Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 2 Cadriologie AMG - Ghica
Curs 2 Cadriologie AMG - Ghica
2018
ENDOCARDITELE
Prin endocardita reumatismala se intelege procesul inflamator de la nivelul endocardului (de regula
valvular), care insoteste atacul de RAA; obisnuit, procesul inflamator afecteaza, pe langa endocard,
miocardul si pericardul, motiv pentru care mai este denumita cardita reumatismala.
Simptomatologie
1.Semne de RAA: poliartrita acuta (instalata la aproximativ doua saptamani dupa o angina acuta), cu
fenomene inflamatorii – durere, roseata, tumefiere, caldura locala si impotenta functionala – care
intereseaza articulatiile mari si mijlocii, asimetric, fugace si migrator.
Semne “minore” de RAA: febra, VSH accelerata, leucocitoza, cresterea proteinei C reactive, a
fibrinogenului si titrului ASLO; in exudatul faringian se pune in evidenta , deseori, streptococul β hemolitic.
2. Semne clinice cardiace: zgomotele cardiace devin mai asurzite, apoi apar suflurile (indeosebi sistolice)
Endocarditele bacteriene
Def: Endocarditele bacteriene sau septice se caracterizeaza prin producerea unui proces inflamator
bacterian, la nivelul endocardului valvular, ca o manifestare secundara, la distanta, a unei infectii
septicemice, cu poarta de intrare in alta parte a organismului.
Etiopatogenie
1
Principalii agenti infectiosi incriminati in etiologia endocarditei infectioase sunt:
AFECTIUNILE VALVULARE
Cardiopatiile valvulare constau in alterarea si deformarea aparatului valvular (valve, comisuri, cordaje,
pilieri, inel de insertie), de etiologie diferita: reumatismala, degenerativa, ischemica, infectioasa.
Consecintele functionale ale acestor modificari constau in stenoze, incompetente sau ambele. Atat
stenozele cat si insuficientele valvulare afecteaza in primul rand camera dinaintea leziunii. Stenoza mitrala
2
se insoteste de dilatarea si hipertrofia atriului stang, in timp ce stenoza aortica se insoteste de hipertrofia
ventriculului stang.
STENOZA MITRALA
SM este valvulopatia caracterizata prin ingustarea orificiului mitral, avand drept consecinta crearea unui
obstacol in calea scurgerii sangelui din atriul stang (AS) in ventriculul stang (VS).
Simptomatologie
A) simptome functionale
1. Dispnee, la inceput de efort, apoi devine permanenta
2. Tusea, la inceput seaca, este apoi insotita de expectoratie mucoasa
3. Hemoptiziile sunt frecvente, variabile cantitativ, si sunt produse prin mecanisme diferite
4. Palpitatiile sunt frecvente si datorate , mai ales, fibrilatiei atriale.
5. Durerea precordiala, variabila ca frecventa si intensitate, de la simpla jena pana la aspect tipic de
angor.
6. disfagia, disfonia
B)Examenul obiectiv
Aspectul general: facies mitral – cianoza buzelor, nasului si pometilor care contrasteaza cu paloarea din
jur
Examenul aparatului cardiovascular va evidentia: freamat; puls mic;
- ascultator: Z1 accentuat la varf; Z2 accentuat; clacmentul de deschidere al mitralei
(CDM) datorat deschderii zgomotoase a valvei mitrale sclerozate, dar inca mobila; uruitura
diastolica; secundar un suflu sistolic, datorat cresterii vitezei sangelui prin orificiul mitral stenozat
Investigatii paraclinice
-radiografie: dilatarea arterei pulmonare, dilatarea atriului stang
- pulmonar: accentuarea desenului pulmonar si semne de staza venoasa si capilara pulmonara
- ecg: “P” mitral
Tratament
Tratamentul medical al SM consta in profilaxia RAA si a endocarditei infectioase; se pot administra
diuretice la pacientii cu dispnee si edem pulmonar.
Tratamentul chirurgical – comisurotomie mitrala, protezarea orificiului mitral
INSUFICIENTA MITRALA
Insuficienta mitrala este valvulopatia caracterizata prin refluarea (regurgitarea sangelui din ventriculul
stang in atriul stang (VS → AS), in timpul sistolei, ca urmare a inchiderii incomplete a orificiului mitral.
Etiologic se deosebesc doua tipuri de IM:
1) IM organica, prin leziuni anatomice ale aparatului valvular
2) IM functionala, cu aparat valvular mitral intact, dar care nu se poate inchide din cauza dilatarii VS.
Consecintele functionale ale IM sunt hipertrofia si dilatarea AS, hipertrofia si dilatarea VS,
suprasolicitarea in final a VD.
Simptomatologie
I. Simptome functionale: dispnee de efort si palpitatii
II. Examenul obiectiv
3
- freamat sistolic la apex
- ascultator: suflu sistolic, holosistolic, cu intensitate maxima la apex, cu tonalitate inalta (“in tisnitura de
vapori”); Z1 normal; Z2 normal; apare zgomotul Z3 “galop protodiastolic”
Investigatii paraclinice
Examen radiologic : dilatarea AS, dilatarea VS; in stadii avansate dilatarea VD
Tratament
Formele usoare si medii beneficiaza de masuri generale: repaus, dieta hiposodata, profilaxia RAA si a
endocarditei infectioase. In formele severe se recomanda vasodilatatoare si digitalice si chiar interventia
chirurgicala.
BOALA MITRALA corespunde asocierii SM cu IM. Aspectul clinic rezulta din simptome si semne ale
SM si IM in doua variante: 1) boala mitrala cu predominenta SM; 2) boala mitrala cu predominenta IM.
STENOZA AORTICA
Stenoza aortica este valvulopatia caracterizata prin existenta unui obstacol in evacuarea sistolica a VS,
situat la nivelul sigmoidelor aortice, imediat deasupra sau dedesubtul acestora.
Etiologie.
SA valvulara poate fi: a) organica (valve sigmoide lezate), produsa cel mai frecvent de RAA, dar poate
fi si congenitala, aterosclerotica
b) functionala sau relativa (valve sigmoide intacte), in care orificiul aortic este relativ mic in raport cu
aorta si VS, mult dilatate (aortita, HTA).
Fiziopatologic, obstacolul stenotic dintre VS si aorta va determina hipertrofia VS si scaderea debitului
cardiac, cu reducerea paralela a celui coronarian si cerebral (tendinta la angor, lipotimie, sincopa).
Simptomatologie
I. Semne functionale: a) dispnee de efort, initial, mai apoi paroxistica
b) durere precordiala de tip anginos
c) lipotimia si sincopa de effort
II. Examenul cordului
-la palpare – freamat sistolic in spatiul II-III i.c. drept si socul apexian deplasat in jos si la stanga
- ascultator – suflu sistolic in focarul aortei, cu timbru aspru, “in tisnitura de vapori”; Z1 normal sau
dedublat; Z2 normal sau dedublat
- puls mic, in platou si intarziat, TA normala sau scazuta
Investigatii paraclinice
Radiologic si ecg se evidentiaza ventricul stang marit
Tratament
Pacientii asimptomatici beneficiaza de masuri igienodietetice – repaus, orientare profesionala. Intrucat
stenoza aortica este progresiva acestia vor fi evaluati clinic si ecografic la 2 ani. Diureticele nu sunt indicate,
iar vasodilatatoarele nu sunt eficiente in SA. Protezarea orificiului valvular aortic este indicata a pacientii
simptomatici cu stenoza aortica severa sau progresiva.
INSUFICIENTA AORTICA
IA reprezinta defectul valvular caracterizat prin refluxul (regurgitarea) sangelui din aorta in VS in
diastola, ca urmare a inchiderii incomplete a orificiului sigmoidian aortic.
Etiologia este variata. IA organica este produsa de boli care lezeaza preponderant valvulele (cel
mai frecvent RAA) si boli care lezeaza in mod primar aorta si secundar valvulele (sifilis, ateroscleroza, lupus
eritematos).
4
IA functionala apare in dilatari mari ale aortei si VS (in HTA), cu largirea inelului valvular, acestea fiind
intacte.
Fiziopatologic se va produce dilatarea si apoi insuficienta VS, avand consecinta asupra AS, venelor
pulmonare, si in final apare insuficienta inimii drepte.
Deasemenea TA sistolica creste, TA diastolica scade, deci creste TA diferentiala.
Simptomatologie
I. Semne functionale apar doar in formele severe de IA: - dispnee de efort si paroxistica; - durere de tip
anginos prin reducerea fluxului coronarian; - palpitatii, ameteli, cefalee pulsatila, acufene, transpiratii.
II. Examenul obiectiv al cordului
-palpator: socul apexian de intensitate crescuta si perceput pe o suprafata mare
- asculatator: suflu diastolic in focarul aortei, de intensitate variabila (se aude mai bine cu bolnavul in
sezand); - Z1 si Z2 normale, diminuate sau accentuate; - suflu presistolic in IA severe
- semen periferice – TA diferentiala creste; puls saltaret si depresibil; “dansul arterial” prin
hiperpulsatilitatea arterelor periferice; pulsatii ample, transmise prin sistemul arterial, vizibile la cap care
prezinta miscari ritmice, sincrone cu bataile cordului, la lueta, membre inferioare (miscari ritmice ale
gambei cand bolnavul sta picior peste picior).
Investigatii paraclinice
Radiologic si ecg se evidentiaza hipertrofia de diverse grade a VS.
Tratament
In IA cronica exista un interval de latenta intre instalarea regurgitarii si aparitia manifestarilor clinice.
Pentru pacientii la care s-a instalat insuficienta cardiaca sunt indicate digitala, diuretice si vasodilatatoare.
Tratamentul chirurgical este indicat la pacientii simptomatici sau in cazurile cu IA severa.
STENOZA TRICUSPIDIANA
ST = ingustarea orificiului tricuspidian , care produce un baraj la trecerea sangelui din AD in VD in
diastola.
Pacientul prezinta dispnee de efort, astenie; clinic se constata hepatomegalie de staza, ascita,
jugulare turgescente, edeme, cianoza
Radiologic se observa AD dilatat, iar ecg indica unda P “pulmonara”.
INSUFICIENTA TRICUSPIDIANA
IT = inchiderea incompleta a orificiului tricuspidian in timpul sistolei, determinand regurgitarea sangelui
din VD in AD.
Pacientul prezinta hepatomegalie importanta, pulsatila, ascita, turgescenta jugularelor, reflux
hepatojugular, edeme.
Radiologic se evidentiaza dilatarea AD si VD, iar ecg indica unda P “pulmonara” si semne de
hipertrofie ventriculara dreapta.