Sunteți pe pagina 1din 28

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,

TINERETULUI ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

Mariana VANCEA

FUZIUNILE ȘI ACHIZIȚIILE – MODALITĂȚI DE


CREȘTERE ȘI DEZVOLTARE A
ÎNTREPRINDERILOR. PARTICULARITĂȚI
EUROPENE ȘI NAȚIONALE

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr. Alina BĂDULESCU

ORADEA
2011
CUPRINS

Introducere.............................................................................................................................5
Capitolul 1. Strategia de creștere și dezvoltare a firmei prin fuziuni și achiziții............12
1.1. Modalități de creștere și dezvoltare a firmelor...................................................................................12
1.1.1. Creșterea internă.............................................................................................................................13
1.1.2. Creșterea externă............................................................................................................................14
1.1.2.1. Fuziunile și achizițiile - principalele instrumente de realizare a creșterii externe...................14
1.1.2.2. Alianțele între firme - forme alternative de creștere externă...................................................24
1.1.3. Analiza comparativă a fuziunilor cu celelalte forme de creștere a firmelor..................................26
1.1.3.1. Fuziuni și achiziții vs. creștere internă.....................................................................................27
1.1.3.2. Fuziuni și achiziții vs. alianțe...................................................................................................31
1.2. Taxonomia operațiunilor de fuziuni și achiziții..................................................................................37
1.2.1. Tipologia operațiunilor de fuziuni și achiziții după direcția de creștere și dezvoltare..................38
1.2.2. Tipologia operațiunilor după caracterul amical sau ostil al acestora.............................................42
1.2.3. Tipologia operațiunilor după modalitatea de plată a tranzacției....................................................44
1.3. Aspecte privind măsurarea performanței operațiunilor de fuziuni și achiziții...................................45
1.3.1. Modalități de măsurare a performanței unei operațiuni de fuziune și achiziție.............................45
1.3.2. Măsurarea globală a performanței: diversitatea rezultatelor obținute............................................47
1.3.3. Principalii câștigători: acționarii companiei țintă..........................................................................54
1.4. Concluzii..............................................................................................................................................55
Capitolul 2. Abordări și analize privind determinanții activității de fuziuni și
achiziții...................................................................................................................................57
2.1. Determinanții macroeconomici ai activității de fuziuni și achiziții....................................................57
2.1.1. Ipoteza neoclasică..........................................................................................................................61
2.1.2. Ipoteza comportamentală...............................................................................................................66
2.2. Determinanții microeconomici ai operațiunilor de fuziuni și achiziții...............................................69
2.2.1. Fuziunile și achizițiile – instrumente de creștere a eficienței economice a întreprinderilor..........70
2.2.1.1. Sinergiile – cheia îmbunătățirii performanței...........................................................................70
2.2.1.2. Fuziunile și achizițiile – instrumente specifice de pătrundere pe noi piețe.............................77
2.2.1.3. Fuziunile și achizițiile – mijloace de creare de valoare prin diversificarea activităților..........79
2.2.1.4. Fuziunile și achizițiile – instrumente de gestionare a filierei de producție prin reducerea
costurilor de tranzacție............................................................................................................................81
2.2.1.5. Fuziunile și achizițiile – instrumente subordonate strategiei de captare de noi resurse...........83
2.2.1.6. Fuziunile și achizițiile – rezultat al conflictului dintre stakeholderi........................................89
2.2.1.7. Fuziunile și achizițiile și comportamentul managerial în cadrul firmelor.................................93
2.2.2. Fuziunile și achizițiile și strategiile de creștere a puterii de piață/.................................................96
2.2.2.1. Mărirea puterii de dominație și de influență prin operațiuni de fuziuni și achiziții..................96
2.2.2.2. Fuziunile și achizițiile – mijloace de consolidare a poziției în sectoarele mature...................99
2.2.2.3. Fuziunile și achizițiile – mijloace de limitare a intrării în cadrul unui sector........................102
2.2.2.4. Fuziunile și achizițiile – instrumente ale unei strategii defensive de contracarare, anticipare sau
reacție la acțiunile concurenților...........................................................................................................104
2.3. Concluzii.............................................................................................................................................107
Capitolul 3. Mecanismul operațiunilor de fuziuni și achiziții..........................................109
3.1. Etapa de pre-achiziție.........................................................................................................................110
3.1.1. Cadrul strategic al operațiunii.......................................................................................................110
3.1.2. Aspecte referitoare la selecția companiilor țintă...........................................................................115
3.1.3. Evaluarea companiilor țintă: principalele metode folosite și specificul acestora.........................116

2
3.2. Etapa achiziției propriu-zise..............................................................................................................126
3.2.1. Abordări legate de negocierea și preluarea controlului în operațiunile de fuziuni și achiziții.....127
3.2.2. Dimensiunea economico-financiară a operațiunilor de fuziuni și achiziții..................................132
3.2.2.1.Stabilirea prețului tranzacției și alegerea modalității de plată.................................................133
3.2.2.2.Aspecte referitoare la finanțarea operațiunilor de fuziuni și achiziții......................................139
3.2.3.Evaluarea și managementul riscurilor operațiunii.........................................................................142
3.2.4. Finalizarea tranzacției...................................................................................................................145
3.3. Etapa de integrare..............................................................................................................................147
3.3.1. Diferitele politici de integrare.......................................................................................................149
3.3.2. Provocările managementului post-achiziție..................................................................................154
3.3.2.1.Importanța factorilor culturali în procesul de integrare post-achiziție.....................................155
3.3.2.2.Importanța factorilor umani în procesul de integrare post-achiziție........................................158
3.4. Concluzii.............................................................................................................................................160
Capitolul 4. Activitatea de fuziuni și achiziții la nivel european.....................................163
4.1. Primul val al fuziunilor și achizițiilor: orizontalitate și multiplicitate a actorilor economici...........164
4.2. Al doilea val de fuziuni și achiziții: emergența operațiunilor verticale.............................................166
4.3. Al treilea val de fuziuni și achiziții: revigorarea țărilor Europei continentale după război.............168
4.4. Al patrulea val de fuziuni și achiziții: scară comunitară și caracter amical.....................................171
4.4.1. Factori generatori ai activității de fuziuni și achiziții....................................................................171
4.4.2. Valul de operațiuni din Europa.....................................................................................................173
4.5. Al cincilea val de fuziuni și achiziții: internaționalizarea și utilizarea schimburilor de acțiuni.......177
4.5.1. Motoarele și caracteristicile activității de fuziuni și achiziții la nivel european în anii ’90..........177
4.5.2. Internaționalizarea și intensificarea schimburilor de acțiuni – particularități definitorii ale acestui
val............................................................................................................................................................185
4.5.3. Activitatea de fuziuni și achiziții la nivelul Uniunii Europene.....................................................193
4.6. Al șaselea val de fuziuni și achiziții: întărirea poziției Europei în activitatea globală de fuziuni și
achiziții......................................................................................................................................................198
4.6.1. Factori generatori și caracteristici ale celui de-al șaselea val de fuziuni și achiziții.....................198
4.6.2. Particularități ale activității de fuziuni și achiziții la nivelul Uniunii Europene...........................205
4.6.3. Evoluția activității de fuziuni și achiziții transfrontaliere sub impactul globalizării....................210
4.7. Impactul crizei economico-financiare asupra activității de fuziuni și achiziții și evoluții recente
manifestate pe piața preluărilor corporative............................................................................................216
4.8. Concluzii.............................................................................................................................................241
Capitolul 5. Dimensiuni și particularități ale pieței fuziunilor și achizițiilor în
România................................................................................................................................244
5.1. Privatizarea – premisă a dezvoltării pieței de fuziuni și achiziții în România...................................244
5.1.1. Privatizarea în România: date și fapte...........................................................................................244
5.1.2. Obiectivele și efectele privatizărilor – o scurtă incursiune în literatură........................................248
5.2. Demararea procesului de maturizare a pieței de fuziuni și achiziții din România............................250
5.2.1. Dinamica activității de fuziuni și achiziții din România și poziționarea în cadrul Europei Centrale
și de Est...................................................................................................................................................250
5.2.2. Aspecte sectoriale ale activității de fuziuni și achiziții în perioada 2001-2004............................256
5.3. Perioada de vârf a activității de fuziuni și achiziții din România......................................................259
5.3.1. Particularități și caracteristici ale pieței de fuziuni și achiziții în perioada 2005-2007................259
5.3.2. Aspecte sectoriale ale pieței de fuziuni și achiziții în perioada 2005-2007..................................265
5.4. Activitatea de fuziuni și achiziții din România în contextul declanșării crizei economico-financiare
globale......................................................................................................................................................270
5.4.1. Declinul activității de fuziuni și achiziții din România................................................................270
5.4.2. Aspecte sectoriale ale activității de fuziuni și achiziții în perioada recesiunii economice...........273
5.5. Evoluții recente și perspective ale activității de fuziuni și achiziții în România...............................276

3
5.5.1. Realități ale pieței de fuziuni și achiziții din România în context central și sud-est european....276
5.5.2. Aspecte sectoriale ale activității recente de fuziuni și achiziții....................................................281
5.5.3. Perspective ale activității de fuziuni și achiziții din România....................................................283
5.6. Studiu privind factorii economici de influență a activității de fuziuni și achiziții din România.......288
5.6.1. O trecere în revistă a literaturii de specialitate cu privire la factorii macroeconomici de influență
asupra activității de fuziuni și achiziții...................................................................................................288
5.6.2. Metodologia cercetării..................................................................................................................292
5.6.3. Modele de regresie simplă............................................................................................................293
5.6.4. Modelul VAR – VECM................................................................................................................299
5.6.5. Concluziile studiului.....................................................................................................................306
5.7. Concluzii............................................................................................................................................308
CONCLUZII FINALE ȘI CONTRIBUȚII ALE TEZEI................................................311
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE......................................................................................321

Cuvinte-cheie: Întreprindere, fuziuni, achiziții, creștere internă, alianțe, creare de valoare,


achizitor, companie țintă, sinergii, specializare, diversificare, integrare verticală, evaluarea
companiilor țintă, prețul tranzacției, finanțarea operațiunilor de fuziuni și achiziții, integrarea
post-achiziție, valuri de fuziuni și achiziții, internaționalizare, mega-tranzacții, fuziuni și achiziții
transfrontaliere, Europa, Uniunea Europeană, România, privatizare, piața de fuziuni și achiziții,
criza economico-financiară.

Sinteza principalelor părţi ale tezei de doctorat

Creșterea și dezvoltarea firmelor prin fuziuni și achiziții constituie, în prezent, una


dintre modalitățile cele mai răspândite de extindere a întreprinderilor. Asociate politicilor
de creștere externă, fuziunile și achizițiile reprezintă un mijloc prin care întreprinderile pun
în aplicare strategia de specializare, integrare verticală sau diversificare. Fuziunile și
achiziţiile au cunoscut un avânt important în ultimii ani şi au devenit mișcări importante în
strategia marilor grupuri, dar şi a întreprinderilor de talie mai mică. În consecință, aceste
operațiuni constituie una dintre principalele modalități de dezvoltare pe care întreprinderile
le au la dispoziție pentru îmbunătățirea poziției strategice în cadrul mediului lor
inconjurător. Operațiunile de fuziuni și achiziții reflectă, din ce în ce mai mult, valoarea firmelor
și a echipelor manageriale și constituie elemente centrale ale mișcărilor lor strategice. Un aspect
important care trebuie subliniat este că fuziunile și achizițiile nu reprezintă o strategie în sine, așa
cum ar părea poate la o primă încercare de cunoaștere a acestui tărâm vast, ci acestea sunt
instrumente folosite pentru realizarea unei strategii și, cel mai important, pentru a crea valoare.
Subiectul fuziunilor și achizițiilor este, într-adevăr, foarte vast, dar în același timp
reflectă o realitate a mediului economic actual. Constatând că în țara noastră există puține
lucrări care au abordat exhaustiv acest subiect, ne-am propus să îl abordăm în multiplele
sale fațete, pornind de la tipologia acestor operațiuni, determinanții economici ai acestora,
mecanismul operațiunilor și până la investigarea evoluției activității de fuziuni și achiziții
la nivel european, respectiv național. În acest context, considerăm prezenta lucrare – cu

4
titlul “Fuziunile și achizițiile – modalități de creștere și dezvoltare a întreprinderilor.
Particularități europene și naționale” – ca reprezentând o modestă contribuție la
abordarea acestei problematici. Din multiplele posibilități de abordare a acesteia –
economică, managerială, financiară – am optat pentru investigarea, și sperăm surprinderea,
aspectelor într-o optică preponderent economică, fără a neglija celelalte viziuni și
integrarea holistică a acestora, acolo unde am considerat oportun.
Primul capitol are ca obiectiv prezentarea principalelor modalități de creștere și
dezvoltare a firmelor. Problematica creșterii și dezvoltării este o constantă în aria de interes a
majorității firmelor, deoarece globalizarea și creșterea interdependențelor dintre economii au pus
presiune asupra acestora în vederea creșterii competitivității. Concurența din ce în ce mai intensă
determină companiile să includă între principalele sale obiective și pe cele de creștere și
dezvoltare, însă în condițiile respectării imperativului de creare de valoare acționarială.
Prima treaptă pe care ne-am propus să păşim în demersul nostru științific a fost cea care
face referire la stadiul actual al cunoaşterii privind subiectul fuziunilor și achizițiilor de firme. În
acest sens, am pornit de la prezentarea conceptelor de bază aferente analizării unei tranzacții,
îmbinând fundamente economice, strategice și financiare. Un aspect principal se referă la faptul
că o operațiune de fuziune sau achiziție nu poate fi luată în considerare decât dacă este abordată
în raport cu problematica globală a creșterii profitabile a întreprinderii.
În cadrul acestui capitol ne-am oprit atenția asupra poziționării strategiei de creștere și
dezvoltare prin fuziuni sau achiziții în raport cu alte forme de dezvoltare a întreprinderii (creștere
internă sau parteneriate), punând în lumină diferitele motivații strategice care stau la baza acestor
operațiuni. Fuziunile și achiziţiile, practici de creştere externă, reprezintă astăzi una din
căile privilegiate de către întreprinderi pentru a se dezvolta în mod independent. Totuși, pe
lângă fuziuni și achiziții, firmele au la dispoziție mai multe modalități de creștere și
dezvoltare. Acestea pot opta pentru creștere internă, atunci când dispun de resursele
necesare și doresc să-și păstreze independența și identitatea, sau pot opta pentru realizarea
de alianțe în cazul în care doresc să dezvolte în comun un produs, o tehnologie etc. și să
împartă, astfel, atât cheltuielile cât și riscurile asociate.
O operațiune de creștere externă prin fuziune sau achiziție constituie o modalitate de
dezvoltare particulară, care concurează sau completează celelalte două posibile modalități de
dezvoltare, și anume creșterea internă și formarea de alianțe.
Astfel, următoarea etapă în activitatea noastră de cercetare a fost îndreptată spre
realizarea unei analize comparative a diferitelor modalități de creștere și dezvoltare a
întreprinderilor, relevând avantajele și dezavantajele fiecăreia. Putem afirma că alegerea
între diferitele alternative de creștere și dezvoltare (creștere internă, fuziuni și achiziții sau
realizarea de alianțe) se face în funcţie de caracteristicile întreprinderii iniţiatoare a
proiectului (mărime, capacitate de finanţare etc.) şi de opţiunile sale strategice (specializare
sau diversificare). De asemenea, un alt aspect important de care trebuie să se țină seama
atunci când se optează pentru o strategie de creștere sau alta, respectiv pentru un
instrument de creștere sau altul, se referă la cultura firmei şi la politica dusă în domeniul
alocării resurselor şi gestionării riscurilor. În consecinţă, înainte de a adopta o politică de
fuziune sau achiziţie, este necesar să se cunoască principalele mize și provocări,
analizându-se toate implicaţiile unei tranzacţii.
Considerăm că întreprinderile trebuie să acționeze simultan pe mai multe planuri: cel al
creșterii interne prin optimizarea continuă a activelor operaționale și îmbunătățirea permanentă a

5
competitivității, dar și cel referitor la realizarea unei fuziuni sau achiziții dacă aceasta este
opțiunea cea mai bună comparativ cu altele (parteneriat, joint-venture).
Observarea operațiunilor de fuziuni și achiziții realizate în cursul ultimelor decenii pune
în evidență diversitatea modalităților de realizare a creșterii externe prin fuziuni sau achiziții,
distingându-se achiziţia prin cumpărarea de acţiuni, achiziţia prin schimbul de acţiuni, fuziunea
prin absorbţie şi fuziunea prin crearea unei noi societăţi. Realitatea arată însă că operațiunile de
achiziție sunt predominante. În același timp, operațiunile de preluare pot fi realizate în mod
amical sau, dimpotrivă, ostil.
Performanța operațiunilor de fuziuni și achiziții este un subiect care a suscitat
interesul multor cercetători, putând fi menționați în acest context: Jensen și Ruback (1983),
Healy et al. (1992), Dickerson et al. (1997), Rau și Vermaelen (1998), Andrade et al. (2001),
Gugler et al. (2003) și mulți alții. Cu privire la acest subiect, în literatura de specialitate se
remarcă o mare diversitate a rezultatelor obținute. Astfel, am constatat că acestea diferă în
funcție de modalitatea de creștere externă (fuziune sau achiziție), gradul de apropiere dintre
activitatea companiei țintă și a achizitorului, modalitatea de plată a tranzacției (titluri sau
lichidități), tipul achizitorului sau al companiei țintă (firma de tip glamour sau value), sectorul în
care activează compania țintă (tradițional sau înalt-tehnologizat), mărimea relativă a companiei
țintă, gradul de îndatorare al achizitorului și rezervele de disponibilități ale acestuia sau nivelul
expansiunii (operațiuni transfrontaliere sau naționale). Un consens aproape unanim este acela că
prin aceste operațiuni de fuziuni sau achiziții se înregistrează o redusă creare de valoare și că de
aceasta profită mai mult acționarii întreprinderii țintă și mai puțin cei ai întreprinderii care
inițiază operațiunile de preluare. Jensen și Ruback (1983), Andrade et al. (2001), Goergen și
Renneboog (2004) sau Campa și Hernando (2004) au relevat, în urma analizei evoluției cursului
bursier, faptul că cei care câștigă cel mai mult din operațiunile de fuziuni și achiziții sunt
acționarii companiilor țintă, în timp ce achizitorilor pare să le scape “printre degete” câștigul.
Cel de-al doilea capitol s-a axat asupra prezentării dimensiunii economice a
fuziunilor și achizițiilor, atât din perspectivă macroeconomică cât și microeconomică.
Aceste operațiuni se derulează în valuri, care se înscriu într-un context al modificării
jocului concurențial, marcat de schimbări economice, de evoluții tehnologice, de schimbări
generate de fenomenul de globalizare, dar și de schimbări în materie de reglementare. În
acest sens, putem cita contribuțiile unor cercetători precum Jensen (1993), Mitchell și
Mulherin (1996), Mulherin și Boone (2000), Andrade et al. (2001) sau Harford (2005). Pe de altă
parte, o serie de lucrări din literatura de specialitate argumentează existența unei legături între
evaluarea titlurilor și activitatea de fuziuni și achiziții (Shleifer și Vishny, 2003; Rhodes-Kropf și
Viswanathan, 2004 sau Gugler et al., 2005).
Analiza – din perspectivă microeconomică – pe care am realizat-o, relevă faptul că
aceste operațiuni reprezintă un mijloc de îmbunătățire a performanțelor economice, care se
poate traduce prin creșterea eficienței economice a întreprinderilor sau prin întărirea puterii
de piață. Fuziunile și achizițiile reprezintă instrumente de pătrundere pe noi piețe (Coutinet și
Sagot-Duvauroux, 2003; Gaughan, 2011), de obținere de sinergii (Chaterjee, 1986; Trautwein,
1990), de captare de noi resurse (Capron, 1999; Greenberg și Guinan, 2004; Sherman și Hart,
2006), de diminuare a costurilor de tranzacție (Coase, 1937; Mahoney, 1992) sau de diversificare
a activităților (Elgers și Clark, 1980; Agrawal et al., 1992). În același timp, operațiunile de
concentrare pot conduce la mărirea puterii de piață (Kim și Signal, 1993; Snyder, 1998; Shahrur,
2005), la consolidarea poziției firmei pe piață (Andrade și Stafford, 2004; Huyghebaert și
Luypaert, 2010), la ridicarea de bariere la intrare (Porter, 2001; Coutinet și Sagot-Duvauroux,

6
2003) sau pot urmări contracararea acțiunilor unui concurent deranjant (Meier și Schier, 2006;
Gouali, 2009). Adeseori, inițierea operațiunilor de fuziuni și achiziții are la bază motivații
subiective, ce țin de dorința managerilor de a-și întări poziția în cadrul organizației, sfera de
influență și reputația. Printre susținătorii acestei idei îi putem menționa pe Amihud și Lev (1981),
Gorton et al. (2005) sau Masulis et al. (2006).
Analizând operațiunile de fuziuni și achiziții dintr-o perspectivă strategică, am constatat
că motivațiile realizării acestora se pot subordona unor acțiuni de natură ofensivă sau defensivă.
Fuziunile și achizițiile constituie un mijloc puternic de transformare a întreprinderilor și sunt
utile îndeosebi atunci când jocul concurențial evoluează rapid, cum se întâmplă în perioadele de
inovare sau de internaționalizare rapidă. În consecință, acestea reprezintă pentru întreprinderi
unele dintre modalitățile de dezvoltare esențiale, adoptate atât în cadrul sectoarelor în dezvoltare
cât și în cazul celor ajunse la maturitate. Obiectivele strategice ale acestor operațiuni sunt, din
acest punct de vedere, multiple și pot răspunde unor motivații ofensive (pătrunderea pe o nouă
piață, captarea de noi resurse, mărirea capacității de dominație și de influență, reînnoirea,
regenerarea firmei) sau defensive (consolidarea sau apărarea poziției pe piață, căutarea atingerii
unei mărimi critice, adaptarea la evoluțiile tehnologice, contracararea acțiunilor unui concurent
deranjant, limitarea intrărilor în interiorul sectorului). Bineînțeles că subiectivismul și ego-ul
exacerbat al managerilor nu pot fi excluse atunci când se analizează determinanții operațiunilor
de fuziuni și achiziții, dat fiind faptul că managerii sunt uneori motivați să achiziționeze alte
întreprinderi pentru a-și maximiza interesele proprii (Amihud și Lev, 1981, Gorton et al., 2005,
Masulis et al. 2006).
Putem afirma că această modalitate de creștere și dezvoltare este utilizată de majoritatea
firmelor cu scopul de a-și restructura poziția strategică, în funcție de obiectivele stabilite și de
evoluția mediului de afaceri. Practic, prin operațiuni de fuziuni și achiziții firmele se pot adapta
modificărilor survenite în mediul lor concurențial. Într-un mediu concurențial, întreprinderea
trebuie să fie proactivă și să caute să-și creeze noi oportunități în vederea creșterii și dezvoltării.
O operațiune de fuziune sau achiziție determină întreprinderile, datorită dinamicii
competitivității, să fie mai inovatoare, mai performante și mai productive. Un mediu competitiv,
implică beneficii atât pentru întreprinderi cât mai ales pentru clienți, deoarece concurența
favorizează scăderea prețurilor.
Fuziunile și achizițiile au, în raport cu acest concept, un efect dual. Acestea se pot
focaliza efectiv asupra obținerii de sinergii și realizării economiilor de scară, creșterii
productivității și obținerii de produse la un preț mai mic, în beneficiul clienților. Creșterea prin
fuziuni și achiziții permite, astfel, obținerea de sinergii, chiar dacă această motivație se dovedește
în multe cazuri o justificare a posteriori a acestei operațiuni. Operațiunile de creștere și
dezvoltare a firmelor prin fuziuni și achiziții pot, de asemenea, să aibă obiective diferite, care, în
loc să producă efecte pozitive, pot avea urmări nefavorabile atât asupra mediului de afaceri cât și
asupra societății. Anumite operațiuni de fuziuni și achiziții îngrădesc concurența și urmăresc
reducerea numărului de concurenți pentru a instaura o dominație asupra pieței și a impune, fără
prea mare constrângere, o mărire de prețuri, ceea ce are, desigur, o implicație socială majoră.
Oricare ar fi situațiile descrise, acest mod de dezvoltare este utilizat de către majoritatea
firmelor pentru restructurarea poziției strategice, în funcție de misiunea lor și de evoluția
mediului înconjurător.
În cadrul celui de-al treilea capitol al lucrării am abordat etapele-cheie legate de reușita
operațiunilor de fuziuni și achiziții, punând în evidență aspectele strategice și financiare ale

7
acestora. Putem distinge trei mari etape legate de punerea în aplicare a unei operațiuni de fuziune
sau achiziție, și anume: etapa de pre-achiziție, etapa achiziției propriu-zise și etapa integrării.
Crearea de valoare printr-o operațiune de fuziune sau achiziție este un exercițiu care oferă
atât oportunități cât și riscuri. Una dintre condițiile de reușită este ca fiecare etapă a procesului să
se realizeze cu succes. Practic, în procesul de creare de valoare, fiecare etapă a tranzacției are o
contribuție proprie și în consecință niciuna dintre ele nu trebuie neglijată. Prin urmare, în cadrul
acestui capitol am identificat și analizat etapele cheie ale unui proces de fuziune sau achiziție.
Astfel, am încercat să evidențiem provocările, constrângerile și riscurile asociate diferitelor etape
ale procesului.
Hotărârea de a realiza o operațiune de fuziune sau achiziție reprezintă, în cele mai multe
cazuri, una dintre cele mai importante decizii aferente strategiei unei întreprinderi. Aceste decizii
au implicații financiare imediate dar, de asemenea, și consecințe importante pe termen lung. O
operațiune de creștere externă prin fuziune sau achiziție reprezintă o modalitate de dezvoltare
particulară, care concurează sau completează celelalte două posibile modalități de dezvoltare, și
anume creșterea internă și formarea de alianțe. În mod fundamental, se disting trei mari direcții
posibile de dezvoltare a unei întreprinderi: specializarea, integrarea verticală și diversificarea.
Pe parcursul acestui capitol am prezentat și am evidențiat complexitatea mecanismului
unei fuziuni sau achiziții, care începe cu clarificarea obiectivelor operațiunii, identificarea
constrângerilor interne și externe legate de operațiune, iar apoi identificarea potențialelor
companii țintă al căror profil economic permite a priori prefigurarea câștigurilor și a fiabilității
operațiunii.
Planificarea strategică reprezintă un element central în procesul de fuziune sau achiziție,
coerența și fezabilitatea acesteia condiționând reușita tuturor fazelor ulterioare. Analiza
strategică este recomandată a se realiza înaintea oricărui demers, chiar dacă companiile țintă au
fost identificate în prealabil sau dacă acestea au trecut printr-o etapă de preselecție. Analiza
strategică vizează nu doar corelarea strategică cu obiectivele urmărite ci și compatibilitatea
strategică între achizitor și compania țintă.
Etapa de selecție și de evaluare a potențialelor companii țintă constituie primul demers
proactiv al unei operațiuni de fuziune sau achiziție, marcând trecerea de la gândirea strategică,
elaborată în prealabil, la materializarea acesteia. Evaluarea companiei țintă vizează obținerea
unei prime estimări a valorii întreprinderii și, deci, a anvergurii operațiunii din punct de vedere
financiar. Evaluarea unei întreprinderi este un exercițiu complex care se bazează pe cunoștințe și
competențe de analiză economică și financiară a întreprinderii și pe exploatarea datelor
sectoriale, sociale, juridice, tehnologice și contabile legate de întreprindere. Astfel, vorbim mai
degrabă de o estimare a valorii întreprinderii, iar o analiză a diversității metodelor de evaluare a
întreprinderilor ne arată că niciuna nu este perfectă, fiecare are propriul său domeniu de
validitate, dar și limite în aplicare.
De asemenea, în cadrul acestui capitol am prezentat dimensiunea economico-financiară a
operațiunilor de fuziuni și achiziții, insistând asupra modalității de plată, a surselor de finanțare,
dar și a principalelor avantaje și dezavantaje ce decurg din fiecare alegere. Prețul convenit între
achizitor și compania țintă reprezintă un prim aspect important al procesului de negociere. Un al
doilea aspect important se referă la modalitatea de plată, deoarece acest lucru stă la baza
acceptării sau a respingerii tranzacției de către una din cele două părți. În jocul negocierilor, în
vederea stabilirii prețului tranzacției, cele două părți, achizitorul respectiv compania țintă, se vor
situa întotdeauna pe poziții diferite. În timp ce achizitorul va încerca să stabilească prețul la un
nivel cât mai mic, compania țintă va dori să obțină o valoare cât mai mare. Determinarea primei

8
de achiziție este tributară evaluării sinergiilor care reprezintă un potențial flux de trezorerie, dar
nu și o realitate. Factori precum asimetria informațională, impozitarea, controlul managerial,
dimensiunea relativă a întreprinderilor implicate în operațiune sau oportunitățile de creștere a
întreprinderilor vor influența alegerea modalității de plată în cadrul tranzacției. Studiile empirice
pun în evidență faptul că modalitatea de plată reprezintă un determinant al performanței post-
achiziție. Astfel, cea mai mare parte a studiilor realizate (Travlos, 1987; Berkovich și Narayanan,
1990; Andrade et al., 2001; Linn și Switzer, 2001; Ghosh, 2001; Moeller și Schlingermann,
2004) reflectă faptul că operațiunile finanțate prin lichidități sunt mai performante decât cele
finanțate prin alte modalități (titluri sau mixtă), creându-se mai multă valoarea acționarială în
primul caz.
În ceea ce privește modalitatea de plată utilizată în cadrul operațiunii, prin plata în
numerar achizitorul își asumă întregul risc și beneficiile generate de către operațiune. În afară de
aceasta, este evitată situația de diluare a părții deținute în capital și a profiturilor acționarilor.
Alegând această modalitate de plată, achizitorul va fi scutit de influența companiei țintă atât în
ceea ce privește gestiunea, cât și în privința controlului noului grup. Astfel, putem afirma că în
situația în care achizitorul estimează că piața subevaluează titlul său, decizia cea mai bună ar fi
să opteze pentru plata în numerar. Problema managerilor acționari este subordonată acestui tip
de plată a achizițiilor. Astfel cu cât este mai mare procentul deținut de către manageri în cadrul
capitalului, cu atât mai mare va fi probabilitatea ca plata să se facă în numerar, pentru ca partea
acestora din capital să nu fie diluată (Vishwanath și Krishnamurti, 2008).
Ca urmare a plății integrale în titluri cele două părți se regăsesc acționari ai aceluiași
grup. Aceștia împart atât beneficiile generate prin sinergii și câștigurile ulterioare realizate de
noul grup, cât și riscurile. Toate acestea sunt, bineînțeles, în funcție de cota parte deținută de
acționari în cadrul capitalului noii entități. Spre deosebire de plata în numerar, care nu implică o
diluare a capitalului, în cazul în care plata se face în titluri, puterea acționarilor poate să scadă în
cadrul noii entități. Oferta de plată în titluri este folosită adeseori atunci când compania țintă este
prea mare (Frankel, 2005), ceea ce face dificilă o plată în numerar. Riscul asumat în cazul în care
se optează pentru această variantă de plată este legat de faptul că piața reacționează întotdeauna
la acest mod de plată, fiind posibilă chiar și o scădere semnificativă a cursului acțiunilor
(Frankel, 2005; Grullon et al., 1997). Acest lucru se întâmplă, în primul rând, deoarece piața
resimte o reticență și o lipsă de încredere din partea achizitorului în ceea ce privește capacitatea
de a crea valoare, iar în al doilea rând, deoarece această modalitate de plată induce ideea că titlul
este supraevaluat.
Totuși, analiza fuziunilor și achizițiilor din ultimii ani din toate sectoarele, arată că
aproape toate tranzacțiile încheiate combină cele două modalități de plată: numerar și titluri.
Problema principală rămâne determinarea cuantumului sumei plătite în numerar și a celei plătite
în titluri pe care compania țintă să o agreeze. Limitarea îndatorării pentru achizitor este un
avantaj direct a unei plății mixte, deoarece doar o parte din prețul tranzacției se plătește în
numerar. Pe de altă parte, faptul că doar o parte din suma achiziției este convertită în acțiuni,
limitează emisiunea de noi acțiuni și, în consecință, protejează acționarii săi de o diluare a
părților deținute de aceștia în cadrul capitalului. Una dintre provocările structurării unei plăți
mixte este legată de definirea condițiilor acceptabile pentru cele două părți, cu scopul
determinării cuantumului plătit în numerar și a părții ce trebuie plătită în titluri, dar și stabilirea
unui raport convenabil de schimb al acțiunilor.
În afara acestor trei modalități de plată folosite în operațiunile de fuziuni și achiziții, a
mai fost dezvoltat un mecanism de plată a companiei țintă, numit și earn out. Acesta este un

9
mecanism particular de plată, care a fost conceput pentru situațiile în care prezența managerului-
acționar al companiei țintă este indispensabilă timp de câteva luni sau câțiva ani după achiziție,
pentru ca operațiunea să reușească. Într-un mecanism de tip earn out, remunerarea vânzătorului
prezintă două componente, una fixă (un preț minim) și alta variabilă, calculată în funcție de
rezultatele obținute în cursul lunilor sau anilor următori încheierii tranzacției (Sherman și Hart,
2006; Frankel, 2005).
Analiza modalităților de plată utilizate în ultimii ani ne arată că acestea depind de ciclul
economic și de natura sa. În ultimii ani numărul din ce în ce mai mare al companiilor cotate și
facilitatea intrărilor la bursă au făcut ca plata operațiunilor în titluri să devină un etalon adoptat
foarte repede de ansamblul comunității economice.
Modalitatea de finanțare a operațiunilor de fuziuni și achiziții a variat de la un val de
fuziuni și achiziții la altul. În anii `80 finanțarea operațiunilor de creștere externă era posibilă
datorită susținerii băncilor și a altor instituții financiare. Ulterior, noi actori au devenit capabili să
suporte finanțarea acestor operațiuni și anume investitorii instituționali (bănci și alte instituții
financiare, întreprinderi), fonduri private de investiții (engl. private equity) și fondurile
speculative (engl. hedge funds). Modalitățile de finanțare a operațiunilor sunt numeroase, iar
alegerea acestora trebuie să se realizeze astfel încât să nu se pericliteze potențiala creare de
valoare a noului ansamblu. Principalele modalități de finanțare sunt cele care recurg la fondurile
proprii, fondurile cvasi-proprii, majorarea capitalului, cesiunea de active, îndatorare sau o
finanțare mixtă. Un aspect care trebuie menționat se referă la faptul că alegerea între diferitele
surse de finanțare va influența structura capitalului noii entități formate, dar și faptul că o plată
efectuată în numerar sau prin îndatorare epuizează trezoreria și saturează capacitatea de
îndatorare a întreprinderii. Astfel, întreprinderea se poate regăsi într-o situație care o împiedică
să profite de alte oportunități de creștere din cauza lipsei flexibilității financiare.
O atenție deosebită trebuie acordată managementului riscurilor asociate operațiunii, iar în
acest sens se realizează operațiunile de audit. Una dintre principalele cauze ale eșecului
fuziunilor și achizițiilor este reprezentată de supraevaluarea sinergiilor. Atunci când identificarea
și evaluarea surselor de sinergii sunt nerealiste, acestea influențează negativ crearea de valoare
prevăzută prin planul de afaceri, în cursul etapei de integrare. Sinergiile reprezintă o variabilă
explicită a primei de achiziție. Dacă valoarea acestei prime depășește limita superioară a valorii
pe care o pot produce activele întreprinderii cu ocazia integrării, în ipoteza în care toate sinergiile
sunt transformate cu succes în valoare, rentabilitatea investiției nu se va realiza niciodată.
Integrarea post-achiziție reprezintă o etapă critică a operațiunii și are o influență
importantă asupra performanțelor noului grup. Firmele achizitoare cunosc transformări pe
parcursul procesului de integrare, prin îmbinarea și transferul de resurse de la sau înspre
întreprinderile achiziționate. Etapa integrării constă în transpunerea în realitate a ipotezelor
lansate în vederea justificării prețului tranzacției în rezultate economice concrete. În cadrul
acestei etape are loc combinarea efectivă a resurselor care au fost prevăzute cu scopul atingerii
obiectivelor strategice ale operațiunii și toate acestea concomitent cu managementul riscurilor
specifice legate de politica de integrare (îndeosebi riscurile de incompatibilitate culturală și
managerială între echipele achizitorului și întreprinderea achiziționată). În literatura de
specialitate, mulți autori (Jemison și Sitkin, 1986; Haspestagh și Jemison, 1991 etc.) susțin că
eșecul operațiunilor de fuziuni și achiziții se datorează gestiunii necorespunzătoare a acestei
etape, îndeosebi a diferențelor culturale (Buono et al., 1985; Datta, 1991; Chatterjee et al., 1992;
Cartwright și Cooper, 1993; Weber, 1996 sau Morosini et al., 1998) și a factorului uman (Napier,
1989; Schweiger et al., 1987; Marks și Mirvis, 2010). Cu alte cuvinte, această etapă are o

10
influență foarte mare asupra performanței operațiunilor, după cum au arătat – printre alții –
Chakrabarti (1990), Datta (1991), Chatterjee et al. (1992) sau Finkelstein și Halebian (2002).
Din analiza modelelor de integrare prezentate, putem afirma că, pe de o parte, cultura
organizațională și strategia achizitorului cu privire la compania țintă influențează preferința
pentru o anumită strategie de integrare, iar acordul dintre participanți cu privire la strategia
aleasă reprezintă unul dintre factorii care asigură succesul etapei de integrare. Pe de altă parte,
datorită faptului că strategiile de modificare a culturii implică nivele diferite de integrare a celor
două întreprinderi, impactul culturii organizaționale va fi mai puternic în cazul combinațiilor
care presupun un nivel ridicat de integrare și schimbare, comparativ cu situația în care
organizațiile rămân relativ independente.
Cel de-al patrulea capitol prezintă, în urma unei analize aprofundate, activitatea de
fuziuni și achiziții la nivel european, printr-o abordare dinspre trecut înspre prezent, căutând în
același timp, evidențierea perspectivelor viitoare de evoluție a activității de preluări corporative.
Astfel, am analizat valurile de fuziuni și achiziții care s-au succedat în istorie, punând în evidență
factorii generatori ai fiecărui val de operațiuni, precum și particularitățile specifice fiecărei
perioade. Treptat, aceste instrumente de creștere și dezvoltare au devenit foarte atractive pentru
firmele din întreaga Europă, iar în prezent, fenomenul fuziunilor și achizițiilor constituie o
realitate cu impact major în cadrul economiilor naționale, dar și a economiei globale.
De la sfârșitul secolului al XIX-lea, cronica ciclului de viață al întreprinderilor este
marcată de valuri succesive de fuziuni și achiziții, amicale sau ostile, naționale sau
internaționale. În marea majoritate a țărilor, diverse sectoare au fost restructurate masiv prin
intermediul fuziunilor și achizițiilor. Practic, nicio întreprindere de talie internațională nu a
ignorat posibilitatea creșterii și dezvoltării prin fuziune sau achiziție a unui alt actor și chiar
putem spune că aceste operațiuni au permis în multe cazuri obținerea poziției de lider mondial în
anumite domenii de activitate.
În urma analizei realizate, am constatat că activitatea de fuziuni și achiziții a avut
caracteristici diferite de la un val la altul. Astfel, primul val s-a caracterizat prin preponderența
operațiunilor orizontale, al doilea prin operațiuni verticale, al treilea val a fost marcat de
operațiuni în scopul diversificării, cel de-al patrulea de operațiuni orizontale și internaționale, cel
de-al cincilea prin utilizarea schimburilor de acțiuni, iar cel de-al șaselea prin intensificarea
operațiunilor internaționale, a celor realizate de fondurile de investiții, dar și prin intensificarea
preluărilor realizate de achizitorii de pe piețele emergente.
La nivel european, fuziunile și achizițiile au debutat cu timiditate în anii ’60, au început
să se manifeste mai pregnant în anii ’80, pentru ca în anii ’90 să asistăm la o explozie de
operațiuni europene, volumul acestora atingând cote similare cu cel american. Într-adevăr, se
poate considera că valurile europene constituie etape sau faze, de o intensitate mai mare, ale
aceluiași proces, și anume acela al restructurării activităților economice ca urmare a schimbărilor
instituționale, economice și tehnologice care au avut loc în Europa. Schimbările de la nivel
global (liberalizarea comerțului, schimbările tehnologice sau în materie de investiții) au facilitat
realizarea de fuziuni și achiziții atât naționale cât și transfrontaliere. Astfel, nu putem să nu
subliniem creșterea influenței Uniunii Europene în cadrul operațiunilor globale de fuziuni și
achiziții.
Luând în considerare internaționalizarea crescută a economiilor, putem afirma că
operațiunile de fuziuni și achiziții prezintă, din ce în ce mai mult, similitudini de la o zonă
geografică la alta. În ultimul deceniu, competiția pe piața fuziunilor și achizițiilor a crescut
semnificativ, la această situație contribuind emergența noilor actori. Fondurile de investiții sau

11
întreprinderile ce provin din țările emergente au devenit actori cu influență puternică, capabili să
achiziționeze companii țintă de mari dimensiuni. Într-adevăr, acești actori pot fi considerați
competitori serioși ai marilor întreprinderi notorii în lupta pentru achiziția de active.
Rămânând în sfera evoluțiilor care au marcat scena economică globală, apreciem că
datorită intensificării competiției, a noilor posibilități de finanțare și a schimbărilor în
reglementare din toate țările, fuziunile și achizițiile, atât cele internaționale cât și cele naționale,
au devenit instrumente strategice favorite pentru mărirea portofoliilor de produse, intrarea pe noi
piețe sau achiziționarea de noi tehnologii. Consolidarea pieței interne unice în urma procesului
de integrare economică, amplificarea liberalizării piețelor și intensificarea competiției în cadrul
Uniunii Europene, s-a reflectat printr-o intensificare a activității de fuziuni și achiziții
transfrontaliere. Totuși, cea mai gravă recesiune economică după cel de-al doilea război mondial
prin care trece Europa, a afectat semnificativ operațiunile de fuziuni și achiziții. Cu toate că
începând cu anul 2010 tendința în ceea ce privește operațiunile de fuziuni și achiziții este una
crescătoare, în cel de-al doilea trimestru al anului 2011 proiectele de expansiune a firmelor au
fost afectate, ca urmare a intensificării volatilității pe piețele financiare și a amplificării
incertitudinilor cu privire la evoluția economiei mondiale. Previziunile în ceea ce privește
creșterea economiei mondiale sunt incerte și la fel și cele referitoare la evoluția activității de
fuziuni și achiziții în viitorul apropiat. Rămâne de văzut în ce măsură activitatea de preluare va fi
afectată de această volatilitate a piețelor financiare și de incertitudinile care planează în prezent
asupra viitorului mediului economic.
În opinia noastră, operațiunile de fuziuni și achiziții sunt departe de a depăși epoca de
glorie. Desigur, activitatea de fuziuni și achiziții poate cunoaște o perioadă de regres atunci când
economiile naționale sau economia mondială se află în recesiune, când piețele financiare trec
prin turbulențe iar piețele de capital se caracterizează prin volatilitate, însă odată ce situația
critică este depășită, piața de fuziuni și achiziții își poate relua ritmul atingând noi vârfuri.
Considerăm că, în general, dimensiunea companiilor va continua să crească în timp ce
gândirea strategică va deveni mai importantă. Viteza fluxurilor de capital, a afacerilor și a
răspândirii informațiilor se va accelera, investitorii și managerii vor fi tot mai nerăbdători să
obțină rezultate, iar noi competitori vor continua să apară din economiile emergente. Influența
achizitorilor financiari nu a dispărut odată cu sfârșitul bulei creditului, însă, probabil, vor apărea
anumite schimbări la nivelul celor mai activi participanți.
În cel de-al cincilea capitol al lucrării ne-am îndreptat atenția asupra prezentării pieței de
fuziuni și achiziții din România, a particularităților acesteia și a perspectivelor pe termen scurt.
Prin modul de structurare a acestui capitol am încercat să evidențiem evoluția activității de
fuziuni și achiziții din țara noastră, pornind de la caracteristica fenomenului preluărilor
corporative și anume evoluția în valuri. Cu toate că în țara noastră operațiunile de fuziuni și
achiziții au apărut mult mai târziu comparativ cu alte țări, în cadrul acestui capitol am încercat să
punem în evidență etapele evoluției activității de fuziuni și achiziții. Astfel, de la începutul anilor
’90, în România statul a renunțat treptat la patronarea sectorului economic, permițând astfel
emergența celor mai entuziaști apărători ai principiului maximizării valorii, și anume acționarii
privați. Astfel, în România, anii ’90 au fost marcați de fenomenul privatizărilor. Putem afirma că
privatizările au constituit premise ale dezvoltării pieței de fuziuni și achiziții din România.
Procesul de privatizare din tara noastră a fost relativ eterogen, iar principalele metode folosite au
fost reprezentate de metoda MEBO, privatizările în masă și vânzările de acțiuni de la caz la caz
către investitori externi.

12
După anul 2000 piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a început să se dezvolte și să
intre într-un proces de maturizare. Astfel, au început să se realizeze din ce în ce mai multe
fuziuni și achiziții “pure”, cu alte cuvinte tranzacții realizate în afara procesului de privatizare.
Creşterea economică înregistrată, stabilizarea mediului de afaceri, precum şi aderarea la
Uniunea Europeană au făcut din România o ţintă tot mai atractivă pentru investitorii străini, care
au avut cea mai mare pondere pe piaţa autohtonă de fuziuni şi achiziţii. Fluxul de investiții
străine a crescut pe fondul rezultatelor economice solide pe care le-a înregistrat țara noastră. Cu
toate acestea, la nivelul regiunii Europei Centrale și de Est, activitatea de fuziuni și achiziții din
România a fost și este mai puțin dezvoltată comparativ cu cea a Poloniei, Cehiei sau Ungariei.
Analizând activitatea de fuziuni și achiziții din România am scos în evidență faptul că, dacă în
perioada 2001-2004 a demarat procesul de maturizare a pieței preluărilor corporative, anii 2005-
2007 pot fi considerați ca făcând parte din perioada de vârf a pieței de fuziuni și achiziții din țara
noastră.
Chiar dacă creșterea anuală a activității de fuziuni și achiziții a fost evidentă, iar fuziunile
și achizițiile au reprezentat un instrument preferat de companii pentru a atinge diferite obiective
strategice, aceste operațiuni au fost vulnerabile în fața crizei economice. Astfel, începând cu anul
2008, piața de fuziuni și achiziții din România a avut de suferit ca urmare a evenimentelor care
au marcat scena economică globală, când impactul crizei a început să se facă simțit peste tot.
Practic, în anul 2008, activitatea de fuziuni și achiziții a fost afectată nu atât în privința
numărului de tranzacții, cât în privința valorii operațiunilor realizate. Făcând o paralelă cu
situația de la nivel internațional și îndeosebi european, putem afirma că, și în țara noastră, anul
2009 a marcat prăbușirea până la valoarea minimă a pieței de fuziuni și achiziții. La acest declin
puternic au contribuit factori precum restrângerea lichidităților existente, accesul dificil la
creditare în vederea finanțării operațiunilor și, în general, creșterea aversiunii față de risc a
investitorilor pe fondul situației economice nefavorabile și a incertitudinilor cu privire la evoluția
viitoare a acesteia.
Un aspect îngrijorător pe care l-am sesizat este reprezentat de prezența întreprinderilor
naționale în inițierea de fuziuni și achiziții. Aceasta a fost mai redusă în perioada analizată, iar în
cele mai multe cazuri firmele românești au reprezentat ținte ale unor achizitori din străinătate.
Recesiunea economică a determinat multe companii să-și fixeze ca și obiectiv pur și
simplu supraviețuirea. Așa cum se întâmplă în perioadele de recesiune, întreprinderile care se
confruntă cu dificultăți devin o țintă a operațiunilor de preluare, iar companiile românești nu au
făcut excepție de la acest fapt. Astfel, în ultimii ani, piața de fuziuni și achiziții din România s-a
transformat, relativ brusc, dintr-o piață a vânzătorului într-una a cumpărătorului.
Într-o economie instabilă și lovită de criză, piața de fuziuni și achiziții se reorientează
spre tranzacțiile mici. Dacă mai demult mega-tranzacțiile erau cele mai căutate, în prezent,
repoziționarea „jucătorilor” și reorientarea intereselor au întors balanța spre afaceri mici și medii.
În perioada 2005-2007, fondurile de investiții și-au făcut simțită prezența în mediul de
afaceri românesc, la fel cum s-a întâmplat de altfel la nivel global, respectiv european. Cu toate
acestea, în ultimii ani investițiile realizate de aceste fonduri în țara noastră s-au diminuat, o cauză
care a contribuit la această situație fiind creșterea riscului de țara perceput de acești actori.
Dacă la nivel global și european, anul 2010 a marcat o anumită revigorare a pieței de
fuziuni și achiziții, la nivelul țării noastre această tendință crescătoare nu s-a confirmat decât
începând cu primul trimestru al anului 2011.
În ceea ce privește ritmul de redresare a activității de fuziuni și achiziții din România,
acesta este mult mai lent comparativ cu cel al piețelor mai dezvoltate. Activitatea de fuziuni și

13
achiziții reprezintă un barometru al mediului de afaceri și este influențată de situația economiei
în ansamblul său.
Considerăm că, în condițiile în care economia României se va situa pe o traiectorie
ascendentă, mediul de afaceri se va stabiliza, iar încrederea investitorilor în economie va crește,
activitatea de fuziuni și achiziții se va intensifica în următorii ani.
În cadrul acestui capitol am analizat, de asemenea, corelaţia dintre activitatea de fuziuni
și achiziții din România, reflectată de numărul de operațiuni încheiate şi o serie de alte variabile,
considerate factori de influenţă pentru numărul de tranzacții încheiate, folosind în acest scop
două categorii de modele econometrice (modele de regresie simplă și un model VAR - Vector
Auto Regresive Model - care a stat la baza analizei cauzalităţii în sensul Granger). În literatura
de specialitate în domeniu, o serie de studii au pus în evidență factorii macroeconomici care
influențează activitatea de fuziuni și achiziții, putând fi menționate în acest context contribuțiile
autorilor: Nelson (1959), Melicher et al. (1983), Sharma și Mathur (1989), Crook (1995), Clarke
și Ioannidis (1996), Ali-Yrkko (2002), Resende (2008) etc.
Pornind de la cele mai relevante studii în domeniu, au fost luate în considerare
următoarele variabile:
- creşterea economică, măsurată prin valoarea PIB nominal, exprimat în milioane lei,
preţuri curente;
- indicele bursier BET_C;
- rata dobânzii de referinţă Băncii Naționale a României;
- cursul de schimb mediu, RON/euro;
- masa monetară, mai precis agregatul monetar M2, exprimat în milioane lei;
- gradul de deschidere al economiei, măsurat ca raport între suma exporturilor şi
importurilor şi PIB.
Diferenţa dintre cele două categorii de modele este modul de abordare al variabilelor. În
cazul primei categorii de modele vorbim despre o variabila dependentă şi factorii săi de
influenţă, iar în al doilea caz toate variabilele sunt factori de influenţă şi variabile dependente, în
acelaşi timp.
Cele două categorii de modele folosite în vederea analizării factorilor macroeconomici,
care au influențat activitatea de fuziuni și achiziții din România, au furnizat, în mare parte,
rezultate asemănătoare. În urma analizei corelației dintre numărul de operațiuni de fuziuni și
achiziții și variabilele PIB, agregatul monetar M2, rata dobânzii de referință, cursul de schimb,
respectiv gradul de deschidere a economiei, prin folosirea unor modele de regresie simplă pentru
fiecare variabilă în parte, am ajuns la concluzia că patru din cele șase ipoteze enunțate pot fi
acceptate. Prin folosirea modelului de regresie simplă nu a putut fi acceptată ipoteza conform
căreia gradul de deschidere a economiei conduce la intensificarea activității de fuziuni și
achiziții, în timp ce între cursul de schimb și numărul de fuziuni și achiziții s-a constatat
existența unei legături, dar de intensitate slabă. Testul pentru identificarea cauzalităţii în sensul
Granger a indicat următoarele variabile cu impact semnificativ asupra evoluţiei numărului de
tranzacţii (cu o probabilitate de 95%), în ordinea importanţei: agregatul monetar M2, rata
dobânzii de referinţă, indicele BET_C, respectiv PIB. Variabile precum gradul de deschidere a
economiei şi cursul de schimb nu reprezintă cauze în sensul Granger pentru evoluţia numărului
de fuziuni şi achiziţii.
Tabelul următor sintetizează ipotezele de lucru formulate la începutul cercetării empirice
și deciziile cu privire la validarea sau invalidarea lor, pe baza modelelor econometrice utilizate.

14
Decizie cu
Decizie cu
ajutorul
ajutorul
Obiective Ipoteze formulate modelului de
modelului
regresie
VECM
simplă
Analiza influenţei H1: Numărul de fuziuni și achiziții se
Ipoteza se Ipoteza se
variabilelor precum mărește în perioadele de creștere
validează validează
produsul intern brut, economică.
indicele bursier, rata H2: Numărul de fuziuni și achiziții se
dobânzii de referință, Ipoteza se Ipoteza se
mărește în perioadele de creștere
cursul de schimb, validează validează
bursieră.
agredatul monetar M2 H3: Numărul de fuziuni și achiziții
și gradul de deschidere Ipoteza se Ipoteza se
crește în perioadele în care ratele
a economiei asupra validează validează
dobânzilor scad.
activității de fuziuni și
H4: Numărul de fuziuni și achiziții
achiziții din România
crește atunci când moneda națională se Ipoteza se
(aceasta la rândul său
depreciază, deoarece această evoluție validează, între Ipoteza nu se
exprimată prin numărul
atrage investitorii străini care dețin o variabile există validează
de operațiuni realizate)
pondere importantă în activitatea de o legătură slabă
preluare din România.
H5: Numărul de fuziuni și achiziții
Ipoteza se Ipoteza se
scade atunci când masa monetară se
validează validează
diminuează.
H6: Numărul de fuziuni și achiziții
Ipoteza nu se Ipoteza nu se
crește odată cu gradul de deschidere a
validează validează
economiei.
Sursa : realizat de autoare

15
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Cărți, studii, articole din jurnale științifice:

1. Abhijit, M. și Hajro, A. (2009), Integration in cross-border mergers and acquisitions, The 27th International Conference of the
System Dynamics Society, disponibil on-line la adresa:
http://www.systemdynamics.org/conferences/2009/proceed/papers/P1246.pdf;
2. Adolph, G., Pettit, J. și Sisk, M. (2009), Merge Ahead: Mastering the Five Enduring Trends of Artful M&A, Mc Graw Hill,
Booz&Company Inc., USA;
3. Agrawal, A., Jaffe, J.F., și Mandelker, G.N. (1992), The Post-Merger Performance of Acquiring Firms: A Re-examination of an
Anormaly, Journal of Finance, Vol.47, pp.1605-1621;
4. Aktas, N., Bodt, E. și Roll, R. (2011), Serial acquirer bidding: An empirical test of the learning hypothesis, Journal of Corporate
Finance, Vol. 17, pp.18-32;
5. Alexandridis, G; Mavrovitis, C.F. și Travlos, N.G. (2010), How Have M&As Changed? Evidence from the Sixth Merger Wave,
SSRN Paper Research, Disponibil on-line la adresa: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1632263;
6. Ali-Yrkko, J. (2002), Mergers and acquisitions: Reasons and Results, Discussion paper series, Nr.792, The Research Institute of
the Finnish Economy (ETLA), Helsinki, disponibil on-line la adresa: http://www.etla.fi/files/614_dp792.pdf;
7. Amihud, Y. și Lev, B. (1981), Risk Reduction as a Managerial Motive for Conglomerate Mergers, The Bell Journal of Economics,
Vol.12, pp.605-617;
8. Amihud, Y., Lev, B. și Travlos, N.G. (1990), Corporate Control and the Choice of Investment Financing: The Case of Corporate
Acquisitions, Journal of Finance, Vol. 45, Nr. 2, pp.603-616;
9. Amit, R. și Shoemaker, P. (1993), Strategic Assets and Organizational Rent, Strategic Management Journal, Vol. 14, Nr.1, pp.33-
46;
10. Andrade, G. și Stafford, E. (2004), Investigating the economic role of mergers, Journal of Corporate Finance, Vol.10, pp.1-36,
disponibil on-line la adresa: http://www.people.hbs.edu/estafford/Papers/InvestigatingMergers.pdf;
11. Andrade, G., Mitchell, M. și Stafford,E. (2001), New evidence and perspectives on mergers, Journal of Economic Perspectives,
Vol.15, Nr.2, pp.103-120;
12. Andreff, W. (2007), Économie de la transition. La transfromation des économies planifiées en économies de marché, Ed.Bréal,
Rosny-sous-Bois;
13. Ang, J.S. și Cheng, Y. (2006), Direct Evidence on the Market-Driven Acquisition Theory, Journal of Financial Research, Vol. 29,
Nr.2, pp. 199–216;
14. Asquith, P., Mikhail, M.B. și Au, A.S. (2005), Information content of equity analyst reports, Journal of Financial Economics, Vol.
75, Nr. 2, pp. 245-282;
15. Baker, M., Stein, J. și Wurgler, J. (2003), When Does the Market Matter? Stock Prices and the Intestment of Equity-Dependent
Firms, Quaterly Journal of Economics, Vol.118, Nr.3, pp.969-1005;
16. Baldwin, J.R. și Gorecki P.K. (1990), Mergers Placed in the Context of Firm Turnover, în: Bureau of the Census, Proceedings of
the 1990 Annual Research Conference, US Department of Commerce, pp.53-73;
17. Bancel, F. și Duval-Hamel, J. (2008), Fusions d’entreprises: Comment les gerer, comment les vivre, Eyrolles, Editions
d’Organisation, Paris;
18. Barney, J. (1991), Firm Resources and Sustained Competitive Advantage, Journal of Management, Vol.17, Nr.1, pp.99-120;
19. Bădulescu, D. (2007), Globalizarea și băncile. Cu o privire specială asupra Europei Centrale și de Est și asupra
României, Ed.Economică, București;

16
20. Bădulescu, D. și col. (2008), Economia întreprinderii-manual universitar, Ed. Universității din Oradea, Oradea;
21. Beckenstein, A.R. (1979), Merger activity and merger theories: An empirical investigation, Antitrust Bulletin, Vol. 24, pp. 105-
128;
22. Becketti, S. (1986), Corporate mergers and the business cycle, Federal Reserve Bank of Kansas City, Economic Review, Vol.71,
Nr.5, pp.13-26, disponibil on-line la adresa: http://kansascityfed.org/Publicat/Econrev/EconRevArchive/1986/2q86beck.pdf;
23. Berger, P. G. și Ofek, E. (1995), Diversification’s Effect on Firm Value, Journal of Financial Economics, Vol. 37, pp. 39–65;
24. Berkovich, E. și Narayanan, M.P. (1993), Motives for takeover: an empirical investigation, Journal of Financial and Quantitative
Analysis, Vol.28, Nr.3, pp.342-367;
25. Berkovitch, E. și Narayanan, M. P. (1990), Competition and the medium of exchange in takeovers, The Review of Financial
Studies, Vol. 3, Nr.2, pp. 153-174;
26. Bertrand, O. și Zuniga, P. (2006), R&D and M&A: Are cross-border M&A different? An investigation on OECD countries,
International Journal of Industrial Organization, Vol. 26, pp.401-423, disponibil on-line la
adresa:http://karhen.home.xs4all.nl/Papers/M&A/Bertrand%20&%20Zuniga%20%282006%29.pdf;
27. Bharadwaj, S., Varadarajan, R.P. și Fahy, J., (1993), Sustainable Competitive Advantage in Service Industries: A Conceptual
Model and Research Propositions, Journal of Marketing, Vol. 57, Nr.4, pp.83-99;
28. Bijlsma-Frankema, K. (2001), On managing cultural integration and cultural change processes in mergers and acquisitions, Journal
of European Industrial Training, Vol.25, pp.192-207;
29. Billet, M.T. și Qian, Y. (2007), Are Overconfident CEOs Born or Made? Evidence of Self-Attribution Bias From Frequent
Acquirers, SSRN Paper Research, disponibil on-line la adresa: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=696301;
30. Blackburn, V.L., Dark, F.H. și Hanson, R.C. (1997), Mergers, Method of Payment and Returns to Manager- and Owner-Controlled
Firms, Financial Review, Vol.32, Nr.3, pp.569–589;
31. Blanchot, F., Le Management Stratégique des Fusions-Acquisitions: Motifs, Effets et Conditions de Réussite, în Meier, O. (Ed.)
(2009), Stratégies de croissance, Editura Dunod, Paris;
32. Blanchot, F. și Meier, O., Voyage au coeur de la croissance des organisations, în Meier, O. (Ed.) (2009), Stratégies de croissance,
Editura Dunod, Paris;
33. Boateng, A., Naraidoo, R. și Uddin, M.M. (2011), An Analysis of the Inward Cross-border Mergers and Acquisitions in the UK: A
Macroeconomic Perspective, Journal of International Financial Management & Accounting, Vol. 22, Nr. 2, pp. 91–113;
34. Bonin, J.P., Hasan, I. și Wachtel, P. (2004), Privatization Matters: Bank Efficiency in Transition Countries, William Davidson
Institute Working Paper Series Working Paper No. 679 și BOFIT Discussion Paper Series Discussion Paper No. 8/2004, disponibil
on-line la adresa: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=542722;
35. Borza, A. (2003), Management strategic și competitivitate în afaceri, Editura Dacia, Cluj-Napoca;
36. Bouglet, J. (2010), Stratégie d’entreprise, Ed. Gualino, Paris;
37. Bourantas, D. și Nicandrou, I.I. (1998), Modelling Post-Acquisition Employee Behavior: Tipology and Determining Factors,
Employee Relations, Vol.20, Nr.1, pp.73-91;
38. Briciu, L. și Nivoix, Sophie (2009), Mise en perspective d’un siècle de fusions-acquisitions en Europe et aux Etats-Unis, disponibil
on-line la adresa: http://crief.labo.univ-poitiers.fr/doctravail/M2009-02.pdf;
39. Brown, J.D. și Earle, J.S. (2006), The Microeconomics of Creating Productive Jobs: A Synthesis of Firm-Level Studies in
Transition Economies, World Bank Policy Research Working Paper No. 3886, disponibil on-line la adresa:
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=936404;
40. Brown, J.D., Earle, J.S. și Telegdy, A. (2005), The Productivity Effects of Privatization: Longitudinal Estimates from Hungary,
Romania, Rusia and Ukraine, Upjohn Institute Staff Working Paper No.05-121, disponibil on-line la adresa:
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=827144;
41. Bruner, R.F. (2005), Deals from hell: M&A lessons that rise above the ashes, Ed. John Wiley & Sons, Inc., Hoboken, New Jersey;
42. Bruner, R.F., Eades, K.M., Harris, R.S. și Higgins, R.C. (1998), Best Practices in Estimating the Cost of Capital: Survey and
Synthesis, Financial Practice and Education, Vol. 8, pp.13-28;
43. Buono, P.J., Bowditch, J.L. și Lewis, J.W. (1985), When Cultures Collide: the Anatomy of a Merger, Human Relations, Vol.38,
Nr.5, pp.477-500;
44. Campa, J.M. și Simi, K. (2002), Explaining the Diversification Discount, The Journal of Finance, Vol. 57, pp.1731–1762;
45. Campa, J.M și Hernando, I. (2004), Shareholder Value Creation in European M&As, EuropeanFinancial Management, Vol.10,
Nr.1, pp.47-81;
46. Campa, J.M. și Moscheri, C. (2008), The European M&A Industry: Trends, Patterns and Shortcomings, IESE Business School,
IESE Research Papers, WP-762, disponbil on-line la adresa: http://www.iese.edu/research/pdfs/DI-0762-E.pdf;
47. Campbell, D., Stonehouse, G. și Houston, B. (2002), Business Strategy: An Introduction, Second edition, Ed. Butterworth-
Heinemann, Oxford;
48. Cannella, A.A. și Hambrick, D.C. (1993), Effects of Executive Departures on the Performance of Acquired Firms, Strategic
Management Journal, Vol.14, pp. 137-152;
49. Capaldo, A., Cogman, D. și Suonio, H. (2009), What’s different about M&A in this downturn?, The McKinsey Quaterly nr. 30,
pp.31-36, disponibil on-line la adresa:
http://corporatefinance.mckinsey.com/_downloads/knowledge/mckinsey_on_finance/MoF_Issue_30.pdf;
50. Capaldo, A., Dobbs, R. și Suonio, H. (2008), Deal making in 2007: Is the M&A boom over?, The McKinsey Quaterly nr. 26, pp.8-
13, disponibil on-line la adresa:
http://corporatefinance.mckinsey.com/_downloads/knowledge/mckinsey_on_finance/MoF_Issue_26.pdf;
51. Capron, L. (1999), The Long-term Performance of Horizontal Acquisitions, Strategic Management Journal, Vol.20, pp.987-1018;
52. Capron, L., Dussuage, P. și Mitchell, W. (1998), Resource redeployment following horizontal mergers and acquisitions in Europe
and North America, 1988-1992, Strategic Management Journal, Vol.19, Nr.7, pp.631-661;
53. Capron, L., Mitchell, W. și Swaminathan, A. (2001), Asset divestiture following horizontal acquisitions: a dinamic view, Strategic
Management Journal, Vol.22, pp.817-844;
54. Carpenter, G. și Wyman, O. (2009), The impact of culture on M&A. Dong something about it, disponibil on-line la adresa:
http://www.mmc.com/knowledgecenter/Mercer_impactCultureM&ATransactions.pdf;

17
55. Cartwright, S. și Cooper, C.L. (1993), The Role of Culture Compatibility in Sucessful Organizational Marriage, Academy of
Management Executive, vol.7, Nr.2, pp.57-70;
56. Cassia, L., Plati, A. și Vismara, S. (2007), Equity Valuation Using DCF: A Theoretical Analysis of the Long Term Hypotheses,
Investment Management and Financial Innovations, Vol. 4, Nr.1, pp. 91-107;
57. Cassiman, B., Colombo, M., Garrone, P. & Veugelers, R. (2005), The impact of M&A on the R&D process: An empirical analysis
of the role of technological-and marketrelatedness, Research Policy , Vol.34, Nr.2, pp. 195–220;
58. Cataramă, V. (2004), Achizițiile și fuziunile internaționale – forme de expansiune a societăților transnaționale, Teză de doctorat,
ASE;
59. Ceddaha, F. (2007), Fusions Acquisitions, Évaluation, Négotiation, Ingénierie, Editura Economica, Paris ;
60. Cernat-Gruici, B., Constantin, L., G. și Iamandi, I., E. (2010), Empirical Evidence on the Relationship Between
Mergers&Acquisitions and the Romanian Stock Market, Analele Universității din Oradea, Seria Științe Economice, Tom XIX,
Nr.2, pp.700-704, disponibil on-line la adresa: http://anale.steconomiceuoradea.ro/volume/2010/n2/110.pdf;
61. Chakrabarti, A.K. (1990), Organizational factors in post-acquisition performance, IEEE Transactions on Engineering
Management, Vol.37, pp. 259-268;
62. Chang, S.H.; Kensinger, J.W.; Keown, A. și Martin, J.D. (1997), Do Strategic Alliances Create Value?, Journal of Financial
Economics, Vol.46, Nr. 2, pp.199–221;
63. Chatterjee, S. (1986), Types of Synergy and Economic Value: The Impact of Acquisitions on Merging and Rival Firms, Strategic
Management Journal, Vol. 7, Nr.2, pp. 119-139;
64. Chatterjee, S., Lubatkin, M.H., Schweiger, D.M. și Weber, Y. (1992), Cultural Differences and Shareholder Value in Related
Mergers: Linking Equity and Human Capital, Strategic Management Journal, Vol.13, Nr.5, pp. 319-334;
65. Child, J., Faulkner, D. și Pitkethly, R. (2001), The Management of International Acquisitions, Oxford University Press Inc., New
York;
66. Ciobanu, I. și Ciulu, R. (2005), Strategiile competitive ale firmei, Editura Polirom, București;
67. Claessens, S. și Djankov, S. (1998), Politicians and Firms in Seven Central and Eastern European Countries, World Bank Policy
Research Working Paper No. 1954, disponibil on-line la adresa:
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=597213&http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=597213;
68. Clark, K. și Ofek, E. (1994), Mergers as a Means of Restructuring Distressed Firms: An Empirical Investigation, Journal of
Financial and Quantitative Analysis, Vol.29, pp.541-565;
69. Clarke, R. și Ioannidis, C., (1996), On the relationship between aggregate merger activity and the stock market: some further
empirical evidence, Economics Letters, Vol. 53, Nr.3, pp. 349-356;
70. Coase, R.H. (1937), Natura firmei, în Williamson, O.E. și Winter, S.G. (1997), Natura firmei. Origini, evoluție și dezvoltare, Ed.
Sedona, Timișoara;
71. Cogman, D. (2011), A return to deal making in 2010, The McKinsey Quaterly nr.38, pp.16-20, disponibil on-line la adresa:
http://corporatefinance.mckinsey.com/_downloads/knowledge/mckinsey_on_finance/MoF_Issue_38.pdf;
72. Combs, J.G., Michael, S.C. și Castrogiovanni, G.J. (2004), Franchising: A Review and Avenues to Greater Theoretical Diversity,
Journal of Management, Vol. 30, Nr.6, pp.907-931;
73. Cook, S. (2007), On the relationship between mergers and economic activity: evidence from an optimised hybrid method, Physica
A: Statistical Mechanics and its Applications,Vol.379, Nr.2, pp.628-634;
74. Cornett, M. și De, S. (1991), Medium of payment in corporate acquisitions: Evidence from interstate bank mergers, Journal of
Money, Credit and Banking, Vol.23, pp. 767-776;
75. Comment, R. și Jarrell, G. (1995), Corporate Focus and Stock Returns, Journal of Financial Economics, Vol.37, Nr.1, pp.67–87;
76. Cornu, P. și Isakov, D. (2000), The deterring role of the medium of payment in takeover contests: Theory and evidence from the
UK, European Financial Management, Vol. 6, pp. 423-440;
77. Cooper, I. și Cordeiro, L. (2008), Optimal Equity Valuation Using Multiples: The Number of Comparable Firms, SSRN Working
Paper, disponibil on-line la adresa: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1272349;
78. Coutinet, Nathalie și Sagot-Duvauroux, Dominique (2003), Économie des fusions et acquisitions, Editura La Découverte, Paris;
79. Crook, J. (1995), Time series explanations of merger activity: some econometric results, International Review of Applied
Economics, Vol. 9, Nr.1, pp. 59-85;
80. Datta, D.K. (1991), Organizational Fit and Acquisition Performance: Effects of Post-Acquisition Integration, Strategic
Management Journal, Vol. 12, Nr.4, pp.281-297;
81. Delecourt, P. și Fine M. (2008), Negocier une entreprise: Comment reussir ses Fusions-Acquisitions, Editura Gualino, Paris;
82. Denis, D. J. și Denis, D. K. (1995), Performance Changes Following Top Management Dismissals, The Journal of Finance, Vol.
50, pp.1029–1057;
83. DePamphilis, D. (2010), Mergers, Acquisitions and Other Restructuring Activities, Ed. Academic Press Advanced Finance Series,
Burlington;
84. Dickerson, A.P., Gibson, H.D. și Tsakalotos, E. (1997), The Impact of Acquisitions on Company Performance: Evidence from a
Large Panel of UK Firms, Oxford Economic Papers, Oxford University Press, Vol. 49, Nr.3, pp.344-361;
85. Dobbs, R.; Goedhart, M. și Suonio, H. (2007), Are companies getting better at M&A? The McKinsey Quaterly nr. 22, pp.7-11,
disponibil on-line la adresa:
http://corporatefinance.mckinsey.com/_downloads/knowledge/mckinsey_on_finance/MoF_Issue_22.pdf;
86. Dong, M., Hirshleifer, D.A., Richardson, S.A. și Teoh, S.H. (2003), Does Investor Misvaluation Drive the Takeover Market?,
SSRN Paper Research, disponibil on-line la adresa: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=393021;
87. Du Boff, R.B. și Herman, E.S. (1989), The Promotional-Financial Dynamic of Merger Movements: A Historical Perspective,
Journal of Economic Issues, Vol.23, Nr. 1, pp. 107-133;
88. Earle, J.S. și Telegdy, A. (1998), The Results of “Mass Privatization” in Romania: A First
Empirical Study, Economics of Transition, Vol. 6, Nr.2, pp. 313–332, disponibil on-line la adresa:
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=146628;
89. Earle, J.S. și Telegdy, A. (2001), Privatization and Productivity in Romanian Industry: Evidence from a Comprehensive Enterprise
Panel, IZA Discussion Paper No.326, disponibil on-line la adresa:
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=276516&http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=276516;

18
90. Earle, J.S. și Telegdy, A. (2002), Privatization Methods and Productivity Effects in Romanian Industrial Enterprises, Upjohn
Institute Staff Working Paper No. 02-81, disponibil on-line la adresa: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=292825;
91. Eckbo, B.E. (1983), Horizontal Mergers, Collusion, and Stockholder Wealth, Journal of Financial Economics, Vol.11, pp.241-273,
disponibil on-line la adresa: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1407747;
92. Eckbo, E., Giammarino, R. și Heinkel, R. (1990), Asymmetric information and the medium of exchange in takeovers: Theory and
tests, Review of Financial Studies, Vol. 3, pp. 651-675, disponibil on-line la adresa:
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1299862&rec=1&srcabs=1298849;
93. Elgers, P.T. și Clark, J.J. (1980), Merger Types and Shareholder Returns: Additional Evidence, Financial Management, Vol. 9,
Nr.2, pp.66–72;
94. Engle, R.F. și Granger, C.W.J. (1987), Cointegration and Error-Correction: Representation, Estimation, and Testing, Econometrica
, Vol. 55, pp. 251-276;
95. Evenett, S. (2003), The Cross-Border Mergers and Acquisitions Wave of the Late 1990s in NBER Volume Challenges to
Globalization: Analyzing the Economics, edited by Baldwin R.E. and Winters L.A., 411-470, 2004, disponibil on-line la adresa:
http://www.nber.org/chapters/c9545.pdf;
96. Faccio, Mara și Lang, L.H.P. (2002), The Ultimate Ownership of Western European Corporations, Journal of Financial Economics,
Vol.65, Nr.3, pp.365-395, disponibil on-line la adresa: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=286053;
97. Faccio, M. și Masulis, R.W. (2005), The Choice of Payment Method in European Mergers and Acquisitions, Journal of Finance,
Vol. 60, Nr. 3, pp. 1345-1388, disponibil on-line la adresa: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=492284;
98. Fama, E. F. și Jensen, M. C. (1983a), Separation of Ownership and Control, Journal of Law and Economics, Vol.26, Nr.2, pp.301-
325;
99. Fama, E. F. și Jensen, M. C. (1983b), Agency Problems and Residual Claims, Journal of Law and Economics, Vol. 26, Nr.2,
pp.327-349;
100. Fama, E.F. și French, K. (1992), The Cross-section of expected Stock Returns, Journal of Finance, Vol.47, pp.427-465;
101. Fee, C.E. și Shawn Thomas, S. (2004), Sources of Gains in Horizontal Takeovers: Evidence from Customer, Supplier, and Rival
Firms, Journal of Financial Economics, Vol. 74, Nr.3, pp. 423-460;
102. Feleagă, N. și Feleagă, L. (2006), Guvernanța întreprinderii, pârghie indispensabilă a politicii de maximizare a bogăției acționarilor
și complementele ei contemporane, Economie teoretică și aplicată, Nr. 8, pp.53-60, disponibil on-line la adresa:
http://store.ectap.ro/articole/136.pdf;
103. Finkelstein, S. și Halebian, J. (2002), Understanding Acquisition Performance: The Role of Transfer Effects, Organization Science,
Vol.13, Nr.1, pp.36-47;
104. Fishman, M. (1989), Preemptive bidding and the role of the medium of exchange in acquisitions, Journal of Finance, Vol. 44,
Nr.1, pp. 41-57;
105. Fligstein, N. și Merand, F. (2001), Globalization or Europeanization? Evidence on the European Economy Since 1980, Department
of Sociology, University of California, disponibil on-line la adresa:
http://www.irle.berkeley.edu/culture/papers/Fligstein01_02.pdf;
106. Frankel, M.E.S. (2005), Mergers and Acquisitions Basics: The Key Steps of Acquisitions, Divestitures, and Investments, Ed. John
Wiley&Sons, Inc., Hoboken, New Jersey;
107. Frankel, M.E.S. (2007), Mergers and Acquisitions: Deal Makers. Building a Winning Team, Ediția a doua, Ed. John Wiley&Sons,
Inc., Hoboken, New Jersey;
108. Fried, Y., Tiegs, R.B., Naughton, T.J. și Ashforth, B.E. (1996), Managers reactions to a corporate acquisition: A test of an
integrative model, Journal of Organization Behavior, Vol.17, Nr. 5, pp.401-427;
109. Fuller, J. și Jensen, M. (2002), Just Say No to Wall Street: Putting a Stop to the Earnings Game, Journal of Applied Corporate
Finance, Vol.14, Nr.4, pp.41-46, disponibil on-line la adresa: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=297156;
110. Gaughan, P.A. (2011), Mergers, Acquisitions, and Corporate Restructurings, Fifth Edition, Editura John Wiley & Sons, Inc.,
Editura Hoboken, New Jersey;
111. Geroski, P.A. (1984), On the relation between aggregate merger activity and the stock market, European Economic Review, Vol.
25, Nr.2, pp. 223-233;
112. Geroski, P.A. (1989), Entry, innovation and productivity growth, The Review of Economics and Statistics, Vol. 71, Nr.4, pp. 572-
578;
113. Ghosh, A. (2001), Does Operating Performance Really Improve Following Corporate Acquisitions?, Journal of Corporate
Finance, Vol.7, pp.151-178;
114. Ghosh, A. și Jain, P. J. (2000), Financial Leverage Changes Associated with Corporate Mergers, Journal of Corporate Finance,
Vol. 6, pp.377–402;
115. Ghosh, A. and Ruland, W. (1998), Managerial Ownership, the Method of Payment for Acquisitions, and Executive Job Retention,
Journal of Finance, Vol. 53, Nr.2, pp. 785-798;
116. Gibbs, R. și Humphries, A. (2009), Strategic alliances and marketing partnerships: gaining competitive advantage through
collaboration and partnering, Ed. Kogan Page, London, UK;
117. Glaister, K.W., Husan, R. și Buckley, P.J. (2004), Strategic Business Alliances: An Examination of the Core dimensions, Ed.
Edward Elgar, Cheltenham, UK;
118. Goergen, M. și Renneboog, L. (2004), Shareholder Wealth Effects of European Domestic and Cross-border Takeover Bids,
European Financial Management, Vol.10, Nr.1, pp. 9-45;
119. Golbe, D.L. și White, L.J. (1988), A Time-Series Analysis of Mergers and Acquisitions in the U.S. Economy, în Auerbach, A.
(Ed.), Corporate Takeovers: Causes and Consequences, NBER: University of Chicago, Chicago Press, pp, 265-302, disponibil on-
line la adresa: http://www.nber.org/chapters/c2059.pdf;
120. Golbe, D.L. și White, L.J. (1993), Catch a Wave: The Time Series Behaviour of Mergers, Review of Economics and Statistics , Vol.
75, pp. 493-499;
121. Gold, B. (1981), Changing Perspectives on Size, Scale and Returns: An Interpretive Survey, Journal of Economic Literature,
Vol.19, Nr.1, pp.5-33;

19
122. Gönenç, R., Maher, Maria și Nicoletti, G. (2001), Mise en Oeuvre et Effets de la Réforme de la Réglementation: Leçons a Tirer et
Problématique Actuelle, Revue Économique de l`OCDE, Vol.1, Nr.32, pp. 11-109, disponibil on-line la adresa:
http://www.oecd.org/dataoecd/31/0/2731929.pdf;
123. Gorton, G., Kahl, M. și Rosen, R. (2005), Eat or Be Eaten: A Theory of Mergers and Merger Waves, NBER Working Paper Series,
No W11364, disponibil on-line la adresa: http://www.nber.org/papers/w11364;
124. Gouali, M. (2009), Fusions-Acquisitions. Les 3 Regles du Succes, Ed.D’Organisation, Paris ;
125. Graham, J.R. și Harvey, C.R. (2001), The Theory and Practice of Corporate Finance: Evidence from the Field, Journal of
Financial Economics, Vol. 60, pp.187-243;
126. Greenberg, D. și Guinan, P.J., Mergers and Acquisitions in Technology-Intensive Industries: The Emergent Process of Knowledge
Transfer, în Pablo, A. L. (Ed.) și Javidan, M. (Ed.) (2004), Mergers and Acquisitions: Creating Integrative Knowledge, Blackwell
Publishing Ltd., UK;
127. Greenwood, R., Hinings, C.R. și Brown, J. (1994), Merging professional service firms, Organization Science, Vol.5, Nr.2, pp.239-
257;
128. Gregoriou, G. și Renneboog, L., Understanding mergers and acquisitions: activity since 1990, în Gregoriou, G. (Ed.) și
Renneboog, L. (Ed.) (2007), International Mergers and Acquisitions Activity Since 1990. Recent Research and Quantitative
Analysis, Editura Academic Press;
129. Gregoriou, G.N. și Renneboog, L., (2007), International Mergers and Aquisitions Activity Since 1990, Ed. Academic Press,
Burlington, USA;
130. Grossman, S.J. și Hart, O.D. (1980), Takeover Bids, The Free-Rider Problem, and the Theory of the Corporation, Bell Journal of
Economics, Vol.11, Nr.1, pp. 42-64;
131. Grullon, G., Michaely, R. și Swary, I. (1997), Capital Adequacy, Bank Mergers, and the Medium of Payment, Journal of Business
Finance & Accounting, Vol.24, Nr.1, pp. 97–124;
132. Guerard, J. (1989), Mergers, stock prices and industrial production: Further evidence, Economics Letters, Vol.30, Nr.2, pp.161-
164;
133. Gugler, K., Mueller, D.C. și Weichselbaumer, M. (2008), The Determinants of Merger Wave: An International Perspective, SSRN
Paper Research, disponibil on-line la adresa: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1275293;
134. Gugler, K., Mueller, D.C. și Yurtoglu, B.B. (2005), The Determinants of Merger Waves, Tjalling C. Koopmans Research Institute,
University of Utrecht, disponibil on-line la adresa:
http://www.uu.nl/faculty/leg/nl/organisatie/departementen/departementeconomie/onderzoek/publicaties/DParchive/2005/Document
s/05-15.pdf;
135. Gugler, K., Mueller, D.C., Yurtoglu, B.B. și Zulehner, C. (2003), The Effects of Mergers: An International Comparison,
International Journal of Industrial Organization, Vol.21, pp.625-653;
136. Gupta, A., LeCompte, R.L.B. și Misra, L. (1997), Acquisitions of solvent thrifts: wealth effects and managerial motivations,
Journal of Banking Finance, Vol.21, pp.1431-1450;
137. Hall, B.H. (1989), The Impact of Corporate Restructuring on Industrial Research and Development, NBER Working Paper No.
3216, disponibil on-line la adresa: http://www.nber.org/papers/w3216.pdf;
138. Hansen, R. G. (1987), A theory for the choice of exchange medium in mergers and acquisitions, Journal of Business, Vol. 60, Nr.1,
pp. 75-95;
139. Haque, M. Harnhirun, S. și Shapiro, D. (1995), A Time Series Analysis of Causality Between Aggregate Merger and Stock Prices:
The Case of Canada, Applied Economics, Vol. 27, Nr.7, pp. 563-568;
140. Harford, J. (1999), Corporate cash reserves and acquisitions, Journal of Finance, Vol.54, pp.1969–1997;
141. Harford, J. (2005), What drives merger waves?, Journal of Financial Economics, Vol.77, Nr.3, pp.529-560;
142. Harris, R. și Ravenscraft, D. (1991), The role of acquisitions in foreign direct investment: evidence from the US stock market,
Journal of Finance, Vol. 46, Nr.3, pp. 825-844;
143. Harris, M. și Raviv, A. (1988), Corporate control contests and capital structure, Journal of Financial Economics, Vol. 20, pp.55-
86;
144. Harris, R.S., Franks, J. și Mayer, C. (1987), Means of Payment in Takeovers: Results for the U.K. and U.S., NBER Working Paper,
Nr. 2456, disponibil on-line la adresa: http://www.nber.org/papers/w2456.pdf?new_window=1;
145. Haspeslagh, P. și Jemison, D.B. (1991), Managing Acquisitions- Creating Value Through Corporate Renewal, Free Press, New
York;
146. Hayward, M.L.A. și Hambrick, D.C. (1997), Explaining the Premiums Paid for Large Acquisitions: Evidence of CEO Hubris,
Administrative Science Quaterly, Vol. 42, Nr.1, pp. 103-127;
147. Healy P.M., Palepu K.G., și Ruback R.S. (1992), Does Corporate Performance Improve after Mergers?, Journal of Financial
Economics, 31, pp. 135-175;
148. Healy, P.M. și Palepu, K.G. (1993), International Corporate Equity Acquisitions: Who, Where and Why?, Kenneth A. Froot (ed.),
Foreign Direct Investment, , The University of Chicago Press, Chicago and London, pp.231-254, disponibil on-line la adresa:
http://www.nber.org/chapters/c6539.pdf;
149. Hernado, I., Nieto, M.J. și Wall, L.D. (2009), Determinants of domestic and cross-border bank acquisitions in the European Union,
Journal of Banking & Finance, Vol.33, Nr. 6, pp.1022-1032;
150. Heron, R. și Lie, E. (2002), Operating Performance and the Method of Payment in Takeovers, Journal of Financial and
Quantitative Analysis, Vol.37, pp.137-155;
151. Hitt, M.A., Hoskisson, R.E., Ireland, R.D. și Harrison, J.S. (1991), Effects of Acquisitions on R&D Inputs and Outputs, Academy
of Managemen Journal, Vol. 34, Nr.3, pp. 693-706;
152. Hitt, M.A., Hoskisson, R.E., Johnson, R.A. și Moesel, D.D. (1996), The Market for Corporate Control and Firm Innovation,
Academy of Managemen Journal, Vol.39, Nr.5, pp.1084-119;
153. Holmstrom, B. și Kaplan, S.N. (2001), Corporate Governance and Merger Activity in the U.S.: Making Sense of the 1980s and
1990s, MIT Department of Economics, Working Paper No. 01-11,disponibil on-line la
adresa:http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=261112;
154. Hrebiniak, L.G. (2009), Strategia în afaceri: implementarea și executarea eficientă, Editura ALL, București;

20
155. Huang, Y.-S. și Walking, R.A. (1987), Target abnormal returns associated with acquisition announcements: Payment, acquisition
form, and managerial resistance, Journal of Financial Economics, Vol.19, Nr. 2, pp. 329-349;
156. Hurduzeu, G. (2003), Achiziții și fuziuni de firme. Cazuri celebre, Editura Economica, București;
157. Huyghebaert, N. și Luypaert, M. (2010), Antecedents of Growth through Mergers and Acquisitions: Empirical Results from
Belgium, Journal of Business Research, Vol. 63, Nr.4, pp.392-403;
158. Hyland, D.C. și Diltz, J.D. (2002), Why Firms Diversify: An Empirical Examination, Financial Management, Vol. 31, Nr.1, pp.51-
81;
159. Ismail, A. (2008), Which Acquirers Gain More, Single or Multiple? Recent Evidence from the USA Market, Global Finance
Journal, Vol.19, pp. 72–84;
160. Iversen, M. (1997), Concepts of synergy- Towards a clarification, DRUID Conference, disponibil on-line la adresa:
http://www.druid.dk/conferences/winter1997/conf-papers/mikael.pdf;
161. Javidan, M., Pablo Amy, L., Singh, H., Hitt, M. și Jemison, D., Where We’ve Been and Where We’re Going, în Pablo, Amy, L.
(Ed.) și Javidan, M. (Ed.) (2004), Mergers and Acquisitions: Creating Integrative Knowledge , Blackwell Publishing Ltd., UK;
162. Jemison, D.B. și Sitkin, S.B. (1986), Corporate Acquisitions: A Process Perspective, Academy of Management Review, Vol.11,
Nr.1, pp.145-163;
163. Jensen, M.C. (1986a), Agency costs of free cash flow, Corporate Finance, and Takeovers, American Economic Review, Vol.76,
pp.323-329, disponibil on-line la adresa: http://www.sml.hw.ac.uk/ms75/GP%20Papers/G32.pdf;
164. Jensen, M.C. (1986b), The takeover controversy: analysis and evidence, Midland Corporate Finance Journal, Vol.4, Nr. 2, pp.6-
32, disponibil on-line la adresa: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=173452;
165. Jensen, M.C. (1988), Takeovers: their causes and consequences, Journal of Economic Perspectives, Vol.2, Nr. 1, pp. 21-48,
disponibil on-line la adresa: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=173455;
166. Jensen, M.C. (1993), The modern industrial revolution, exit, and the failure of internal control systems, Journal of Finance,
Vol.48, Nr. 3, pp. 831-880, disponibil on-line la adresa: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=93988##;
167. Jensen, M.C. și Meckling, W.H., (1976), Theory of the Firm; Managerial Behavior, Agency Costs and Ownership Structure,
Journal of Financial Economics, Vol.3, pp.305-360, disponibil on-line la adresa:
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=94043;
168. Jensen, M.C. și Ruback, R.S. (1983), The market for Corporate Control: The Scientific Evidence, Journal of Financial Economics,
Vol. 11, pp.5-50, disponibil on-line la adresa: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=244158;
169. Jovanovic, B. și Rousseau, P. (2001), Mergers and Technological Change: 1885-1998, Vanderbilt University, Department of
Economics, disponibil on-line la adresa: http://www.vanderbilt.edu/econ/wparchive/workpaper/vu01-w16.pdf;
170. Jovanovic, B. și Rousseau, P.L. (2002a), The Q-Theory of Mergers, NBER Working Paper Series, disponibil on-line la adresa:
http://www.nber.org/papers/w8740.pdf;
171. Jovanovic, B. și Rousseau, P.L. (2002b), Mergers as Reallocation, NBER Working Paper Series, disponibil on-line la
adresa:http://www.nber.org/papers/w9279.pdf?new_window=1;
172. Kamaly, A. (2007), Trends and Determinants of Mergers and Acquisitions in Developing Countries in the 1990s, International
Research, Journal of Finance and Economics, Nr.8, pp.16-30, disponibil on-line la adresa:
http://www.eurojournals.com/2kamaly.pdf;
173. Karim, S. și Mitchell, W. (2000), Path-Dependent and Path-Breaking Change: Reconfiguring Business Ressources Following
Acquisitions in the US Medical Sector, Strategic Management Journal, Vol..21, pp.1061-1081;
174. Kikeri, S. și Perault, M. (2010), Privatization Trends. A Sharp Decline But No Widespread Reversals in 2008, The World Bank
Group, Note nr.322, disponibil on-line la adresa: http://rru.worldbank.org/documents/publicpolicyjournal/322Kikeri_Perault.pdf;
175. Killing, P.J. (1982), How to Make a Global Joint Venture Work, Harvard Business Review, May-June, pp.120-127;
176. Kim, E.H. și Signal, V. (1993), Mergers and Market Power: Evidence from the Airline Industry, American Economic Review, Vol.
83, Nr.3, pp. 549-569, disponibil on-line la adresa: http://www.econ.jhu.edu/People/Harrington/2611/Kim-Singal.pdf;
177. Kleinert, J. și Klodt, H. (2002), Causes and Consequences of Merger Waves, Working Paper nr.1092, Kiel Institute for World
Economics, disponibil on-line la adresa: https://www.econstor.eu/dspace/bitstream/10419/2692/1/kap1092.pdf;
178. Kohers, N. și Kohers, T. (2001), Takeovers of Technology Firms: Expectations vs. Reality, Financial Management, Vol. 30, Nr. 3,
pp. 35-54;
179. Krishnamurti, C. și Vishwanath, S.R., Real Options Analysis in Mergers and Acquisitions, în Krishnamurti, C. și Vishwanatth,
S.R. (Ed.) (2008), Mergers, acquisitions and Corporate Restructuring, Sage Publications Inc;
180. Kruse, T. A., Park, H. Y., Park, K., și Suzuki, K. I. (2002), The Value of Corporate Diversification: Evidence from Post-Merger
Performance in Japan, AFA 2003 Washington DC Meetings, disponibil on-line la adresa:
http://www.afajof.org/pdfs/2003program/articles/Kruse_Park_Suzuki.pdf;
181. Kuglin, F.A. și Hook, J. (2002), Building, leading, and managing strategic alliances: how to work effectively and profitably with
partner companies, Ed. Amacom, New York;
182. Lang, L.H.P. și Stulz, R.M. (1994), Tobin’s q, Corporate Diversification and Firm Performance, Journal of Political Economy,
Vol. 102, Nr.. 6, pp.1248–1280;
183. LaPorta, R., Lopez-de-Silanes, F., Shleifer, A. și Vishny, R. (1998), Law and finance, Journal of Political Economy, Vol.106, Nr.6,
pp.1113-1155, disponibil on-line la adresa: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=139134;
184. Lavigne, M. (1999), The Economics of Transition. From Socialist Economy to Market Economy, Second edition, Editura Palgrave,
Great Britain;
185. Lees, S. (2003), Global Acquisitions. Strategic Integration and the Human Factor, Palgrave Macmillan, Great Britain;
186. Lehto, E. și Lehtoranta, O. (2002), Becoming an acquirer and becoming acquired, Labour Institute for Economic Research,
Helsinky, Discussion Paper nr. 177, disponibil on-line la adresa: http://www.labour.fi/tutkimusjulkaisut/tyopaperit/sel177.pdf ;
187. Leroy, F. și Ramantsoa, B. (1997), The Cognitive and Behavioral Dimensions of Organizational Learning in a Merger: An
Emprical Study, Journal of Management Studies, vol.34, Nr.6, pp.871-894;
188. Lewellen, W.G. (1971), A Pure Financial Rationale for the Conglomerate Merger, Journal of Finance, Vol.26, Nr.1, pp.521-537;
189. Linn, S.C. și Switzer, J.A. (2001), Are Cash Acquisitions Associated with Better Postcombination Operating Performance Than
Stock Acquisitions?, Journal of Banking and Finance, Vol. 25, nr.6, pp.1113-1138;

21
190. Loughran, T. și Vijh, A. (1997), Do long-term shareholders benefit from corporate acquisitions? Journal of Finance, Vol.52, Nr.5,
pp. 1765-1790;
191. Mahoney, J.T. (1992), The Choice of Organizational Form: Vertical Financial Ownership Versus Other Methods of Vertical
Integration, Strategic Management Journal, Vol.13, pp.559-584;
192. Malmendier, U. și Tate, G. (2004), Who Makes Acquisitions?, Ceo Overconfidence and the Market’s Reaction, NBER Working
Paper 10813, disponibil on line: http://www.nber.org/papers/w10813;
193. Manchin, M. (2004), Determinants of European cross-border mergers and acquisitions, DGEFN Economic Papers, European
Economy, Nr.212, disponibil on-line la adresa: http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/publication620_en.pdf;
194. Manne, H. (1965), Mergers and the Market for Corporate Control, Journal of Political Economy, Vol. 73, pp. 110-120, disponibil
on-line la adresa: http://qizhi.web.officelive.com/Documents/manne_-_market_for_corporate_control_1965.pdf;
195. Marks, M.L. și Mirvis, P.H. (1992), Rebuilding after the merger: Dealing with „survivor sickness”, Organizational Dynamics,
Vol.21, nr.2, pp.18-32;
196. Marks, M.L. și Mirvis, P.H. (2010), Joining Forces: Making One Plus One Equal Three in Mergers, Acquisitions and Alliances,
2nd Edition, Jossey Bass, San Francisco;
197. Martin, K. J. (1996), The Method of Payment in Corporate Acquisitions, Investment Opportunities, and Management Ownership,
Journal of Finance, Vol. 51, Nr.4, pp.1227-1246;
198. Martin, S., Mergers: an overwiew, în Gugler, K. și Yurtoglu, B.B. (2008), The Economics of Corporate Governance and Mergers,
Ed. Edward Elgar, Cheltenham, UK, pp.165-186;
199. Martynova, M. și Renneboog, L., (2006), Mergers and Acquisitions in Europe, ECGI Working Paper Series in Finance N0.114,
disponibil on-line la adresa:http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=880379;
200. Martynova, M. și Renneboog, L. (2008), A century of corporate takeovers: What have we learned and where do we stand?, Journal
of Banking&Finance, Vol.32, Nr.10, pp.2148-2177;
201. Masulis, R.W., Wang, C. și Xie, F. (2006), Corporate Governance and Acquirer Returns, Finance Woking Paper No116/2006,
Journal of Finance, disponibil on-line: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=697501;
202. McConnell, J.J. și Nantell, T.J. (1985), Corporate Combinations and Common Stock Returns: The Case of Joint Ventures, Journal
of Finance, Vol.40, Nr. 2, pp. 519–536;
203. Mehran, A. și Peristiani, S., (2008), Financial Visibility and the Decision to Go Private, Working Paper, Federal Reserve Bank of
New York, disponibil on-line: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=877006
204. Meier, O., Schier, G. (2006), Fusions Acquisitions- Strategie, Finance, Management, Ed. Dunod, Paris;
205. Melicher, R., Ledolter, J. și D’Antonio, L. (1983), A time series analysis of aggregate merger activity, Review of Economics and
Statistics, Vol.65, Nr.3, pp. 423-430;
206. Mitchell, M.L. și Mulherin, J.H. (1996), The Impact of Industry Shocks on Takeover and Restructuring Acivity, Journal of
Financial Economics, Vol.41, Nr.2, pp. 193-229;
207. Moeller, S.B. și Schlingemann, F.P. (2004), Are Cross-border Acquisitions Different from Domestic Acquisitions? Evidence on
Stock and Operating Performance for U.S. Acquirers, SSRN paper Research, disponibil on-line la adresa:
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=311543;
208. Moeller, S.B., Schlingemann, F.P. și Stulz, R.M. (2005), Wealth Destruction on a Massive Scale? A Study of Acquiring-Firm
Returns in the Recent Merger Wave, The Journal of Finance, Vol.60, Nr.2, pp.757-782;
209. Montgomery, C.A., și Wilson V.A. (1986), Mergers that last: a predictable pattern?,Strategic Management Journal, Vol.7, pp.91-
96;
210. Morck, R., Shleifer, A., și Vishny, R.W., Characteristics of Targets of Hostile and Friendly Takeovers, pp.101-136, în Aurebach,
A. (Ed) (1988) Corporate Takeovers: Causes and Consequences, Ed. University of Chicago Press, disponibil on-line la adresa:
http://www.nber.org/chapters/c2054.pdf;
211. Morck, R., Shleifer, A., și Vishny, R.W. (1989), Alternative Mechanisms for Corporate Control, American Economic Review, Vol.
79, Nr.4, pp.842-852;
212. Morck, R., Shleifer, A., și Vishny, R.W. (1990), Do managerial objectives Drive bad acquisitions?, Journal of Finance, Vol.45,
Nr.1, pp.31-48;
213. Morosini, P., Shane, S. și Singh, H. (1998), National Cultural Distance and Cross-Border Acquisition Performance, Journal of
International Business Studies, Vol.29, Nr.1, pp.137-158;
214. Mudde, P.A. și Brush, T., Firm Competitiveness and Acquisition: The Role of Competitive Strategy and Operational Effectiveness
in M&A, în Pablo, Amy, L. (Ed.) și Javidan, M. (Ed.) (2004), Mergers and Acquisitions: Creating Integrative Knowledge ,
Blackwell Publishing Ltd., UK;
215. Mueller, D.C. (1989), Mergers: Causes, Effects and Policies, International Journal of Industrial Organization, Vol.7, pp.1-10;
216. Mukherjee, T.K, Kiymaz, H. și Baker H.K. (2004), Merger Motives and Target Valuation: A Survey of Evidence from CFOs,
Journal of Applied Finance, Vol. 14, No. 2, pp.7-24;
217. Mulherin, H. și Boone, A. (2000), Comparing acquisitions and divestitures, Journal of Corporate Finance, Vol. 6, nr.2, pp. 117-
139;
218. Mușetescu, R. (2009), Economia și guvernanța acordurilor de cooperare între firme, Editura Pro Universitaria, București;
219. Myers, S.C. și Majluf, N.S. (1984), Corporate financing and investment decisions when firms have information that
investors do not have, Journal of Financial Economics, Vol. 13, pp.187-221;
220. Nahavandi, A. și Malekzadeh, A.R. (1988), Acculturation in Mergers and Acquisitions, Academy of Management Review, Vol.13,
Nr.1, pp.79-90;
221. Nakamura, R.H. (2004), To Merge and Acquire When the Times are Good? The Influence of Macro factors on the Japanese M&A
pattern, Working Paper Nr. 197, The European Institute of Japanese Studies, Stockholm School of Economics, Sweden, disponibil
on-line la adresa:
http://swopec.hhs.se/eijswp/papers/eijswp0197.pdf;
222. Napier, N.K. (1989), Mergers and Acquisitions, Human Resource Issues and Outcomes: A Review and Sugested Typology,
Journal of Management Studies, Vol.26, nr.3, pp.271-290;
223. Nelson, R.L. (1959), Merger movements in American industry 1895-1956, Princeton University Press, Princeton, NJ, disponibil
on-line la adresa http://www.nber.org/books/nels59-1;

22
224. Nelson, R.R. și Winter, S.G. (1982), An Evolutionary Theory of Economic Change, The Belknap Press of Harvard University
Press, SUA;
225. Neto, P., Brandão, A. și Cerqueira, A.M., (2008), The Macroeconomic Determinants of Cross-Border Mergers and Acquisitions
and Greenfield Investments, FEP Working Papers, Nr.281, disponibil on-line la adresa:
http://www.fep.up.pt/investigacao/workingpapers/08.06.20_wp281.pdf ;
226. Offenberg, D. (2009), Firm size and the effectiveness of the market for corporate control, Journal of Corporate Finance, Vol.15,
Nr.1, disponibil on-line la adresa: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1177722;
227. Olie, R. (1994), Shades of Culture and Institutions in International Mergers, Organization Studies, Vol.15, pp.381-405;
228. Pablo, A.L. (1994), Determinants of Acquisition Integration Level-a Decision-Making Perspective, Academy of Management
Journal, Vol.37, Nr.4, pp.803-836;
229. Panzar, J.-C. și Willig, R.D. (1981), Economies of Scope, American Economic Review, vol.71, nr.2, pp.268-272;
230. Parrino, J. D. și Harris, R. S. (1999), Takeovers, Management Replacement, and Post-Acquisition Operating Performance: Some
Evidence from the 1980s, Journal of Applied Corporate Finance, Vol.11, pp.88–96;
231. Penrose, Edith (2009), The theory of the growth of firm (Fourth Edition), Prima ediție, 1959, Editura Oxford University Press,
Great Britain;
232. Peteraf, M.A. (1993), The Cornerstones of Competitive Advantage: A Resource-Based Perspective, Strategic Management
Journal, Vol.14, pp. 179-191;
233. Petmezas, D. (2009), What drives acquisitions? Market valuations and bidder performance, Journal of Multinational Financial
Management, Vol. 19, Nr.1, pp.54-74;
234. Petrescu, S. (2008), Analiză și diagnostic financiar-contabil, Editura CECCAR, București;
235. Pfeffer, J. (1972), Merger as a Response to Organizational Interdependence, Administrative Science Quaterly, Vol.17, Nr.3, pp.
382-394;
236. Pohl, G., Anderson, R.E., Claessens, S. și Djankov, S. (1997), Privatization and restructuring in Central and Eastern Europe:
Evidence and policy options, World Bank Technical Paper No.368, disponibil on-line la adresa:
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=37369;
237. Pop Silaghi, M.I. (2009), Exports – economic growth causality: Evidence from CEE countries, Journal of Economic Forecasting,
Vol.2, pp.105-117;
238. Porter E. M. (2001), Avantajul concurenţial, Ed. Teora, Bucureşti;
239. Porter, M.E., (1987), From Competitive Advantage to Corporate Strategy, Harvard Business Review, Vol. 65, Nr. 3, pp.43-59;
240. Powell, R. și Yawson, A. (2005), Industry aspects of takeovers and diversitures:Evidence from the UK, Journal of Banking anf
Finance, Vol. 29, Nr.12, pp.3015-3040;
241. Powell, R.G. și Stark, A.W. (2005), ”Does Operating Performance Increase Post-Takeover for UK Takeovers? A Comparison of
performance Measures and Benchmarks”, Journal of Corporate Finance, Vol.11, pp.293-317;
242. Pryor, F.L. (2001), Dimensions of the worldwide merger boom, Journal of Economic Issues, Vol.35, Nr.4, pp.825-840, SSRN
Papers Research, disponibil on-line la adresa: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=255412;
243. Quah, P. și Young, S. (2005), Post-acquisition Management: A Phases Approach for Cross-border M&As, European Management
Journal, Vol.23, nr.1, pp.65-75;
244. Rahman, R.A. și Limmack, R.J. (2004), Corporate Acquisitions and the Operating Performance of Malaysian Companies, Journal
of Business Finance and Accounting, Vol.31, pp.359-400;
245. Rau, P.R., The Empirical Evidence on Mergers, în Krishnamurti, C. și Vishwanatth, S.R. (Ed.) (2008), Mergers, acquisitions and
Corporate Restructuring, Sage Publications Inc;
246. Rau, P.R. și Stouraitis, A. (2009), Patterns in the Timing of Corporate Event Waves, SSRN Paper Research, disponibil on-line la
adresa: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=946797;
247. Rau, P.R. și Vermaelen, T. (1998), Glamour, Value and the Post-Acquisition Performance of Acquiring Firms, Journal of
Financial Economics, Vol. 49(2), pp.223-253;
248. Ravenscraft D.J., Scherer F.M. (1987), Life after Takeover, Journal of Industrial Economics, Vol.36, Nr.2, pp.147-156;
249. Ravenscraft, D.J. și Scherer, F.M. (1989), The Profitability of Mergers, Journal of Industrial Economics, Vol.7, pp.101-116;
250. Rehm, W. și Sivertsen, C.B. (2010), A strong foundation for M&A in 2010, The McKinsey Quaterly nr.34, pp.17-22, disponibil
on-line la adresa:
http://corporatefinance.mckinsey.com/_downloads/knowledge/mckinsey_on_finance/MoF_Issue_34.pdf;
251. Resende, M. (2008), Mergers and acquisitions waves in the UK: a Markov-switching approach, Applied Financial Economics,
Vol.18, Nr.13, pp. 1067-1074;
252. Rhodes-Kropf, M. și Viswanath, S. (2004), Market Valuation and Merger Waves, Journal of Finance, Vol.59, Nr.6, pp. 2685-
2718;
253. Rhodes-Kropf, M., Robinson, D.T. și Viswanathan, S. (2005), Valuation waves and merger activity: The empirical evidence,
Journal of Financial Economics, Vol.77, pp.561-603;
254. Roll, R. (1986), The Hubris Hypothesis of Corporate Takeovers, Journal of Business, Vol. 59, nr.2, pp. 197-216;
255. Romer, P. (1986), Increasing Returns and Long-Run Growth, Journal of Political Economy, Vol. 94, Nr.5, pp.1002-1037;
256. Rossi, S. și Volpin, P.F. (2004), Cross-country determinants of mergers and acquisitions, Journal of Financial Economics, Vol. 74,
Nr.2, pp.277-304;
257. Saint-Onge, H. și Chatzkel, J. (2009), Beyond the Deal: Mergers & Acquisitions that Achieve Breakthrough Performance Gains,
Editura McGraw-Hill, SUA;
258. Sankaran, K. și Vishwanath, S.R., Diversification via Acquisition în Krishnamurti, C. și Vishwanatth, S.R. (Ed.) (2008), Mergers,
acquisitions and Corporate Restructuring, Sage Publications Inc;
259. Schumpeter, J.A. (2011), Poate supraviețui capitalismul? Distrugerea creatoare și viitorul economiei globale, Ed. Publica,
București;
260. Schweiger, D.M. și DeNisi, A.S. (1991), Communication with employees following a merger: a longitudinal field experiment,
Academy of Management Journal, Vol.34, Nr.1, pp.110-135;
261. Schweiger, D.M., Ivancevich, J.M. și Power, F.R. (1987), Executive Actions for Managing Human Ressources Before and After
Acquisition, Academy of Management Executive, Vol.1, nr.2, pp.127-138;

23
262. Schwert, W.G. (2000), Hostility in Takeovers: In the Eyes of the Beholder, Journal of Finance, Vol. 55, Nr.6, pp. 2599-2640,
disponibil on-line la adresa: http://schwert.ssb.rochester.edu/hostile.pdf;
263. Servaes, H. (1996), The Value of Diversification during the Conglomerate Merger Wave, Journal of Finance, Vol. 51, Nr. 4,
pp.1201–1225;
264. Seth, A., Song, K.P. și Pettit, R.R. (2000), Synergy, managerialism or hubris?An empirical examination of motives for foreign
acquisitions of U.S. firms, Journal of International Business Studies, Vol.31(3), pp.387-405;
265. Shahrur, H. (2005), Industry Structure and Horizontal Takeovers: Analysis of Wealth Effects on Rivals, Suppliers and Corporate
Customers, Journal of Financial Economics, Vol. 76, Nr.1, pp. 61-98;
266. Sharma, D.S. și Ho, J. (2002), The Impact of Acquisitions on Operating Performance: Some Australian Evidence, Journal of
Business Finance and Accounting, Vol.29, pp.155-200;
267. Sharma, S.C. și Mathur, I. (1989), Do stock market prices affect mergers?, Managerial Finance, Vol. 15, Nr. 4, pp.40 – 42;
268. Sherman, A., Hart, M. (2006), Mergers &Acquisitions from A to Z, second edition, Ed. Amacom, New York
269. Shleifer A. și Vishny R.W. (1989), Management Entrenchment : The Case of Manager- Specific Investments, Journal of Financial
Economics, Vol. 25, pp.123-139;
270. Shleifer, A. și Vishny, R. (1991), Takeovers in the `60 and the `80s: evidence and implications, Strategic Management Journal,
Vol.12, Nr. 8, pp. 51-59;
271. Shleifer, R. și Vishny, R. (2003), Stock market driven acquisitions, Journal of Financial Economics, Vol. 70, nr.3, pp. 295-311,
disponibil on-line la adresa: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=278563;
272. Shrivastava, P. (1986), Postmerger Integration, The Journal of Business Strategy, Vol. 7, nr.1, pp. 65-76;
273. Snyder, C. M. (1998), Why Do Large Buyers Pay Lower Prices? Intense Supplier Competition, Economics Letters, Vol.58, pp.205-
209;
274. Stigler, G.J. (1950), Monopoly and Oligopoly by Merger, American Economic Review, Vol. 40, Nr.2, pp. 23-34;
275. Stremersch, S. și Tellis, G.J. (2004), Understanding and managing international growth of new products, International Journal of
Research in Marketing, Vol.21, pp.421-438;
276. Stulz, R.M. (1988), Managerial control of voting rights: Financing policies and the market for corporate control, Journal of
Financial Economics, Vol. 20, pp.25-54;
277. Sudarsanam, S. și Mahate, A.A. (2003), Glamour Acquirers, Method of Payment and Post-acquisition Performance: The UK
Evidence, Journal of Business Finance & Accounting, Vol. 30, pp.299-342;
278. Swieringa, J. și Schauten, M.B.J. (2008), The Choice of Payment Method in Dutch Mergers and Acquisitions, The Icfai University
Journal of Mergers & Acquisitions, Vol. 5, Nr.2, pp. 26-59, disponibil on-line la
adresa:http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1018899;
279. Switzer, J. A. (1996), Evidence on Real Gains in Corporate Acquisitions, Journal of Economics and Business, Vol.48, pp.443–460;
280. Szücs, F. (2011), M&A and R&D: Asymmetric Effects on Acquirers and Targets?, Vienna University of Economics and Business,
Institute of Quantitative Economics, disponibil on-line la adresa: http://homepage.univie.ac.at/florian.szuecs/mergeff.pdf;
281. Telegdy, A. (2002), Privatizarea MEBO în România Procesul de privatizare şi rezultatele împroprietăririi, disponibil on-line la
adresa: http://www.efesonline.org/CEEEONet/REPORTS%202002/National%20Report%20Romania%20RO.pdf;
282. Toma, M. (2009), Inițiere în evaluarea întreprinderilor, Editura CECCAR, București;
283. Tort, E. (2010), L’essentiel des Fusions et Acquisitions, Ed. Gualino, Paris;
284. Trautwein, F. (1990), Merger motives and merger prescriptions, Strategic Management Journal, Vol. 11, nr.4, pp.283-295;
285. Travlos, N.G. (1987), Corporate Takeover Bids, Methods of Payment, and Bidding Firms’Stock Returns, Journal of Finance, Vol.
42, Nr.4, pp. 943-963;
286. Vancea, Mariana (2010a), L’analyse comparative des fusions-acquisitions avec les autres formes de croissance des entreprises (I-
Fusions-acquisitions vs. Croissance interne), Analele Universității din Oradea, Seria Științe Economice, Tom XIX, Nr. 1, pp., 253-
259, indexată în baza de date internaționale Doaj, disponibil on-line la adresa:
http://www.doaj.org/doaj?func=abstract&id=688834&recNo=39&toc=1&uiLanguage=en;
287. Vancea, Mariana (2010b), L’analyse comparative des fusions-acquisitions avec les autres formes de croissance des entreprises (II-
Fusions-acquisitions vs. Alliances), Analele Universității din Oradea, Seria Științe Economice, Tom XIX, Nr. 2, pp.475-480,
indexată în baza de date internaționale RePec, disponibil on-line la adresa: http://ideas.repec.org/a/ora/journl/v1y2010i2p475-
480.html;
288. Vancea, Mariana (2011a), Challenges And Stakes Of The Post-acquisition Integration Process, Annales Universitatis Apulensis
series Oeconomica, Vol. 1, Nr.13, disponibil on-line la adresa:
http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/1320111/18.pdf, indexată în baza de date internaționale RePec,
http://ideas.repec.org/a/alu/journl/v1y2011i13p18.html;
289. Vancea, Mariana (2011b), European cross-border mergers and acquisitions- realities and perspectives, Analele Universităţii din
Oradea, Seria Științe Economice, Tom XX, Nr. 1, pp.306-312, disponibil on-line la adresa:
http://anale.steconomiceuoradea.ro/volume/2011/analele-universitatii-oradea-seria-stiinte-economice-numarul-1-iulie-2011.pdf;
290. Vasconcellos, G.M. și Kish, R.K. (1998), Cross-border mergers and acquisitions: the European-US experience, Journal of
Multinational Financial Management, Vol.8, Nr.4, pp.431-450;
291. Vintilă, G. (1998), Diagnosticul financiar și evaluarea întreprinderilor, Editura Didactică și Pedagogică, București;
292. Vishwanath, S.R. și Krishnamurti, C., Design of Consideration in Acquisitions: Cash and Stock Offers în Krishnamurti, C. și
Vishwanatth, S.R. (Ed.) (2008), Mergers, acquisitions and Corporate Restructuring, Sage Publications Inc;
293. Vishwanath, S.R. și Sankaran, K., Searching for Acquisitions în Krishnamurti, C. și Vishwanatth, S.R. (Ed.) (2008), Mergers,
acquisitions and Corporate Restructuring, Sage Publications Inc;
294. Voinea, L. (2007), Corporațiile transnaționale și capitalismul global, Ed. Polirom, București;
295. Vrânceanu, R. și Guyot, M. (2004), Bazele microeconomiei întreprinderii, Ed. Polirom, București;
296. Wallace, R.L. (2004), Strategic partnerships: an entrepreneur’s guide to joint ventures and alliances, Ed. Dearborn Trade
Publishing, A Kaplan Prokessional Company, Chicago, SUA;
297. Walter, G. și Barney, J. (1990), Management Objectives in Mergers and Acquisitions, Strategic Management Journal, Vol.11,
Nr.1, pp.79-86;

24
298. Wansley, J.W., Lane, W.R. și Yang, H.C. (1983), Abnormal Returns to Acquired Firms by Type of Acquisition and Method of
Payment, Financial Management, Vol. 12, Nr.3, pp. 16-22;
299. Weber, Y. (1996), Corporate Culture Fit and Performance in Mergers and Acquisitions, Human Relations, Vol.49, Nr.9, pp.1181-
1202;
300. Wernerfelt, B. (1984), A Resource-based View of the Firm, Strategic Management Journal, Vol. 5, pp.171-180;
301. Woolridge, R.J. și Snow,C.C. (1990), Stock Market Reaction to Strategic Investment Decisions, Strategic Management Journal ,
Vol.11, Nr. 5, pp.353–363;
302. Yagil, J. (1996), Mergers and Macroeconomic Factors, Review of Financial Economics, Vol.5, Nr.2, pp. 181-190.
303. Young, M. și Post, J.E. (1993), Managing to communicate, communicating to manage: How leading companies communicate with
employees, Organizational Dynamics, Vol.22, nr.1, pp.31-43.

Rapoarte ale Comisiei Europene:

1. Banca Centrală Europeană (2009), The Euro Area Bank Lending Survey, July, disponibil on-line la adresa:
http://www.ecb.int/stats/pdf/blssurvey_200907.pdf?731c457e139a5544895eb1b25a394273
2. Banca Centrală Europeană (2010), The Euro Area Bank Lending Survey, July, disponibil on-line la adresa:
http://www.ecb.int/stats/pdf/blssurvey_201007.pdf?7a20a5d61ae1ec7a1b73d3fe89316c37;
3. Banca Centrală Europeană (2011), The Euro Area Bank Lending Survey, January, disponibil on-line la adresa:
http://www.ecb.int/stats/pdf/blssurvey_201101.pdf?a8decbcd32002dea11b5949e614c46a6;
4. Comisia Europeană (1996), European Economy: Economic Evaluation of the Internal Market, Nr.4, disponibil on-line la adresa:
http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/publication7875_en.pdf;
5. Comisia Europeană (1999), Fusions et acquisitions, Economie Européene, Suplément A, DG AEF, nr.2, pp.4-5, disponibil on-line la
adresa: http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/publication2894_fr.pdf
6. Comisia Europeană (2000), Fusions et acquisitions, Economie Européene, Suplément A, DG AEF, nr.5/6, p.8, disponibil on-line la
adresa: http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/publication2673_fr.pdf;
7. Comisia Europeană (2001), Fusions et acquisitions, Economie Européene, Suplément A, DG AEF, nr.12, p. 3, disponibil on-line la
adresa: http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/publication2404_fr.pdf;
8. Comisia Europeană (2004), Mergers & Acquisitions Note, DG ECFIN, Nr.1, October, disponibil on-line la adresa:
http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/publication6394_en.pdf;
9. Comisia Europeană (2005), Mergers & Acquisitions Note, DG ECFIN, Nr.2, June, disponibil on-line la adresa:
http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/publication6400_en.pdf;
10. Comisia Europeană (2007), Mergers & Acquisitions Note, DG ECFIN, Nr.4, April, disponibil on-line la adresa:
http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/publication6414_en.pdf;
11. Comisia Europeană (2009a), European Economic Forecast-Autumn 2009, European Economy, Directorate General for Economic
and Financial Affairs, 10/2009, disponibil on-line la adresa:
http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/publication16055_en.pdf;
12. Comisia Europeană (2009b), Five years of an enlarged EU Economic achievements and challenges, Directorate General for
Economic and Financial Affairs, European Economy Nr.1, disponibil on-line la adresa:
http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/publication14078_en.pdf;
13. Comisia Europeană (2010), European Economic Forecast-Autumn 2010, European Economy, Directorate General for Economic
and Financial Affairs, 7/2010, disponibil on-line la adresa:
http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2010/pdf/ee-2010-7_en.pdf;
14. Comisia Europeană (2011), European Economic Interim Forecast-February 2011, European Economy, Directorate General for
Economic and Financial Affairs, disponibil on-line la adresa:
http://ec.europa.eu/economy_finance/articles/eu_economic_situation/pdf/2011-03-01-interim_forecast_en.pdf;

Rapoarte UNCTAD:

1. UNCTAD (2000), World Investment Report 2000: Cross-border Mergers and Acquisitions and Development, United Nations, New
York and Geneva, disponibil on-line la adresa: http://unctad.org/en/docs/wir2000_en.pdf;
2. UNCTAD (2001), World Investment Report 2001: Promoting Linkages, United Nations, New York and Geneva, disponibil on-line
la adresa: http://unctad.org/en/docs/wir2001_en.pdf;
3. UNCTAD (2004), World Investment Report 2004: The Shift Towards Services, United Nations, New York and Geneva, disponibil
on-line la adresa: http://unctad.org/en/docs/wir2004_en.pdf;
4. UNCTAD (2005), World Investment Report 2005: Transnational Corporations and the Internationalisation of R&D, United
Nations, New York and Geneva, disponibil on-line la adresa: http://unctad.org/en/docs/wir2005_en.pdf;
5. UNCTAD (2008), World Investment Report 2008, Transnational Corporations and the Infrastructure Challenge, United Nations,
New York and Geneva, disponibil on-line la adresa: http://unctad.org/en/docs/wir2008_en.pdf;

25
6. UNCTAD (2010a), World Investment Report 2010: Investing in a Low-Carbon Economy, United Nations, New York and Geneva,
disponibil on-line la adresa: http://unctad.org/en/docs/wir2010_en.pdf;
7. UNCTAD (2010b), World Investments Prospects Survey 2010-2012, disponibil on-line la adresa:
http://unctad.org/en/docs/diaeia20104_en.pdf;
8. UNCTAD (2011), World Investment Report 2011: Non-Equity Modes of International Production and Development, United
Nations, New York and Geneva, disponibil on-line la adresa: http://www.unctad-docs.org/files/UNCTAD-WIR2011-Full-en.pdf;
9. ***Ieșirile de ISD după regiuni și economii, în perioada 1990-2010 (în milioane dolari), disponibil on-line la adresa:
http://www.unctad.org/sections/dite_dir/docs/WIR11_web%20tab%202.pdf;
10. *** Valoarea fuziunilor și achizițiilor transfrontaliere după regiunea/economia companiei țintă, realizate în perioada 1990-mai 2011
(în milioane dolari), disponibil on-line la adresa: http://www.unctad.org/sections/dite_dir/docs/WIR11_web%20tab%209.pdf;
11. *** Valoarea fuziunilor și achizițiilor transfrontaliere după regiunea/economia achizitorului, realizate în perioada 1990-mai 2011 (în
milioane dolari), disponibil on-line la adresa: http://www.unctad.org/sections/dite_dir/docs/WIR11_web%20tab%2010.pdf;
12. *** Numărul de fuziuni și achiziții transfrontaliere după regiunea/economia companiei țintă, realizate în perioada 1990-mai2011,
disponibil on-line la adresa: http://www.unctad.org/sections/dite_dir/docs/WIR11_web%20tab%2011.pdf;
13. *** Numărul de fuziuni și achiziții transfrontaliere după regiunea/economia achizitorului, realizate în perioada 1990-mai2011,
disponibil on-line la adresa: http://www.unctad.org/sections/dite_dir/docs/WIR11_web%20tab%2012.pdf;
14. *** Valoarea fuziunilor și achizițiilor transfrontaliere după sectorul companiei țintă, realizate în perioada 1990-mai 2011 (în
milioane dolari), disponibil on-line la adresa: http://www.unctad.org/sections/dite_dir/docs/WIR11_web%20tab%2013.pdf;
15. *** Valoarea fuziunilor și achizițiilor transfrontaliere după sectorul achizitorului, realizate în perioada 1990-mai 2011 (în milioane
dolari), disponibil on-line la adresa: http://www.unctad.org/sections/dite_dir/docs/WIR11_web%20tab%2015.pdf.

Rapoarte oficiale și alte resurse disponibile on-line:

1. *** Banca Națională a României , Raportul asupra inflației, Serii de date, disponibil on-line la adresa: http://bnr.ro/Raportul-asupra-
inflatiei-3342.aspx;
2. ***Banca Națională a României, Raport anual 2006, Raport anual 2008, Raport anual 2009, Raport anual 2010, disponibile on-
line la adresa: http://bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=3043;
3. *** Banca Națională a României , Investițiile Străine Directe în România, Rezultatele cercetării pentru anul 2006, disponibil on-
line la adresa: http://bnr.ro/Investitiile-straine-directe-%28ISD%29-in-Romania-3174.aspx;
4. ***Comisia Națională de Prognoză (2011), Proiecția principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2011-2014,
disponibil on-line la adresa: http://www.cnp.ro/user/repository/prognoza_primavara_2011.pdf;
5. *** Deloitte (2009), Economia la răscruce: strategii pentru a depăși punctul critic. Prima analiză din perspectiva CEO asupra
mediului local de afaceri, disponibil on-line la adresa:
http://www.deloitte.com/assets/Dcom-Romania/Local%20Assets/Documents/ro_RO_CEOSurvey_052709.pdf;
6. ***Ernst&Young (2011a), Mergers&Acquisitions Quaterly Romania, First Quarter 2011, disponibil on-line la adresa:
http://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/MA_Quarterly_Romania_Q1_2011/$FILE/M&A%20Quarterly%20Romania%20Q1%
202011.pdf;
7. ***Ernst&Young (2011b), M&A Market in Romania. Small but steady steps to recovery, disponibil on-line la adresa:
http://www.wall-street.ro/files/103528-102.pdf;
8. ***Groh, A., Liechtenstein, H. și Liesr, K. (2011), The Global Venture Capital and Private Equity Country Attratactiveness Index,
IESE Business School, University of Navarra, disponibil on-line la adresa: http://www.wall-street.ro/files/102434-82.pdf;
9. ***IMF (2011), World Economic Outlook: Tensions From The Two-Sweet Recovery, Unemployment, Commodities and Capital
Flows, April, Washington, DC, disponibil on-line la adresa: http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2011/01/pdf/text.pdf;
10. ***Legea 31/1990, Legea societăților comerciale, actualizată, disponibilă on-line la adresa: http://www.rubinian.com/lsc_00.php;
11. ***Legea Concurenței nr. 21/10.04.1996, disponibilă on-line la adresa:
http://www.consiliulconcurentei.ro/documente/LEGEA%20CONCUREN%C5%A2EI%20Nr21%20CONSOLIDATA2_18749ro.pd
f, modificată și completată prin Ordonanța de urgență nr.75 din 30 iunie 2010, disponibilă on-line la adresa:
http://www.consiliulconcurentei.ro/documente/ORDONAN%C5%A2%C4%82%20DE%20URGEN%C5%A2%C4%82%20nr_186
90ro.pdf;
12. ***Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, publicată în Monitorul Oficial nr.571/29.06.2004, disponibilă on-line la adresa:
http://www.cnvmr.ro/pdf/legi/ro/Legea-297-2004.htm;
13. ***Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1376/2004, publicat în Monitorul Oficial nr.1012 din 03.11.2004, disponibil on-line
la adresa:
http://www.econ.ubbcluj.ro/~vmuller/legislatie/OMFP%201376%20din%202004%20pt%20aprob%20Norm%20met%20priv%20re
flect%20in%20contab%20a%20op%20de%20fuziune%20divizare%20dizolvare%20lichidare%20retragere%20excludere.pdf;
14. *** PriceWaterhouseCoopers (2004), Studiu privind fuziunile și achizițiile în Europa Centrală și de Est pentru anul 2004, Raport de
țară: România, disponibil on-line la adresa:
http://www.pwc.com/ro/eng/inssol/survey-rep/MASurveys/MARomaniareport2004ROM.pdf, accesat la data de 07.05.2008;
15. ***PriceWaterhouseCoopers (2006), Studiu privind fuziunile și achizițiile în Europa Centrală și de Est și Comunitatea Statelor
Independente pentru anul 2005, Raport de țară: România, disponibil on-line la adresa: http://www.wall-street.ro/files/14472_2.pdf;
16. *** PriceWaterhouseCoopers (2007), Studiu privind fuziunile și achizițiile în Europa Centrală și de Est și Comunitatea Statelor
Independente în 2006, Maturitate, viteză și mega-tranzacții, Raport de țară: România, disponibil on-line la adresa:
http://www.pwc.com/ro/eng/inssol/survey-rep/MASurveys/MARomaniareport2006ROM.pdf, accesat la data de 07.05.2008;

26
17. *** PriceWaterhouseCoopers (2011), Ready for Growth. Romanian CEOs regain confidence. Key findings for Romania from the
14th Annual Global CEO Survey, disponibil on-line la adresa:
http://www.pwc.com/en_RO/ro/Publications/Assets/Assets_2011/CEO_Survey_Romania_ENG_Web.pdf;
18. ***Thomson Reuters (2010), Mergers and Acquisitions Review, Financial Advisors, disponibil on-line la adresa:
https://online.thomsonreuters.com/DealsIntelligence/Content/Files/Global_MA_%20Financial_Review.pdf;
19. ***World Economic Forum (2010), The Financial Development Report 2010, USA, disponibil on-line la adresa:
http://www3.weforum.org/docs/WEF_FinancialDevelopmentReport_2010.pdf;

Articole din reviste și ziare disponibile on-line:

1. Bîrzoi, V. (2010), Cu ochii pe România, fondurile de investiții au luat poziție de tragere, Revista Capital, disponibil on-line la
adresa:http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/cu-ochii-pe-romania-fondurile-de-investitii-au-luat-pozitie-de-tragere-130867.html;
2. Boboc, D. (2011), Mutare șoc în telecom: Google a cumpărat Motorola. Investitorii nu văd cu ochi buni operațiunea, Revista
Capital, disponibil on-line la adresa: http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/mutare-soc-google-cumpara-motorola-pentru-125-
miliarde-dolari-151477.html;
3. Diaconu, S. (2009), Fuziunile și achizițiile anului 2009, Ziarul Evenimentul Zilei, disponibil on-line la adresa:
http://www.evz.ro/detalii/stiri/fuziunile-si-achizitiile-anului-2009-880088.html;
4. Heurtel, E., Vern, F. și Garnier, O. (2009), Les fusions-acquisitions dans l’industrie pharmaceutique: un marché qui ne connaît pas
la crise..., Fusions-Acquisitions Magazine, disponibil on-line la adresa:
http://www.fusions-acquisitions.fr/index.php?option=com_content&task=view&id=1114&Itemid=103;
5. Hall, J. (2009), Merger activity to show tepid recovery in 2010, Reuters, disponibil on-line la adresa:
http://www.reuters.com/article/2009/12/18/us-deals-idUSTRE5BH0K520091218;
6. Howley, V. și Hall, J. (2011), Global M&A seen rising, but at slower pace, disponibil on-line la adresa:
http://www.reuters.com/article/2011/06/24/us-deals-idUSTRE75N00V20110624;
7. Irizan, S. (2011), Piețele emergente din Europa au adus 3.164 de tranzacții M&A în anul 2010, Revista Capital, disponibil on-line la
adresa: http://www.capitalul.ro/macro-economie/pietele-emergente-din-europa-au-adus-3.164-de-trazactii-m-a-in-anul-2010.html;
8. Medrega, C. (2011), Ernst&Young: România a depășit Polonia și Ungaria la numărul de tranzacții semnate, Ziarul Financiar,
disponibil on-line la adresa: http://www.zf.ro/companii/ernst-young-romania-a-depasit-polonia-si-ungaria-la-numarul-de-tranzactii-
semnate-8083295;
9. Pîrloiu, M. (2011), E&Y: Piața fuziunilor și achizițiilor din România a scăzut cu 14% în 2010, la 3 mld dolari, disponibil on-line la
adresa: http://www.econtext.ro/economie/companii/ey-piata-fuziunilor-si-achizitiilor-din-romania-a-scazut-cu-14-in-2010-la-3-mld-
dolari.html;
10. Plăcintă, A. (2008), Topul tranzacțiilor din piața asigurărilor în 2008, Ziarul Finaniar, disponibil on-line la adresa:
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/topul-tranzactiilor-din-piata-asigurarilor-in-2008-3687678/;
11. Pricop, R. (2010), 2009, tranzacții mari cu cifre mici. Fondurile de investiții promit că vor reveni cu bani dacă economia se
însănătoșește, Ziarul Financiar, disponibil on-line la adresa: http://www.zf.ro/eveniment/2009-tranzactii-mari-cu-cifre-mici-
fondurile-de-investitii-promit-ca-vor-reveni-cu-bani-daca-economia-se-insanatoseste-5792489;
12. Roșu, S. (2009), Ursus Breweries, noul proprietar al Bere Azuga, pentru 24,8 mil euro, Revista Capital, disponibil on-line la adresa:
http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/ursus-breweries-noul-proprietar-al-bere-azuga-pentru-248-mil-euro-116146.html;
13. Țenu, B. și Stanciu, A. (2010), Piața de M&A în România în 2010, Ernst&Young, disponibil on-line la adresa:
http://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/Article_MA_Market_in_Romania_RO/$FILE/Article%20M&A%20Market%20in%20
Romania_RO.pdf;
14. Vrînceanu, C. (2008a), Topul celor mai mari tranzacții din 2008, disponibil on-line la adresa:
http://www.wall-street.ro/slideshow/Companii/56424/Topul-celor-mai-mari-tranzactii-din-2008/2/Scadere-a-pietei-de-M-A-in-
Romania.html#slide_title;
15. Vrînceanu, C. (2008b), România bate Polonia la M&A. Criza internațională nu va lovi piața locală, Wall-Street, disponibil on-line
la adresa:
http://www.wall-street.ro/slideshow/Finante-Banci/40684/Romania-bate-Polonia-la-M-A-Criza-internationala-nu-va-lovi-piata-
locala/2/Filipescu-Criza-nu-va-afecta-piata-locala-de-M-A.html#slide_title;
16. Vrînceanu, C. (2009a), Piața de fuziuni și achiziții s-a topit și nu trece de 1 mld. Euro la șase luni, disponibil on-line la adresa:
http://www.wall-street.ro/slideshow/Finante-Banci/67355/Piata-de-fuziuni-si-achizitii-s-a-topit-si-nu-trece-de-1-mld-euro-la-sase-
luni.html#slide_title;
17. Vrînceanu, C. (2009b), Tranzacția anului în on-line-ul românesc. Ce urmează?, Wall-Street, disponibil on-line la adresa:
http://www.wall-street.ro/slideshow/IT-C-Tehnologie/75527/Tranzactia-anului-in-online-ul-romanesc-Ce-urmeaza.html#slide_title;
18. Vrînceanu, C. (2010a), M&A-ul românesc a trecut cu greu de 1 mld. Euro. Ce semne aduce începutul lui 2010, disponibil on-line la
adresa: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/80029/M-A-ul-romanesc-a-trecut-cu-greu-de-1-mld-euro-Ce-semne-aduce-
inceputul-lui-2010.html;
19. Vrînceanu, C. (2010b), Cele mai mari tranzacții din ultimul deceniu, Wall-Street, disponibil on-line la adresa:

27
http://www.wall-street.ro/top/Companii/96709/Cele-mai-mari-10-tranzactii-din-ULTIMUL-DECENIU/10/Erste-cumpara-BCR-
decembrie-2005.html;
20. Vrînceanu, C. (2011a), Piața de fuziuni și achiziții s-a topit în 2010, disponibil on-line la adresa: http://www.wall-
street.ro/articol/Finante-Banci/97360/Piata-de-fuziuni-si-achizitii-s-a-topit-in-2010-Vezi-cifrele-anului-trecut.html;
21. Vrînceanu, C. (2011b), Vestea bună din M&A: România bate din nou Polonia la tranzacții, disponibil on-line la adresa:
http://www.wall-street.ro/articol/Companii/100968/VESTEA-BUNA-din-M-A-Romania-bate-Polonia-la-tranzactii.html;
22. Vrînceanu, C. (2011c), DealWatch: Piața de M&A a scăzut în 2010 cu 32% la 1,6 mld. Euro, disponibil on-line la adresa:
http://www.wall-street.ro/articol/Companii/97652/DealWatch-Piata-de-M-A-a-scazut-in-2010-cu-32-la-1-6-mld-euro.html;
23. Vrînceanu, C. (2011d), Cele mai mari tranzacții din primul trimestru, Wall-Street, disponibil on-line la adresa:http://www.wall-
street.ro/top/Companii/101590/Cele-mai-mari-tranzactii-din-primul-trimestru.html#slide_title;
24. Vrînceanu, C. (2011e), Cele mai mari tranzacții din businessul românesc, Wall-Street, disponibil on-line la adresa:
http://www.wall-street.ro/top/Companii/97665/Cele-mai-mari-10-tranzactii-din-businessul-romanesc.html
25. ***Anunț privind fuziunea fondurilor Omniforte și BCR Fond de Pensii Administrat Privat, 05.03.2009, disponibil on-line la adresa:
http://pensiibcr.ro/afp/upl/noutati_upload/05.03.2009:%20ANUNT%20PRIVIND%20FUZIUNEA%20FONDURILOR%20OMNIF
ORTE%20SI%20BCR%20FOND%20DE%20PENSII%20ADMINISTRAT%20PRIVAT_48_52.pdf;
26. ***Anunț fuziune BCR Fond de Pensii Administrat Privat cu fondurile OTP și Prima Pensie, 11.09.2009, disponibil on-line la
adresa:
http://pensiibcr.ro/afp/upl/noutati_upload/Anunt%20fuziune%20BCR%20Fond%20de%20Pensii%20Administrat%20Privat%20cu
%20fondurile%20OTP%20si%20PRIMA%20PENSIE%2011.09.2009_54_59.pdf;
27. ***Aegon cumpără participația Băncii Transilvania în BT Aegon, 07.01.2009, disponibil on-line la adresa:
http://www.bancatransilvania.ro/bt/stiri/2009-01-07_AEGON_cumpara_participatia_Bancii_Transilvania_in_BT_AEGON.html;
28. ***Fuziunile și preluările au adus 400 mil. USD, în revista Capital, 2 mai 2002, disponibil on-line la adresa:
http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/fuziunile-si-preluarile-au-adus-400-mil-usd-6551.html;
29. *** Mediafax, CE va plăti despăgubiri pentru blocarea preluării companiei Legrand de către Schneider Electric, 11 iulie 2007,
http://www.mediafax.ro/economic/ce-va-plati-despagubiri-pentru-blocarea-preluarii-companiei-legrand-de-catre-schneider-electric-
851881
30. ***Piața fuziunilor și achizițiilor trage aer în piept, în revista Capital, 7 aprilie 2005, disponibil on-line la adresa:
http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/piata-fuziunilor-si-achizitiilor-trage-aer-in-piept-19473.html;
31. ***Topul celor mai mari tranzacții din economie, Ziarul Financiar, 26 martie 2008, disponibil on-line la adresa:
http://www.zf.ro/prima-pagina/topul-celor-mai-mari-tranzactii-din-economie-3099185.

28