Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Facultatea de Zootehnie
Creșterea oilor din rasa Țurcană are cea mai mare răspândire în rândul oierilor din
România. Rasa – supra-denumită și ”Regina Munților”, este stabilă, rezistentă, deloc
pretențioasă, oferind producții mixte de lapte, carne și lână, ceea ce au făcut-o să fie
foarte populară în satele românești.
În ceea ce privește producția de lapte, oile Țurcane pot oferi 140-160 de litri, cu un
conținut de grăsime de 7,8% și 5,9% proteină într-o perioadă de lactație de 150-200 de
zile.
La această rasă, producția de lapte se caracterizează printr -o mare variabilitate. În
condiții obișnuite de hrănire și întreținere, pe durata unei lactații poate fi obținută o
producție totală de lapte cuprinsă între 70-90 kg, în timp ce la alte exemplare se poate
obține o producție ce depășește 140 litri.
Privitor la această producție, în zona montană și aceleași condiții climatice Țurcana
poate produce cu peste 20% mai mult lapte comparativ cu Țigaia.
Capitolul I
Memoriu justificativ
Oaia este specia cu cele mai reduse cerinţe pentru întretinere, iar utilizarea
în hranã a aditivilor furajeri se face în mică măsură.
Păsunea oferă cel mai ieftin furaj iar în perioada de stabulaţie, furajele de
volum ocupă un loc însemnat în hrana animalelor.
Cunoaşterea valorificării producţiilor ovine va determina creşterea
veniturilor şi sporirea eficienţei economice.
Multiplele producții ce se obtin ca urmare a creșterii și a exploatării
ovinelor, precum și calitatea deosebită și valoarea biologică ridicată a acestora,
dar și economicitatea obținerii lor, au făcut ca încă din cele mai străvechi
timpuri speciile de ovine și caprine să fie extrem de apreciate, bucurându-se
totodată și de o atenție deosebită din partea crescatorilor.
Actualmente, la nivel internațional și național, creșterea ovinelor reprezintă
o activitate de bază și o ramură principală a zootehniei și are o contribuție
deosebită la dezvoltarea economică a statelor crescătoare, participând în mod
direct, alături de celelalte sectoare specifice creșterii animalelor, la
îmbunătațirea nivelului de trai al fermierilor.
Cu toate că de-a lungul timpului obiectivele creșterii ovinelor au suferit
modificări sub influența diferitelor etape ale istoriei, crescătorul a căutat mereu
să selecționeze, să amelioreze și să perfecționeze, pentru creștere în interesul
sau, doar acele animale care corespundeau scopului urmărit.
Procedându-se în acest fel s-au creat și perfecționat diferite tipuri de rase
specializate pentru diferite producții existând în prezent, pe glob, conform
multor date publicate în literatura de specialitate, peste 750 de rase de ovine,
având diferite directii de exploatatre ( carne, lapte, lână, pielicele, blănuri ).
De asemenea, selecția severă coroborată cu asigurarea unor condiții de
creștere, întretinere, exploatare și alimentație la parametrii optimi au permis
crearea unor rase cu performanțe de producție și de reproducție remarcabile.
Așa este cazul raselor englezești care dispun de calitați pentru producția de
carne deosebite, a raselor germane și franceze de lapte care produc peste 400 l
pe duruta unei lactații normale, a rasei Karakul care produce pielicele de o
valoare estetică și comercială remarcabilă, a raselor Romanov, Blueface
Leicester, Friza și Finnish Landrace care au procentul de prolificitate de peste
200%.
1.3 Date generale despre rasa Țurcană
În timp ce în ultimii ani, o parte dintre crescători se îndreaptă către rasele de oi
specializate fie pe producția de carne, fie pentru cea de lapte, cu originii străine, foarte
mulți fermieri rămân consecvenți raselor autentice, românești.
Dintre acestea, una dintre cele mai cunoscute și crescute rase în România este
Țurcana, în mod special datorită rusticității și adaptabilității remarcabile ale acestei
rase, caracteristici care o recomandă spre a fi crescută din zona de câmpie și până în
zona de munte. Nu există cioban care să nu aibă măcar câteva exemplare și din
această rasă, alături de alte rase românești sau aduse din străinătate.
Varietăți de oi Țurcane
Oaia din rasa Ţurcană este una dintre cele mai populare rase de oi din România și
nu numai, iar prin multitudinea de tipuri și populații, distincte între ele şi bine
consolidate, poate fi considerată o super rasă de oi. Oaia Țurcană este prezentă în mai
multe varietăți și combinații, printre care oaia Ţurcană albă (Bele), oaia Oacheşe, oaia
Bucălăi, oi Brezate sau oi Mărcuşe. Dintre acestea cea mai reprezentativă este oaia
Ţurcană Bucălaie cu părul de pe faţă şi picioare de culoare castanie spre negru.
Oaia Brează, este întâlnită mai des în Valea Jiului, posedă o constituție mai delicată
iar crescătorii de oi o consideră ca fiind oaia care produce cel mai mult lapte împreună
cu Oile Ţurcane Creţe din Caransebeş.
Ţurcana Oacheşă este una dintre cele mai frumoase specii de oi de pe la noi, cu o
armonie corporală aparte, de culoare albă, cu un contur închis în jurul ochilor și este
cel mai des întâlnită în Haţeg.
Cantitatea de lână obținută anual per animal este de 2 până la 3,5 kg și face parte
din categoria lânurilor inferioare, finețea firului fiind de 35 microni, tocmai de aceea
această lână este folosită în industria textilă.
Tot la fel cum are nevoie de mâncare, oile Țurcane au nevoie și de o sursă de apă
potabilă care să fie ușor accesibilă animalelor. În ceea ce privește asigurarea
necesarului de apă, se recomandă ca o oaie Țurcană să aibă asigurat în jur de 4 litri de
apa/zi, în timpul verii, sau de 6 litri/zi, în cazul oilor care alăptează.
Reproducția oilor Țurcane
Ca și perioadă reproducția se realizează septembrie-octombrie, dar anterior acestei
perioade oile trebuiesc pregătite pentru montă. Astfel că, timp de 30 de zile are loc
pregătirea pentru montă (august-septembrie), care constă în selecționarea oilor care au
o producție mai ridicată de lapte și formarea unor turme de 200 de capete. În general
perioadă de montă durează 35 de zile (septembrie-octombrie).
Fiecare berbec încercător sau de reproducție se va folosi 4 zile, după care urmează
4 zile de repaus.
Luna Total
Specificare
anual
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Adulte 45 180 75 300
Anul
precedent Mioare 10 40 17 67
Total 55 220 92 367
Monta
Adulte 46 148 77 307
Anul
Mioare 9 36 15 60
curent
Total 55 184 92 331
2.1.2 Organizarea , dotarea și fluxul tehnologic.
Din totalul efectivului de 447 capete :
- Berbeci : 3 % la montă – 13 capete
- Femele adulte : 15% reformă – 67 capete
67% adulte – 300 capete
- Tineret femel : 9-12 luni 15% - 67 capete
12-18 luni 15% - 67 capete
Procentaj din
Număr total
Categorie Luna efectivul total
de animale
(%)
Septembie 15 % 45
Adulte Octombrie 60 % 180
Noiembrie 25 % 75
Septembrie 15% 10
Mioare Octombrie 60 % 40
Noiembrie 25% 17
Tipul de sitem de reproducție – monta natural dirijată
Indici de reproducție :
Fecunditate : 95 %
Prolificitate : 105 %
Tehnica de reproducție :
În perioada august-septembrie, oile din rasa Turcana trebuie pregătite
pentru montă. Acestea se redistribuie, în urma selectării oilor cu o productivitate
ridicată la lapte. Se formează turme cu 200 de capete.
După aceea, în perioada septembrie-octombrie, are loc monta. Pentru
rezultate optime, se recomandă folosirea unui berbec încercător la 60 de oi, pentru
depistarea oilor în călduri. Pentru monta efectivă, se recomandă un berbec la 30 de
oi.
Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 13 13 403
Berbeci 13
1
reproducători
t. 1,04 1,04
1,04
Nr. 300 300 300 9300
Oi
2
adulte t. 16,5 16,5
16,5
Nr.
Tineret femel
3
0-3
t.
Nr.
Tineret femel
4
3-6
t.
Nr.
Tineret femel
5
6-9
t.
Nr. 67 67 67 2077
Tineret femel
6
9-12 t. 0,18 0,18 2,5 2,5
2,3
Nr. 67 67 67 2077
Tineret femel
7
12-18 t. 0,13 0,13 3,13 3,13
3
Nr.
Tineret mascul
8
0-3
t.
Nr.
Tineret ovin
9
la îngrășat t.
Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.
Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 13 13 364
Berbeci 13
1
reproducători
t. 1,04 1,04
1,04
Nr. 300 300 300 8400
Oi
2
adulte t. 16,5 16,5
16,5
Nr. 26 26 26 26 364
Tineret femel
3
0-3
t. 0,1 0,05 0,05 0,15 0,15
Nr.
Tineret femel
4
3-6
t.
Nr.
Tineret femel
5
6-9
t.
Nr. 67 67 67 1876
Tineret femel
6
9-12 t. 0,17 0,17 2,67 2,67
2,5
Nr. 67 67 10 10 57 1596
Tineret femel
7
12-18 t. 0,11 0,11 3,24 0,25 0,25 2,99
3,13
Nr. 25 25 25 25 350
Tineret mascul
8
0-3
t. 0,15 0,05 0,05 0,15 0,15
Nr.
Tineret ovin
9
la îngrășat t.
Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.
Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 13 403
Berbeci 13
1
reproducători
t. 1,04
1,04
Nr. 300 10 310 9460
Oi
2
adulte t. 0,25 16,75
16,5
Nr.
Tineret femel
5
6-9
t.
Nr. 67 67 67 67 2077
Tineret femel
6
9-12 t. 0,18 0,18 2,85 2,85 2,85
2,67
Nr. 57 57 40 40 17 1767
Tineret femel
7
12-18 t. 0,1 0,1 3,09 1 1 2,09
2,99
Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.
Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 13 13 390
Berbeci 13
1
reproducători
t. 1,04 1,04
1,04
Nr. 310 40 350 350 9900
Oi
2
adulte t. 1 17,75 17,75
16,75
Nr.
Tineret femel
5
6-9
t.
Nr.
Tineret femel
6
9-12 t.
Nr. 17 67 67 84 17 17 67 1515
Tineret femel
7
12-18 t. 2,85 0,03 2,88 2,88 0,43 0,43 2,45
2,09
Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.
Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 13 5 5 8 403
Berbeci 13
1
reproducători
t. 1,04 0,4 0,4 0,67
1,04
Nr. 350 17 367 60 60 307 11377
Oi
2
adulte t. 0,43 18,18 3,6 3,6 14,58
17,75
Nr.
Tineret femel
5
6-9
t.
Nr.
Tineret femel
6
9-12 t.
Nr. 67 67 67 2077
Tineret femel
7
12-18 t. 0,13 0,13 2,58 2,58
2,45
Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.
Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 8 8 240
Berbeci 8
1
reproducători
t. 0,67 0,67
0,67
Nr. 307 307 307 9210
Oi
2
adulte t. 14,58 14,58
14,58
Nr. 40 40 40 40 1200
Tineret femel
3
0-3
t. 0,16 0,16 0,56 0,56 0,56
0,4
Nr. 100 100 126 126 2280
Tineret femel 26
4
3-6
t. 0,17 1,44 0,07 2,14 2,31 2,31
Nr.
Tineret femel
5
6-9
t.
Nr.
Tineret femel
6
9-12 t.
Nr. 67 67 67 2010
Tineret femel
7
12-18 t. 0,12 0,12 2,7 2,7
2,58
Nr. 40 40 40 1200
Tineret mascul 40
8
0-3
t. 0,6 0,6 0,6
0,6
Nr. 25 100 100 125 125 2250
Tineret ovin
9
la îngrășat t. 1,32 0,75 2,32 2,32 2,32
0,25
Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.
Nr.
Tineret femel
3
0-3
t.
Nr.
Tineret femel
5
6-9
t.
Nr.
Tineret femel
6
9-12 t.
Nr. 67 67 67 2077
Tineret femel
7
12-18 t. 0,13 0,13 2,83 2,83
2,7
Nr.
Tineret mascul
8
0-3
t.
Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 13 13 401
Berbeci 13
1
reproducători
t. 1,04 1,04
1,04
Nr. 307 307 307 9517
Oi
2
adulte t. 14,58 14,58
14,58
Nr.
Tineret femel
3
0-3
t.
Nr.
Tineret femel
5
6-9
t.
Nr.
Tineret femel
6
9-12 t.
Nr. 67 67 67 2077
Tineret femel
7
12-18 t. 0,13 0,13 2,96 2,96
2,83
Nr.
Tineret mascul
8
0-3
t.
Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 13 13 390
Berbeci 13
1
reproducători
t. 1,04 1,04
1,04
Nr. 307 307 307 9210
Oi
2
adulte t. 14,58 14,58
14,58
Nr.
Tineret femel
3
0-3
t.
Nr. 40 40 40 1200
Tineret femel 40
4
3-6
t. 1,2 0,11 0,11 1,31 1,31 1,31
Nr. 60 60 60 60 1800
Tineret femel
5
6-9
t. 1,42 0,04 1,46 1,46 1,48
Nr.
Tineret femel
6
9-12 t.
Nr. 67 67 67 2010
Tineret femel
7
12-18 t. 0,12 0,12 3,08 3,08
2,96
Nr.
Tineret mascul
8
0-3
t.
Nr. 40 40 40 1200
Tineret ovin
9
la îngrășat t. 0,12 0,12 0,8 0,8
0,68
Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.
Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 13 13 403
Berbeci 13
1
reproducători
t. 1,04 1,04
1,04
Nr. 307 307 307 9210
Oi
2
adulte t. 14,58 14,58
14,58
Nr.
Tineret femel
3
0-3
t.
Nr.
Tineret femel
4
3-6
t.
Nr. 60 60 1800
Tineret femel 60
5
6-9
t. 0,04 0,04 1,52 1,52
1,18
Nr.
Tineret femel
6
9-12 t.
Nr. 67 67 67 2010
Tineret femel
7
12-18 t. 0,13 0,13 3,21 3,21
3,08
Nr.
Tineret mascul
8
0-3
t.
Nr.
Tineret ovin
9
la îngrășat t.
Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.
Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
13
Nr. 13 13 990
Berbeci
1
reproducători
t. 1,04 1,04
1,04
Nr. 307 307 307 9517
Oi
2
adulte t. 14,58 14,58
1,58
Nr.
Tineret femel
3
0-3
t.
Nr.
Tineret femel
4
3-6
t.
Nr. 60 60 1860
Tineret femel 60
5
6-9
t. 0,04 0,04 1,56 1,56
1,52
Nr.
Tineret femel
6
9-12 t.
Nr. 67 67 67 2077
Tineret femel
7
12-18 t. 0,13 0,13 3,34 3,34
3,21
Nr.
Tineret mascul
8
0-3
t.
Nr.
Tineret ovin
9
la îngrășat t.
Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.
Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 13 13 40
Berbeci 13
1
reproducători
t. 1,04 1,04
1,04
Nr. 307 307 307 9120
Oi
2
adulte t. 14,58 14,58
14,58
Nr.
Tineret femel
3
0-3
t.
Nr.
Tineret femel
4
3-6
t.
Nr.
Tineret femel
5
6-9
t.
Nr. 60 60 60 1800
Tineret femel
6
9-12 t. 1,56 0,16 0,16 1,72 1,72
Nr. 67 67 67 2010
Tineret femel
7
12-18 t. 0,12 0,12 3,46 3,46
3,34
Nr.
Tineret mascul
8
0-3
t.
Nr.
Tineret ovin
9
la îngrășat t.
Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.
Nr.
Tineret femel
4
3-6
t.
Nr.
Tineret femel
5
6-9
t.
Nr. 67 67 67 67 6030
Tineret femel
6
9-12 t. 0,53 2,85 2,85 2,58
2,3
Nr. 67 67 50 50 17 5240
Tineret femel
7
12-18 t. 0,34 3,34 2,09 2,09 1,25
3
Nr.
Tineret ovin
9
la îngrășat t.
Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.
Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 13 5 5 8 1033
Berbeci 13
1
reproducători
t. 1,04 0,4 0,4 0,54
1,04
Nr. 310 57 57 367 60 60 307 30487
Oi
2 16,75
adulte t. 1,43 1,43 18,18 3,6 3,6 14,58
Nr.
Tineret femel
5
6-9
t.
Nr.
Tineret femel
6
9-12 t.
Nr. 17 67 67 84 17 17 67 5602
Tineret femel
7
12-18 t. 2,85 0,28 3,12 5,22 0,43 0,43 4,79
2,09
Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.
Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
8
Nr. 5 5 13 13 1119
Berbeci
1
reproducători 0,67
t. 0,4 0,4 1,04 1,04
Nr.
Tineret femel
3
0-3
t.
126
Nr. 40 166 166 80 26 60 166 10086
Tineret femel
4
3-6
t. 2,31 0,56 0,83 1,39 3,7 2,11 0,17 1,42 3,7
Nr. 60 60 60 1800
Tineret femel
5
6-9
t. 1,42 1,42 1,42
Nr.
Tineret femel
6
9-12 t.
Nr. 67 67 67 6164
Tineret femel
7 2,7
12-18 t. 0,38 0,38 3,08 3,08
Nr.
Tineret mascul
8
0-3
t.
Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
13
Nr. 13 13 1196
Berbeci
1
reproducători 1,04
t. 1,04 1,04
Nr.
Tineret femel
3
0-3
t.
Nr.
Tineret femel
4
3-6
t.
60
Nr. 60 60 60 1800
Tineret femel
5
6-9
t. 0,44 1,92 1,72 1,72 1,72
1,48
Nr. 60 60 60 60 1800
Tineret femel
6
9-12 t. 1,56 0,16 1,72 1,72 1,72
Nr. 67 67 67 6037
Tineret femel
7
12-18 t. 0,38 3,46 3,46
3,08
Nr.
Tineret mascul
8
0-3
t.
Nr.
Tineret ovin
9
la îngrășat t.
Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.
447
Nr. 60 60 507 60 60 447 38680
Ef. de ovine total
20,18
t. 1,56 0,98 2,54 22,72 1,72 1,72 20,8
2.4 Programarea evoluției anuale a efectivului de ovine
Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 5 18 18 5 5 13 4275
Berbeci 13
1
reproducători 1,04
t. 0,4 1,44 1,44 0,4 0,4 1,04
Nr. 60 60 60 60 60 3600
Tineret femel
5
6-9
t. 1,42 0,44 1,86 1,86 1,72 1,72
Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.
Nr. 375 5 586 966 1413 120 151 650 41 962 447
447
Ef. de ovine total
22,8
t. 1,93 0,4 11,68 7,75 21,76 44,56 3,23 2,7 15,71 0,22 21,86 20,8
2.5 Programarea numărului de zile animale furajate și a efectivului mediu de animale furajate
Cantitatea de Cantitatea de
Nr
Categoria de ovine Nr de indivizi lână / animal lână totală
crt
(kg) (kg)
Berbeci
1 13 3,5 45,5
reproducători
2 Oi adulte 300 2,5 750
3 Mioare 134 2,2 136,2
TOTAL 932
3.2 Recoltarea și valorificarea producției de lână
După tuns lâna este recoltată, iar în interior este pus un bilețel pe care au
fost înscrise numele tunzătorului și numărul matricol al oii și este adusă la
cântar.
Cojocul se cântărește și se înregistrează greutatea acestuia, după
care va fi trecut pe masa de sortare.
Sortarea lânii se face după anumite criterii, finețe,lungime, uniformitate,
rezistență, nuanța de culoare, cantitatea de impurități vegetale și minerale din
masa lânii.
Scopul acestei sortări este ca lâna rezultată sa fie cât mai
omogenă dinpunct de vedere al însușirilor calitative,cea cu defecte fiind depozitată
separat.
Ca urmare a tunsului oile devin mai ușoare, suportă căldura cu ușurintã și
favorizează dezvoltarea corporală și a stării generale.
Lâna recoltată se vinde unor întreprinderi de prelucrare a lânii, prețurile variind
în funcție de cerințele pieții.
Lâna recoltată se mai poate valorifica prin societățile de prelucrare a lâniiprin
prețuri negociabile, în funcție de cerințele pieții. După recepție în societate,
lânase spală, se usucă, se toarce iar lâna rezultată după aceste operații se
folosește la fabricarea stofelor din lână, a păturilor de lână, covoarelor și a
diferitelor tricotaje. În felul acesta lâna se valorifică la un preț superior
3.2.1 Organizarea, dotarea și funcționalul la central de tuns
ovine
Oile din rasa Țurcană se tund în perioada dintre 10 mai și 1 iunie , datorită
rezistenței corporale, la variațiile de temperatură. Efectuată mai devreme,
tunderea ovinelor poate duce la pierderi de efectiv sau la scăderea producției de
lapte, ca urmare a temperaturilor scăzute si a ploilor reci de primavara.
În funcție de vârstă, sunt tunși mai întâi batalii, urmați de oile sterpe, oile-
mamă, mioarele și berbecii de reproducție. Oile bolnave de variolă sau scabie se
tund separat, iar pe sacii de ambalare a cojoacelor infectate se aplică etichete
speciale.
Locul de tundere va fi amenajat la adăpost de ploaie, soare si vânt, în
saivane, magazii sau grajduri goale, care permit amenajarea unui compartiment
de așteptare (ferit de ploaie) pentru oile care urmează la tuns și un compartiment
pentru tuns. În acest ultim compartiment se amplasează mese, sau se întind
prelate pe jos, pentru a evita murdărirea lânii.
Tot aici, se instalează cântare pentru cântărirea oilor și a lânii tunse și mese
de sortare. Pentru a evita îmbolnavirea oilor în caz de ploaie, se amenajează un
loc acoperit pentru oile tunse.
Înainte de tuns, oile nu vor fi hrănite și adăpate timp de 12-14 ore, în scopul
prevenirii accidentelor.
3.3 Organizarea producției de lapte
Laptele de oaie s-a bucurat din cele mai vechi timpuri de un mare interes.
De asemenea, el și derivatele sale sunt considerate alimente de bază
utilizate în hrana omului.
În fermă mulsul oilor are loc după un program bine stabilit. Mulsul oilor
începe imediat după înțărcarea mieilor sau sacrificarea acestora.
La începutul lactației oile sunt mulse de trei ori pe zi (dimineața, la prânz și
seara),către sfarsitul lactației se trece la douã mulsori, iar cu 15- 20 de zile
înainte de î nț ărcarea oilor se trece la practicarea unei singure mulsori.
24560-(330x40)=24560-13200=11360 l
11360:4=2840 kg caș
11360-2840=8520:12=710 kg urdă
2.Categoria de oi și mioare
4. Categoria tineret ovin care cuprinde tineretul femel de 3 -18 luni și tineretul
mascul întărcat.
4.2 Specificul întreținerii ovinelor pe categorii
Creșterea și îndeosebi întreținerea oilor în perioada de stabulație, necesită
construirea unor adăposturi pentru a le feri de întreruperile specifice sezonului
rece.Unitatea constructivă destinată cazării oilor pentru perioada de stabulație
o reprezintă saivanul.
Fânul de lucernă
Este cea mai valoroasă plantă cultivată pentru fân și ocupă un loc deosebit
în alimentația tuturor speciilor de animale.
Valoarea nutritivă a fânului de lucernă depinde în principal de: faza de
vegetație la recoltare, tehnica de uscare și modul de depozitare.
Calitatea fânului de lucernă este apreciată atât de crescătorii de animale cât
și de către cumpărătorii de fân, printr-un examen organoleptic, bazându-se pe
câteva criterii: faza de vegetație, cantitatea și finețea frunzelor, prezența
corpurilor străine, starea tulpinilor (tijelor), mirosul și culoarea verde.
Fânul natural
Sub denumirea de fân natural sunt cunoscute toate fânurile obținute de pe pajiști
permanente exploatate prin cosire, când masa verde este conservată prin uscare.
Sub aspect nutrițional, fânurile naturale diferă în funcție de compoziția
floristică, care la rândul ei este dependentă de condițiile geografice, sol, climă
etc.
Lucerna
Este de departe cea mai răspândită leguminoasă cultivată pentru nutreț,
fiind folosită atât verde cât și conservat(fân, siloz).
Ca și la alte plante verzi și la lucernă modificările cantitative sunt
antagoniste celor calitative. De aceea este indicată recoltarea ei în stadiul optim
de dezvoltare,funcție de care să se obțină producții maxime de energie și
protein pe unitatea de suprafață cultivată.
La lucernă, proporția cea mai mare de proteină se înregistrează înainte de îmbobocire,
fază în care conținutul în celuloză este cel mai redus.
Creșterea conținutului de celuloză brută este expresia depozitării
progresive a
substanțelor scheletice, greu digestibile, care explică și reducerea
digestibilitățiienergiei, urmată de scăderea valorii energetice a nutrețului.
Pășunea
O gamă variată de vegetație este folosită direct ca hrană pentru animale
erbivore, prin pășunat.
Pășunatul are numeroase avantaje. Plantele tinere au palatabilitate ridicată si ca
urmare sunt consumate cu plăcere de către animale, care au și posibilitatea să
selecteze plantele pe care le consumă. În același timp,pășunatul este mijlocul
cel mai economic de administrare a nutrețurilor. Sănătatea animalelor este mai
bun în
perioada pășunatului, acestea putând face mișcare și beneficia de efectul
razelorsolare.
În țara noastră, regimul de pășunat trebuie să asigure consumul de nutreț verde
pentru o perioadă lungă de timp (5-7 luni), în funcție de zonă și specia de
animale; durata minimă de pășunat pentru taurine este apreciată la 150-155 zile, iar
pentru oi la cca 200 zile.Valoarea nutritivă a nutrețurilor verzi de pe pășuni depinde
de
compozițiafloristică, considerându-se o pășune bunăcea care are 60-80 %
graminee și 40-20% leguminoase; faza de vegetație la pășunare influențează
și ea valoarea nutritivă dar în general pășunatul se face pe plante tinere, frunzoase,
înainte de înspicare sau cel mult la începutul formării spicului.
6.3 Stabilirea necesarului de nutrețuri
Nutreț
Nutreț verde Nutreț fibros Alte nutrețuri
Categoria de concentrat
EMP NZP NZAF
animale Pajiște de deal Fân natural Fân de lucernă Tărâțe de grâu Fosfat dicalcic Sare
R N R N R N R N R N R N
Berbeci perioada de
U 13 245 3185 1,53 4873 0,52 1656 0,1 3185
montă
Berbeci în pregătire
U 13 90 1170 6,44 75345 0,1 1170
montă
Oi în repaos/ prima
U 300 155 46500 1,14 53010 0,1 4650
parte a gestației
Oi în a 2-a parte a
U 300 60 18000 0,84 15120 0,52 9360 0,004 72 0,1 1800
gestației
Oi în lactație U 300 60 18000 0,84 15120 0,52 9360 0,51 9180 0,1 1800
Tineret ovin 0-3
U 375 90 33750 0,69 23288 0,26 8775
luni
Tineret ovin 3-6
U 375 90 33750 0,83 28012 0,17 5738 0,1 3375
luni
Tineret ovin 6-9
U 375 30 11250 1,11 12488 0,1 1125
luni
Tineret ovin 9-12
U 67 30 2010 4,15 8342 0,1 201
luni
Tineret ovin 12-18
U 67 90 6030 4,08 24602 0,1 601
luni
Necesar total (tone) 108289 151911 34889 9180 72 17907
Cost
Necesar Producția Suprafața Cheltuieli
Nutreț producție/tonă
anual (t) (t/ha) necesară (ha) (lei)
(lei)
Pajiște de
108,289 4 27,8 40 4332
deal
Fân natural 151,911 18 8,5 100 151911
Fân de
34,889 20 1,8 300 104667
lucernă
TOTAL 38,1 440 260910
Venituri (lei)
Vânzare T.O (abator) 57750
Vânzare T.F 9 luni (prăsilă) 1905000
Lapte 17040
Produse din lapte 866200
Lână 1864
Dejecții 6960
Subvenții 20600
TOTAL 2875414
Cheltuieli cu furajele
Pajiște de deal 4332
Fân natural 151911
Fân de lucernă 104667
Tărâțe de grâu 2754
Fosfat dicalcic 3402
Sare 25,2
TOTAL 322722
Cheltuieli generale
Salarii 5800
Asistență veterinară 5000
Alte cheltuieli 5000
Amortismente 5000
TOTAL 28000