Sunteți pe pagina 1din 61

Proiect tehnologic

Creșterea ovinelor și caprinelor

Student : Jinaru Andra – Lorena

Profesor coordinator : Prof. Dr Constantin Pascal

Facultatea de Zootehnie

Anul IV , Grupa 297


Cuprins
Tema proiectului

Elaborarea priectului tehnologic pentru o fermă


de ovine din grupa oilor cu lâna grosieră , situată in
zona de șes a comunei Zănești , a județului Neamț ,
cu o capacitate de 447 capete din rasa Țurcană
Albă.
Direcția de exploatare a ovinelor

Creșterea oilor din rasa Țurcană are cea mai mare răspândire în rândul oierilor din
România. Rasa – supra-denumită și ”Regina Munților”, este stabilă, rezistentă, deloc
pretențioasă, oferind producții mixte de lapte, carne și lână, ceea ce au făcut-o să fie
foarte populară în satele românești.
În ceea ce privește producția de lapte, oile Țurcane pot oferi 140-160 de litri, cu un
conținut de grăsime de 7,8% și 5,9% proteină într-o perioadă de lactație de 150-200 de
zile.
La această rasă, producția de lapte se caracterizează printr -o mare variabilitate. În
condiții obișnuite de hrănire și întreținere, pe durata unei lactații poate fi obținută o
producție totală de lapte cuprinsă între 70-90 kg, în timp ce la alte exemplare se poate
obține o producție ce depășește 140 litri.
Privitor la această producție, în zona montană și aceleași condiții climatice Țurcana
poate produce cu peste 20% mai mult lapte comparativ cu Țigaia.
Capitolul I
Memoriu justificativ

Ferma zootehnică este amplasată în apropierea orașului Piatra Neamț în județul


Neamț , in N-E țării , mai exact la 18 km de oraș în comuna Zănești , satul Zănești pe
valea râului Bistrița.
În cadrul fermei zootehnice se cresc ovine din rasa Țurcană Albă.

1.1 Importanța , oportunitatea si eficiența investiției

Municipiul Piatra Neamț are o piaţă atractivă, cu 452.900 consumatori din


tot județul , cu o mare capacitate de antrenare în zonele limitrofe şi prezintă un
potenţial uman cu grad de instruire ridicat, structurat pe o gamă largă de
profesii, începând de la cele tradiţionale până la noile tehnologii.
Capacitatea industrială existentă este dotată cu utilităţi, zone agricole extinse
şi sector terţiar în plină dezvoltare.
Mediu natural este protejat fără surse majore de poluare.

Învestitia este motivată de faptul că în această zona, este singura unitate cu


astfel de obiectiv şi animale de prăsilă, singura concurenţă făcând-o
gospodariile populaţiei cu rase de oi neameliorate, întreţinute şi hrănite după
vechile concepte.
Hrana se poate asigura relativ uşor în zonâ, datorită suprafeţelor mari de
teren agricol şi pasune din zonă, ceea ce duce la:
- asigurarea furajelor din producţie proprie;
- asigurarea ritmică, uniformă şi la nivel optim a hranei;
- extinderea culturilor duble şi succesive;
- practicarea unui păsunat raţional şi extinderea pajiştilor cultivate.
Înfiinţarea unei astfel de ferme contribuie la refacerea efectivelor de ovine
din zona atât calitativ cât şi numeric.
Eficienţa investiţiei presupune investiţii mici, cheltuieli de întreţinere
reduse.
Se pretează la îmbinarea raţionala cu alte ramuri zootehnice sau vegetale
cu o rentabilitate ridicată.

1.2 Importanță, origine și începutul creșterii ovinelor

Oaia este specia cu cele mai reduse cerinţe pentru întretinere, iar utilizarea
în hranã a aditivilor furajeri se face în mică măsură.
Păsunea oferă cel mai ieftin furaj iar în perioada de stabulaţie, furajele de
volum ocupă un loc însemnat în hrana animalelor.
Cunoaşterea valorificării producţiilor ovine va determina creşterea
veniturilor şi sporirea eficienţei economice.
Multiplele producții ce se obtin ca urmare a creșterii și a exploatării
ovinelor, precum și calitatea deosebită și valoarea biologică ridicată a acestora,
dar și economicitatea obținerii lor, au făcut ca încă din cele mai străvechi
timpuri speciile de ovine și caprine să fie extrem de apreciate, bucurându-se
totodată și de o atenție deosebită din partea crescatorilor.
Actualmente, la nivel internațional și național, creșterea ovinelor reprezintă
o activitate de bază și o ramură principală a zootehniei și are o contribuție
deosebită la dezvoltarea economică a statelor crescătoare, participând în mod
direct, alături de celelalte sectoare specifice creșterii animalelor, la
îmbunătațirea nivelului de trai al fermierilor.
Cu toate că de-a lungul timpului obiectivele creșterii ovinelor au suferit
modificări sub influența diferitelor etape ale istoriei, crescătorul a căutat mereu
să selecționeze, să amelioreze și să perfecționeze, pentru creștere în interesul
sau, doar acele animale care corespundeau scopului urmărit.
Procedându-se în acest fel s-au creat și perfecționat diferite tipuri de rase
specializate pentru diferite producții existând în prezent, pe glob, conform
multor date publicate în literatura de specialitate, peste 750 de rase de ovine,
având diferite directii de exploatatre ( carne, lapte, lână, pielicele, blănuri ).
De asemenea, selecția severă coroborată cu asigurarea unor condiții de
creștere, întretinere, exploatare și alimentație la parametrii optimi au permis
crearea unor rase cu performanțe de producție și de reproducție remarcabile.
Așa este cazul raselor englezești care dispun de calitați pentru producția de
carne deosebite, a raselor germane și franceze de lapte care produc peste 400 l
pe duruta unei lactații normale, a rasei Karakul care produce pielicele de o
valoare estetică și comercială remarcabilă, a raselor Romanov, Blueface
Leicester, Friza și Finnish Landrace care au procentul de prolificitate de peste
200%.
1.3 Date generale despre rasa Țurcană
În timp ce în ultimii ani, o parte dintre crescători se îndreaptă către rasele de oi
specializate fie pe producția de carne, fie pentru cea de lapte, cu originii străine, foarte
mulți fermieri rămân consecvenți raselor autentice, românești.

Dintre acestea, una dintre cele mai cunoscute și crescute rase în România este
Țurcana, în mod special datorită rusticității și adaptabilității remarcabile ale acestei
rase, caracteristici care o recomandă spre a fi crescută din zona de câmpie și până în
zona de munte. Nu există cioban care să nu aibă măcar câteva exemplare și din
această rasă, alături de alte rase românești sau aduse din străinătate.

Varietăți de oi Țurcane
Oaia din rasa Ţurcană este una dintre cele mai populare rase de oi din România și
nu numai, iar prin multitudinea de tipuri și populații, distincte între ele şi bine
consolidate, poate fi considerată o super rasă de oi. Oaia Țurcană este prezentă în mai
multe varietăți și combinații, printre care oaia Ţurcană albă (Bele), oaia Oacheşe, oaia
Bucălăi, oi Brezate sau oi Mărcuşe. Dintre acestea cea mai reprezentativă este oaia
Ţurcană Bucălaie cu părul de pe faţă şi picioare de culoare castanie spre negru.

Aria de răspândire a Țurcanelor


Oile din clasa Ţurcană Bucălaie sunt cel mai des întâlnite și crescute în județul
Hunedoara, prin depresiunea Hațegului. Viteza de răspândire a acestei rase de oi a fost
rapidă, astăzi fiind întâlnită în majoritatea regiunilor țării noastre, asta și datorită
rezistenței sale la condițiile meteo nefavorabile de la munte (lâna groasă), vitezei de
creştere a mieilor şi rezistenţei la boli.

Oaia Brează, este întâlnită mai des în Valea Jiului, posedă o constituție mai delicată
iar crescătorii de oi o consideră ca fiind oaia care produce cel mai mult lapte împreună
cu Oile Ţurcane Creţe din Caransebeş.
Ţurcana Oacheşă este una dintre cele mai frumoase specii de oi de pe la noi, cu o
armonie corporală aparte, de culoare albă, cu un contur închis în jurul ochilor și este
cel mai des întâlnită în Haţeg.

Oile Țurcane oferă o producție mixtă de carne, lapte și lână


Datorită însuşirilor ei de rusticitate, rezistenţă şi adaptabilitate sporită, cât şi
datorită valoroaselor aptitudini productive rasa Ţurcană este crescută de foarte multi
producători români. Însuşirile morfo-productive ale rasei Țurcană sunt: conformaţia
corporală alungită – tipică ovinelor cu producţie mixtă – pentru lână, carne şi lapte;
constituţie robustă şi o pronunţată mobilitate.

Corpul Țurcanelor este disproporționat, pieptul este strâmb, spinarea ascuțită,


pulpa foarte puțin dezvoltată, scheletul mare, cantitatea de carne fiind foarte mică în
raport cu greutatea corporală – un alt semn al primitivității rasei. Coada este scurtă și
uneori prezintă la bază un depozit de grăsime. Berbecii, ca și oile sunt foarte activi,
vioi și rapizi, se pot cățăra cu ușurință pe regiunile cele mai muntoase și pot sări din
stâncă în stâncă.

Masculii din rasa Țurcană prezintă coarne bine dezvoltate


Oile nu au coarne deloc sau prezintă două semicercuri cu vârful orientat înainte și
în jos; la berbecii, în schimb, coarnele sunt puternice, în formă de spirală, cu vârful
orientat în afară, cu o lungime medie de 80-90 cm, care le servesc atât la apărare cât și
la atac. Foarte rar pot fi întâlnite exemplare cu patru coarne, două dintre ele fiind
foarte puternice, iar celelalte două mai mici și mai fragile, în forma de semicerc
orientate de sus în jos și din față în spate, înconjurând urechea animalului.
35-55 kg greutatea la care poate ajunge o Țurcană
Greutatea medie la care pot ajunge oile Țurcane adulte este de 35-55 de
kilograme, iar berbecii pot atinge aproape 80 de kilograme. În ceea ce privește
îngrășarea și finisarea carcasei, oile Țurcană au nevoie de o cantitate de 40-50 kg de
nutrețuri concentrate, în ultima lună de pășunat și 20 kg de fân de cea mai bună
calitate.

Această rasă de ovine nu poate fi comparată din punct de vedere al calității


carcasei cu speciile specializate pentru producția de carne, însă carnea Țurcanei este
foarte apreciată în special de țările arabe, de aceea avem și exporturi destul de
importante în acest sector. Chiar dacă consumul de carne de miel este la un nivel
destul de scăzut în România, surplusul de producție ajunge în țările arabe, dar și în
câteva țări din Europa.

140-160 litri, producția anuală de lapte la oile Țurcane


În ceea ce privește producția de lapte, oile Țurcane pot oferi 140-160 de litri, cu
un conținut de grăsime de 7,8% și 5,9% proteină într-o perioadă de lactație de 150-
200 de zile.

La această rasă, producția de lapte se caracterizează printr -o mare variabilitate. În


condiții obișnuite de hrănire și întreținere, pe durata unei lactații poate fi obținută o
producție totală de lapte cuprinsă între 70-90 kg, în timp ce la alte exemplare se poate
obține o producție ce depășește 140 litri.

Privitor la această producție, în zona montană și aceleași condiții climatice


Țurcana poate produce cu peste 20% mai mult lapte comparativ cu Țigaia.
Lâna oilor Țurcane este de calitate inferioară
Ceea ce caracterizează această specie este lâna inferioară. Capul, pântecele și
picioarele sunt aproape în totalitate lipsite de blană. În rest, corpul este acoperit de o
lână sub formă de șuvițele ascuțite, cu o lungime medie de 20-21 cm. Aceste șuvițe
sunt compuse din asocierea a doua tipuri de fire, unele lungi, aproape drepte, cu foarte
puține ondulații, aspre la pipăit, altele mai scurte, mai subțiri, mai îmbibate de usuc,
aflate în partea superioară a șuviței și lungi până la jumătatea acesteia. Firele lungi și
groase sunt mai abundente decât celelalte și ele dau forma șuviței.

Cantitatea de lână obținută anual per animal este de 2 până la 3,5 kg și face parte
din categoria lânurilor inferioare, finețea firului fiind de 35 microni, tocmai de aceea
această lână este folosită în industria textilă.

Regimul de hrană al Țurcanelor


Din punct de vedere al hranei, oile din această rasă nu sunt pretențioase și nici nu
au nevoie de cantități prea mari de furaje. Cu toate acestea, se recomandă ca fermierii
să ofere oilor Țurcane și un supliment proteic.

Țurcana nu este o specie care să manifeste pretenții deosebite în ceea ce privește


hrana, consumând în general 2-3 kg de lucernă sau 3-4 de kg de fân, de pășune. De
asemenea, în hrană se mai folosesc și cereale (grâu, porumb, orz). Pe lângă acest lucru
este nevoie și de proteine brute, pentru întreținerea oilor, în cazul în care furajele
disponibile nu pot acoperi necesarul. Proteina brută poate fi asigurată din făina de soia.

Tot la fel cum are nevoie de mâncare, oile Țurcane au nevoie și de o sursă de apă
potabilă care să fie ușor accesibilă animalelor. În ceea ce privește asigurarea
necesarului de apă, se recomandă ca o oaie Țurcană să aibă asigurat în jur de 4 litri de
apa/zi, în timpul verii, sau de 6 litri/zi, în cazul oilor care alăptează.
Reproducția oilor Țurcane
Ca și perioadă reproducția se realizează septembrie-octombrie, dar anterior acestei
perioade oile trebuiesc pregătite pentru montă. Astfel că, timp de 30 de zile are loc
pregătirea pentru montă (august-septembrie), care constă în selecționarea oilor care au
o producție mai ridicată de lapte și formarea unor turme de 200 de capete. În general
perioadă de montă durează 35 de zile (septembrie-octombrie).

Pentru reușita procesului este indicat folosirea unui berbec încercător la 60 de oi


pentru depistarea oilor și mioarelor aflate în călduri. Pentru monta efectivă se folosește
un berbec la fiecare 30 de mioare sau oi.

Fiecare berbec încercător sau de reproducție se va folosi 4 zile, după care urmează
4 zile de repaus.

Însămânțarea se desfășoară pe durata a două cicluri de călduri. Însămânțarea se


desfășoară în mod obișnuit pe pășune.
Capitolul II
Programarea structurii și evoluției efectivelor de
ovine
2.1 Programarea reproducției și fundamrntarea ei tehnico-
economică
2.1.1 Programul de monte și fătări
a) Efectivul de ovine total și pe categorii, existent la inceputul anului și cel
programat pentru sfârșitul anului.
Efectiv existent la
Nr începutul anului Efectiv programat
Crt. Categoria de ovine sau caprine (nr./ geutate pentru sfârșitul
medie. kg) anului (nr./ t)
1 Reproducători masculi 13 13
2 Femele adulte 300 307
3 Tineret femel 0-3 luni
4 Tineret femel 3-6 luni
5 Tineret femel 6-9 luni
6 Tineret femel 9-12 luni 67 60
7 Tineret femel 12-18 luni 67 67
8 Tineret maaascul 0-3 luni
9 Tineret ovin la îngrășat
10 Adulte la recondiționat
11 Total efectiv 447 447
b) Programul de monte și fătări.

Luna Total
Specificare
anual
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Adulte 45 180 75 300
Anul
precedent Mioare 10 40 17 67
Total 55 220 92 367
Monta
Adulte 46 148 77 307
Anul
Mioare 9 36 15 60
curent
Total 55 184 92 331
2.1.2 Organizarea , dotarea și fluxul tehnologic.
Din totalul efectivului de 447 capete :
- Berbeci : 3 % la montă – 13 capete
- Femele adulte : 15% reformă – 67 capete
67% adulte – 300 capete
- Tineret femel : 9-12 luni 15% - 67 capete
12-18 luni 15% - 67 capete

Repartizarea ovinelor adulte și mioare la reproducție în anul


precedent

Procentaj din
Număr total
Categorie Luna efectivul total
de animale
(%)
Septembie 15 % 45
Adulte Octombrie 60 % 180
Noiembrie 25 % 75
Septembrie 15% 10
Mioare Octombrie 60 % 40
Noiembrie 25% 17
Tipul de sitem de reproducție – monta natural dirijată

Monta naturală dirijată necesită un consum mare de forţă de muncă pentru


depistarea oilor în călduri, aducerea lor în boxele berbecilor şi efectuarea montei,
dar se obţin indici de reproducere superiori - fecunditate 93-98% - şi se cunoaşte
originea mieilor.
Oile în călduri se depistează dimineaţa cu ajutorul berbecilor încercători (cu
şorţ sau penis deviat) şi apoi se repartizează berbecilor pepinieri, după o listă de
potrivire a perechilor.
Se recomandă ca perioada de montă a berbecilor, de 2-3 zile, să alterneze cu o
perioadă de repaus de câte o zi. În boxă, berbecul are posibilitatea să monteze o
oaie în călduri de mai multe ori în 24 de ore, crescând şansele ca oile să rămână
gestante. Astfel că fecunditatea este foarte bună, 95-98%.

Sezonul de montă începe in luna septembrie , având în vedere faptul ca ciclul


sexual este de 17-18 zile , ceea ce înseamnă că avem cca. 2 cicluri sexuale pe lună.

Indici de reproducție :
 Fecunditate : 95 %
 Prolificitate : 105 %

Tehnica de reproducție :
În perioada august-septembrie, oile din rasa Turcana trebuie pregătite
pentru montă. Acestea se redistribuie, în urma selectării oilor cu o productivitate
ridicată la lapte. Se formează turme cu 200 de capete.
După aceea, în perioada septembrie-octombrie, are loc monta. Pentru
rezultate optime, se recomandă folosirea unui berbec încercător la 60 de oi, pentru
depistarea oilor în călduri. Pentru monta efectivă, se recomandă un berbec la 30 de
oi.

Fiecare berbec încercător sau de reproducție se va folosi 4 zile, după care


trebuie să urmeze 4 zile de pauză. Însămânțarea are loc pe durata a două cicluri de
călduri.

Fluxul tehnologic la ovinele în cadrul fermei este:


 155 zile oile stau în stabulație (15 noiembrie – 15 aprilie)
 210 zile oile stau pe pășune (15 aprilie – 15 noiembrie)
 20 zile durează pregătire pentru montă (august)
 55 zile durează monta (septembrie-octombrie)
 150 de zile perioada de gestație (septembrie)
 50 de zile perioada de fătare (ianuarie-martie)
 100 de zile durata mulsului (aprilie-iunie)
 30 de zile perioada tunsului (aprilie-mai)
2.2 Programarea evoluției lunare a efectivului de ovine
Perioada 1-31 IANUARIE

Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 13 13 403
Berbeci 13
1
reproducători
t. 1,04 1,04
1,04
Nr. 300 300 300 9300
Oi
2
adulte t. 16,5 16,5
16,5

Nr.
Tineret femel
3
0-3
t.

Nr.
Tineret femel
4
3-6
t.

Nr.
Tineret femel
5
6-9
t.

Nr. 67 67 67 2077
Tineret femel
6
9-12 t. 0,18 0,18 2,5 2,5
2,3
Nr. 67 67 67 2077
Tineret femel
7
12-18 t. 0,13 0,13 3,13 3,13
3

Nr.
Tineret mascul
8
0-3
t.

Nr.
Tineret ovin
9
la îngrășat t.

Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.

Nr. 447 447


447
Ef. de ovine total
t. 0,31 0,31 23,17 23,17 13857
22,8
Perioada 1-28 FEBRUARIE

Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 13 13 364
Berbeci 13
1
reproducători
t. 1,04 1,04
1,04
Nr. 300 300 300 8400
Oi
2
adulte t. 16,5 16,5
16,5

Nr. 26 26 26 26 364
Tineret femel
3
0-3
t. 0,1 0,05 0,05 0,15 0,15

Nr.
Tineret femel
4
3-6
t.

Nr.
Tineret femel
5
6-9
t.

Nr. 67 67 67 1876
Tineret femel
6
9-12 t. 0,17 0,17 2,67 2,67
2,5
Nr. 67 67 10 10 57 1596
Tineret femel
7
12-18 t. 0,11 0,11 3,24 0,25 0,25 2,99
3,13

Nr. 25 25 25 25 350
Tineret mascul
8
0-3
t. 0,15 0,05 0,05 0,15 0,15

Nr.
Tineret ovin
9
la îngrășat t.

Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.

Nr. 51 51 498 10 10 488 11074


447
Ef. de ovine total
t. 0,25 0,38 0,38 23,75 0,25 0,25 23,5
23,17
Perioada 1-30 MARTIE

Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 13 403
Berbeci 13
1
reproducători
t. 1,04
1,04
Nr. 300 10 310 9460
Oi
2
adulte t. 0,25 16,75
16,5

Nr. 20 114 114 14 14 126 2630


Tineret femel
3
0-3
t. 0,5 0,11 0,11 0,06 0,06 0,7
0,15
Nr.
Tineret femel
4
3-6
t.

Nr.
Tineret femel
5
6-9
t.

Nr. 67 67 67 67 2077
Tineret femel
6
9-12 t. 0,18 0,18 2,85 2,85 2,85
2,67
Nr. 57 57 40 40 17 1767
Tineret femel
7
12-18 t. 0,1 0,1 3,09 1 1 2,09
2,99

Nr. 113 113 13 13 125 2583


Tineret mascul 25
8
0-3
t. 0,7 0,1 0,8 0,08 0,08 0,87
0,15
Nr.
Tineret ovin
9
la îngrășat t.

Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.

Nr. 227 10 227 725 107 13 120 591 18920


488
Ef. de ovine total
t. 1,2 0,25 0,31 1,01 25,44 3,85 0,08 3,93 21,45
23,5
Perioada 1-31 APRILIE

Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 13 13 390
Berbeci 13
1
reproducători
t. 1,04 1,04
1,04
Nr. 310 40 350 350 9900
Oi
2
adulte t. 1 17,75 17,75
16,75

Nr. 126 48 48 174 26 8 34 140 4380


Tineret femel
3
0-3
t. 0,19 0,5 0,69 1,39 0,1 0,03 0,13 1,26
0,7
Nr.
Tineret femel
4
3-6
t.

Nr.
Tineret femel
5
6-9
t.

Nr.
Tineret femel
6
9-12 t.

Nr. 17 67 67 84 17 17 67 1515
Tineret femel
7
12-18 t. 2,85 0,03 2,88 2,88 0,43 0,43 2,45
2,09

Nr. 48 173 25 8 33 140 4470


Tineret mascul 125
8
0-3
t. 0,5 0,79 1,66 0,15 0,05 0,2 1,46
0,87
Nr.
Tineret ovin
9
la îngrășat t.

Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.

Nr. 48 107 163 799 68 16 84 710 20655


591
Ef. de ovine total
t. 0,19 3,85 1,03 4,36 24,72 0,68 0,08 0,76 23,96
21,45
Perioada 1-31 MAI

Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 13 5 5 8 403
Berbeci 13
1
reproducători
t. 1,04 0,4 0,4 0,67
1,04
Nr. 350 17 367 60 60 307 11377
Oi
2
adulte t. 0,43 18,18 3,6 3,6 14,58
17,75

Nr. 140 140 100 100 40 4340


Tineret femel
3
0-3
t. 0,58 0,58 1,84 1,44 1,44 0,4
1,26
Nr. 26 26 26 806
Tineret femel
4
3-6
t. 0,1 0,07 0,07 0,17 0,17

Nr.
Tineret femel
5
6-9
t.

Nr.
Tineret femel
6
9-12 t.

Nr. 67 67 67 2077
Tineret femel
7
12-18 t. 0,13 0,13 2,58 2,58
2,45

Nr. 140 100 100 40 4340


Tineret mascul 140
8
0-3
t. 0,46 0,46 1,92 1,32 1,32 0,6
1,46
Nr. 25 25 25 775
Tineret ovin
9
la îngrășat t. 0,15 0,08 0,08 0,25 0,25

Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.

Nr. 68 778 265 265 513 24118


710
Ef. de ovine total
t. 0,68 1,32 1,32 25,98 6,76 6,76 19,25
23,96
Perioada 1-30 IUNIE

Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 8 8 240
Berbeci 8
1
reproducători
t. 0,67 0,67
0,67
Nr. 307 307 307 9210
Oi
2
adulte t. 14,58 14,58
14,58

Nr. 40 40 40 40 1200
Tineret femel
3
0-3
t. 0,16 0,16 0,56 0,56 0,56
0,4
Nr. 100 100 126 126 2280
Tineret femel 26
4
3-6
t. 0,17 1,44 0,07 2,14 2,31 2,31

Nr.
Tineret femel
5
6-9
t.

Nr.
Tineret femel
6
9-12 t.

Nr. 67 67 67 2010
Tineret femel
7
12-18 t. 0,12 0,12 2,7 2,7
2,58

Nr. 40 40 40 1200
Tineret mascul 40
8
0-3
t. 0,6 0,6 0,6
0,6
Nr. 25 100 100 125 125 2250
Tineret ovin
9
la îngrășat t. 1,32 0,75 2,32 2,32 2,32
0,25
Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.

Nr. 200 200 713 80 80 633 18390


513
Ef. de ovine total
t. 2,76 0,94 4,58 23,65 1,12 1,12 22,49
19,25
Perioada 1-31 IULIE
Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 5 5 13 13 328
Berbeci 8
1
reproducători
t. 0,4 0,4 1,04 1,04
0,67
Nr. 307 307 307 9512
Oi
2
adulte t. 14,58 14,58
14,58

Nr.
Tineret femel
3
0-3
t.

Nr. 40 40 166 26 26 140 4546


Tineret femel 126
4
3-6
t. 2,31 0,56 0,34 0,9 3,21 0,17 0,17 3,04

Nr.
Tineret femel
5
6-9
t.

Nr.
Tineret femel
6
9-12 t.

Nr. 67 67 67 2077
Tineret femel
7
12-18 t. 0,13 0,13 2,83 2,83
2,7

Nr.
Tineret mascul
8
0-3
t.

Nr. 125 40 40 165 25 25 140 4515


Tineret ovin
9
la îngrășat t. 0,6 0,38 0,98 3,3 0,25 0,25 3,05
2,32
Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.

Nr. 80 85 718 51 51 667 20978


633
Ef. de ovine total
t. 1,16 0,85 2,41 24,69 0,42 0,42 24,54
22,49
Perioada 1-31 AUGUST

Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 13 13 401
Berbeci 13
1
reproducători
t. 1,04 1,04
1,04
Nr. 307 307 307 9517
Oi
2
adulte t. 14,58 14,58
14,58

Nr.
Tineret femel
3
0-3
t.

Nr. 140 40 60 100 40 4340


Tineret femel 140
4
3-6
t. 3,04 0,38 0,38 3,42 0,8 1,42 2,22 1,2

Nr.
Tineret femel
5
6-9
t.

Nr.
Tineret femel
6
9-12 t.

Nr. 67 67 67 2077
Tineret femel
7
12-18 t. 0,13 0,13 2,96 2,96
2,83

Nr.
Tineret mascul
8
0-3
t.

Nr. 140 140 40 60 100 40 4340


Tineret ovin
9
la îngrășat t. 0,43 0,43 3,48 1,12 1,68 2,8 0,68
3,05
Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.

Nr. 667 80 60 60 200 467 20675


667
Ef. de ovine total
t. 0,93 0,93 25,48 1,92 1,68 1,68 5,02 20,46
24,54
Perioada 1-30 SEPTEMBRIE

Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 13 13 390
Berbeci 13
1
reproducători
t. 1,04 1,04
1,04
Nr. 307 307 307 9210
Oi
2
adulte t. 14,58 14,58
14,58

Nr.
Tineret femel
3
0-3
t.

Nr. 40 40 40 1200
Tineret femel 40
4
3-6
t. 1,2 0,11 0,11 1,31 1,31 1,31

Nr. 60 60 60 60 1800
Tineret femel
5
6-9
t. 1,42 0,04 1,46 1,46 1,48

Nr.
Tineret femel
6
9-12 t.

Nr. 67 67 67 2010
Tineret femel
7
12-18 t. 0,12 0,12 3,08 3,08
2,96

Nr.
Tineret mascul
8
0-3
t.

Nr. 40 40 40 1200
Tineret ovin
9
la îngrășat t. 0,12 0,12 0,8 0,8
0,68
Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.

Nr. 60 60 527 40 40 40 447 15810


467
Ef. de ovine total
t. 1,42 0,39 1,81 22,27 1,31 0,8 1,31 20,18
20,46
Perioada 1-31 OCTOMBRIE

Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 13 13 403
Berbeci 13
1
reproducători
t. 1,04 1,04
1,04
Nr. 307 307 307 9210
Oi
2
adulte t. 14,58 14,58
14,58

Nr.
Tineret femel
3
0-3
t.

Nr.
Tineret femel
4
3-6
t.

Nr. 60 60 1800
Tineret femel 60
5
6-9
t. 0,04 0,04 1,52 1,52
1,18
Nr.
Tineret femel
6
9-12 t.

Nr. 67 67 67 2010
Tineret femel
7
12-18 t. 0,13 0,13 3,21 3,21
3,08

Nr.
Tineret mascul
8
0-3
t.

Nr.
Tineret ovin
9
la îngrășat t.

Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.

Nr. 447 447 13410


447
Ef. de ovine total
t. 0,17 0,17 20,38 20,38
20,18
Perioada 1-30 NOIEMBRIE

Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
13
Nr. 13 13 990
Berbeci
1
reproducători
t. 1,04 1,04
1,04
Nr. 307 307 307 9517
Oi
2
adulte t. 14,58 14,58
1,58

Nr.
Tineret femel
3
0-3
t.

Nr.
Tineret femel
4
3-6
t.

Nr. 60 60 1860
Tineret femel 60
5
6-9
t. 0,04 0,04 1,56 1,56
1,52
Nr.
Tineret femel
6
9-12 t.

Nr. 67 67 67 2077
Tineret femel
7
12-18 t. 0,13 0,13 3,34 3,34
3,21

Nr.
Tineret mascul
8
0-3
t.

Nr.
Tineret ovin
9
la îngrășat t.

Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.

Nr. 477 60 387 13857


447
Ef. de ovine total
t. 0,53 0,53 20,52 1,56 18,96
20,38
Perioada 1-31 DECEMBRIE

Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 13 13 40
Berbeci 13
1
reproducători
t. 1,04 1,04
1,04
Nr. 307 307 307 9120
Oi
2
adulte t. 14,58 14,58
14,58

Nr.
Tineret femel
3
0-3
t.

Nr.
Tineret femel
4
3-6
t.

Nr.
Tineret femel
5
6-9
t.

Nr. 60 60 60 1800
Tineret femel
6
9-12 t. 1,56 0,16 0,16 1,72 1,72

Nr. 67 67 67 2010
Tineret femel
7
12-18 t. 0,12 0,12 3,46 3,46
3,34

Nr.
Tineret mascul
8
0-3
t.

Nr.
Tineret ovin
9
la îngrășat t.

Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.

Nr. 60 447 447 13320


387
Ef. de ovine total
t. 1,56 0,28 0,28 20,8 20,8
18,96
2.3 Programare evoluției trimestriale a efectivului de ovine
Perioada IANUARIE - MARTIE
Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 13 13 972
Berbeci 13
1
reproducători
t. 1,04 1,04
1,04
Nr. 300 10 310 310 27160
Oi
2
adulte t. 0,25 16,75 16,75
16,5

Nr. 140 140 140 14 14 126 2994


Tineret femel
3
0-3
t. 0,6 0,16 0,76 0,76 0,06 0,06 0,7

Nr.
Tineret femel
4
3-6
t.

Nr.
Tineret femel
5
6-9
t.

Nr. 67 67 67 67 6030
Tineret femel
6
9-12 t. 0,53 2,85 2,85 2,58
2,3
Nr. 67 67 50 50 17 5240
Tineret femel
7
12-18 t. 0,34 3,34 2,09 2,09 1,25
3

Nr. 139 139 13 13 126 2933


Tineret mascul
8
0-3
t. 0,85 0,15 0,95 0,08 0,08 0,87

Nr.
Tineret ovin
9
la îngrășat t.

Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.

Nr. 139 725 117 13 130 595 45329


447
Ef. de ovine total
t. 0,85 1,02 25,44 4,1 0,08 4,18 21,26
22,8
Perioada APRILIE - IUNIE

Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 13 5 5 8 1033
Berbeci 13
1
reproducători
t. 1,04 0,4 0,4 0,54
1,04
Nr. 310 57 57 367 60 60 307 30487
Oi
2 16,75
adulte t. 1,43 1,43 18,18 3,6 3,6 14,58

Nr. 126 48 48 174 166 8 174 9920


Tineret femel
3
0-3 0,7
t. 0,19 1,24 1,43 2,13 2,1 0,03 2,13

Nr. 126 126 126 126 3086


Tineret femel
4
3-6
t. 1,54 0,14 1,68 1,68 1,68

Nr.
Tineret femel
5
6-9
t.

Nr.
Tineret femel
6
9-12 t.

Nr. 17 67 67 84 17 17 67 5602
Tineret femel
7
12-18 t. 2,85 0,28 3,12 5,22 0,43 0,43 4,79
2,09

Nr. 48 48 173 165 8 173 1200


Tineret mascul 125
8
0-3
t. 0,29 0,96 1,25 2,12 1,37 0,05 2,12
0,87
Nr. 125 125 125 125 3025
Tineret ovin
9
la îngrășat t. 1,47 0,83 2,3 2,3 2,3

Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.

Nr. 96 375 471 1062 413 16 429 633 54353


591
Ef. de ovine total
t. 0,48 7,29 3,45 11,22 32,67 7,7 0,08 7,78 24,49
21,45
Perioada IULIE – SEPTEMBRIE

Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
8
Nr. 5 5 13 13 1119
Berbeci
1
reproducători 0,67
t. 0,4 0,4 1,04 1,04

Nr. 307 307 307 28239


Oi
2
adulte t. 14,58 14,58
14,58

Nr.
Tineret femel
3
0-3
t.
126
Nr. 40 166 166 80 26 60 166 10086
Tineret femel
4
3-6
t. 2,31 0,56 0,83 1,39 3,7 2,11 0,17 1,42 3,7

Nr. 60 60 60 1800
Tineret femel
5
6-9
t. 1,42 1,42 1,42

Nr.
Tineret femel
6
9-12 t.

Nr. 67 67 67 6164
Tineret femel
7 2,7
12-18 t. 0,38 0,38 3,08 3,08

Nr.
Tineret mascul
8
0-3
t.

Nr. 125 40 40 165 40 125 165 10055


Tineret ovin
9
la îngrășat t. 0,6 0,93 1,53 3,85 1,12 2,73 3,84
2,32
Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.

Nr. 5 140 145 778 120 151 60 331 447 57463


633
Ef. de ovine total
22,49
t. 0,4 2,58 2,14 5,12 27,61 3,23 2,9 1,42 7,55 20,46
Perioada NOIEMBRIE – DECEMBRIE

Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
13
Nr. 13 13 1196
Berbeci
1
reproducători 1,04
t. 1,04 1,04

Nr. 307 307 307 27847


Oi
2 14,58
adulte t. 14,58 14,58

Nr.
Tineret femel
3
0-3
t.

Nr.
Tineret femel
4
3-6
t.

60
Nr. 60 60 60 1800
Tineret femel
5
6-9
t. 0,44 1,92 1,72 1,72 1,72
1,48
Nr. 60 60 60 60 1800
Tineret femel
6
9-12 t. 1,56 0,16 1,72 1,72 1,72

Nr. 67 67 67 6037
Tineret femel
7
12-18 t. 0,38 3,46 3,46
3,08

Nr.
Tineret mascul
8
0-3
t.

Nr.
Tineret ovin
9
la îngrășat t.

Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.
447
Nr. 60 60 507 60 60 447 38680
Ef. de ovine total
20,18
t. 1,56 0,98 2,54 22,72 1,72 1,72 20,8
2.4 Programarea evoluției anuale a efectivului de ovine

Intrări Ieșiri
Ef. Vânză Ef. la Zile
Ef. la începutul Vânzări Ef. Refor
Treceri de la inițial + Treceri la
Sacrificări de sfârșit animal SMZ
Categoria de ovine perioadei Total ri pt. Total mediu mă
Nașteri Cumpărări
alte categorii
Spor intrări intrări pt.
îngrăș
alte
necesitate
Pierde
ieșiri perioadă furajate (g)
prăsilă categorii ri (%)
at
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr. 5 18 18 5 5 13 4275
Berbeci 13
1
reproducători 1,04
t. 0,4 1,44 1,44 0,4 0,4 1,04

Nr. 300 67 367 367 60 60 300 113733


Oi
2 16,5
adulte t. 1,68 18,18 18,18 3,6 3,6 16,5

Nr. 188 188 188 166 22 188 12914


Tineret femel
3
0-3
t. 0,79 1,4 2,19 2,19 2,1 0,09 2,19

Nr. 166 166 166 80 26 60 166 13172


Tineret femel
4
3-6
t. 2,1 0,97 3,07 3,07 2,11 0,17 1,42 3,07

Nr. 60 60 60 60 60 3600
Tineret femel
5
6-9
t. 1,42 0,44 1,86 1,86 1,72 1,72

Nr. 67 60 127 127 67 67 67 7830


Tineret femel
6 2,3
9-12 t. 1,56 0,69 4,55 4,55 2,85 2,85 2,85

Nr. 67 67 134 134 67 67 67 23043


Tineret femel
7 3
12-18 t. 2,85 1,38 7,23 7,23 2,52 2,52 2,52

Nr. 187 187 187 165 21 187 1200


Tineret mascul
8
0-3
t. 1,14 1,11 2,25 2,25 1,37 0,13 2,25

Nr. 165 165 165 40 125 165 13080


Tineret ovin
9
la îngrășat t. 2,07 1,76 3,83 3,38 1,12 2,73 5,35

Nr.
Ovine adulte la
10
recondiționat
t.

Nr. 375 5 586 966 1413 120 151 650 41 962 447
447
Ef. de ovine total
22,8
t. 1,93 0,4 11,68 7,75 21,76 44,56 3,23 2,7 15,71 0,22 21,86 20,8
2.5 Programarea numărului de zile animale furajate și a efectivului mediu de animale furajate

Nr crt. Categoria de ovine Numărul de zile furajate


1 Masculi de reproducție 4275
2 Femele adulte 113733
3 Tineret femel 0-3 luni 12914
4 Tineret femel 3-6 luni 13172
5 Tineret femel 6-9 luni 3600
6 Tineret femel 9-12 luni 6830
7 Tineret mascul 0-3 luni 1200
8 Tineret femel 12-18 luni 23043
9 Tineret ovin la îngrășat 13080
TOTAL 180047
Capitolul III
Programarea producțiilor

3.1 Programarea producției de lână


Dacă sunt bine îngrijite, oile țurcane pot da o producție de lână de 3,8
kilograme, cu o finețe a firului de 35 de microni. Pentru a obține rezultate
optime, este necesară îmbinarea metodelor de încrucișare și selecție cu cele de
hrănire, îngrijire și întreținere corespunzătoare. Specialiștii recomandă folisirea
hranei cu un nivel proteic superior încă din prima fază de gestație.
Cantitatea medie de lână este de 1,7 – 2,2 kg la oi și 2,5 – 3,5 kg la berbeci,
depășind 5 kg în unele zone în care se cresc efective valoroase de ovine țurcană
varietatea albă.
Varietatea albă are lâna și jarul de culoare albă, iar la unii indivizi pot
apărea pe extremități unele pete pigmentate. Această varietate ocupă cea mai
largă arie de răspândire, fiind și cea mai numeroasă. Este apreciată pentru
producția mai mare de lapte precum și pentru lâna lungă și albă utilizată în
gospodăriile populației la confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte
tradițională, a celor de artă populară, iar în industria textilă la fabricarea stofelor
și covoarelor de tip persan și de Dorna.
Programarea producției de lână

Cantitatea de Cantitatea de
Nr
Categoria de ovine Nr de indivizi lână / animal lână totală
crt
(kg) (kg)
Berbeci
1 13 3,5 45,5
reproducători
2 Oi adulte 300 2,5 750
3 Mioare 134 2,2 136,2
TOTAL 932
3.2 Recoltarea și valorificarea producției de lână
După tuns lâna este recoltată, iar în interior este pus un bilețel pe care au
fost înscrise numele tunzătorului și numărul matricol al oii și este adusă la
cântar.
Cojocul se cântărește și se înregistrează greutatea acestuia, după
care va fi trecut pe masa de sortare.
Sortarea lânii se face după anumite criterii, finețe,lungime, uniformitate,
rezistență, nuanța de culoare, cantitatea de impurități vegetale și minerale din
masa lânii.
Scopul acestei sortări este ca lâna rezultată sa fie cât mai
omogenă dinpunct de vedere al însușirilor calitative,cea cu defecte fiind depozitată
separat.
Ca urmare a tunsului oile devin mai ușoare, suportă căldura cu ușurintã și
favorizează dezvoltarea corporală și a stării generale.
Lâna recoltată se vinde unor întreprinderi de prelucrare a lânii, prețurile variind
în funcție de cerințele pieții.
Lâna recoltată se mai poate valorifica prin societățile de prelucrare a lâniiprin
prețuri negociabile, în funcție de cerințele pieții. După recepție în societate,
lânase spală, se usucă, se toarce iar lâna rezultată după aceste operații se
folosește la fabricarea stofelor din lână, a păturilor de lână, covoarelor și a
diferitelor tricotaje. În felul acesta lâna se valorifică la un preț superior
3.2.1 Organizarea, dotarea și funcționalul la central de tuns
ovine
Oile din rasa Țurcană se tund în perioada dintre 10 mai și 1 iunie , datorită
rezistenței corporale, la variațiile de temperatură. Efectuată mai devreme,
tunderea ovinelor poate duce la pierderi de efectiv sau la scăderea producției de
lapte, ca urmare a temperaturilor scăzute si a ploilor reci de primavara.
În funcție de vârstă, sunt tunși mai întâi batalii, urmați de oile sterpe, oile-
mamă, mioarele și berbecii de reproducție. Oile bolnave de variolă sau scabie se
tund separat, iar pe sacii de ambalare a cojoacelor infectate se aplică etichete
speciale.
Locul de tundere va fi amenajat la adăpost de ploaie, soare si vânt, în
saivane, magazii sau grajduri goale, care permit amenajarea unui compartiment
de așteptare (ferit de ploaie) pentru oile care urmează la tuns și un compartiment
pentru tuns. În acest ultim compartiment se amplasează mese, sau se întind
prelate pe jos, pentru a evita murdărirea lânii.
Tot aici, se instalează cântare pentru cântărirea oilor și a lânii tunse și mese
de sortare. Pentru a evita îmbolnavirea oilor în caz de ploaie, se amenajează un
loc acoperit pentru oile tunse.
Înainte de tuns, oile nu vor fi hrănite și adăpate timp de 12-14 ore, în scopul
prevenirii accidentelor.
3.3 Organizarea producției de lapte
Laptele de oaie s-a bucurat din cele mai vechi timpuri de un mare interes.
De asemenea, el și derivatele sale sunt considerate alimente de bază
utilizate în hrana omului.
În fermă mulsul oilor are loc după un program bine stabilit. Mulsul oilor
începe imediat după înțărcarea mieilor sau sacrificarea acestora.
La începutul lactației oile sunt mulse de trei ori pe zi (dimineața, la prânz și
seara),către sfarsitul lactației se trece la douã mulsori, iar cu 15- 20 de zile
înainte de î nț ărcarea oilor se trece la practicarea unei singure mulsori.

Producția de lapte / Producția toatală de lapte


Nr capete oi
lactație / cap oaie / total efectiv
307 80 24560 L

24560-(330x40)=24560-13200=11360 l
11360:4=2840 kg caș
11360-2840=8520:12=710 kg urdă

Venituri din vânzarea producțiilor


Producția Cantitatea (kg) Lei/kg TOTAL Lei
Caș de oaie 2840 16 45440
Urdă 710 14 9940
Lână 932 2 1864
TOTAL 57244
3.4 Recoltarea și valorificarea producției de lapte
Recoltarea laptelui se face prin muls manual executat în trei faze.
Pentru muls sunt utilizate găleți din materiale inoxidabile, tablă zincată saudin
material plastic prevăzute cu cupe pentru a evita pierderea laptelui și obținerea unui
lapte igienic.Pentru a evita reducerea duratei de pășunat și
a oboselii ciobanilor, mulsul se va efectua rapid, total, la ore fixe și nu
trebuie să depășească pe toatä turma 90de minute dimineața și 60-80 de minute
la prânz și seara.
Durata de mulgere a uneioi diferă în funcție de cantitatea de lapte pe
care o dă și este de aproximativ 60 de secunde dimineața și 30-40 de
secunde la pranz și seara.
Pe toată durata procesului de muls se urmărește respectarea măsurilor de
igienă, recoltare și depozitare a laptelui.
Laptele recoltat este colectat în bidoane și transportat la centre de recoltare
și valorificare a laptelui.Laptele de oaie se valorifică prin metode rapide de
prelucrare. În urma prelucrării laptelui de oaie pot fi obținute: cașul proaspăt,
brânza telemea, brânza deputină, brânza de burduf și cascavalul. Se
mai obține și untul din lapte de oaie. Ca produs secundar prin fierberea zarei
rezultată din prepararea cașului se obține urdă și zerul.
Toate produsele obținute din prelucrarea laptelui de oaie se valorifică la
prețuri negociabile prin magazine specializate, corespunzătoare, unde se
păstrează la o temperaturã de 0- 8 grade C in vitrine frigorifice sau depozite
frigorifice.

3.4.1 Sistemul de muls , stâna și strunga


Sistemul de muls este cel manual. Efectuarea mulsului manual presupune
amenajarea unui culoar prevăzut cu un perete cu mai multe ușite (strungă) prin
care oile, una câte una vin pe platform de muls.
Acestea sunt prevãzute cu un acoperiș denumit comornic. Platforma de
staționare este confecționată din scandură dispusă ușor înclinat.
Strunga din fermă este mobilă, find mutată pe un amplasament nou ori
decate ori este nevoie.
Capitolul IV
Programarea tehnologiei de creștere și exploatare a
ovinelor

4.1 Fluxul tehnologic de producție anual


Organizarea fluxului tehnologic în cele două sisteme de întreținere
(pășune,stabulație) durează 6 luni la pășune și 6 luni în stabulație.
Fazele fluxului tehnologic sunt:

1. Categoria berbeci de reproductive

-pregătirea pentru montă se face cu hrănire stimulativă, se verifică cantitatea și


calitatea materialului seminal;
-perioada de montă;
- perioada de repaus.

2.Categoria de oi și mioare

-pregătirea pentru montă constă în aducerea oilor într


-o stare bună de în treținere;
- perioada de montă care are loc în lunile: august, septembrie, octombrie;
-gestația: se acordã o îngrijire deosebită și se asigură supraveghereaatentă a
oilor.
Se asigurã spațiu suficient și nu se administrează furaje mucegăite și apă rece;
-perioada fătărilor
- pregatireă pentru fătăre vizează:instruirea personalului de îngrijire și
supravegherea fătărilor 24 din 24 de ore;
-pregătirea adăposturilor prin asigurarea compartimentului pentru oi gestante,
maternității și compartimentului de întreținere a oilor fătate cu miei de vârsta de
peste 30 zile.

3. Categoria miei sugari cu vârstã de 0 - 35zi le.

4. Categoria tineret ovin care cuprinde tineretul femel de 3 -18 luni și tineretul
mascul întărcat.
4.2 Specificul întreținerii ovinelor pe categorii
Creșterea și îndeosebi întreținerea oilor în perioada de stabulație, necesită
construirea unor adăposturi pentru a le feri de întreruperile specifice sezonului
rece.Unitatea constructivă destinată cazării oilor pentru perioada de stabulație
o reprezintă saivanul.

Adăpostul este semi-deschis, fiind prevăzut cu două


compartimente, unul deschis unde stau oile gestante până aproape de fătare,
tineretul ovin și berbecii și unul închis complet și amenajat pentru fătări,
reprezentând 30% din suprafața adăpostului.Amenajarea interioară a saivanului
constă în împărțirea încăperii î n boxe pentru fiecare categorie de ovine și pe stări
fiziologice.
Administrarea furajelor se face în iesle, de formă liniară cu frontul de
furaje pe ambele părti, asigurându-se un spațiu de furajare de 15-25 cm / individ.
Ieslea este prevazută în partea superioară cu grătar pentru administrarea
furajelor fibroase, iar la partea inferioară cu un jgheab în care se administrează
concentratele.
Adăparea se face cu apă de la rețea administrată în jgheaburi. Întreținerea se
face pe așternut permanent.
Înainte de scoaterea oilor la pașune, acestea se obișnuiesc cu furaj verdecosit și
administrat la iesle.
Pentru perioada de pașunat pe pajiști se amplasează construcții simple
tip ,,șopron” pentru adăpostirea oilor când vremea este nefavorabilă și pe timp
de noapte, asigurându-se o suprafată de 0,5- 2 m pentru oi și 0,4 – 2m pentru
tineret ovin.
Capitolul V
Dispunerea construcțiilor în amplasament și
proiectarea funcțională a adăposturilor

5.1 Planul general al fermei


5.2 Panul adăpostului
5.3 Calculul necesarului de apă
Cantitatea de apă pentru adăpatul la pășunat variază în funcție de calitatea
pășunii, umiditatea plantelor și temperature aerului. Oile sunt aduse de cel putin
2 ori pe zi la zonele pentru adăpat și consumă aproximativ 2-7 litri de apă.

De-a lungul timpului, oile se obișnuiesc cu locul de amplasare a


adăpătorilor si de aceea, amplasamentul, atât pe pășuni cât și în adăpost, nu
trebuie schimbat.

Pentru a evita ca pe timpul anului, animalele să rămână fără apă , la


valoarea necesarului de apă, se va adăuga un plus de 15% care să acopere lipsa
acestuia.
Capitolul VI
Programarea și organizarea bazei furajere

6.1 Tehnica de alimentație


Structura rațiilor trebuie să se păstreze constantă pe o perioadă
cât mai lungă
de timp, berbeci find sensibili la schimbările bruște și dese ale acesteia.
La stabilirea normelor și rațiilor furajere pentru oile mame trebuie să se
țină seama de starea fiziologică—perioada de repaus, perioada de pregătire
pentru montă și de montă propriu-zisă, perioada de gestație, perioada de lactație.
Hrănirea oilor mame în perioada de pregătire pentru montă și a montei
propr iu-zise începe încă din luna august și dureazã până în prima parte a lunii
noiembrie. Această perioadă coincide cu perioada de pășunat. Se repartizează
oilor pașuni de cea mai bună calitate. Li se administrează fân și nutrețuri
concentrate(porumb, grâu, ovăz) precum și șrot de soia.În prima parte a
gestației, nevoile de hrană ale oii sunt reduse, fiindcă dezvoltarea fătului este
mică. În partea a II-a a gestației nevoile de hrană cresc substanțial, apărând
necesitatea hrănirii stimulatoare.
Hrănirea corectă a oilor în ultima parte de gestați e e s t e necesară pentru
dezvoltarea normală a fătului, crearea de rezerve pentru producția de lapte,
dezvoltarea glandei mamare și cresterea normală a lânii. Ultima parte a gestație
icorespunde cu perioada de iarna (stabulație) cand hrănirea se face cu nutrețuri
conservate.
Calitatea acestora trebuie să fie foarte bună pentru a avea o concentrație
energetică și proteică cât mai mare. Se pot folosi silozuri de bună
calitate, fânuri și nutrețuri concentrate.
În perioada de lactație se administrează nutrețuri concentrate care
stimulează producția lactogenă (tărâte de grâu) pe lângă celelalte nutrețuri.
Hrănirea mieilor sugari în primele 7 zile sunt hrăniți exclusiv cu
lapte.Începând din a II-a săptămână de viața li se administrează nutrețuri
concentrate, energetice și mici cantități de fân. La început consumă
aproximativ 70 g de fân, iar la sfârșitul alăptării ajung la 200 —300 g fân pe zi.
De asemenea li seadministrează și nutrețuri suculente în special masă verde.
Sortimente de furaje utilizate

Vloarea nutritivă a nutrețurilor g/kg SU


Nutreț PDIN PDIE Ca P
Kg SU UFL UIL
g g g g
Fân de
0,85 0,67 112 94 15,5 2,5 1,03
lucernă
Fân natural 0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,2
Pajiște de
0,176 0,84 94 89 7,5 4 1,05
deal
Tărâțe de
0,868 0,9 114 96 1,5 12,8
grâu
Fosfat
0,95 240 185
dicalcic
6.2 Rații de hrană

Berbeci în perioada de montă

Valoarea nutritivă a nutrețului (g/kg SU) Norme de hrană


Kg Kg 1,51 1,25 120 120 6,2 4 2,1
PDIN PDIE Ca NUTREȚ
SU UFL Pg UIDL brut Kg PDIN PDIE Ca
g g g UFL Pg UIDL
SU g g g
0,85 0,67 112 94 15,5 2,5 1,03 Fân de lucernă 0,52 0,448 1,25 50,1 42 6,2 1,1 0,46
0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,2 Fân natural 1,53 1,301 0,30 87,1 88,4 12,3 3,9 1,56
TOTAL 2,05 1,749 1,25 137,3 130,5 19,3 5,0 2,02

Berbeci în pregătire montă

Valoarea nutritivă a nutrețului (g/kg SU) Norme de hrană


Kg 1,53 1,01 83 83 4,6 3,1 2,1
Kg SU PDIN PDIE Ca NUTREȚ
UFL Pg UIDL brut Kg PDIN PDIE Ca
g g g UFL Pg UIDL
SU g g g
0,176 0,89 94 89 7,5 4 1,05 Pajiște de deal 6,44 1,13 1,01 106,6 101 8,51 4,53 1,19
TOTAL 6,44 1,13 1,01 106,6 101 8,51 4,53 1,19
Oi în prima parte a gestației

Valoarea nutritivă a nutrețului (g/kg SU) Norme de hrană


Kg Kg 1,2 0,71 57 57 4 3 1,7
PDIN PDIE Ca NUTREȚ
SU UFL Pg UIDL brut Kg PDIN PDIE Ca
g g g UFL Pg UIDL
SU g g g
0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,2 Fân natural 1,14 0,97 0,71 65,1 66,1 9,24 2,91 1,16
TOTAL 1,14 0,97 0,71 65,1 66,1 9,24 2,91 1,16

Oi în a 2-a parte a gestației

Valoarea nutritivă a nutrețului (g/kg SU) Norme de hrană


Kg Kg 1,8 1,58 172 172 10,3 5,6 2,5
PDIN PDIE Ca NUTREȚ
SU UFL Pg UIDL brut Kg PDIN PDIE Ca
g g g UFL Pg UIDL
SU g g g
0,85 0,67 112 94 15,5 2,5 1,03 Fân de lucernă 0,52 0,44 0,30 50 42 6,9 1,1 0,53
0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,2 Fân natural 0,84 0,72 0,53 48 49 6,8 2,1 1,08
0,95 240 185 2,5 Fosfat dicalcic 0,004 0,004 0,96 0,74
TOTAL 1,38 1,17 0,83 98 91 14,7 4,03 1,61
Oi la începutul lactației

Valoarea nutritivă a nutrețului (g/kg SU) Norme de hrană


Kg Kg 1,8 1,58 172 172 10,3 5,6 2,5
PDIN PDIE Ca NUTREȚ
SU UFL Pg UIDL brut Kg PDIN PDIE Ca
g g g UFL Pg UIDL
SU g g g
0,85 0,67 112 94 15,5 2,5 1,03 Fân de lucernă 0,52 0,44 0,30 50 42 6,9 1,1 0,53
0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,2 Fân natural 0,84 0,72 0,53 48 49 6,8 2,1 1,08
0,86 0,9 114 96 1,5 12,8 Tărâțe de grâu 0,51 0,44 0,40 50 42 0,6 5,6
TOTAL 2,45 2,09 1,58 180 165 18,8 10,4 0,99

Tineret ovin 0-3 luni

Valoarea nutritivă a nutrețului (g/kg SU) Norme de hrană


Kg Kg 0,9 0,58 64 64 3,8 1,8 0,9
PDIN PDIE Ca NUTREȚ
SU UFL Pg UIDL brut Kg PDIN PDIE Ca
g g g UFL Pg UIDL
SU g g g
0,85 0,67 112 94 15,5 2,5 1,03 Fân de lucernă 0,26 0,22 0,15 25 21 3,4 0,5 0,26
0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,2 Fân natural 0,69 0,58 0,43 39 40 5,5 1,76 0,87
TOTAL 0,95 0,81 0,58 64 61 8,9 2,32 1,4
Tineret ovin 3-6 luni

Valoarea nutritivă a nutrețului (g/kg SU) Norme de hrană


Kg Kg 1,1 0,62 63 63 4,1 1,8 1,2
PDIN PDIE Ca NUTREȚ
SU UFL Pg UIDL brut Kg PDIN PDIE Ca
g g g UFL Pg UIDL
SU g g g
0,85 0,67 112 94 15,5 2,5 1,03 Fân de lucernă 0,17 0,14 0,1 16 14 2,3 0,3 0,17
0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,2 Fân natural 0,83 0,71 0,5 47 48 6,7 2,1 1,06
TOTAL 1,01 0,85 0,6 64 62 9,10 2,4 1,24

Tineret ovin 6-9 luni

Valoarea nutritivă a nutrețului (g/kg SU) Norme de hrană


Kg Kg 1,2 0,69 57 57 3,9 1,9 1,25
PDIN PDIE Ca NUTREȚ
SU UFL Pg UIDL brut Kg PDIN PDIE Ca
g g g UFL Pg UIDL
SU g g g
0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,2 Fân natural 1,11 0,94 0,69 63 64 8,9 2,8 1,4
TOTAL 1,11 0,94 0,69 63 64 8,9 2,8 1,4
Tineret ovin 9-12 luni

Valoarea nutritivă a nutrețului (g/kg SU) Norme de hrană


Kg 1,2 0,65 45 45 3,3 2,1 1,35
Kg SU PDIN PDIE Ca NUTREȚ
UFL Pg UIDL brut Kg PDIN PDIE Ca
g g g UFL Pg UIDL
SU g g g
0,176 0,89 94 89 7,5 4 1,05 Pajiște de deal 4,15 0,73 0,65 68 65 5,4 2,9 0,81
TOTAL 4,15 0,73 0,65 68 65 5,4 2,9 0,81

Tineret ovin 12-18 luni

Valoarea nutritivă a nutrețului (g/kg SU) Norme de hrană


Kg 1,3 0,64 49 49 3,5 2,4 1,55
Kg SU PDIN PDIE Ca NUTREȚ
UFL Pg UIDL brut Kg PDIN PDIE Ca
g g g UFL Pg UIDL
SU g g g
0,176 0,89 94 89 7,5 4 1,05 Pajiște de deal 4,08 0,71 0,64 67 64 5,3 2,8 0,8
TOTAL 4,08 0,71 0,64 67 64 5,3 2,8 0,8
Tărâț ele de Grâu
Reprezintă până la 25 % din greutatea grăunțelor
măcinate. În componeța lor intră: pericarpul semințelor, stratul de aleuronă,
embrionul și cantități diferite de amidon.
Compoziția chimică a tărâțelor de grâu evidențiază faptul că au un
conținut
mai ridicat în proteine decât grăunțele, dar și un conținut mult mai mare de
celuloză brută; de altfel, se remarcă faptul că mai mult de jumăt ate din substanța
uscată a tărâțelor o reprezintă pereții celulari, motiv pentru care digestibilitatea
energiei este
redusă, î n special la păsări. Prin măcinare fină, digestibilitatea tărâțelor crește.
Proteina din tărțele de grâu este deficitară în lizină și metionin, precum
și înalți aminoacizi esențiali.
Tărâțele de grâu sunt surse bune pentru majoritatea vitaminelor
hidrosolubile,
cu excepția niacinei care are o biodisponibilitate redusă.
Caracteristic tărâțelor esteconținutul redus în Ca, dar ridicat în P și Mg;
disponibilitatea fosforului din tărâțele degrâu este relativ ridicată (cca 50%).

Fânul de lucernă
Este cea mai valoroasă plantă cultivată pentru fân și ocupă un loc deosebit
în alimentația tuturor speciilor de animale.
Valoarea nutritivă a fânului de lucernă depinde în principal de: faza de
vegetație la recoltare, tehnica de uscare și modul de depozitare.
Calitatea fânului de lucernă este apreciată atât de crescătorii de animale cât
și de către cumpărătorii de fân, printr-un examen organoleptic, bazându-se pe
câteva criterii: faza de vegetație, cantitatea și finețea frunzelor, prezența
corpurilor străine, starea tulpinilor (tijelor), mirosul și culoarea verde.

Fânul natural
Sub denumirea de fân natural sunt cunoscute toate fânurile obținute de pe pajiști
permanente exploatate prin cosire, când masa verde este conservată prin uscare.
Sub aspect nutrițional, fânurile naturale diferă în funcție de compoziția
floristică, care la rândul ei este dependentă de condițiile geografice, sol, climă
etc.
Lucerna
Este de departe cea mai răspândită leguminoasă cultivată pentru nutreț,
fiind folosită atât verde cât și conservat(fân, siloz).
Ca și la alte plante verzi și la lucernă modificările cantitative sunt
antagoniste celor calitative. De aceea este indicată recoltarea ei în stadiul optim
de dezvoltare,funcție de care să se obțină producții maxime de energie și
protein pe unitatea de suprafață cultivată.
La lucernă, proporția cea mai mare de proteină se înregistrează înainte de îmbobocire,
fază în care conținutul în celuloză este cel mai redus.
Creșterea conținutului de celuloză brută este expresia depozitării
progresive a
substanțelor scheletice, greu digestibile, care explică și reducerea
digestibilitățiienergiei, urmată de scăderea valorii energetice a nutrețului.

Pășunea
O gamă variată de vegetație este folosită direct ca hrană pentru animale
erbivore, prin pășunat.
Pășunatul are numeroase avantaje. Plantele tinere au palatabilitate ridicată si ca
urmare sunt consumate cu plăcere de către animale, care au și posibilitatea să
selecteze plantele pe care le consumă. În același timp,pășunatul este mijlocul
cel mai economic de administrare a nutrețurilor. Sănătatea animalelor este mai
bun în
perioada pășunatului, acestea putând face mișcare și beneficia de efectul
razelorsolare.
În țara noastră, regimul de pășunat trebuie să asigure consumul de nutreț verde
pentru o perioadă lungă de timp (5-7 luni), în funcție de zonă și specia de
animale; durata minimă de pășunat pentru taurine este apreciată la 150-155 zile, iar
pentru oi la cca 200 zile.Valoarea nutritivă a nutrețurilor verzi de pe pășuni depinde
de
compozițiafloristică, considerându-se o pășune bunăcea care are 60-80 %
graminee și 40-20% leguminoase; faza de vegetație la pășunare influențează
și ea valoarea nutritivă dar în general pășunatul se face pe plante tinere, frunzoase,
înainte de înspicare sau cel mult la începutul formării spicului.
6.3 Stabilirea necesarului de nutrețuri

Nutreț
Nutreț verde Nutreț fibros Alte nutrețuri
Categoria de concentrat
EMP NZP NZAF
animale Pajiște de deal Fân natural Fân de lucernă Tărâțe de grâu Fosfat dicalcic Sare
R N R N R N R N R N R N
Berbeci perioada de
U 13 245 3185 1,53 4873 0,52 1656 0,1 3185
montă
Berbeci în pregătire
U 13 90 1170 6,44 75345 0,1 1170
montă
Oi în repaos/ prima
U 300 155 46500 1,14 53010 0,1 4650
parte a gestației
Oi în a 2-a parte a
U 300 60 18000 0,84 15120 0,52 9360 0,004 72 0,1 1800
gestației
Oi în lactație U 300 60 18000 0,84 15120 0,52 9360 0,51 9180 0,1 1800
Tineret ovin 0-3
U 375 90 33750 0,69 23288 0,26 8775
luni
Tineret ovin 3-6
U 375 90 33750 0,83 28012 0,17 5738 0,1 3375
luni
Tineret ovin 6-9
U 375 30 11250 1,11 12488 0,1 1125
luni
Tineret ovin 9-12
U 67 30 2010 4,15 8342 0,1 201
luni
Tineret ovin 12-18
U 67 90 6030 4,08 24602 0,1 601
luni
Necesar total (tone) 108289 151911 34889 9180 72 17907

E.M.P= efectivul mediu pe perioadă


N.Z.P= nr. de zile animale furajate
N.Z.A.F=E.M.P x N.Z.P
R= kg brut/ rație
N= R x N.Z.A.F
U= rație unică
6.4 Planul de cultură și de producere a furajelor

a) Planul de cultură a furajelor

Cost
Necesar Producția Suprafața Cheltuieli
Nutreț producție/tonă
anual (t) (t/ha) necesară (ha) (lei)
(lei)
Pajiște de
108,289 4 27,8 40 4332
deal
Fân natural 151,911 18 8,5 100 151911
Fân de
34,889 20 1,8 300 104667
lucernă
TOTAL 38,1 440 260910

b) Planul de achiziții a furajelor

Nutreț Necesar annual (t) Preț/tonă (lei) Cost (lei)


Tărâțe de grâu 9,18 300 2754
Fosfat dicalcic 17,907 190 3402
Sare 0,072 350 25,2
TOTAL 27159 840 61812
Capitolul VII
Bilanțul economic

7.1 Calcularea veniturilor

Venituri (lei)
Vânzare T.O (abator) 57750
Vânzare T.F 9 luni (prăsilă) 1905000
Lapte 17040
Produse din lapte 866200
Lână 1864
Dejecții 6960
Subvenții 20600
TOTAL 2875414

Tineret ovin la îngrășat = 165 cap. , Greutate = 35 kg ,Preț = 10 lei/kg


Tineret femel 9 luni = 127 cap. , Greutate = 30 , Preț = 500 lei/cap
Lână = 932 , Preț = 2 lei/kg
Dejecții = 1,27 t / zi x 365= 464 t/ an,(2kg/zi/adult , 1 kg/zi/tineret) ,
Preț = 15 lei/tonă
Subvenții = 25 lei/ cap
Cantitatea de lapte marfă = 11360 l , Preț = 1,5 lei/l lapte
Produse din lapte - Caș = 45440 kg , Preț = 16 lei/kg
- Urdă = 9940 kg , Preț = 14 lei/kg
7.2 Calcularea cheltuielilor

Cheltuieli cu furajele
Pajiște de deal 4332
Fân natural 151911
Fân de lucernă 104667
Tărâțe de grâu 2754
Fosfat dicalcic 3402
Sare 25,2
TOTAL 322722

Cheltuieli generale
Salarii 5800
Asistență veterinară 5000
Alte cheltuieli 5000
Amortismente 5000
TOTAL 28000

7.3 Calculul profitului

Costuri totale (lei)


Cheltuieli totale 350722
Venituri totale 2875414
Beneficiu 2524692
Impozit pe profit (16%) 1577932
Profit net 946760
Capitolul VIII
Concluzii și recomandări

În urma stabilirii ncesarului de nutreţuri şi a eficienţei utilizării lor în


exploataţia zootehnică pe care o conduc am constatat următoarele:

1. Efectivul ovin de 447 de capete rasa Ţurcană Albă pe care îl deţin cu o


producţie medie de 80 kg lapte şi 3,5 kg lână, în urma valorificării
acestora respectiv vânzarea pentru abatorizare şi vânzare pentru prăsila
îmi aduce un profit anual de 946760 lei. Un profit uşor
satisfăcător, atât datorită potenţialului genetic de care
dispune, cât şi datorită condiţiilor de întreţinere asigurate (alimentaţie
raţională şi microclimatul corespunzător).
2. Se va avea în vedere pe viitor ameliorarea efectivului pentru o producţie
3. mai crescută de lapte.
4. Aplicarea unei tehnologii de muls mai moderne pentru a rezulta un lapte
de calitate
5. Căutarea unei firme de distribuire a laptelui şi brănzeturilor care să ofere
un preţ mai bun pe kg.
6. Stabilirea unor raţii de hrană mai eficiente şi înlăturănd fosfatul dicalcic
din acestea.
Bibliografie
Pascal C.(2003)-Rase autohtone de ovine și caprine. Editura PIM Iași;

Pascal C(2007)-Creșterea ovinelor și caprinelor. Editura PIM Iași;

Pop I.M.,Halga P., Avarvarei T.,(2006) -Nutriția și alimentația animalelor.


Editura Tipo Moldova;