei folosite in elaborarea planului: daca anumite
informatii esentiale au lipsit, daca informatiile disponibile au fost complete si
corect utilizate;
• evaluarea adecvarii programului, a strategiilor si tacticilor propuse: daca
mesajele si actiunile planificate au corespuns specificului diferitelor situatii si
daca ele au avut efectele scontate;

11 valentinmiroiu.wordpress.com
 • evaluarea calitatii mesajelor si a altor componente ale programului: este
analizata performanta profesionala, din perspectiva experientei si a valorilor
specifice specialistilor in relatii publice.
 Evaluarea implementarii stabileste gradul in care tacticile utilizate in cadrul
campaniei si-au atins scopul si masoara efortul depus pentru realizarea lor. Pasii
ce trebuie urmati in cadrul acestui nivel sunt:
• evidenta numarului de mesaje trimise (a distributiei): numarul de scrisori,
communicate, relatari, publicatii sau alte forme de comunicare transmise
catre categoriile vizate de public;
• monitorizarea mesajelor preluate de mass-media arata ce parti din mesaje
au fost selectate de presa si daca materialele transmise au avut sau nu
posibilitatea de a atinge categoriile de public vizate;
• identificarea publicului-tinta care a fost expus la mesajele campaniei, fara a
confunda audienta generala (publicul potential al unui mesaj) cu audienta
efectiva (segmentele de public potential ce reprezinta publicul vizat de
campanie);
• stabilirea numarului celor care au receptat mesajele transmise.
 Evaluarea impactului masoara modul in care au fost atinse obiectivele campaniei
si feed-back-ul transmis de categoriile de public vizate, prin:
• stabilirea numarului de persoane care au invatat ceva din mesajele
transmise;
• stabilirea numarului de persoane care si-au schimbat opiniile dupa
receptarea mesajelor;
• stabilirea numarului de persoane care si-au schimbat atitudinea dupa
receptarea mesajelor;
• stabilirea numarului de persoane care actioneaza in directia sugerata de
mesaje;
• stabilirea numarului de persoane care repeta sau promoveaza
comportamentul sugerat de campanie;
• stabilirea contributiei campaniei la schimbarea sociala si culturala pozitiva
(fiind necesare nu doar cunostinte din domeniul relatiilor publice, ci si din
domenii cum ar fi stiinte sociale, tehnici calitative si cantitative de cercetare).

12 valentinmiroiu.wordpress.com
Dupa ce planul de campanie a fost terminat el trebuie integrat intr-un document complex,
prezentat in fata conducerii organizatiei. Abia dupa ce planul a fost in intregime aprobat se
va putea trece la implementarea lui.
Un plan de campanie bun trebuie sa fie in concordanta cu obiectivele organizatiei, sa fie
realist, flexibil, sa atinga valorile, interesele si asteptarile fiecaruia din categoriile de public-
tinta vizate.

Bibliografie:
1. Coman, Cristina, 1999, Relaţii publice. Tehnici de comunicare cu presa, Editura ALL
2. Flichy, Patrice, 1999, O istorie a comunicării moderne. Spaţiul public şi viaţă privată,
Editura Polirom
3. Millo, Katie; Yoder, Shuron; Gross, Peter; Niculescu – Mayer, Stefun. 1998, Introducere în
Relaţii Publice, Editura NIM
4. Stancu, Valentin; Stoica, Marcela M.; Stoica, Adrian, f.a., 1997, Relaţii Publice – succes şi
credibilitate, Editura CONCEPT PUBLISHING
5. Şerb, Stancu, 1999, Relaţii publice şi comunicare, Editura Teora
6. Mihai Dinu, 1997, Comunicarea, Editura Humanitas,
7. Coman, Cristina, 2001, Relaţii publice. Principii şi strategii, Editura Polirom

13 valentinmiroiu.wordpress.com