PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Colegiul Naţional Constantin Carabella Târgovişte

PROFESOR: Ispas Raluca
CLASA: a XI-a D
PROFIL: real: matematică- informatică
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
OBIECT: Limba şi literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Romanul în perioada interbelică
TIPUL LECŢIEI: de verificare şi evaluare a competenţelor

COMPETENTE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite sizuaţii de comunicare.
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor.
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare.

Competenţe de evaluare Conţinuturi asociate

1.1 Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea - achiziţiile din clasele anterioare
mesajelor orale şi scrise. în domeniul limbii şi al
vocabularului

2.1Utilizarea strategiilor de lectură în vederea - specii epice: povestire, roman;)

înţelegerii adecvate a textelor studiate. - particularităţi ale compoziţiei în

textele narative studiate ( tehnici
narative);

-construcţia personajelor

-modalităţi de caracterizare a
personajului

3.1.Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera - curente culturale/literare –

literarăşi contextul cultural în care a apărut acesta. context istoric; trăsături ale
curentelor literare.
COMPETENȚE DE EVALUARE:
C1: Idenficarea figurilor de stil.

C2: Explicarea rolului verbelor la timpul imperfect .

C3: Identificarea elementelor constitutive ale textului literar.

C4:.Identificarea modalităţilor de caracterizare.

C5:Explicarea semnificației secvenţei prin punerea în relaţie cu cu textul dat;

C6:Argumentarea apartenenței la proza de analiză psihologică..

STRATEGIA DIDACTICĂ:

RESURSE
a. PROCEDURALE (metode si procedee): conversația, explicația, exercițiul, evaluarea scrisă
b. MATERIALE (mijloace de învăţământ): testul pentru elevi printat și multiplicat
c. UMANE: 30 de elevi ai clasei a XI-a D
d. DE TIMP: 50 DE MINUTE
FORMA DE ORGANIZARE: individual
TIPURI DE ITEMI UTILIZAȚI: respectă structura itemilor de la examenul național

Locul desfăşurării activităţii: sala de clasă

Bibliografie :
 Adrian Nicolae Romonţi, Cătălina Radu,Ionela Iacob, Limba şi literatura română. Auxiliar
pentru clasa a XI-a, Editura Delfin, Bucureşti
 EFTENIE, Nicolae, 2008, Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române, Ediţia a
IV-a, Colecţia Metodica activă, Piteşti: PARALELA 45
 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII, CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU
CURRICULUM, 2002, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura
română, liceu, Bucureşti: ARAMIS PRINT
N Etapele Conţinutul activităţii Strategia didactică: Evaluare
r lecţiei resurse
cr
t
Activitatea Activitatea tim procedur material Forme
profesorului elevului p ale e de
organiza
re
1. Moment -asigură ordinea şi - se pregătesc 1` conversa catalogu frontal aprecieri
organizat verifică dacă toţi pentru oră. ţia l individu verbale
oric elevii au toate -semnalează al
materialele absenţii sau
necesare pe probleme de
bancă. organizare, dacă
este cazul.
2. Captarea - se reaminteşte - sunt atenți la 1` explicați frontal aprecieri
atenţiei elevilor faptul că explicațiile a verbale
vor fi evaluate profesorului, cer
cunoştinţele eventuale
referitoare la lămuriri în cadrul
pronume şi li se discuţiei.
explică obiectivele
propuse.
3. Verificare - împarte fişele de - rezolvă fişele exerciţiu fişe de individu proba
a evaluare primite 47` l evaluare al scrisă
cunoştinţe - supraveghează analiza
lor elevii pe parcursul stilistică
rezolvării fişelor

4. Tema - comunică - notează tema 1` conversa caietele frontal aprecieri

pentru elevilor tema pentru acasă ţia verbale
acasă pentru acasă:
Realizaţi o
paralelă între un
personaj dintr-un
dintr-un roman
realist studiat şi
personajul Puiu
Faranga.

TEST SUMATIV

I.Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a putea rezolva cerinţele:

“Eram însurat de doi ani si jumătate cu o colegă de la Universitate şi băanuiam că mă înşală. Din
cauza asta nici nu puteam să îmi dau examenele la vreme. Îmi petreceam timpul spionându-i
prieteniile, urmăarindu-o, făcând probleme insolubile din interpretarea unui gest, din nuanţa unei
rochii şi din informarea lăturalnică despre cine stie ce vizită la vreuna dintre mătuşile ei. Era o
suferinţa de neînchipuit, care se hrănea din propria ei substanţă. Ne luasem din dragoste, săraci
amândoi după rendez-vous-uri din ce în ce mai dese pe sălile Universităţii şi după lungi plimbări pe
jos, prin toate cartierele pavate cu asfalt ale capitalei, care erau şi cele mai singuratice, pe atunci.
După nunta noastră, care a fost într-un anumit fel tăinuită, mi-a murit un unchi considerabil bogat, a
cărui avere împărţită în cinci părţi de către nepot a putut să însemne pentru fiecare o adevărată
răsturnare socială. [...]. Dealminteri, era această fată un continuu proces de uimire. Mai întâi prin
neistovită bunătate pe care o risipea în jurul ei. Făcea toate lucrările mătuşii ei, care era institutoare,
prăpădea puţinii bani pe cadouri pentru prietene, iar pe colega ei bolnavă a îngrijit-o luni de zile ca o
soră de caritate. Pe când eu căutam să ascund dragostea noastră, ea ţinea s-o afişeze cu ostentaţie, cu
mândrie; încât, deşi nu-mi plăcea, începusem totuşi să fiu măgulit de admiraţia pe care o avea mai
toată lumea pentru mine, fiindcă eram atât de pătimaş iubit de una dintre cele mai frumoase studente,
şi cred că acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri. Să tulburi atât de mistuitor o femeie
dorită de toţi, să fii atât de necesar unei existenţe, erau sentimente care mă adevereau în jocul intim al
personalităţii mele.
 (Camil Petrescu, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de
război”)

1. Identifică un epitet antepus şi o comparaţie. .(1p.)

2. Motivează rolul artistic al utilizării timpului imperfect în text.(1p.)
3. Precizează tipul perspectivei narative. .(1p.)
4. Menţionează două trăsături si modalitatea de caracterizare a personajului feminin/ masculin
din fragmentul citat . .(1p.)
5. Comentează următoarea secvenţă: „, deşi nu-mi plăcea, începusem totuşi să fiu măgulit de
admiraţia pe care o avea mai toată lumea pentru mine, fiindcă eram atât de pătimaş iubit de
una dintre cele mai frumoase studente, şi cred că acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele
iubiri.” .(2p.)

6. Explică natura confictului identificat în text. .(1p)

7. Argumentează apartenenţa textului la proza psihologică.(2p.)

Barem de corectare și notare

Notă: Se acordă același punctaj pentru răspunsurile redactate în spiritul soluțiilor din barem.

1. identificarea corectă a două figuti de stil: epitet antepus: neistovită bunătate,

comparaţia a îngrijit-o…ca o soră de caritate(0.50p+0.50p)

2. prezentarea rolului verbelor la timpul imperfect (de exemplu: rol evocator, aspect
durativ, nedeterminare temporală, iteraţie etc.), valorificând textul dat – 1 p.; fără
valorificarea textului dat – 0.50 p.

3. precizarea corecta a perspective narative ( de exemplu: subiectivă, internă)- 1p

4. menţionarea corectă a două trăsături ( de exemplu: bună la suflet, darnică/ orgolios,

gelos) -2x0.25p şi a modalitaţii de caracterizare (de exemplu: in mod direct “ era
aceasta fată un continuu prilej de uimire. Mai întâi prin neistovita bunătate pe care o
răspândea în jurul ei”)

5. comentarea fragmentului dat: (de exemplu: în fragmentul dat personajul se

confesează cu sinceritate, recunoscând că orgoliul său l-a determinat să accepte o
persoană deosebită, dar cu care nu se potrivea, aşa cum şi-ar fi dorit. Deşi iubeşte
pătimaş la început , foarte curând incompatibilitatea dintre cei doi îndrăgostiţi este
cauza primelor frământări îm viaţa de cuplu.) comentare adecvată și nuanțată – 2 p.;
încercare de comentare, tendinţă de rezumare – 1 p.
 6. menţionarea corectă a tipului de conflict -0.50p, prezentarea conflictului-0.50p
(exemplu : conflictul are două coordonate: conflictul exterior, bazat pe nararea unor
episoade din viaţa de cuplu, şi conflictul interior, prin care se prezintă implicaţiile
faptelor exterioare asupra conştiinţei personajului narator).

7. prezentarea a două argumente care să facă posibilă încadrarea textului în proza de

analiză psihologică susținute de exemple corespunzătoare. (1 p)
-prezentarea a două argumente care să facă posibilă încadrarea textului în proza de
analiză psihologică fără exemple corespunzătoare. (0,5 p)
-prezentarea unui singur argument care să facă posibilă încadrarea textului în proza de
analiză psihologică fără exemple corespunzătoare. (0,2 p)( de exemplu: proza de analiză
psihologică se remarcă prin sondarea detaliată a psihologiei personajelor, prezentarea
conflictului interior, etc)

Notă: Se acordă un punct din oficiu.

 Total punctaj: 10p

 Analiza modului în care a fost aplicat baremul

de corectare şi de notare şi concluzii privind optimizarea baremului şi a aplicării sale

În susținerea testului nu au existat disfuncţionalităţi majore:

 Schema de notare este clară şi explicită;

 Testul a inclus instrucţiuni clare referitoare la modul în care elevii urmează a utiliza timpul
disponibil
 Standardele minimale au fost înconcordanţă cu cerinţele programei:
 Timpul alocat subiectelor a fost suficient;
 Baremul de notare a permis discriminarea subiecţilor;
 Punctajul acordat fiecărui item a fost echilibrat.
 Baremul s-a aplicat cu uşurinţă.
 INTERPRETAREA TESTULUI

DISCIPLINA: Limba şi literatura română

DATA: 18.05 . 2017
SUBIECTUL: Test Sumativ
PROFESOR: Ispas Raluca
CLASA: a XI- a D
NUMĂR DE ELEVI: 27

COMPETENŢE GENERALE:

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare.

2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor.

3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare.

NOTE OBŢINUTE:
Nota 1-1,99 2-2,99 3-3,99 4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10
Număr
de note - - – - 2 5 6 9 5

Media
clasei 8,60

Număr de elevi przenţi: 27

REALIZAREA COMPETENȚELOR

COMPETENȚA 1 2 3 4 5 6

Nr. elevi care au realizat 27 15 25 23 14 22

Nr. elevi care nu au realizat 0 12 2 4 13 5

Testul a urmărit stabilirea nivelului de pregătire a elevilor la finalul studiului Romanul de

analiză psihologică. . Acesta presupune un nivel mediu de dificultate şi nu depăşeşte sfera
conţinuturilor asimilate la orele de curs.
În urma corectării testului, am ajuns la următoarele concluzii cu privire la cunoştinţele şi
achiziţiile elevilor:

Puncte slabe:

- dificultăţi în explicarea rolului artistic al utilizării timpului imperfect în text;

- greşeli de exprimare, punctuaţie şi ortografie;
- dificultăţi în analiza stilistică a textului ;
- Organizarea logică a ideilor în scris.
Puncte tari:

- înţelegerea textului – suport;

- identifică figurile de stil din textul poetic dat;
- precizarea tipului perspectivei narative.-
- Identificarea modalităţilor de caracterizare.
 - încadrează fragmentul dat în categoria proză psihologică din punct de vedere tematic.

MĂSURI DE REMEDIERE:

- exerciţii de explicare a utilizării timpurilor verbale dintr-un text;

- exerciţii de interpretare a unor pasaje dintr-un textul dat;
- elevii vor fi stimulaţi să se apropie mai mult de textele literare şi să-şi exprime impresiile şi
ideile legate de acestea;
Măsuri:
 lucru diferenţiat;
 aplicarea unor metode interactive – centrate pe elev;
 elaborarea unor fişe de lucru, care urmăresc rezolvarea unor sarcini de la general la
particular şi de la noţiuni mai simple, la cele mai complexe;
 evaluarea continuă şi periodică a tuturor elevilor prin fişe de evaluare care urmăresc mai
multe categorii de itemi: subiectivi, obiectivi şi semiobiectivi;
 verificarea temelor pentru acasă şi observarea sistematică a elevilor.