1.

Introducere
Condensarea sau lichefierea este o tranziție de fază de speța I prin care un corp trece din stare
gazoasă în stare lichidă. Procesul invers condensării este cel de evaporare. Condensarea se poate realiza
prin răcire sau comprimare. Procesul are loc cu degajare de energie sub formă de căldură. Căldura
cedată exteriorului în cursul procesului de condensare se numește căldură latentă de condensare.
Numeroase scheme tehnologice implică condensarea vaporilor provenit din operatii de
încalzire , fierbere , evaporare (concentrarea soluţiilor) , uscare , distilare , rectificare , racire mecanica .
Aparatele în care decurge procesul de condensare sun condensatoarele.
Condensatoarele se utilizează frecvent in tehnologia alimentatiei publice pentru diferite scopuri :
- în depărtarea vaporilor din instalaţia care i-a produs (numai în instalaţii mici sau rudementare
vaporii sunt lăsaţi să se degajeze în atmosferă) ;
- recuperarea vaporilor preţioşi , în stare lichidă ;
- menţinerea unei depresiuni (vid) în instalaţie (condensarea este însoţită de eliminarea prin pompe de
vid a gazelor necondensabile) .
Pentru prelucrarea căldurii latente de vaporizare şi uneori a căldurii sensibile de răcire a
condensatului , industriile folosesc , în majoritatea cazurilor , apa de răcire şi numai în cazuri
excepţionale aerul . Pentru răcirea la temperaturi joase se folosesc şi alţi purtatori .
Clasificarea condensatoarelor
Condensatoarele se clasifică din următoarele 4 puncte de vedere:
 după mudul de transmitere a căldurii,în a) condensatoare de suprafață sau indirecte,în care vaporii și
condensatul sînt separațide agentul de răcire printr-un perete metalic, și b)condensatoare prin
amestec sau directe, în care apa de răcire se amestecă cu vaporii;
 după modul în care se evacuează condensatul și gazele necondensabile,în: a)condensatoare umede,la
care aceeași pompă evacueazăsimultan atît condensatul cît și gazele necondensabile și b)
condensatoare uscate, la care evacuarea gazelor necondensabile se face cu o pompă de vid, separat
de evacuarea condensatușui amestecat sau nu cu apa de răcire);
 după modul de evacuare a condensatului(fără sa împreună cu apa de răcire) în: a)condensatoare
barometrice, la care evcuarea condensatului se face printr-o coloană barometrică și
b)condensatoare la nivel inferior, la care evacuarea condensatului se trece cu o pompă.

Majoritatea combinaţiilor între variantele ultimelor trei criterii de clasificare sînt posibile, dar cele mai
frecvente sînt:
a) pentru instalaţii mici, condensatoare la nivel inferior, umede, în curent paralel
b) pentru instalaţii mari, condensatoare barometrice, uscate, în contracurent.
Mod Coala Nr. document Semn. Data
Elaborat Condensator barometric Litera Coala Coli
Controlat Chiaburu V
FTMIA gr. Tcr-141
.
 Alegerea condensatoarelor după primul criteriu de clasificare se face ţinînd seamă, pe de o parte,că
schimbul de căldură prin amestecul celor două fluide este mai complet şi mai convenabil din punct de
vedere economic, şi că, pe de altă pai-te, atunci cînd condensatul este o substanţă preţioasă — uneori
chiar apa condensată — trebuie să se accepte condensatoarele de suprafaţă care nu amestecă
condensatul rezultat din vapori cu apa de răcire.

2.Bazele teoretice ale procesului

Condensarea este procesul termodinamic prin care agentul frigorific îşi schimbă starea de agregare
din vapori în lichid, cedând căldură sursei calde, reprezentate de aerul sau apa de răcire a
condensatorului. Condensarea realizează efectul util în pompele de căldură. Uneori răcirea
condensatorului este realizată mixt, de aer şi apă împreună. Procesul de condensare va fi analizat în
continuare, separat pentru cazul răcirii cu aer şi separat pentru cazul răcirii cu apă, deşi din punct de
vedere calitativ, pentru comportarea agentului frigorific nu există diferenţe fundamentale. De regulă, în
cazul răcirii cu aer condensarea se realizează în interiorul ţevilor, în aparate construite din serpentine, iar
în cazul răcirii cu apă condensarea se realizează în spaţiul dintre un fascicul de ţevi şi manta, în aparate
de construcţie multitubulară, cel mai adesea orizontale.
O altă diferenţă, între cele două tipuri de procese de condensare, este reprezentată de regimul termic
al agenţilor de lucru (agentul frigorific şi agentul de răcire), între cele două tipuri de aparate, existând
unele diferenţe care vor fi analizate în continuare
Procedee de răcire.
1) Răcirea cu apa.
Racirea cu apa este modul obisnuit de racire in industrie.Temperatura initiala a apei variaza dupa
natura surselor disponibile : apele de adincime (puturi,fintini) au de obicei temperaturi intre 10 si 15 C,
constante in tot timpul anului; temperatura apei de suprafata (riuri,lacuri) variaza intre 0 C si 18-25 C
(vara).
Cind consumul apei de racire intrece disponibilul, se recurge la circularea apei prin turnuri de racire,
lacuri sau bazine de racire, instalatii de stropire , care o racesc pina la 25-30 C (vara).
Racirea cu apa se face indirect prini teci sau serpentine (interioare sau exterioare) in recipiente cu
manta de racire sau in schimbatoare de caldura.

pag

Mod Coala Nr. document Semn. Data

000000.000.ME 2
Pag.
 Figura 1.1.1 Racitor din gresie,in cascada.
In fig. 1 este schita unui racitor din gresie pentru racirea acizilor prin stropire cu apa (in cascada).
Cind conditiile permit , este preferabil racirea directa prin introducerea apei in mediul care trebue
racit
O alta forma de racire cu apa este absorbtia de caldura prin vaporizarea apei : exemple : racirea
rapida cu apa (lichida) a acetilenei produsa prin procedeul cu arc, racirea stratului fluidizat prin injectare
cu apa (care se transforma in vapori).

2) Racirea cu gheata.
Prin racire directa cu gheata se poate raci pina la 2-3 C. Pentru o racire rapida, gheata este sfirmata
in granule de aproximativ 10 mm. Caldura de topire a ghetei este de 332,5 kJ/kg.

3)Racirea cu bioxid de carbon solid.

Bioxidul de carbon solid (zapada carbonica, ghiata carbonica, ghiata uscata) sublimeaza la -79 C;
caldura de sublimare este de 574 kJ/kg= 137kcal/kg. Cu solventi organici (eter, acetona, cloroform,
tetraclorura de carbon, benzina usoara) in care se introduce treptat bioxid de carbon solid, se obtine o
temperatura constanta de circa -78 C.
4)Racirea cu amestecuri frigorifice
Amestecurile frigorifice (frigorigene) sint amestecuri de apa (sau ghiata) cu saruri a carei caldura de
dizolvare este negativa (dizolvare cu absorbtie de caldura). Temperatura minima (punctul criohidratic)
se atinge cu amestecuri de sare si ghiata in anumite proportii(amestecuri eutectice).

5)Racirea prin vaporizarea unui lichid intr-un gaz

Cind un lichid este in contact cu un gaz, o parte din lichid se vaporizeaza, pina la saturarea gazului.
Caldura necesara vaporizarii este furnizata de lichid sau de gaz pina la stabilirea unui echilibru termic.
Efectul care intersecteaza aici este racirea lichidului, a carui temperatura tinde catre temperatura
termometrului umed.Acest procedeu de racire se foloseste mult pentru racirea apei, prin contact cu
aerul.
Tipuri de condensatoare
1)Condensatoare de suprafata,tubulare
Aceste condensatoare sint de obicei schimbatoare de caldura tubuloare obisnuite, Apa de racire
circula prin tevi, iar vaporii se condenseaza in spasiul dintre tevi. Gazele necondensabile sint evacuate fie
impreuna cu condensatul (condensatoare umede) , fie separat printr-o pompa de vid (condensatoare

pag

Mod Coala Nr. document Semn. Data

000000.000.ME 3
Pag.
 uscate) . De obicei vaporii circula in contra curent cu apa de racire: in acest caz,pompa de vid aspira
gazele necondensabile din partea superioara a condensatorului, dupa ce vaporii au fost condensati in cea
mai mare parte.

Figura 1.1.2 Condensor prin suprafata cu dublu flux:

a. – anvelopa (mantaua) condensorului; b. – intrare abur;
c. – tuburi de racire; d. – intrare apa circulatie; e. – refulare peste bord;
f. – placa de divizare; g. – supapa de siguranta; h. – iesire condens.
Condensatorul de suprafata constã din corpul condensatorului, format din manta, având forma unei
suprafete cilindrice de sectiune de obicei circularã, închisã la capete de plãcile tubulare, în care sunt
fixate tevile de rãcire.
Plãcile tubulare se fac de obicei din tablã de otel, iar în cazul apelor corozive din alamã sau din
alte aliaje. Ele se leagã între ele prin suruburi de ancorare. Unele uzine executã pasul dintre tevile de
rãcire descrescãtor pe mãsurã ce aburul pãtrunde în fascicolul de tevi, pentru a pãstra aproximativ
constanta viteza aburului.

2)Condensatoare de suprafata,cu injectoare

Cind vaporii care urmeaza sa fie condensati se gasesc la presiune prea mica , condensatorul lucreaza
in conditii grele , in special ca urmare a temperaturii scazute (diferenta mica intre temperatura vaporilor
si temperatura apei de racire). In aceste cazuri se recomanda ca inainte de intrare in condensator sa se
ridice presiunea vaporilor cu ajutorul unui injector.

pag

Mod Coala Nr. document Semn. Data

000000.000.ME 4
Pag.
 Figura 1.1.3 Condensator de suprafata , cu injectoare, in doua trepte.

In fig.3 , este reprezentat un condensator cu injector in doua trepte (cu doua injectoare).
1-perete despartitor intre cele doua trepte ale condensatorului; 2-injector pentru prima treapta de
comprimare; 3-intrarea vaporilor de condensat in primul injector; 4-injector pentru a doua treapta de
comprimare; 5-conducta pentru esirea gazelor necondensabile si a vaporilor necondensati din prima
treapta de comprimare si conducerea lor in injectorul 4; 6-6’ – intrarea aburului pentru actionarea
injectoarelor; 7,7’ – dozele injectoarelor; 8-tevi de racire; 9-racord pentru evacuarea gazelor
necondensabile; 10,10’ – recorduri pentru evacuarea condensatului.

3)Condensatoare de suprafata,spirale.
Condensatoarele spirale sint construite ca si schimbatoarele de caldura spirale, din doua table indoite
in spirala si din doua capace, care delimiteaza doua spatii spirale : spatiul prin care trec vaporii si
condensatul, in directie paralela cu axa aparatului si spatiul prin care curge apa de racire; acest spatiu
este impartit in doua jumatati printr-un perete transversal median,asa incit prin partea superioara apa de
racire circula spiral de la intrarea periferica catre centrul si de aici,prin partea inferioara, catre esirea
periferica.
Avantajele importanta ale acestor condensatoare sint:
-concentrarea mare a suprafetei de schimb de caldura,intr-un spatiu restrins;
-energie relativ mica pentru circulatia apei de racire;
-coeficient mare de trensfer termic din cauza vitezei mari a apei de racire si distantei mici dintre
spire.
Inconvenientele sint:

pag

Mod Coala Nr. document Semn. Data

000000.000.ME 5
Pag.
 -entansarea greu de realizat;
-accesibilitatea dificila pentru indepartarea depunerilor si crustei in spatiul de racire.

Figura 1.1.4 Condensator de suprafata,spiral

4)Condensator de amestec
Constructia condensatoarelor de amestec urmareste realizarea unui cit mai bun contact intre vapori si
apa de racire, prin marirea suprafetei de contact sau prin marirea duratei de contact. Se folosesc in acest
scop: stropirea trecerea prin table perforate,sicane.

Figura 1.1.5 Condensatoare baromatrice cu sicane

In fig.5 sint aratate schitele unor condensatoare de amestec barometrice, functionind in contracurent,
inbunatatirea contactului se face cu sicane in forma de polite , din tabla perforata sau neperforata . La
condensatorul din fig.5 b , sub fiecare sicana este fixata o tabla curbata care are rolul de a dirija , fara

pag

Mod Coala Nr. document Semn. Data

000000.000.ME 6
Pag.
 virtejuri, curentul de vapori, printre sicane. Intre condensator si pompa de vid se intercaleaza un
separator de picaturi pentru menajarea pompei de vid, a carei functionare este afectata de prezenta
lichidului in cazul pompat.

Figura 1.1.6 Condensator de amestec,umed, in curent paralel.

1-racord pentru intrarea apei de racire; 2-dispozitiv de pulverizare sau raspindire in pinza a apei de
racire; 3-racord pentru intrarea vaporilor; 4-racord in legatura cu pompa (umeda) de vid pentru
evacuarea gazelor necondensabile, a condensatului si a apei de racire.

In fig.6 este prezentata schita unui condensator de amestec functionind in curent paralel. Apa de
racire este stropita in partea superioara a condensatorului, in apropiere de intrarea vaporilor. Gazele
necondensabile sint evacuate impreuna cu apa de racire prin partea inferioara a condensatorului.

În instalaţia condensatorului barometric vaporii se amesteca cu apa de răcire . Condensarea a astfel

de procese , deobicei se aplică în cazul în care vaporii condensaţi nu prezintă interes . Pentru a mări
suprafaţa de contact a avaporilor cu lotuţia de răcire , apa este injectată în masa vaporilor sub formă de
picaturi sau jeturi .
În dependenţă de metoda de evacuare a apei , condensatului şi a vaporilor necondensaţi ,
condensatorul barometric cu amestec se divizeauă în : umed şi uscat . În condensatoare umede , la care
aceiaş pompa evacuiaza simultant atît condensantul cît şi gazele necondensabile iar la condensatoare
uscate , la care evacuarea gazelor necondensabile se face cu o pompa de vid , separat de evacuarea
condensatului (amestecat sau nu cu apa de răcire) .

pag

Mod Coala Nr. document Semn. Data

000000.000.ME 7
Pag.
 3.Principiul de functionare a aparatului
După modul de funcționare condensatoarele de amestec se clasifică în umede si uscate.
În condensatoarele barometrice umede apa și conținutul se scurg de la sine printr-o țeavă,aerul și
gazele se pompează prin partea superioara a condensatorului cu ajutorul unei pompe cu vaacum
uscată.
Condensatorul barometric de amestec in chicurent este compus din corp,care este inzestrat in
interior cu camere speciale care ocupa sectiunea libera a condensatorului pentru a mari suprafata de
contact dintre vapori si lichidul de racire si a continutului in recipientul pentru condensare.
Aburul intra in condensator prin partea de jos,apa de racire se duce partea de sus si se scurge in jos.
Un astfel de condensator lucreaza uscat,in contracurent.Este alcatuit din corpul 1,pe care sunt
fixate talerele perforate 2 si teava barometrica 3,pentru scurgerea apei de racire si a
condensatului.Vaporii de condensat intra prin deschiderea 4,iar apa de racire se introduce prin
deschiderea 5 si curge succesiv prin gaurile si prin conducta 6 si trec in separatorul de picaturi7,care
are o coloana barometrica 8. In separatorul de picaturi,hazele necondensabile isi modifica directia,iar
picaturile de lichid antrenate de gazele necondensabile din condensator se aduna in partea
inferioara,atit din cauza greutatii cit si din cauza inertiei si se scurg prin coloana 8 in bazinul colector
10.Gazele necondensabile se evacueaza cu o pompa de vid prin deschiderea 9.
Condensatoarele barometrice au avantajul ca necesita un consul de energie scazut in comparatie cu
condensatoarele cu nivel scazut,iar debitul lor poate varia intre 250-15000 kg vapori condensati/apa.

pag

Mod Coala Nr. document Semn. Data

000000.000.ME 8
Pag.
 pag

Mod Coala Nr. document Semn. Data

000000.000.ME 9
Pag.