Anexa nr.

2 
Conţinutul planului de urgenţă internă 

1.  Copertă 
2.  Pagină identică cu coperta 
3.  Pagină cu aprobarea 
4.  Pagină cu avizele 
5.  Pagină cu distribuirea planului 
6.  Pagină cu actualizările şi revizuirile 
7.  Cuprins 
8.  Generalităţi 
9.  Informaţii despre obiectiv 
10.  Identificarea şi clasificarea evenimentelor 
11.  Clasificarea urgenţelor 
12.  Notificarea, informarea şi alarmarea 
13.  Declararea şi introducerea stării de urgenţă 
14.  Organizarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie 
15.  Comunicaţiile 
16.  Logistica 
17.  Monitorizarea factorilor de mediu 
18.  Încetarea stării de urgenţă 
19.  Comunicarea cu mass­media şi informarea publică 
20.  Exersarea planului 

Detalii privind partea de text a planului: 

(1) Coperta planului de urgenţă internă trebuie să cuprindă următoarele informaţii: 
­  denumirea obiectivului; 
­  denumirea documentului; 
­  localitatea; 
­  ediţia şi anul apariţiei documentului. 

Un model de cum trebuie să arate coperta, paginile cu aprobarea, avizele, lista de distribuţie şi 
actualizări şi revizuiri este prezentat mai jos: 

! Antetul şi subsolul fiecărei pagini din planul de urgenţă internă (mai puţin coperta, pagina cu 
aprobarea şi pagina cu avizele) este cel prezentat în pagina cu lista de distribuţie.
SIGLĂ ŞI NUME TITULAR DE ACTIVITATE 
(AGENT ECONOMIC) 

PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ 

LOCALITATEA 
Ediţia …  / 2004
 SIGLĂ ŞI NUME TITULAR DE ACTIVITATE 
(AGENT ECONOMIC) 

APROB 
DIRECTOR GENERAL 
…… 

PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ 

Elaborat: 
Numele şi prenumele  Serviciul (sectia,  Data  Semnătura 
compartimentul, etc) 

Verificat: 
Numele şi prenumele  Serviciul (sectia,  Data  Semnătura 
compartimentul, etc) 

LOCALITATEA 
Ediţia …  / 2004
 SIGLĂ ŞI NUME TITULAR DE ACTIVITATE 
(AGENT ECONOMIC) 

PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ 

Avizat: 
Instituţia  Numele şi prenumele  Data  Semnătura şi ştampila unităţii 
emitente a avizului 
Autoritatea teritorială  Şeful autorităţii 
de protecţie civilă  teritoriale de protecţie 
civilă 
Ofiţerul de specialitate 

Autoritatea teritorială 
de protecţia mediului 
… 

LOCALITATEA 
Ediţia …  / 2004
Siglă şi nume titular de activitate  PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ  Ediţie … luna, anul, revizuire .. 
(agent economic) 

LISTA DE DISTRIBUŢIE 
A PLANULUI DE URGENŢĂ INTERNĂ 

Nr.  Instituţia / Serviciul  Numele şi prenumele  Data  Semnătura  Observaţii 

crt  (sectia, compartimentul,  de primire 
etc) 
…. 
…. 
…. 

Capitolul … ­ …  Pagina … din …
Siglă şi nume titular de activitate  PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ  Ediţie … luna, anul, revizuire .. 
(agent economic) 

TABELUL ACTUALIZĂRILOR ŞI REVIZUIRILOR 

Capitolul, 
Data  Persoana care 
Nr  Ediţia  pagina 
actualizării  a efectuat  Descrierea modificării 
crt  nr.  actualizate / 
/revizuirii  operaţia 
revizuite 

Capitolul … ­ …  Pagina … din …
(2)  La  cuprins  se  vor  înscrie  capitolele  şi  structura  de  detaliu  a  acestora,  precum  şi  paginaţia 
corespunzătoare. 

(3) În capitolul  „Generalităţi“  se  vor  înscrie  scopul  în care titularul activităţii  a elaborat planul de 

urgenţă, domeniu de aplicare al acestuia, bază legală ce justifică elaborarea şi definirea principalelor 
noţiuni şi termeni folosiţi în cuprinsul planului. 

(4) La capitolul „Informaţii despre obiectiv şi zona înconjurătoare” vor trebuie cuprinse: 
­  o  descriere  generală  a  activităţii  din  cadrul  obiectivului,  profil  de  activitate,  producţie, 
scurt istoric; 
­  planul obiectivului 
­  planul de alimentare cu energie 
Ø  abur (presiune şi temperatură), 
Ø  aer comprimat (presiune), 
Ø  gaz inert (tip şi presiune ), ex: azot, CO2, 
Ø  gaz de combustie (tip şi presiune), 
Ø  medii de răcire (tip şi presiune), 
Ø  energie electrică, alimentare multiplă, asigurare energiei în caz de urgenţă 
(tensiune), 
Ø  apa (presiune şi diametru nominal), 
Ø  alte surse de energie. 

­  planul de alimentare cu apă 
La acest punct trebuie menţionate informaţii referitoare la conducte de alimentare 
cu apă potabilă sau industrială, de unde provine apa (reţeaua de alimentare sau 
puţuri de foraj), diametrele conductelor, debite , temperatura medie a apei, vane de 
închidere şi sensul de curgere. 

­  planul canalului pentru apă uzată 
Ø  dispozitive de închidere, ex: . vane, bula de închidere, 
Ø  admisii în canale, 
Ø  rigole inferioare (rezervoare pentru captarea apei de ploaie) cu eventuale vane 
de închidere, 
Ø  tipul de apa uzată (apa care necesită tratament sau care nu necesită tratament), 
Ø  posibilităţi de închidere a admisiilor în canale şi a rigolelor inferioare, 
Ø  dispozitive pentru bazinele de reţinere a apei destinată stingerii incendiilor, 
informaţii referitoare la volum. 
­  planul conductelor 
La acest punct trebuie menţionate informaţii referitoare la conducte, colorate 
distinct (conform specificaţiilor tehnice de protecţia munci) pe plan în funcţie de 
substanţa periculoasă ce este transportată . 
­  planurile  clădirilor 
cu detalii referitoare la 
­  Denumirea obiectelor 
­  Felul utilizarii 
­  Date referitoare la  etaje 
­  Pereti despartitori, pereti care alcatuiesc sectiuni de incendiu 
­  Deschideri in tavane si pereti 
­  Intrări principale, intrări şi ieşiri de urgenţă 
­  Trepte, casele scărilor, etaje accesibile 
­  Suprafeţe inaccesibile (de ex. acoperişuri usoare) 
­  Căi speciale de acces, căi de salvare
 ­  Lifturi 
­  Puncte de utilizare a instalaţiilor de absorbţie a fumului şi căldurii precum şi a 
instalaţiilor, care pot fi utilizate de către fortele de intervenţie 
­  Conducte ascendente 
­  Hidranţi şi instalaţi de stingere cu menţionarea tipului şi cantităţii substanţei 
pentru stingere 
­  Marcarea recipienţilor  în care se găsesc substanţe periculoase 
­  date despre numărul de angajaţi 
­  amplasarea surselor de pericol 
Ø  substante periculoase (tip, cantitate, modul de folosire si de depozitare, 
posibile reactii periculoase) 
Ø  dispozitive tehnice ca posibile surse de pericol (ex: aparatura pe baza de 
inalta presiune, resurse­PCB 
Ø  zone periculoase 
Ø  dispozitive de intrerupere de urgenta, 
Ø  instalatie de evacuare a fumului si a caldurii, 
Ø  dispozitive de suflare  (Sisteme Blow­Down). 
­  Substanţe periculoase şi procese – se va completa tabelul de mai jos 

Iinstalaţia /  substanţa  procesul/  cantitatea  indicatii despre 

partea de  periculoasă  operatia  maximă de  pericole speciale 
instalaţie  substanţă  (fraze de risc) 
periculoasă 
prezentă 

­  Fişele toxicologice ale  substanţelor periculoase 
­  Informaţii privind teritoriul din jurul obiectivului 
Ø  planul topografic al teritoriului (scara 1:10.000 sau 1:15.000) 
Ø  zone locuite 
Ø  centre vulnerabile (şcoli, grădiniţe, pieţe, spitale, cinematografe, complexe 
comerciale, stadioane, rezervaţii naturale, etc.) 
Ø  dispunerea forţelor de intervenţie şi a autorităţilor administraţiei publice locale 
(centrale) 
Ø  centre critice (centrale electrice, staţii de transformare, staţii de tratare, staţii de 
pompare, rezervoare de apă, viaducte, etc.) 
Ø  căi de comunicaţie (auto, feroviare, navale) şi puncte obligatorii de trecere 
Ø  informaţii meteo­climatice ale zonei (regim de temperatură, precipitaţii, direcţii şi 
viteze preponderente ale vântului, descrierea surselor de apă – regim hidrologic, 
debit, adâncime, lăţime, etc) 

Informaţiile de mai sus sunt necesare pentru o rază de 5 km în jurul amplasamentului. 
Informaţiile cu privire la centrele critice sunt necesare pentru raza de efecte ireversibile (IDLH) 
rezultată din analizele de risc şi impact asupra mediului. 

(5) la capitolul „Identificarea şi clasificarea evenimentelor” se vor avea în vedere următoarele: 
­  locuri posibile de avarie; 
­  cauze posibile de producere a avariei; atac din aer, diversiune­sabotaj, cutremur de 
pământ sau alte tipuri de dezastre, dereglări de proces, întârzierea/lipsa executării 
operaţiilor de verificare, întreţinere, reparaţii, exploatare necorespunzătoare – eroare 
umană, etc. 
­  tipul avariei posibile: fisură, explozie, etc; în zona de lichid şi/sau în zona de gaz;
 ­  perioada de recurenţă (probabilitatea de producere) a unui accident teoretic posibil 
(riscul chimic). 
­  descrierea evenimentelor (eliberare toxică, incendiu/explozie, contaminare) 
­  definirea urgenţei 
Mai jos sunt prezentate câteva exemple 
Scenarii accidentale posibile 

N.  DESCRIEREA  SUBSTANŢA  SCENARIU  ZONA  CU  ZONA CU  A TREIA 

EVENIMENTULUI  IMPLICATĂ  ACCIDENTAL  MORTALITATE  LEZIUNI  ZONĂ DE 
[1] 
RIDICATĂ  (M)  IREVERSIBILE  PLANIFICARE 
[2] [3] 
(M) [3]  [4] 

1  Eliberare  de  …  …  Dispersie  …  …  … 

din  rezervor  toxică 
2  Eliberare  de  …  ….  Dispersie  …  …  … 
din  acumulator  toxică 
de secţie 
3  Eliberare  de  …  …  Incendiu /  …  …  … 
din rezervor  Explozie 
4  Eliberare  de  …  ….  Dispersie în  … m 2 
din rezervor  mediu 
5.  …  …  ….  …  …  … 
[1] Se va alege indicaţia pentru scenariul accidental, alegând între incendiu, explozie, dispersie 
toxică 
[2] Distanţa ce trebuie specificată este aceea de la ieşirea din stabiliment 
[3]  Pragurile  de  referinţă  pentru  diferitele  scenarii  posibile  (rezultate  din  studiile  de  risc  şi 
evaluările de impact) sunt prezentate  în tabelul ce urmează. 

SCENARIUL  I PRAG  II PRAG 

(MORTALITATE  (LEZIUNI 
RIDICATĂ)  IREVERSIBILE) 

Dispersie  Dispersie Toxică  LC50  IDLH 

Incendiu  Fire ball  Raza fire ball  200 kJ/m 2 
Jet­fire  12,5 kW/m 2  5 kW/m 2 
Pool fire  12,5 kW/m 2  5 kW/m 2 
Flash fire  LFL  0,5 LFL 
BLEVE  raza fire ball  200 kJ/m 2 
Explozie  UVCE  0,3 bar  0.07 bar 
CVE  0,3 bar  0.07 bar 

[4] Suprafaţa  zonei  este  calculată  ca  fiind  dublul  suprafeţei  zonei  în  care  au  loc  leziuni 
ireversibile
Clasificarea  scenariilor accidentale 

Clasificarea în funcţie de substanţele periculoase 

N.  TIPOLOGIA SUBSTANŢEI  NUMĂRUL TOTAL AL  NUMĂRUL SCENARIILOR 

SCENARIILOR  CARE IES DIN STABILIMENT 

1  Toxice  …  … 
2  Inflamabile  …  … 
3  Periculoase pentru mediu  …  … 
…  …  … 

Clasificarea în funcţie de sursele de risc 

N.  CENTRUL DE RISC ÎN  NUMĂRUL TOTAL  NUMĂRUL SCENARIILOR 

STABILIMENT [1]  SCENARII  CARE IES DIN STABILIMENT 

1  Celule Electrolitice  …  … 
2  Instalaţie Monomer  …  … 
3  Depozit gaz lichefiat  …  … 
…  …  … 

[1] Se va împărţi stabilimentul (în special dacă este foarte extins) în zone supuse potenţialelor 
scenarii  accidentale,  în  funcţie  de  structura  stabilimentului  şi  de  poziţia  reciprocă  a 
instalaţiilor 

Definirea zonelor implicate 

N.  ZONA DE PLANIFICARE  Zona 1: Zona cu  Zona 2: Zona cu risc  Zona 3: Zona de 

risc de mortalitate  de leziuni ireversibile  atenţie 
ridicată 
[1] 
ZONA IMPLICATĂ 

POPULAŢIA INTERNĂ [2] 
POPULAŢIA EXTERNĂ [3] 
CENTRE VULNERABILE [4] 
CĂI  DE COMUNICAŢII 
UTILITĂŢI [5] 
CENTRE DE URGENŢĂ [6] 

[1] zonele trebuiesc specificate pe harta zonei, cu referire la distanţele calculate anterior 
[2] numărul angajaţilor din obiectiv 
[3] evaluată pe baza densităţii populaţiei şi prezenţei centrelor de agrement 
[4] grădiniţe, şcoli elementare, spitale, ospicii,  centre comerciale, pieţe, centre sportive, hoteluri, 
gări, aeroporturi etc.cu  capacitate mai mare de 100 unităţi;
 Pentru Zona 1 centrele  vulnerabile  sunt considerate acelea cu capacitate  mai  mare de 100 
de persoane. 
Pentru Zona 2  centrele vulnerabile sunt considerate acelea cu o capacitate mai mare de 500 
persoane . 
[5] Trebuie să se identifice centrele de producţie şi de furnizare a serviciilor de bază şi esenţiale 
pentru populaţie.
·  Centrale electrice;
·  Staţii de pompare şi distribuţie a apei potabile;
·  Producţie şi distribuţie gaz;
·  Sedii Radio/TV. 
[6]Trebuie să se identifice serviciile şi autorităţile ce trebuiesc alertate  pentru acţiunile de prim 
ajutor şi intervenţie în caz de urgenţă. 

Tipologia de urgenţă 

N.  SCENARIUL IDENTIFICAT  TIPOLOGIA DE URGENŢĂ  CLASIFICAREA  URGENŢEI 

[1]  [2] 
1  Eliberarea  de  …  dintr­un  Substanţe toxice  … 
rezervor de stocare 
Eliberare  de  …  dintr­un  Substanţe inflamabile  … 
rezervor 
Eliberare  de  …  dintr­un  Substanţe  periculoase  … 
rezervor  pentru mediu 
Note: 
[1] A se indica tipologia de urgenţă în funcţie de următoarele categorii:
·  Accident ce implică substanţe toxice.
·  Accident ce implică substanţe inflamabile/explozive. 
[2] A, B sau C 

(6) la capitolul „Clasificarea urgenţelor” se vor aborda: 
a. clasificarea urgenţelor în funcţie de gravitate 
b. clasificarea urgenţelor în acord cu perioada din zi de producere 

Planul de urgenţă internă are în vedere următoarele tipuri de incidente: 
­  incendiu; 
­  explozie; 
­  eliberare şi dispersie de substanţe periculoase în mediu. 
a. clasificarea urgenţelor în funcţie de gravitate 
Urgenţele trebuie să fie clasificate pe trei nivele diferite, iar răspunsul din partea titularului 
activităţii (echipelor de intervenţie) gradual în scopul asigurării unei protecţii şi intervenţii eficiente 
pentru înlăturarea urmărilor. 
Cele trei nivele sunt: 
­  urgenţă Clasa A (urgenţă locală) – este acea urgenţă care implică o singură instalaţie de pe 
amplasament. 
În cadrul acestei urgenţe sunt incluse următoarele situaţii: 
­  un accident minor căruia i se poate face faţă cu resurse şi mijloace limitate şi care nu are 
consecinţe periculoase în exteriorul instalaţiei (ex.: un incendiu limitat, pierderi minore de 
substanţe din instalaţie, etc.).
 ­  accidentul poate fi rezolvat cu resursele interne specializate, nu implică întregul 
amplasament. 
­  accidentul nu are efect în afara gardului obiectivului şi nu necesită implicarea autorităţilor 
din exteriorul amplasamentului. 
­  nu este activat nici un dispozitiv de alarmare în exteriorul secţiei. 
­  nu este nevoie să se întrerupă activitatea (procesul de producţie) întreaga instalaţie 
(amplasament), dar anumite părţi din acesta pot fi oprite. 
­  nu este necesară evacuarea, dar în zona de intervenţie accesul poate să fie limitat. 
­  scenariile de explozie nu aparţin clasei A orice urgenţă de acest tip fiind clasificată de la 
treapta imediat superioară. 

­  urgenţă Clasa B (urgenţă pe amplasament) – este acea în care persistă sau se agravează 
condiţiile de la urgenţa locală şi în consecinţă afectează / pot afecta şi alte instalaţii. 
În cadrul acestei urgenţe sunt incluse următoarele situaţii: 
­  un accident care implică intervenţia forţelor de pe  întregul amplasament 
­  rezolvarea situaţiei poate solicita intervenţia unor forţe (resurse) externe; 
­  accidentul se presupune că nu are efecte în afara gardului obiectivului, sau posibil efecte 
limitate în exterior; 
­  oprirea parţială sau generală a activităţii pe amplasament poate fi necesară; 
­  vizitatorii şi personalul neimplicat în intervenţie trebuie să părăsească locurile în care­şi 
desfăşoară activitatea şi să se regrupeze în locurile de adunare (locuri sigure); 

­  urgenţă Clasa C (urgenţă în afara amplasamentului) – este un incident sever care 
implică sau poate implica o mare parte din amplasament şi afectează / poate afecta populaţia 
şi mediul din exteriorul amplasamentului. 
În cadrul acestei urgenţe sunt incluse următoarele situaţii: 
­  întregul personal de intervenţie de pe amplasament este implicat în managementul urgenţei 
­  accidentul are efecte sigure în exteriorul amplasamentului pe suprafeţe extinse 
­  incidentul necesită intervenţia unor forţe (mijloace) externe 
­  este necesară oprirea activităţii pe întregul amplasament; 
­  personalul neimplicat în managementul urgenţei trebuie evacuat, iar în caz de dezvoltare 
necontrolată a accidentului este necesară evacuarea generală; 
­  autorităţile locale din exteriorul amplasamentului trebuie alertate pentru a lua măsuri de 
protecţie a populaţiei şi mediului; 

b. clasificarea urgenţelor în acord cu perioada din zi de producere 

Timpul este definit după cum urmează: 
­  timp de lucru normal (pe timpul zilei) – marea majoritate a angajaţilor se găsesc pe 
amplasament (schimbul I); 
­  în afara timpului normal de lucru (pe timpul nopţii)– pe amplasament este prezent numai 
personalul din schimbul de lucru (schimburile II şi III). 
Notă: În plus declararea unei clase de urgenţă trebuie să ţină seama de factorul timp deoarece 
implică diferenţe în resursele, forţele de intervenţie şi numărul persoanelor expuse riscului. 
Clasificarea urgenţei este atributul inginerului tehnolog de la instalaţia afectată. 

(7) la capitolul „Notificarea, informarea şi alarmarea” se vor detalia: 

Mai întâi vor fi menţionate cazurile de alarmare aplicabile obiectivului.  Toate situaţiile 
excepţionale care ar putea rezulta în cadrul obiectivului, sau care ar putea acţiona din exterior 
asupra obiectivului, vor fi definite ca şi cazuri de alarmare, de ex. 
a.  Eliberarea de substante in aer, apa si sol, 
b.  Incendiu,
 c.  Explozie, 
d.  Situatii extreme meteorologice, 
e.  Actionarea persoanelor neautorizate. 

Notificarea situaţiilor de urgenţă 
­  telefon – un număr special dedicat, conectat simultan la Camera de Control, dispecerat, 
centrul de comandă, responsabilul de tură, etc 
­  radiotelefoane – conectate între ele şi la un centru de recepţie în camera de control 
­  butoane de alarmă – amplasate în diferite locaţii din instalaţie 
În vederea optimizării timpului şi modalităţii de răspuns este foarte important ca informaţiile 
transmise prin telefoane sau radiotelefoane să fie relevante şi precise. 
Următorul algoritm trebuie urmărit: 

Cine? ­ Identitatea celui care raportează  Nume 

Compania (dacă este subcontractor) 
Ce? ­ Identificarea evenimentului  Explozie 
Incendiu 
Eliberare de gaz inflamabil 
Eliberare de gaz toxic 
Scurgeri de lichid inflamabil 
Scurgeri de lichid toxic 
… 
Unde? ­ Localizarea evenimentului  Unitatea 
Zona 
Instalaţia 
Echipamentul 
Câţi? ­ Personal afectat  Răniţi/intoxicaţi/arşi/morţi 

Lista numerelor de telefon din cadrul obiectivului trebuie inclusă în planul de urgenţă. Pentru 
obiectivele mai mari este util să se menţioneze într­un extras al listei de telefoane, doar acele 
persoane care vor fi necesare în cazul unui accident industrial 

Atunci când se utilizează butoanele de alarmă, trebuie să urmeze, cât de repede posibil, o descriere 
din partea iniţiatorului după algoritmul de mai sus. 

De asemenea trebuie să fie disponibile în plan 
•Adrese interne pentru alarmare (conducerea şi personalul de intervenţie) 
•Adrese externe pentru alarmare (serviciile de intervenţie, autorităţile publice, vecinii) 
•Adrese pentru informare si comunicare (presa, radio, televiziune precum şi servicii de la care se 
pot obtine informaţii ­ ex. statii meteorologice). 
•Adresele firmelor importante 
Deoarece anumite sarcini, în cazul accidentelor industriale, nu pot fi rezolvate de către un singur 
obiectiv, trebuie cautate şi listate adresele firmelor potrivite care pot şi asigură asistenţă tehnică. 
Se recomandă o informare imediată şi rapidă prin telefon sau un formular simplificat, după care în 
funcţie de amploarea incidentului şi notificări periodice specifice. 

Primirea notificării de urgenţă 
Orice notificare a unei urgenţe trebuie să fie înregistrată în camera de control (centrul de comandă, 
dispecerat). Operatorul care primeşte informaţia va informa imediat despre eveniment şeful de tură 
sau inginerul tehnolog??? sau şeful formaţiei de intervenţie tehnologică, în acord cu localizarea 
urgenţei. Acesta din urmă va pleca imediat la locul accidentului pentru a clasifica urgenţa. 

Semnale de urgenţă şi alarmare
 Pentru fiecare etapă de alarmare trebuie stabilite procedurile de alarmare şi adresele de alarmă. 
Procesul de alarmare trebuie organizat în asa fel încât să nu se piardă timp preţios. În mod deosebit, 
alarmarea  forţelor  de  intervenţie  (ex:  pompierii  obiectivului  /  forţele  de  intervenţie  /  ambulanţa) 
trebuie să aibă o organizare simplă şi să fie pe cât posibil automatizată. Procesul de alarmare trebuie 
prezentat într­o schemă (scheme, desfăşurarea trebuie să ţină cont de ora la care se poate produce 
accidentul şi de numărul de oameni ce se găsesc în obiectiv). 
Mesajul  de  înştiinţare  cuprinde  informaţii  privind:  locul,  momentul  producerii  şi  amploarea 
accidentului  chimic,  natura  substanţei  toxice  industriale,  direcţia  şi  viteza  de  deplasare  a  norului 
toxic şi alte date utile asigurării protecţiei. Înştiinţarea se realizează, de regulă, în trepte de siguranţă 
şi în funcţie de distanţă şi de direcţia norului chimic. 
Semnalele de alarmă sunt constituite din semnale acustice difuzate prin intermediul sirenelor. 
Funcţie de tipul de urgenţă există două tipuri de semnale: 
­  trei sunete scurte (clasa B) cu durata a 5 secunde fiecare cu pauză de 5 secunde 
­  16 secunde sunet continuu, cu 5 secunde pauză, timp de 2 minute ­ alarma 
chimică  (clasa C) 
­  un sunet continuu timp de  2 minute ­ pentru încetarea alarmei. 
Pentru clasa A nu se introduce semnal acustic. 
Alarmele sunt introduse de către operatorii din camera de control la dispoziţiile dispecerului 
(conducătorului intervenţiei, directorului??) 
Se  va  preciza  cum  sunt  avertizate  persoanele  prezente  intr­o  zona  a  obiectivului  despre 
situaţii  de  alarma  şi  prevenite  asupra  pericolelor,  modul  de  avertizare  a  riveranilor,  populaţiei  din 
imediata apropiere şi autorităţilor 

Instrucţiuni în cazul alarmei generale 
Un exemplu de astfel de instrucţiuni sunt prezente mai jos. 
Când o alarmă generală este introdusă prin anunţuri, atenţia trebuie să se îndrepte 
următoarele măsuri de siguranţă: 
­  toţi angajaţii trebuie să se deplaseze la locurile lor de muncă pentru a­şi îndeplini rolul 
în organizarea intervenţiei, lăsând liniile de telefon libere pentru comunicările pe timpul 
urgenţei 
­  toţi muncitorii şi angajaţii trebuie sa înceteze munca, să oprească aparatura şi 
echipamentele şi să le lase în condiţii de siguranţă. Se vor închide apa şi aburul. După 
aceasta vor executa evacuarea în conformitate cu instrucţiunile primite 
­  operaţiile de încărcare/descărcare trebuie oprite imediat şi echipamentul lăsat în 
condiţii de siguranţă 
­  autocamioanele, autotrenurile şi alte vehicule neimplicate în operaţiile de intervenţie 
trebuie să părăsească imediat amplasamentul, să parcheze în afara acestuia, dar să lase 
drumurile de acces libere pentru circulaţie 
­  orice acces al persoanelor şi mijloacelor fără autorizaţie va fi strict interzis 
reguli de siguranţă 
­  reguli de circulaţie sunt instituite pe întregul amplasament; viteza limită este de 
… km/h 
­  conduceţi prudent şi respectaţi toate indicatoarele rutiere 
­  urmaţi numai ruta care v­a fost indicată la intrarea pe amplasament 
­  în eventualitatea unei urgenţe scoateţi vehiculul pe marginea drumului şi opriţi 
motorul 
­  nu fumaţi, nu utilizaţi flacăra deschisă 
­  nu parcaţi pe drumuri 
­  nu executaţi nici o operaţie care nu a fost autorizată 
­  nu utilizaţi drumuri care nu sunt trecute pe hartă, fără permisiune explicită 
scrisă 
­  nu aduceţi camere video sau aparate foto în interiorul amplasamentului
 ­  nu păstraţi telefoanele mobile deschise în zonele de muncă 
­  trebuie să îmbrăcaţi de urgenţă echipamentul de protecţie care vi s­a înmânat la 
intrarea pe amplasament, atunci când primiţi instrucţiuni de la personalul de 
intervenţie… 
­  se interzice cu desăvârşire pe timpul alarmei alergarea, evacuarea dezordonată, 
în panică şi pe alte direcţii decât cele stabilite 
­  când auziţi semnalul sirenei contactaţi un membru al conducerii din zona în care 
vă aflaţi şi urmaţi indicaţiile acestuia 
­  în caz de evacuare, îndreptaţi­vă cu calm către ieşirile de urgenţă, păstrând 
vântul în spate 
­  pentru notificarea unei urgenţe formaţi nr. … 

(8) La capitolul „Declararea şi introducerea stării de urgenţă” se vor avea în vedere: 
­  cine are autoritatea de a declara situaţia de urgenţă pe amplasament 
­  stabilirea structurii care pune în practică decizia de introducere a stării de urgenţă 
­  definirea evenimentelor care necesită o decizie de declarare a urgenţei din partea 
managerului urgenţei; 
­  procedura de declarare a urgenţei şi activităţile conexe ale structurii de punere în 
practică a introducerii stării de urgenţă. 

(9) La capitolul „Organizarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie” se vor detalia: 
­  definirea procedurilor de acţiune pe tipuri de scenarii (cele descrise la cap. 1 şi cap. 3) 
pentru fiecare forţă (personal implicat, mijloace, materiale şi aparatură de intervenţie, 
rute de urmat, cronologia activităţilor de desfăşurat, modul de raportare, cooperarea cu 
alte structuri, timpi de reacţie, organizarea schimburilor de lucru, etc); 
­  Tabel sinteză al forţelor de intervenţie conform modelului de mai jos: 

Nr.  Structura  Scenariul  Activitatea de  Resurse  Observaţii 

crt  considerat  desfăşurat  disponibile 

Toate activităţile de mai sus se referă la o fereastră de timp limitată strict la măsurile imediate de 
intervenţie pentru înlăturarea efectelor acute asupra populaţiei, factorilor de mediu şi 
proprietăţilor 
­  acţiuni pe termen lung – se referă la toate activităţile desfăşurate pentru înlăturarea 
efectelor accidentului şi revenirea la situaţia de normalitate: 
­  măsuri de reabilitare, reconstrucţie şi refacere desfăşurate după faza acută a 
accidentului; 
­  alocarea forţelor, mijloacelor şi fondurilor pentru acţiunile de mai sus; 
­  monitorizarea pe termen lung a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei; 
­  activitatea de informare publică 

De asemenea, la acest punct vor exista: 
–  schema organizării la urgenţe 
–  componenţa comandamentelor locale (la nivel de secţii) şi modalităţile de contact (*) 
–  situaţia cu componenţa numerică a echipelor de intervenţie tehnologică organizate pe 
secţii (**) 
–  situaţia cu componenţa numerică a echipelor de cercetare, deblocare­salvare, 
transmisiuni, control acces, prim ajutor medical, etc. (toate echipele care au roluri în 
operaţiunile de limitare şi înlăturare a efectelor unui incident) (***) 
–  rolurile fiecărei componente ale managementului urgenţei 
Notă: 
(*) – tabelar ca în exemplul de mai jos:
 Componenţa (funcţii)  Alte mijloace 
de comunicaţii 
Nr  Sediu 
Secţia/atelierul/instalaţi  disponibile 
.  Comandan  Locţiito  comandamen 
a  Membrii  (radiotelefoane 
crt  t  r  t / nr. de tel. 
, interfoane, 
etc.) 
1.  Secţia …  Şef secţie  Şef  Şefi  Camera de  ­ interfon 
Tel: …  instalaţi  formaţii  comanda / tel  ­ radiotelefon 
e  tehnologic  …. 
e 

(**) – tabelar ca în exemplul de mai jos: 

Nr.  Denumire secţie / instalaţie / loc de muncă  Nr. total de  Denumirea meseriei pe locul 

crt  personal  de muncă 
implicat 
1.  Clorosodice  … 
­ Saramură  …  ­ operator tablou comandă 
­ operator chimist 
­ … 
­ Clor lichid  …  … 
­ Hala electroliză  …  ­ operator chimist 
­ electrician 
­ … 
­ Comprimare clor  …  … 
­ Comprimare hidrogen  …  … 
­ Instalaţie acid clorhidric  …  … 
­ …  …  … 
2.  Monomer  … 

(***) – tabelar ca în exemplul de mai jos: 

Componenţa echipelor de deblocare­salvare 

Loc de adunare (şi 
Nr.  Nr. total 
Unde se organizează  Componenţă  depozit de materiale de 
crt  personal 
intervenţie) 
1.  Secţia …  …  ­ mecanic de întreţinere  Depozit … 
­ compresorist 
­ electrician 
­ operator chimist 
­ … 

­  probleme privind evacuarea 
Căile de evacuare trebuie să fie indicate clar prin semne vizibile în vederea minimizării 
timpului necesar abandonării locurilor periculoase. Se vor specifica obligatoriu căile de 
intrare şi de ieşire din amplasament, programul de funcţionare al acestora, sistemul de 
închidere, cine este autorizat să controleze accesul, unde se găsesc cheile (clădirea, 
camera, persoana însărcinată cu deschiderea – închiderea), locurile de păstrare a 
instrumentelor de tăiat lanţurile, lacătele, etc. în caz de urgenţă (de obicei panouri de
 lemn cu ferestre de sticlă situate în imediata apropiere a intrărilor/ieşirilor), numărul 
normal de persoane pe amplasament pe schimburi de lucru. 
Obligatoriu în caz de evacuare, informaţiile privind rutele de urmat pentru cei ce 
părăsesc locurile de muncă, locurile de adunare şi comportamentul în situaţia dată se vor 
comunica printr­un sistem de adresare prin voce. 
O importanţă deosebită o are pentru stabilirea corectă a căilor de evacuare o are 
cunoaşterea situaţiei meteorologice pe amplasament (în special direcţia şi viteza 
vântului). Pentru aceasta trebuie să existe un punct în care să funcţioneze aparatură care 
să poată să ofere informaţiile necesare 24 de ore din 24. În plus, trebuie amplasată o 
„mânecă de vânt” (un indicator de direcţie a vântului) care să fie vizibilă din orice punct 
al amplasamentului. 
Evacuarea se va executa diferenţiat pe tipuri de urgenţe 
Exemplu: 
în caz de urgenţă de clasa A – nu se execută evacuarea, 
pentru clasa B – toţi angajaţii trebuie sa ajungă cât mai repede la locurile de muncă. 
vizitatorii, personalul subcontractorilor vor trebui să părăsească locurile în care se află şi 
să se îndrepte spre o anumită locaţie în vederea primirii informaţiilor necesare. În funcţie 
de evoluţia situaţiei comandantul intervenţiei poate decide o evacuare parţială (vizitatorii 
şi personalul subcontractorilor) sau totală (vizitatorii, personalul subcontractorilor şi 
personalul propriu, pe amplasament rămânând doar echipele de intervenţie). 
Pentru clasa C – toţi angajaţii trebuie sa ajungă cât mai repede la locurile de muncă. 
vizitatorii, personalul subcontractorilor vor trebui să părăsească locurile în care se află şi 
să se îndrepte spre o anumită locaţie în vederea primirii informaţiilor necesare. Excepţie 
fac subcontractorii care pot ajuta la acţiunile de intervenţie. Cea mai probabila evacuare 
este cea totală, dar funcţie de situaţie poate fi şi parţială. 

21.  Comunicaţiile 
Legatura cu planul extern pentru situatii de urgenta 
Ø  Numele  sau  functia  persoanei  in  a  carui  competenta  intra  stabilirea  legaturilor  cu 
autoritatile responsabile cu planul extern pentru situatii de urgenta, 
Ø  Dispozitii  referitoare  la  alarmarea  din  timp  a  autoritatilor  responsabile  cu  combaterea 
pericolelor, 
Ø  Tipul de  informatii ce trebuie comunicate  la  notificarea prealabila, precum  si dispozitii 
referitoarea la  transmiterea informatiilor detaliate, imediat ce acestea sunt disponibile, 
(10) Logistica 
(11) Monitorizarea factorilor de mediu 
(12) Încetarea stării de urgenţă 
(13) Comunicarea cu mass­media şi informarea publică 
(14) Exersarea planului 
Ø  Dispozitii  privind  scolarizarea  si  instructajul  personalului  in  probleme  pe  care  acestia 
trebuie  sa  le  constientizeze,  precum  si  coordonarea  scolarizarii  si  instructajului  cu 
serviciile externe de urgenta si salvare.