Sunteți pe pagina 1din 12

PODISUL DOBROGEI

I. ASEZAREA GEOGRAFICA
Situat intre valea Dunarii in vest si nord si Marea Neagra in
est, Podisul Dobrogei constituie singura mare unitate extracarpatica cu cele mai
vechi structuri la zi. Am putea spune ca Dobrogea reprezinta cea mai completa si
binecunoscuta “arhiva paleogeografica” si un adevarat etalon din acest punct de
vedere, pentru intreg teritoriul tarii.
Podisul Dobrogei este o subunitate ce deschide calea nuantarii peisagistice pontice
catre partile interioare ale teritoriului tarii noastre.
II. EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA SI GEOLOGICA
In perioada precambriana s-au format o mare parte din sisturile verzi, care cutate in
timpul orogenezei caledonice, acopereau o suprafata foarte extinsa, continuand
structura Platformei Moesice din sud si vest, iar spre nord, inaintand pe
sub Podisul Babadag si Muntii Macin, mai departe prin estul geosinclinalului
carpatic.
Evolutia Dobrogei cuprinde urmatoarele etape mai semnificative:
- In Proterozoic si inceputul Paleozoicului sudul Dobrogei (impreuna cu
fundamentul Campiei Romane si fundamentul Campiei Moldovei) era un uscat
continental supus unei eroziuni subaeriene;
- Orogeneza caledoniana (din Silurian) a creat un sistem montan (situat in
zona Podisului Casimcei), adaugat uscatului sud-dobrogean, erodat apoi pana la
stadiu de peneplena;
- Orogeneza hercinica (din Carbonifer si Permian) a construit zona Muntilor
Macinului (prin cutare si magmatismul granitic), adaugata ariei caledoniene si
ulterior erodata;
- In Mezozoic se sedimenteaza substratul peneplenizat cu sedimente triasice,
cretatice si jurasice;
- In Neozoic se incheie sedimentarea Dobrogei (prin depunerea stratelor de calcare
si gresii sarmatiene) si transformarea ei integrala in uscat.
III. TIPURI DE RELIEF DEZVOLTATE IN PODISULUI DOBROGEI
Podisul Dobrogei prezinta aspecte deosebite ale peisajului in zona nordica fata de
cea centrala si sudica. Muntii Macinului prezinta varfuri ascutite, puternic
fragmentate, Dealurile Tulcei se prezinta sub forma unor masive deluroase si culmi
cu profil asimetric. Dealurile din Dobrogea Centrala prezinta culmi tesite si
platouri relativ prelungi pe cand Podisul Dobrogei de Sud este format din platouri
intinse orizontale sau foarte slab ondulate, intersectate de vai largi cu versanti in
trepte (canarale) relativ abrupti.
a.Relieful structural se evidentiaza in partea de nord - Muntii Macinului, cu un
relief de horst cristalin, flancat de falii. Relieful este dominat de anticlinalul cutat in
axul caruia se gaseste o fasie de roci dure formate din granite, cuartite si porfire.
Podisul Babadagului, situat in apropiere, este suprapus peste un sinclinoriu
calcaros cu aliniamente de cueste si suprafete structurale destul de intinse.
In Dobrogea de Sud, se intalnesc platouri structurale intinse conservate de stratele
groase de calcare sarmatiene intersectate de vai largi si inguste, care prezinta pe
versanti trepte structurale.
b.Relieful petrografic.
- Relieful vulcanic. Magmatismul mai vechi realizat din prepaleozoic (miscarile
prebaikaliene si baikaliene) si pana in cretacic (miscarile caledonice, hercinice si
chimmerice) s-a manifestat sub forma unor structuri intrusive si efusive. Astfel
magmatismul prepaleozoic si hercinic au format corpuri granitoide in Dobrogea de
Nord.
- Relieful format pe calcare. In Dobrogea se intalnesc platouri calcaroase cu
numeroase goluri subterane invadate de apele marii. Se intalnesc de altfel chei si
pesteri. Cheile Dobrogei, spre exemplu, au peretii de calcar cu inaltimi de
maximum 40 m, iar pesterile au lungime in general mica, dar au bolti inalte
(Pestera liliecilor de la Gura Dobrogei).
- Relieful format pe loess si depozite loessoide. Loessul acopera suprafete intinse
in Podisul Dobrogei si in totalitate regiunile plane sau slab si moderat inclinate,
varfurile mai inalte si mai abrupte iesind de sub patura de loess. Se intalnesc
crovuri in Dobrogea de Sud si grote formate in loess pe versantul drept al Dunarii,
la Oltina, Rasova si Daeni.
- Relieful format pe nisipuri. Se intalnesc dune litorale si fluviatile, situate pe
litoralul Marii Negre la Mamaia, Agigea si Techirghiol si in Delta Dunarii, pe
grindurile Caraorman, Letea si Saraturile. Dunele din Delta dunarii au origine
fluviatila in perimetrul Deltei Fluviatile si origine marina in perimetrul Deltei
maritime.
- Relieful periglaciar se regaseste in Muntii Macin, fiind reprezentat de campuri de
blocuri, grohotisuri, lespezi suprapuse si torsuri.

Arealul analizat reprezinta o parte din Podisul Dobrogei la care am folosit harta
unitatilor de relief si harta geomorfologica a Romaniei cu scara 1: 1.000.000.Din
aceste harti am taiat arealul care m a interesat pe care l am vectorizat si dupa care
am facut MDT ul.
Podisul Dobrogei harta unitatilor de relief
Podisul Dobrogei harta geomorfologica
Tabel intersectat unitati de relief si unitati geomorfologice
Calculul suprafetelor hipsometrice

Valorile eenergiei de relief pe unitatile de relief