Nunta lucrurilor

Alaturi un palton si o jacheta

Ca-ntr-o idila manecile-si strang
Se cauta, pe urma se regreta
Cu lacrimi tragice de nasturi plang

Pe scaun stau o rochie si-o haina

Si niste pantaloni zvarliti pripit
Inlantuite taote intr-o stana
Prin care s-au vazut si s-au placut

Si dinspre gerul albelor pustiuri

Oprite langa usa cu zavor
In cruce, ambele perechi de schiuri
De mila se dezgheata pe covor

Manusile zvarlite sunt pe masa

Si degetele lor mai ard secret
Si ceasul barbatesc astfel apasa
Clepsidra femeiasca pe parchet

Bocancii barbatesti cu multe tinte

Alaturea de cisme femeiesti
Se-mperecheaza sovaind fierbinte
Dupa ce trag perdeaua la ferestri

Si-acum ca toate lucrurile noastre

S-au intalnit aici si se iubesc
Ca inaintea unor mari dezastre
Ce vor veni in cuplul omenesc

Noi doi privind c-o ultima mirare

Ce rol destinul ne-a mai rezervat
Sa fim doar o anexa fiecare
Un cuplu trist femeie si barbat

Pe pat, pe scaune si pe cuiere

Prin baie, pe dulap si pe covor
Plutind intr-o magnetica tacere
Cad lucrurile noastre in amor
Ni se atrag genunchi, privire, frunte
Ca doua scanduri suntem intr-un gard
In valul unor biete amanunte
La nunta unor lucruri care ard

Priveste incaltarile acelea

A mea si-a ta cum se iubesc si tac
Iar noua ni se-nroureaza pielea
Si s-a asprit ca panza unui sac

Paltonul tau si bluza mea pereche

Cravata mea peste bratara ta
Butonul si cercelul din ureche
Si noi neimportanti pe canapea

Pot sa ma bucur, poti sa te si bucuri

O nunta s-amplinit cu amandoi
O nunta-n care ale noastre lucruri
Se-arata mai puternice ca noi