REGULAMENT PRIVIND PROTECTIA SI IGIENA MUNCII ÎN CONSTRUCTII

Cuprins

* Scopul si necesitatea lucrarii

* Cap 1 - Obligatiile si raspunderile administratiei
* Cap 2 - Responsabilitatile maistrilor si ale altor conducatori ai punctelor de lucru
* Cap 3 - Responsabilitatile sefilor formatiunilor de lucru si ale personalului muncitor
* Cap 4 - Responsabilitatile proiectantilor
* Cap 5 - Responsabilitatile investitorului
* Cap 6 - Raspunderile producatorilor de masini, utilaje si instalatii pentru constructii
* Cap 7 - Organizarea activitatii de protectie a muncii
* Cap 8 - Controlul medical al personalului
* Cap 9 - Instructajul de protectie si igiena a muncii
* Cap 10 - Repartizarea personalului la locurile de munca
* Cap 11 - Propaganda de protectie si igiena a muncii
* Cap 12 - Reguli de igiena a muncii. Acordarea primului ajutor.
* Cap 13 - Riscurile profesionale în constructii
* Cap 14 - Mijloace individuale de protectie
* Cap 15 - Dispozitive de securitate a muncii
* Cap 16 - Lucrari executate pe timp friguros
* Cap 17 - Încarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor
* Cap 18 - Electrosecuritate
* Cap 19 - Lucrari de terasamente
* Cap 20 - Consolidari de teren
* Cap 21 - Prepararea si transportul betoanelor si mortarelor
* Cap 22 - Turnarea si compactarea betonului
* Cap 23 - Fasonarea si montarea armaturilor de otel - beton
* Cap 24 - Lucrari de zidarie si tencuieli
* Cap 25 - Constructii inalte
* Cap 26 - Constructii din lemn
* Cap 27 - Schele, esafodaje si scari
* Cap 28 - Cofraje
* Cap 29 - Finisaje
* Cap 30 - Demolari, reparatii, consolidari
* Cap 31 - Montarea prefabricatelor si utilajelor tehnologice
* Cap 32 - Sudura
* Cap 33 - Alimentare cu apa si canalizare
* Cap 34 - Executarea instalatiilor tehnico-sanitare si de incalzire
* Cap 35 - Lucrari cu mase plastice
* Cap 36 - Izolatii si protectii anticorozive
* Cap 37 - Lucrari in mediu radioactiv
* Cap 38 - Instalatii si masini de ridicat
* Cap 39 - Utilaje, masini si instalatii, constructii
* Cap 40 - Dispozitive, scule si unelte de mana
* Cap 41 - Utilaje folosite in ateliere

Scopul si necesitatea lucrarii

Menirea protectiei muncii este sa apere viata si sanatatea oamenilor împotriva riscurilor profesionale
inerente oricarei activitati umane.

Pentru realizarea acestui deziderat este necesar sa fie formulate un ansamblu de reguli de tehnica a
securitatii si de igiena a muncii, având drept scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, reducerea
efortului fizic si prevenirea accidentelor si îmbolnavirilor profesionale.
 Necesitatea întocmirii unui "Regulament privind protectia si igiena muncii în constructii" a fost
determinata de transformarile produse în economia tarii, precum si de lipsurile existente în "Normele de protectie
a muncii în activitatea de constructii-montaj" elaborate în anul 1980.

Prevederile regulamentului sunt obligatorii la executarea lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente

lor, la montajul utilajelor tehnologice, la folosirea, utilajelor pentru constructii, precum si la lucrari de reparatii si
consolidari de constructii, atât în sectorul de stat, cât si în cel particular.

Meseria de constructor presupune, prin natura ei, un potential ridicat al riscurilor de accidentare, si de
aceea este necesar ca fiecare om care practica aceasta meserie sa-si însuseasca foarte bine regulile de
protectie a muncii si sa faca efortul necesar de adaptare la acestea, folosind toate mijloacele pentru prevenirea
accidententelor de munca si a îmbolnavirilor profesionale.

Obligatiile si raspunderile privind securitatea muncii din prezentul regulament vor fi cuprinse, dupa caz, în
"Regulamentul de ordine si functionare" al agentilor economici si, în mod obligatoriu, în fisa postului.

În cazul aparitiei unor categorii noi de lucrari, sau al unor procese tehnologice ce au procedee noi de
lucru, este obligatoriu sa se completeze acest regulament cu instructiuni noi, corespunzatoare, de protectie a
muncii, astfel ca pericolul de accidentare a muncitorilor sa fie evitat.

În situatia în care, unele articole din regulament nu pot fi respectate din motive bine justificate, se vor
întocmi instructiuni de lucru, în care se vor arata cauzele care fac ca aplicarea sa nu fie posibila, stabilindu-se
totodata masuri adecvate pentru evitarea riscului de accidentare. Instructiunile de lucru vor fi întocmite de catre
proiectantii de specialitate si însusite de executanti.

Pentru lucrarile care nu se regasesc în prezentul regulament agentii economici vor întocmi instructiuni
proprii de lucru si de protectie a muncii, pe baza proiectelor de executie, sau în cazul masinilor si utilajelor, pe
baza cartii tehnice a acestora, facând propuneri pentru completarea regulamentului la Departamentul
Constructiilor si Lucrarilor Publice.

De asemenea, vor fi retinute masuri de protectie a muncii rezultate din cercetarea accidentelor de
munca, precum si din experienta dobândita în timpul executarii lucrarilor de constructii, pentru a face propuneri
de completare a regulamentului.

[top]

CAPITOLUL 1

Obligatiile si raspunderile administratiei

1. Consiliile de administratie ale agentilor economici din ramura constructiilor au obligatia sa organizeze procesul
de munca si activitatea de protectie a muncii la un nivel corespunzator, care sa satisfaca exigentele de securitate
a personalului angajat.

2. Pentru realizarea obligatiilor privind protectia muncii, consiliilor de administratie le revin urmatoarele
raspunderi:

a. Sa primeasca pentru executie numai proiecte în care sunt evidentiati factorii de risc pe faze de
executie, masuri pentru prevenirea accidentelor de munca, precum si dispozitivele de protectie necesare;
proiectele de executie vor avea prevazute fondurile necesare realizarii masurilor de protectie a muncii.

b. Sa interzica executarea lucrarilor în cazul în care proiectele de executie nu întrunesc conditiile

prevazute la articolul 2.a.

c. Sa organizeze buna desfasurare a proceselor de munca prin respectarea proiectelor de executie a

tehnologiilor de lucru precum si a celorlaltor dispozitii legale privind securitatea muncii.

d. Sa execute toate lucrarile prevazute în documentatia tehnico-economica, astfel ca dupa receptie sa

poata fi asigurata exploatarea în conditii de securitate a muncii.

e. Sa nu modifice solutiile tehnice din proiectele de executie privind rezistenta, stabilitatea,

functionalitatea, arhitectura sau masurile de protectie a muncii, decât cu acordul proiectantului si al investitorului.
 f. Sa ceara proiectantului sa acorde asistenta tehnica la executarea lucrarilor cu grad mare de dificultate,
a lucrarilor de neprevazute în proiecte sau cu riscuri deosebite de accidentare.

g. Sa organizeze urmarirea si controlul privind aplicarea legislatiei în vigoare a regulamentului de

protectie a muncii si a prescriptiilor tehnice la executarea lucrarilor conform specificatiilor din proiecte.

h. Sa organizeze lunar analiza activitatii de protectie a muncii si a situatiei accidentelor de munca,

stabilind masuri pentru îmbunatatirea continua a conditiior de munca si prevenirea accidentelor.

i. Sa organizeze anual testarea personalului muncitor si a personalului tehnic privind cunostiintele de

protectie a muncii (regulament si legislatie).

j. Sa asigure asistenta tehnica competenta si sa încredin teze executarea lucrarilor salariatilor cu

calificarea si experienta profesionala corespunzatoare complexitatii tehnologice.

k. Sa obtina de la organele de stat autorizatia de functionare a obiectivelor din organizarea de santier, a

instalatiilor, utilajelor, masinilor si aparatelor care sînt supuse autorizarii (instalatii si masini de ridicat, aparate de
masura si control, recipiente sub presiune etc).

l. Sa autorizeze la organele de stat perosonalul care lucreaza cu utilaje (macaragii, soferi pe auto
macarale, podari de pe podurile rulante, sefi de garaj, sefi de coloana auto, siguranta circulatiei etc. precum si
autorizarea interna a legatorilor de sarcina, pistolarilor, sudorilor, manevrantilor pentru schele autoridicatoare,
ascensoare de materiale, a conducatorilor de electocare, autoîncarcatoare etc).

m. Sa obtina de la organele în drept autorizatie pentru folosirea si depozitarea capselor si a materialelor

explozive, atunci când se lucreaza cu astfel de materiale.

n. Sa asigure exploatarea corecta, precum si întretinerea, revizia si repararea instalatiilor, utilajelor,

aparatelor si dispozitivelor de protectie a muncii conform cartii tehnice a acestora sau instructiunilor de folosire
stabilite de fabricant.

o. Sa asigure buna functionare a instalatiilor electrice de lumina si forta, a instalatiilor de încalzire si

ventilatie, a instalatiilor sanitare si de alimentare cu apa.

p. Sa asigure întretinerea, revizia si reparatia instalatiilor de legare la pamânt, a instalatiilor de

paratraznet, a instalatiilor cu tensiune redusa si a iluminatului de siguranta si avarie.

q. Sa amenajeze, sa întretina si sa repare drumurile interioare si caile de acces în conditii de siguranta

deplina, atât pentru pietoni cît si pentru vehicule.

r. Sa ia masuri pentru îngradirea si avertizarea locurilor periculoase, sa planteze semne de circulatie si

de interdictie acolo unde este cazul.

s. Sa afiseze instructiuni de lucru si protectie a muncii la fiecare loc de munca si la utilaje.

t. Sa elaboreze documentatia pentru instruire si sa asigure propaganda vizuala pentru protectia muncii.

u. Sa faca determinari de noxe prin laboratoarele de specialitate, acolo unde acestea se produc, si sa
faca amenajarile necesare pentru reducerea concentratiilor sub nivelurile maxime admise.

3. Daca se executa lucrari în zona unor instalatii în functiune, se vor încheia conventii scrise cu investitorii,
stabilindu-se obligatiile partilor privind asigurarea conditiilor de lucru, masurile de protectie a muncii, precum si
mentionarea expresa privind înregistrarea accidentelor de munca de catre unitatea din vina careia s-a produs
accidentul.

4. Pentru realizarea obligatiilor privind igiena muncii, consiliilor de administratie le revin urmatoarele raspunderi:

a. Sa puna la dispozitia muncitorilor echipamentul de protectie necesar, conform conditiilor de lucru în

care se desfasoara activitatea; echipamentul trebuie sa fie de buna calitate, sa satisfaca cerintele de protectie a
muncii, precum si starea de confort.

b. Sa asigure controlul medical periodic (anual sau trimestrial) prin policlinica de întreprindere sau prin
afilierea la o policlinica teritoriala.
 c. Sa asigure materialele igienico-sanitare, alimentatia de protectie si trusele cu medicamente de prim
ajutor conform reglementarilor legale.

5. Este necesar sa se împrejmuiasca santierul si lucrarile în curs de constructie de-a lungul drumurilor, sapaturile
pentru fundatii, santurile, gropile etc, atragând atentia prin placute avertizoare vizibile atât ziua, cît si noaptea,
asupra pericolului de accidentare.

6. La lucrarile executate de-a lungul drumurilor, la o distanta mai mica de 10 m de acestea si înaltimea mai mare
de 12 m, se vor prevedea viziere late de 1 m cu bordura de 15 cm.

7. Proiectele de executie, fisele tehnologice si masurile de protectie a muncii vor fi prelucrate cu intregul personal
muncitor, si numai dupa însusirea lor se vor începe lucrarile.

8. La angajare, administratia va aduce la cunostinta personalului muncitor drepturile privind protectia muncii, pe
care acesta le are potrivit legislatiei în vigoare.

9. Administratia are obligatia sa doteze locurile de munca cu dispozitivele de protectie prevazute în proiectele de
executie, acestea vor fi tipizate, folosindu-se în acest scop cele cuprinse în catalogul elaborat de "Institutul de
proiectare pentru constructii” sau alte institute de proiectare atestate; de asemenea, se pot folosi elemente de
protectie executate dupa un proiect aprobat, improvizatiile fiind cu desavîrsire interzise.

10. Consiliile de administratie vor prevedea, în bugetul anual de venituri si cheltuieli, sumele necesare pentru
realizarea masurilor de protectie si igiena a muncii, care le revin conform legislatiei în vigoare.

11. Se vor numi prin decizie scrisa sefii formatiilor de lucru, înscriind în decizie responsabilitatile de protectie a
muncii.

[top]

CAPITOLUL 2

Responsabilitatile maistrilor si ale altor conducatori ai punctelor de lucru

12. Maistrii si ceilalti conducatori ai punctelor de lucru (ingineri, tehnicieni) au obligatia sa organizeze
desfasurarea activitatii în deplina siguranta pentru muncitorii pe care îi conduc, fiind raspunzatori pentru aplicarea
regulilor de protectie a muncii, având în acest scop urmatoarele obligatii:

a. Sa respecte prevederile proiectelor de executie, pres- criptiile tehnice, fisele tehnologice sau
instructiunile de lucru, instructiunile de folosire si întretinere a utilajelor, instalatiilor si masinilor de la punctul de
lucru, precum si regulile de protectie si igiena a muncii, în vederea prevenirii accidentelor de munca.

b. Sa organizeze locurile de munca si sa pregatesca conditiile de lucru pentru fiecare echipa, sa

supravegheze si sa îndrume muncitorii din subordine pentru formarea deprinderilor de munca corecte si
aplicarea corecta a regulilor de protectie a muncii.

c. Sa nu primeasca spre executie proiecte care nu au prevazute detaliile de executie, masurile si

dispozitivele de protectie a muncii.

d. Sa execute toate lucrarile din proiecte pentru a asigura exploatarea obiectivului construit în conditii
depline de securitate si igiena a muncii.

e. Sa urmareasca mentinerea disciplinei, a ordinii si curateniei la locul de munca, precum si mentinerea

cailor de acces libere.

f. Sa nu modifice solutiile tehnice si prevederile de protectie a muncii din proiectele de executie fara
acordul proiectului si al investitorului.

g. Sa solicite chemarea proiectantului pentru acordarea de

asistenta tehnica la executia lucrarilor cu grad ridicat de dificultate, pentru solutionarea problemelor de
protectie a muncii si evitarea accidentelor.
 h. Sa instruiasca, conform prevederilor regulamentului mun- citorii pentru lucrarile pe care acestea
urmeaza sa le execute.

i. Sa verifice dupa fiecare instruire daca muncitorii si-au însusit regulile de protectie si de igiena a muncii
predate la instructajul periodic, consemnând acest fapt în fisa de instructaj.

j. Sa verifice zilnic, înainte de începerea lucrului, daca sunt asigurate dispozitivele de protectie a muncii,
daca ele sînt în buna stare, daca sunt amenajate corespunzator caile de acces, daca sînt afisate la locul de
munca instructiunile de lucru si de protectie a muncii si daca sînt avertizate locurile periculoase.

k. Sa nu primeasca la lucru muncitorii fara instructaj efectuat la zi, fara echipament de protectie si de
lucru corespunzator meseriei, muncitori bolnavi, în stare avansata de oboseala sau în stare de ebrietate.

l. Sa nu dea dispozitii muncitorilor pe care îi conduc sa execute lucrari pentru care acestia nu au
calificarea si experienta necesara, nu sînt instruiti, sau care depasesc capacitatea lor fizica.

m. Sa instruiasca personalul muncitor asupra modului de folosire a echipamentului de protectie si a

dispozitivelor de protectie a muncii.

n. Sa nu trimita sa lucreze la înaltime muncitori care nu au aviz medical care sa certifice aptitudinea lor
pentru astfel de lucrari, tineri fara experienta de cel putin doi ani în constructii, sau oameni care au depasit vârsta
de 50 de ani.

o. Înainte de începerea programului de lucru, maistrul va discuta cu formatiile de muncitori pe care le

coordoneaza, procesul pe faze de executie, stabillind masurile pentru evitarea accidentelor de munca.

p. Sa controleze în permanenta daca se respecta tehnologiile de lucru si regulile de protectie a muncii

prevazute în proiecte.

q. Când lucreaza în incinta lucrarilor în functiune ale unui investitor, sa ceara acestuia sa faca instructajul
de protectie a muncii pentru personalul muncitor si sa respecte regulile de protectie a muncii stabilite prin
conventie între parti.

r. Sa raspunda de propaganda de protectie a muncii la lucrarile pe care le conduc.

s. Sa supravegheze functionarea utilajelor si instalatiilor la lucrarile pe care le conduc, urmarind sa nu se

produca accidentarea muncitorilor din cauza lor, si sa nu permita interventia muncitorilor neautorizati sa execute
reparatii la ele.

t. În cazul producerii unui accident de munca, sa organizeze imediat primul ajutor si sa anunte
administratia, luând masuri sa nu fie modificata starea de fapt pâna la cercetarea accidentului.

[top]

CAPITOLUL 3

Responsabilitatile sefilor formatiunilor de lucru si ale personalului muncitor

13. Seful de echipa, precum si loctiitorul acestuia numiti prin decizie de catre consiliul de administratie, raspund
de realizarea masurilor de protectie a muncii prevaute în proiectele de executie si de prevenirea accidentelor de
munca la lucrarile pe care le conduc, având în acest scop urmatoarele obligatii:

a. Sa execute numai lucrarile încredintate de maistru, respectând prevederile proiectelor, prescriptiile

tehnice si regulile de protectie a muncii. Sa discute cu maistruI si cu formatia pe care o conduc, înainte de
începerea lucrarilor, modul de organizare, tehnologia de executie si masurile de protectie a muncii.

b. Sa nu execute nici un fel de lucrari pentru care nu s-au prevazut masuri de protectie a muncii, s-au
prevazut masuri, insuficiente sau s-au facut improvizatii.

c. Este obligatoriu sa anunte maistrul si sa-i ceara completarea masurilor de protectie a muncii ori de
câte ori constata ca acestea sunt insuficiente si pun în pericol securitatea muncitorilor din subordine.
 d. Sa nu admita la lucru muncitori fara control medical efectuat la angajare sau control medical periodic,
oameni, bolnavi, oameni obositi, în stare de ebrietate sau fara instructaj corespunzator lucarilor pe care urmeaza
sa le execute.

e. Când lucreaza în incinta investitorului, sunt obligati sa respecte regulile de protectie a muncii stabilite
de acesta si sa solicite acestuia instruirea lor si a echipei, potrivit cu cerintele locului de munca.

f. Sa nu execute lucrari la o înaltime mai mare de 1.5 m fara a avea asigurate masurile de protectie
necesare, respectiv schele, platforme de protectie a muncii.

g. Sa verifice înainte de începerea lucrului daca muncitorii din subordine au echipamentul de lucru si de
protectie corespunzator; sa verifice daca dispozitivele de protectie sunt în buna stare de functionare si daca sunt
bine amenajate caile de acces.

h. Sa discute zilnic cu muncitorii din formatia lor tehnologia pe faze de lucru si masurile de protectie a
muncii si de prevenire a accidentelor, insistând în mod deosebit asupra fazelor de lucru periculoase.

i. Sa supravegheze muncitorii din formatie sa nu para- seasca locul de munca, sa nu execute alte lucrari
decât cele încredintate, sa nu practice procedee de lucru periculoase si sa nu-si formeze deprinderi de munca
riscante.

14. Personalul muncitor executa lucrarile pe care maistrul si seful de formatie i le încredinteaza, având obligatia
sa respecte prevederile proiectelor de executie, prescriptiile tehnice si normele de protectie a muncii dupa cum
urmeaza:

a. Sa se prezinte la program, odihnit, îmbracat corect, cu echipamentul de protectie adecvat.

b. Sa nu se prezinte la lucru în stare de ebrietate si sa nu consume bauturi alcoolice în timpul

programului.

c. Sa participe în mod regulat la instructajul de protectie a muncii si sa-si însuseasca regulile de protectie
potrivit meseriei pe care o practica.

d. Sa nu execute lucrari pentru care nu este calificat si instruit, precum si lucrari de o tehnicitate sau de o
periculozitate care depasesc nivelul sau de calificare si experienta în munca.

e. Sa nu execute alte lucrari decât cele stabilite de maistru si seful de echipa, sa nu intervina la instalatii
sau utilaje în functiune si sa nu paraseasca locul de munca fara stirea sefului de echipa.

15. Pentru prevenirea accidentelor de munca se vor respecta urmatoarele reguli:

- înainte de începerea lucrului se va verifica daca uneltele de lucru, utilajele, masinile, instalatiile,
dispozitivele de protectie si echipamentul individual de protectie sînt în buna stare;

- se va pastra curatenia la locul de munca, precum si întretinerea cailor de acces;

- se va folosi echipamentul de protectie si dispozitivele de protectie conform instructiunilor stabilite de

producator;

- se va evita folosirea mijloacelor de protectie improvizate;

[top]

CAPITOLUL 4

Responsabilitatile proiectantilor

16. Proiectantii sînt obligati sa aplice la elaborarea studiilor si proiectelor, normele de protectie a muncii.

17. Proiectantii care elaboreaza documentatii tehnologice pentru lucrari de constructii, instalatii si montaj vor
prevedea în proiecte toate elementele necesare executarii, si apoi exploatarii constructiilor si utilajelor
tehnologice aferente lor, în conditii depline de securitate si igiena a muncii.
 Proiectele vor contine în scris un memoriu de prezentare, garantia ca au fost respectate si aplicate toate
prevederile regulamentului de protectie a muncii în vigoare, si vor garanta eficienta masurilor de protectie a
muncii cuprinse în proiecte, asigurând conditii normale de lucru si prevenirea accidentelor de munca.

18. Problemele de protectie si igiena a muncii vor fi discutate la alegerea variantei tehnologice, ele având
aceeasi importanta ca si aspectele tehnice si economice la argumentarea alegerii.

19. Din punct de vedere al protectiei muncii, documentatia de

executie va cuprinde urmatoarele documente:

- masuri de protectie si igiena a muncii, care vor fi stabilite în functie de gradul de periculozitate, detaliat
pe faze de lucru, acordându-se o importanta deosebita executiei lucrarilor la înaltime;

- devizele pe obiecte, care vor avea cuprinse fondurile necesare realizarii masurilor de protectie a muncii;

- lista de dispozitive, instalatiile si aparatele necesare asigurarii securitatii muncii în perioada de executie
a lucrarilor, precum si cele necesare exploatarii;

20. Proiectele de executie prin care se promoveaza tehnologii noi de executie vor fi însotite de urmatoarele
documente:

- fise tehnologice în care vor fi descrise lucrarile în ordine succesiva si factorii de risc pe fiecare faza de lucru;

- masurile de protectie a muncii (tehnice, organizatorice) care trebuie sa satisfaca conditiile de lucru
cerute de noile tehnologii;

- dispozitivele de protectie necesare pentru prevenirea accidentelor de munca;

- echipamentul de protectie a muncii si de lucru necesar;

- regulile de protectie a muncii care nu se gasesc în regulamentul în vigoare si care trebuie aplicate, ele
constituind propuneri de completare a regulamentului.

21. La cererea constructorului si a investitorului, proiectantul va prezenta toate elementele privind dimensionarea
si proiectarea constructiei, precum si alte informatii privind asigurarea masurilor pentru evitarea accidentelor de
munca.

22. Se va face completarea proiectelor cu recomandarile rezultate din avizare, precum si cu masurile stabilite de
autoritatile de stat însarcinate cu protectia muncii, ca urmare a controalelor efectuate în timpul executarii
constructiei.

23. Proiectantul va acorda asistenta tehnica constructorului si investitorului ori de cîte ori va fi solicitat de catre
acestia, pentru solutionarea dificultatilor de executie ivite, care nu au fost suficient detaliate prin proiect.

24. La cererea beneficiarului, în cadrul unui contract de asistenta tehnica proiectantul va urmari modul în care
constructorul respecta regulile de protectie a muncii prevazute în proiect, oprind continuarea lucrarilor atunci
când constata abateri de la prevederile proiectului, apoi va cere prin dispozitie de santier completarile necesare
continuarii lucrului.

25. Se vor întocmi la cererea investitorului, instructiuni de întretinere si exploatare a constructiei dupa punerea în
functiune, inclusiv de protectie a muncii.

26. La receptia lucrarilor proiectantul va verifica daca au fost executate pravederile de protectie a muncii cuprinse
în proiect, care sunt necesare exploatarii în deplina siguranta a constructiei.

27. Unitatile de proiectare raspund, în cadrul obligatiilor pe care le au, de asigurarea calitatii solutiilor constructive
si functionale prevazute în proiecte si de prevederile de protectie si de igiena a muncii, în acest scop având
urmatoarele obligatii:

a. Sa încredinteze întocmirea proiectelor acelor proiectanti care au cunostintele si experienta

corespunzatoare specificului si gradului de complexitate a lucrarilor care se proiecteaza.
 b. Sa asigure documentarea si informarea tehnica de specialitate a proiectantilor, inclusiv din punct de
vedere al protectiei si igienii muncii, prin dotare cu prescriptii tehnice, cataloage de utilaje, carti de specialitate
etc., cît si informarea privind metode si solutii noi de protectie si igiena a muncii din tara si din strainatate.

c. Sa organizeze urmarirea exploatarii lucrarilor proiectate, în scopul perfectionarii solutiilor tehnice si a

masurilor de protectie a muncii.

d. Sa includa în obligatiile ce revin comisiilor de avizare a proiectelor si pe aceea de a verifica includerea

masurilor de protectie a muncii si garantarea eficientei lor în timpul executiei, cît si în timpul exploatarii lucrarilor
proiectate. Comisiile de avizare vor mentiona în scris ca s-au asigurat masurile de protectie a muncii conform
regulamentului si legislatiei în vigoare.

28. În perioada probelor tehnologice si mecanice, pâna la receptia definitiva, proiectantul va asigura la cerere
asistenta tehnica necesara si din punct de vedere al protectiei muncii, pâna la realizarea parametrilor proiectati,
în vederea remedierii eventualelor deficiente ce apar pe parcurs.

29. Proiectantii de masini, utilaje si instalatii pentru constructii trebuie sa prevada în proiecte toate masurile de
protectie si igiena a muncii, astfel încît la exploatarea acestora sa nu existe vreun pericol de accidentare sau de
îmbolnaviri profesionale.

30. Toate proiectele de masini, utilaje si instalatii pentru constructii vor fi însotite de urmatoarele documente:

- instructiuni referitoare la montaj, exploatare, întretinere si reparatii;

- instructiuni de protectie si igiena a muncii;

- liste cu echipament de protectie si de lucru pentru personalul de expIoatare;

- dispozitivele de protectie necesare, care sa asigure functionarea în conditii de securitate optima.

31. Comisiile de omologare a masinilor, utilajelor si instalatiilor pentru constructii vor verifica daca acestea
corespund si din punct de vedere al protectiei muncii si vor omologa numai pe acelea care în timpul functionarii
nu prezinta pericole de accidentare sau îmbolnaviri profesionale.

32. Proiectantii de masini, utilaje si instalatii pentru constructii vor acorda aceeasi importanta asigurarii conditiilor
de securitate a muncii, ca si perametrilor tehnici si economici. Va fi adoptata întotdeauna solutia care prezinta
securitatea deplina a muncii.

33. Proiectantii de masini, utilaje si instalatii pentru constructii sunt obligati sa prevada în proiecte masuri pentru
reducerea zgomotului, trepidatillor, poluarii atmosferice sub limitele maxime admise de legislatia în vigoare.

[top]

CAPITOLUL 5

Responsabilitatile investitorului

34. Investitorii pentru lucrarile de constructii raspund de stabilirea cerintelor tehnice si functionale ale lucrarilor de
constructii-montaj contractate, de realizarea si preluarea în exploatare a acestora în conditii care sa asigure
protectia si igiena muncii, având în acest scop urmatoarele obligatii:

a. Sa ceara în mod expres prin tema de proiectare data, solutii constructive si tehnologice care sa asigure
respectarea riguroasa a regulilor de protectie si igiena a muncii,

b. Comisiile tehnice ale investitorului, care au sarcina sa verifice si sa avizeze documentatiile de executie
sunt obligate sa le accepte numai în cazul în care sunt respectate prevederile regulamentului de protectie si
igiena a muncii si celelalte reglementari legale privind securitatea muncii, precum si sa garanteze eficienta
masurilor de protectie a muncii, atât în timpul executiei lucrarilor de constructii-montaj, cât si în timpul exploatarii,
dupa receptionarea lor, în aviz se va face mentiunea expresa ca s-au asigurat prin proiect masuri eficiente de
protectie si igiena a muncii, sau se vor respinge proiectele necorespunzatoare din acest punct de vedere,
cerându- se completarea lor.
c. Sa asigure mijloacele tehnice si financiare necesare pentru executarea lucrarilor, inclusiv aplicarea masurilor
de protectie si igiena a muncii .

d. Sa urmareasca executarea corecta a lucrarilor de constructii-montaj, conform documentatiei tehnice si

sa nu permita abateri sau omisiuni de la aceasta.

e. Sa colaboreze cu proiectantul lucrarii la cuprinderea în

documentatia prin care se promoveaza tehnologii noi de executie, a instructiunilor de lucru si de protectie
a muncii, precum si a listelor cu dispozitivele si echipamentul de protectie necesar.

f. Sa ceara proiectantului sa acorde asistenta tehnica constructorului pentru solutionarea problemelor de

pro- tectie a muncii la lucrarile neprevazute în proiect, sau Ia cele cu grad ridicat de periculozitate.

35. În cazul lucrarilor executate în incinta investitorului, în spatii cu instalatii în functiune, se va încheia o
conventie între investitor si constructor privind conditiile de lucru care trebuie asigurate pentru prevenirea
accidentelor de munca, conventia trebuind sa prevada obligatiile partilor dupa cum urmeaza:

- delimitarea suprafetei în care se executa lucrarile si unde raspunderea pentru asigurarea masurilor de
protectie a muncii revine constructorului;

- stabilirea drumurilor si a cailor de acces;

- masurile de protectie a muncii, dispozitivele si echi- pamentul de protectie pe care investitorul trebuie
sa-I puna la dispozitie constructorului, în cazul executarii lucrarilor paralel cu desfasurarea procesului de
productie;

- instruirea personalului constructor de catre investitor, cu regulile proprii de protectie a muncii

- masuri de protectie a muncii pe care trebuie sa le asigure investitorul, în cazul în care solicita
interventia constructorului, pentru a face fata unor situatii care pericliteaza functionarea instalatiilor sale;

36. Înainte de începerea lucrarilor, se va preda constructorului amplasamentul, cu documente din care sa rezulte
ca pe terenul pe care urmeaza sa se execute constructia nu exista în subsol instalatii în functiune (fundatii,
cabluri electrice, conducte, canale etc.). În cazul în care nu este cunoscut subsolul, se va comanda executarea
de sapaturi manuale în poligon închis.

37. La receptia lucrarilor de investitii, reparatii capitale sau consolidari, completari sau modificari de orice fel, se
va consemna în procesul verbal ca sînt respectate si îndeplinite toate masurile de protectie a muncii prevazute în
regulamente si legislatia în vigoare.

Conditiile ca o receptie sa fie admisa din punctul de vedere al protectiei muncii sînt urmatoarele:

- sa fie realizate de constructor toate masurile de protectie a muncii prevazute în proiect;

- sa fie montate corect si în buna stare de functionare toate dispozitivele, aparatele si instalatiile de
protectie a muncii;

- sa fie prezentate autorizatiile prealabile cerute de legislatie si actele normative în vigoare, pentru a se
verifica daca au fost adaugate clauze si daca aceste clauze au fost realizate;

- sa fie depuse autorizatiile de functionare pentru recipientele sub presiune si pentru instalatiile de ridicat,
conform prevederilor regulamentului si legislatiei în vigoare;

- sa fie prezentate buletinele de determinari în timpul probelor tehnologice;

- sa fie prezentate buletinele de masuratori cerute pentru instalatiile energetice;

- sa fie prezentate certificatele de garantie cerute în mod expres de legislatie si regulamentele în vigoare:

Fara prezentarea acestor documente sau în cazul în care determinarile si masuratorile nu corespund
normativelor si legislatiei în vigoare, receptia se amâna.
38. În timpul probelor mecanice si tehnologice trebuie sa fie luate cele mai stricte masuri de prevenire a
accidentelor de munca. În acest sens, daca este cazul, investitorul va comanda proiectantului sau va întocmi cu
forte proprii instructiuni de protectie a muncii dupa punerea investitiei în functiune, pentru exploatarea fiecarui
utilaj si fiecarei instalatii tehnologice.

39. Investitorul este obligat sa exploateze constructiile si instalatiile aferente în conformitate cu prevederile din
documentatia tehnico- economica si în ceea ce priveste regulile de protectie a muncii, sa nu efectueze nici o
modificare care ar putea influenta respectarea acestora.

[top]

CAPITOLUL 6

Raspunderile producatorilor de masini, utilaje si instalatii pentru constructii

40. Toate masinile, utilajele si instalatiile pentru constructii produse în tara vor fi livrate cu dispozitivele de
protectie necesare, precum si cu o carte tehnica în care vor fi cuprinse în mod obligatoriu: dimensiunile,
caracteristicle tehnice, instructiuni de montaj (pentru cele fixe), instructiuni de întretinere, exploatare, reparatii si
protectie si igiena a muncii.

41. La stabilirea amplasamentului pentru masini, utilaje si instalatii se vor prevedea distante fata de spatiile
carosabile si passaje, între utillaje si elementele cladirii, precum si intervale între utilaje, în functie de
caracteristicile activitatii. Distantele se vor calcula în functie de dimensiunile maxime sau raza maxima de
actiune, cât si de exploatarea comoda fara pericole de accidentare.

42. Spatiul stabilit (prin constructie) muncitorilor deserventi ai masinilor, utilajelor si instalatiilor trebuie sa asigure
securitatea muncitorilor respectivi atât în timpul lucrului, cât si la interventii.

43. Pârghiile, manetele de comanda, butoanele de pornire si oprire vor fi astfel amplasate, încât sa poata fi
urmarite si manevrate cu usurinta, fara a necesita parasirea locului de munca de catre deservent, asigurându-se
pozitii de lucru corecte si comode.

44. Elementele de comanda si pozitiile lor functionale vor fi marcate în culori distincte, pentru a se elimina
confuziile în timpul lucrului.

Constructia si amplasarea elementelor de comanda trebuie sa excluda posibilitatea de accidentare a

deserventului. Pentru a se înlatura posibilitatea actionarii involuntare, elementele de comanda vor fi prevazute cu
blocaje în pozitii de lucru si repaus.

45. Elementele de comanda vor fi inscriptionate clar, indicându-se clar felul comenzii. Sensul de miscare a
elementelor de comanda manuala trebuie sa corespunda cu sensul miscarii (mecanismului comandat.

46. La masinile, utilajele si instalatiile unde manevrele se fac sezând, elementele de comanda vor fi astfel
amplasate, încât sa permita o manevrare comoda din aceasta pozitie. Amplasarea si constructia pârghiilor,
manetelor de comanda, butoanelor de pornire si oprire, va exclude posiblitatea manevrarii involuntare, iar
constructia comenzilor de orice fel va fi astfel facuta, încât sa se distinga pozitia "închis" sau "deschis" în cazul
comenzii duble, cât si deosebirea între comanda de pornire si cea de oprire, în cazul comenzii simple.
Stantarea, etichetarea, cât si vopsirea diferita a celor doua actionari este obligatorie, chiar pe comanda.

48. Organele exterioare, în miscare (transmisii cu curele, cu lant, cu roti dintate, cuplaje etc.) situate sub
înaltimea de 2,5 m de la nivelul de circulatie a personalului vor fi prevazute cu aparatori vopsite în exterior cu
culoarea utilajelor, iar în interior cu o culoare de avertizare.

49. Dispozitivele si aparatorile de protectie si siguranta vor fi astfel construite, încît sa asigure functionarea lor
fara pericol de accidentare, ele trebuind sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

a. Sa asigure o protectie efectiva pe toate partile expuse, sa previna accidentele si sa nu constituie ele însele o
sursa de pericol (colturi, muchii taioase);

b. Sa împiedice orice acces în zona periculoasa pe tot timpul lucrului;

c. Sa permita desfasurarea procesului tehnologic în bune conditii, fara sa stinghereasca sau sa îngreuneze
munca operatorului;
 d. Sa functioneze automat sau sa poata fi mînuite cu efort minim;

e. Sa corespunda atât masinii pe care au fost instalata, cât si procesului de munca respectiv;

f. Sa faca parte integranta din masina, utilajul sau instalatia pentru care au fost realizate, constituind un
element tehnologic unitar;

g. Sa fie durabile, rezistente la solicitari normale, la socuri, si sa nu fie usor scoase din functiune;

h. Sa poata fi înlocuite usor în caz de defectare;

i. Sa permita accesul pentru ungere, verificare, reglare si reparare fara pericole de accidentare;

50. Pentru prevenirea situatiilor deosebit de periculoase se vor monta dispozitive de protectie duble sau chiar
triple, marindu-se astfel gradul de siguranta în exploatare.

[top]

CAPITOLUL 7

Organizarea activitatii de protectie a muncii

51. Organizarea activitatii de protectie si igiena a muncii se realizeaza la nivelul agentilor economici de catre
consiliile de administratie si de catre conducatorii locurilor de munca, conform atributiilor stabilite prin legislatia în
vigoare, regulamentul de organizare si functionare si fisa postului.

În scopul realizarii acestei activitati la nivelul cerintelor de securitate a muncii, se vor organiza compartimente de
protectie a muncii sau se vor numi prin decizie persoane care vor îndeplini sarcinile privind aceasta activitate.

52. Compartimentul de protectie a muncii sau persoana care îndeplineste sarcinile de protectie si igiena a muncii,
sînt subordonate direct consiliului de administratie, pe care îl ajuta la îndeplinirea atributiilor privind protectia si
igiena muncii.

53. Persoanele care îndeplinesc atributiile de protectie si igiena a muncii vor fi atestate din punct de vedere
profesional de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.

Conditiile minime pe care trebuie sa le îndeplineasca o persoana pentru a fi atestata ca sa presteze

activitatea de protectie si igiena a muncii sunt urmatoarele:

- sa fie încadrata ca tehnician, maistru, subinginer sau inginer într-una din meseriile care se practica în
cadrul activitatii de constructii-montaj;

- sa aiba minimum 5 ani practica în activitatea de constructii montaj;

- sa cunoasca bine legislatia de protectie a muncii si regulamentul privind aceasta activitate;

- sa stapîneasca foarte bine metodologia de instruire a personalului muncitor, conform tematicii

prevazute în regulamentul de protectie a muncii;

- sa cunoasca foarte bine sarcinile care îi revin privind modul de efectuare a controlului la locurile de
munca;

- sa fie sanatoasa, pentru a se putea deplasa fara dificultati la locurile de munca din santiere.

54. În functie de marimea, de importanta, specificul de activitate sau complexitatea atributiilor si gradul de
dispersare, se organizeaza cabinete de protectie a muncii si compartimente de protectie si igiena a muncii, sau
se numeste o persoana pentru a tndeplini obligatiile ce revin agentilor economici conform legislatiei în vigoare
pentru aceasta activitate.

Activitatea de protectie a muncii are drept obiect, controlul si urmarirea realizarii tuturor obligatiilor
prevazute în proiectele de executie, în regulamentul si legislatia de protectie a muncii, în scopul prevenirii
accidentelor de munca si a îmbolnavirilor profesionale si al asigurarii unor conditii normale de munca.
55. La stabilirea sarcinilor, atributiilor, a obligatiilor si raspunderilor compartimentelor si ale persoanelor care se
ocupa cu protectia si igiena muncii, se vor respecta cu strictete prevederile din legislatie, prevederile prezentului
regulament, precum si alte acte normative care reglementeaza activitatea de protectie si igiena a muncii.

56. Activitatea compartimentului de protectie si igiena a muncii se va desfasura pe baza de program trimestrial
aprobat de consiliile de administratie, fata de care ramîne direct raspunzator în cazul neîndeplinirii sarcinilor
stabilite.

57. Este interzisa neîndeplinirea sarcinilor de protectie si igiena a muncii, asa cum sînt prevazute în legislatie, în
prezentul regulament sau alte acte normative sub pretextul ca, în structura organizatorica a agentilor economici
nu este cuprins un compartiment de protectie a muncii.

58. Încardarea în compartimentul de protectie a muncii se va face în functie de marimea unitatii, dispersarea
santierelor, complexitatea lucrarilor etc., regula fiind de 1/500 de muncitori. În cazul unitatilor mai mici, o
persoana cu pregatire tehnica si experienta prevazuta la art. 53 poate primi, pe lînga activitatea de protectie si
igiena a muncii (care ramâne prioritara), si alte sarcini de serviciu, fara sa poata motiva neîndeplinirea obligatiilor
de serviciu privind protectia si igiena munncii din aceasta cauza.

59. În institutele de proiectare se va numi prin decizie, la nivelul fiecarei sectii sau filiale, o persoana care va
îndeplini obligatiile privind activitatea de protectie si igiena a muncii, având si sarcina de a verifica si aviza
documentatiile în cadrul CTE, daca s-au prevazut masuri de protectie si igiena a muncii, si daca aceste masuri
garanteaza seuritatea muncii în timpul executarii lucrarilor de constructii.

60. În scolile de calificare, profesionale, licee sau scolile de maistri din sistemul de constructii se va prevedea
programul instruire a elevilor de catre persoane atestate profesional, cu privire la protectia si igiena muncii,
acordându-se maximum de atentie formarii elevilor cu cunostinte adecvate privind securitatea muncii si cu
deprinderea procedeelor de lucru corecte, care sa-i protejeze împotriva riscurilor profesionale. În aceste scoli se
vor organiza cabinete de instructaj pentru protectia muncii si poligoane demonstrative, solicitându-se în acest
scop sprijinul specialistilor în domeniul protectiei muncii din cadrul agentiilor economice de constructii.

61. Persoana care este numita prin decizie sa îndeplineasca sarcinile de protectie a muncii va participa la
sedintele consiliului de administratie în care se discuta activitatea sau problemele de protectie si igiena a muncii.

62. Lunar se vor analiza în consiliul de administratie situatia accidentelor de munca si a îmbolnavirii profesionale,
activitatea de instruire, precum si eficienta acesteia, controalele efectuate privind respectarea regulilor de
protectie si igiena a muncii, abaterile constatate, conditiile de munca, precum si întreaga activitate de protectie si
igiena a muncii, stabilindu-se masuri pentru eliminarea deficientelor.

63. Personalul încadrat în compartimente de protectie si igiena a muncii va trebui sa urmeze cursuri de
perfectionare la intervale de cel mult 3 ani si sa obtina calificative corespunzatoare la examenul final, pentru a fi
mentinut pe post.

Persoanele care nu obtin calificativele corespunzatoare vor fi scoase imediat din aceasta activitate,
primind alte sarcini .

64. Consiliile de administratie ale agentilor economici vor stabili prin regulamentul de ordine si functionare si prin
fisa postului, atributiile si raspunderile privind protectia si igiena muncii pentru toti salariatii care trebuie sa
contribuie la realizarea acestei activitati.

65. Prin decizia consiliului de administratie se vor numi salariatii care au obligatia de serviciu sa efectueze
instructajul de protectie si igiena a muncii pentru toate fazele de instruire prevazute de legislasia în vigoare.

66. Compartimentul de protectie si igiena a muncii va desfasura în mod obligatoriu o activitate de control pe teren
al locurilor de munca, afectând în acest scop minimum 50% din timpul de lucru.

67. Controlul locurilor de munca se va desfasura pe baza de grafic lunar aprobat de consiliul de administratie.

În timpul controlului se vor urmari urmatoarele aspecte:

a. Verificarea modului de respectare a legislatiei, a regulilor de protectie si igiena a muncii, alte dispozitii
legale, organizarea locului de munca, conditiile de lucru, supravegherea tehnica, ordinea si disciplina;

b. Verificarea modului cum sînt respectate tehnologia de lucru sau instructiunile de lucru, organizarea în
conditii de securitate a activitatii;
 c. Identificarea factorilor de risc, a pericolelor de accidentare, pe fiecare faza a procesului tehnologic, la
utilaje si instalatii si, în mod deosebit, la lucrarile cu nivel ridicat de tehnicitate si grad marit de periculozitate;

d. Verificarea modului cum se efectueaza instructajul periodic la locul de munca, precum si eficienta lui;

e. Verificarea dotarii si utilizarii dispozitivelor de protectie tipizate, interzicând provizoratele si

improvizatiile. În acest scop se va consulta "Catalogul de dispozitive si elemente tipizate de protectia muncii"
editat de IPC - S.A.;

f. Verificarea existentei dispozitivelor si aparatelor de protectie a muncii de pe utilaje si instalatii

(limitatoare de cursa, Iimitatoare de sarcina, semnalizatoare de oprire, semnalizatoare optice si acustice de
avertizare aparatori etc.);

g. Verificarea modului cum sînt respectate regulile de electrosecuritate si existenta mijloacelor de

protectie individuale si generale;

h. Verificarea cu deosebita atentie a asigurarii tuturor mijloacelor pentru prevenirea accidentelor prin
cadere de la înaltime si prin caderea de obiecte, dupa cum urmeaza:

- scule, conform prevederilor din regulament;

- cai de acces amenajate corespunzator; - balustrade de protectie;

- goluri în plansee acoperite sau împrejmuite;

- platforme de lucru;

- avertizarea locurilor periculoase;

- copertine;

precum si alte amenajari prevazute în regulament si în proiectele de executie.

i. Verificarea existentei autorizatiilor ISCIR pentru utilajele care sînt supuse acestor verificari conform
legislatiei si a autorizatiilor interne pentru personalul care trebuie autorizat conform prevederilor regulamentului.

68. Dupa terminarea controlului se va întocmi o nota de constatare care va cuprinde concluzii privind verificarea
aspectelor mentionate la punctele a-i, propunându-se masuri de remediere si sanctionare a vinovatilor pentru
deficientele constatate.

69. Deficientele constatate se vor remedia de regula în timpul controlului, iar în cazul când remedierea nu este
posibila imediat, se va stabili pentru acest lucru un termen care va fi urmarit de catre persoana care a facut
controlul.

70. În cazul în care se constata în timpul controlului lipsa unor amenajari sau dispozitive care ar prezenta
pericole potentiale de accidentare, persoana care exercita atributiile de protectie si igiena a muncii va opri lucrul
prin dispozitie scrisa, cerând completarea locului de munca cu amenajarile sau dispozitivele care lipsesc.

71. În afara atributiilor de control al locurilor de munca, personalul care se ocupa cu activitatea de protectie si
igiena a muncii mai are urmatoarele atributii:

- efectueaza instructajul introductiv general de protectie si igiena a muncii; .

- întocmeste lista de dotari necesare locurilor de munca cu dispozitivele de protectie prevazute în

proiectele de executie, precum si cu cele a caror lipsa de pe santiere o constata cu ocazia controalelor efectuate;

- asista la pregatirea si executia lucrarilor cu grad ridicat de periculozitate;

- verifica din punct de vedere al protectiei muncii documentatia de executie, cerând completarea sau
respingerea ei, în cazul în care nu cuprinde masurile si dispozitivele necesare executiei în conditii de securitate a
muncii;
 - participa, în calitate de consultant de specialitate, la activitatea comisiilor de asigurare a proiectelor de
executie;

- tine evidenta accidentelor de munca si a îmbolnavirilor profesionale, cât si a datelor statistice în

legatura cu ele, analizând cauzele care au condus la producerea lor, iar pe baza acestor date trage concluziile
necesare prevenirii altor accidente similare;

- vizeaza pentru legalitate documentele privind acordarea

echipamentului de protectie si de lucru;

- rezolva problemele legate de asigurarea drepturilor muncitorilor prevazute în legislatia în vigoare;

- participa la întocmirea contractului colectiv de munca, urmarind sa fie cuprinse în el toate drepturile
prevazute în legislatia pentru muncitori;

- face propuneri pentru completarea regulamentului de

protectie si igiena a muncii si pentru instructiunile de lucru;

- urmareste realizarea propagandei de protectie si igiena a muncii.

Cabinetul de protectie si igiena a muncii

72. Cabinetul de protectie si igiena a muncii este o unitate specializata pentru realizarea instruirii, testarii si
propagandei, în scopul de a actiona asupra comportamentului de munca al muncitorilor din activitatea de
constructii-montaj si de a le asigura securitatea în timpul lucrului.

73. Cabinetele de protectie si igiena a muncii se vor organiza în toate unitatile care au mai mult de 100 de
muncitori angajati, de asemenea în liceele industriale, scolile profesionale si scolile de calificare.

74. Cabinetele de protectie si igiena a muncii vor fi dotate cu materiale demonstrative si documentare (planse,
pliante, ilustrate, albume) si cu mijloace moderne de tehnica audio-vizuala, utile activitatii de instruire si
de testare, prin care se realizeaza demonstrarea temelor predate, transmiterea cunostintelor de formare
si educare a muncitorilor.

75. Mijloacele tehnice audio-vizuale vor fi integrate totdeauna în lectiile de instructaj, pentru a pune în evidenta si
a favoriza întelegerea de catre muncitori a fenomenelor, proceselor si obiectelor care sînt explicate la instruire.

76. Unitatile de constructii-montaj sînt obligate sa asigure spatiul, dotarea cu mobilier si cu aparatura necesara,
precum si încadrarea cu personalul necesar acoperirii cerintelor, în functie de volumul de activitate, numarul de
muncitori, gradul de dispersare, etc.

77. Pe lînga cabinetele de protectie si igiena a muncii se vor asigura si poligoane demonstrative, dotate cu
dispozitive de protectie si mijloace de aparare, în scopul sustinerii demonstratiilor practice în cadrul lectiilor de
instruire.

78. În cadrul cabinetelor de protectie si igiena a muncii se vor organiza testari periodice privind cunostintele de
protectie a muncii ale întregului personal, conform prevederilor prezentului regulament.

79. Cabinetele de protectie si igiena a muncii vor organiza sisteme de instruire, concepute dupa principii
pedagogice, capabile sa satisfaca cerintele de securitate reclamate de conditiile de munca în constructii si sa
formeze indivizi cu deprinderi de munca corespunzatoare regulilor de protectie si igiena a muncii.

80. Este strict interzisa practicarea metodei de instruire în cadrul cabinetelor de protectie si igiena a muncii, care
consta în punerea la dispozitia muncitorilor a unor materiale de informare, ca: regulamente, legi, instructiuni, etc.,
fiind lasati apoi sa se descurce singuri, iar la sfîrsitul duratei de 8 ore prevazute de regulament fiind pusi sa
semneze fisa de instructaj.

81. Sistemele de instruire vor fi concepute pe baza factorilor de risc reprezentati de: lipsa cunostintelor
profesionale necesare, lipsa unor deprinderi de munca formate corect, lipsa unor aptitudini de munca
corespunzatoare meseriei si indisciplina.
[top]

CAPITOLUL 8

Controlul medical al personalului

82. Toti lucratorii din constructii vor fi supusi la angajare unui control medical, iar în timpul desfasurarii activitatii,
la controale medicale periodice. Intervalul de timp între doua controale medicale nu va depasi un an.

83. Muncitorii care presteaza lucrari la înaltime nu vor fi admisi la astfel de lucrari daca nu au controlul medical
efectuat si mentiunea medicului specialist pe fisa de instructaj "apt pentru lucrul la înaltime.

84. Mecanicii de utilaje, soferii si pistolarii vor avea certificate de aptitudine pentru meseriile respective din partea
medicilor specialisti în psihiatrie, iar controlul medical pentru aceste meserii se va face trimestrial.

85. Elevii si studenti alfati în perioada de practica nu vor fi admisi la lucru fara efectuarea vizitei medicale.

86. În scopul protejarii sanatatii, persoanele angajate pentru organizarea controalelor medicale prevazute în
articolele precedente, consiliile de administratie din unitatile de constructii- montaj si conducatorii scolilor care
pregatesc meseriasii pentru constructii au urmatoarele obligatii:

- sa se afilieze la o policlinica medicala la care sa se faca controlul medical al personalului;

- sa ceara tuturor muncitorilor sa se prezinte la controlul medical la termenele stabilite de regulamentul de

protectie si igiena a muncii;

- sa nu admita nici unui angajat schimbarea locului de munca sau a meseriei fara aviz medical;

- sa sprijine persoanele care, ca urmare a recomandarilor medicale, trebuie sa-si schimbe locul de munca;

- sa urmareasca aplicarea masurilor curativ profilactice stabilite de catre personalul medical, ca urmare a
controalelor medicale efectuate.

- Concluziile controlului medical la angajare vor fi consemnate pe fisa de angajare, iar la controlul
medical periodic, pe instructaj pentru protectia muncii.

Unitatile de constructii sînt obligate sa completeze fisa de angajare si fisa de protectie a muncii, cu toate
datele privind meseria, locul de munca si specificul activitatii celor trimisi la control medical.

- Elevii si studentii în practica vor fi trimisi la control medical în aceleasi conditii ca si restul angajatilor.

[top]

CAPITOLUL 9

Instructajul de protectie si igiena a muncii

89. Instructajul de protectie a muncii are drept scop formarea deprinderilor de munca corecte si formarea unui
comportament adecvat cerintelor de securitate a muncii. Instruirea este obligatorie si trebuie sa aiba caracter
permanent, atât la locul de munca, cât si în toate formele de scolarizare si învatamânt.

90. Muncitorii care lucreaza în constructii trebuie sa fie instruiti si sa cunoasca specificul lucrarilor care se
executa pe santiere, regulile generale de protectie si igiena a muncii care rezulta din tehnologiile de executie,
precum si cele specifice locului de munca unde îsi executa meseria.

91. Este strict interzis ca un muncitor sa fie admis la lucru fara sa fie instruit, indiferent ca este angajat
permanent, temporar sau sezonier; de asemenea, vor fi instruiti studentii, elevii sau ucenicii care fac practica în
unitati de constructii si persoanele neînsotite care fac vizite în santiere.

92. Consiliile de administratie ale unitatilor de constructii sunt obligate sa asigure conditiile organizatorice pentru
efectuarea unei instruiri eficace a tuturor angajatilor si în mod deosebit a celor care conduc puncte de lucru sau
procese tehnologice.
93. Instructajul specific de protectie si igiena a muncii trebuie sa fie un proces continuu si se va realiza în etape
esalonate în timp, în scopul formarii reflexelor de securitate fata de riscurile profesionale.

94. Instructajul de protectie a muncii va cuprinde urmatoarele faze:

- instructajul introductiv general;

- instructajul la locul de munca;

- instructajul periodic.

95. Instructajul introductiv, general se face la cabinetul de protectie muncii de catre personalul compartimentului
de protectie si igiena a muncii numit prin decizii ale consiliilor de administratie, si se preda urmatoarelor categorii
de personal:

muncitorilor noi angajati;

- muncitorilor transferati de la o unitate la alta;

- muncitorilor veniti în unitate prin detasare;

- studentilor, elevilor, ucenicilor care îsi fac practica profesionala;

- oricarei persoane neînsotite careia i se permite accesul în unitate.

96. Durata instructajului introductiv general pentru toate meseriile practicate în activitatea de constructii-montaj
este de minimum 8 ore, durata fiind conditionata de capacitatea de însusire a cunostintelor de catre persoana
instruita, dar nu mai mult de 24 ore.

97. La repartizarea în, munca a muncitorilor se vor mentiona, scris, meseria si locul de munca, pentru ca
instruirea se se faca în functie de specificul acestora.

98. Scopul instructajului introductiv general este ca muncitorii noi angajati sa cunoasca specificul activitatii de
constructii-montaj si regulile generale de protectie si igiena a muncii pe care trebuie sa le respecte în timpul
lucrului.

99. Instructajul introductiv general se va face în cadrul cabinetului de protectie si igiena a muncii, întocmindu-se
în acest scop o tematica de instruire în care vor fi tratate detaliat urmatoarele puncte:

a. importanta însusirii regulilor de tehnica a securitatii muncii în constructii-montaj;

b. importanta respectarii disciplinei în munca, a prevederilor regulamentului de organizare si functionare, a

codului muncii, a legislatiei si a altor reglementari referitoare la protectia si igiena muncii;

c. drepturi pe care le are personalul muncitor conform legilor în vigoare;

d. reguli de circulatie care trebuie respectate pe teritoriul santierelor, insistând asupra locurilor de trecere
pericu loase (treceri peste cai ferate, uzinale sau prin instalatii în functiune), de asemenea asupra folosirii numai
a cailor de acces amanajate;

e. respectarea semnelor conventionale si a placutelor avertizoare;

f. interzicerea stationarii sau a trecerii prin raza de actiune a macaralelor, podurilor rulante si a utilajelor
în functiune; pericolul pe care îl reprezinta fumatul sau existenta focului deschis în unele locuri;

g. pericolul pe care îl reprezinta fumatul sau existenta focului deschis în unele locuri;

h. reguli privind transportul si depozitarea materialelor, indicându-se limitele greutatilor admise;

i. reguli privind manipularea si depozitare a materialelor inflamabile, explozibile si toxice;

 j. necesitatea purtarii si folosirii corecte în timpul lucrului a echipamentului de protectie si de lucru
prevazut în normativul republican;

k. obligativitatea folosirii la locul de munca a dispozitivelor de tehnica a securitatii si interzicerea

improvizatiilor;

l. interdictia pentru muncitori de a lucra în alt loc de munca decât în acela în care a fost repartizat sa
lucreze; se interzic în mod deosebit interventiile la instalatiile electrice, lucrarile de sudura, manevrarea utilajelor
si ajutatul la repararea utilajelor;

m. interzicerea executarii de reparatii sau lucrari de întretinere a utilajelor în timpul functionarii lor
(ungere, curatire);

n. notiuni generale de electrosecuritate, ventilatie si iluminat;

o. interzicerea aglomerarii de materiale pe cai de acces, schele si platforme de lucru;

p. notiuni generale de igiena a muncii, insistându-se asupra igienei individuale;

q. acordarea primului ajutor în caz de accidentare si în mod deosebit în caz de electrocutare;

r. notiuni asupra modului de efectuare a respiratiei artificiale.

100. La terminarea instructajului general, muncitorii vor fi supusi unei verificari riguroase a cunostintelor
dobândite în timpul celor 8 ore de instruire, si numai daca se constata ca si-au însusit cunostintele
necesare se va completa fisa de instructaj cu datele prevazute în imprimat, apoi se va semna de catre
instructor si muncitorul instruit care va fi repartizat Ia locul de munca.

În cazul în care, la verificarea cunostintelor lor, se constata ca muncitorii nu sînt suficient de instruiti, se
repeta instructajul pîna la asimilarea cunostintelor necesare.

101. La prezentarea muncitorului la locul de munca, conducatorul acestuia (maistru, tehnician, inginer) va verifica
fisa de instructaj la rubrica „instructaj general”; daca fisa este corect întocmita, contine toate datele cerute de
aceasta rubrica si este semnata de catre persoana care a facut instructajul si de catre muncitorul instruit, se va
trece la efectuarea instructajului la locul de munca.

În cazul în care datele din rubrica „instructaj introductiv general”, lipsesc, sunt incomplete sau incorect
întocmite, conducatorul locului de munca va trimite muncitorul înapoi Ia cabinetul de protectie a muncii, cerând
printr-o nota scrisa completarea datelor care lipsesc.

102. Este strict interzisa admiterea muncitorilor la instructajul de la locul de munca, daca nu a fost efectuat
instructajul introductiv general, sau daca acesta nu a fost corect efectuat. Conducatorii locurilor de munca sînt
direct raspunzatori de încalcarea acestei prevederi.

103. Instructajul la locul de munca se face tuturor muncitorilor prevazuti la art. 95, mai putin persoanelor carora li
se permite accesul în unitate neînsotite.

104. Instructajul de la locul de munca se face de catre conducatotul acestuia, durata lui depinzând de
complexitatea si gradul de dificultate a lucrarilor ce urmeaza sa fie executate, dar nefiind mai mica de 8 ore.

105. Instructajul de la locul de munca se efectueaza pe baza regulilor de protectie si igiena a muncii si a
instructiunilor speciale elaborate pentru locul de munca la care va lucra muncitorul angajat.

106. Pentru instruirea muncitorilor la locul de munca se va întocmi o tematica incluzînd urmatoarele puncte:

a. cunostinte despre riscurile de accidentare si îmbolnavirile profesionale specifice meseriei si locului de

munca;

b. cunostinte despre mijloacele (dispozitivele) metodele de prevenire a accidentelor de munca si a

îmbolnavirilor profesionale specifice meseriei si locului de munca;

c. descrierea mijloacelor tehnice de protectie a muncii cu care este dotat locul de munca, obligativitatea
folosirii si pastrarii lor;
 d. descrierea echipamentului de protectie a muncii si de lucru specific meseriei, a mijloacelor individuale
de protectie si a modului corect de utilizare a lor, precum si obligativitatea folosirii acestora în timpul muncii;

e. organizarea ergonomica a locului de munca, pastrarea ordinei, curateniei si a disciplinei în timpul

lucrului;

f. corectitudinea executarii operatiunilor la principalele faze ale lucrarilor si ordinea executarii lor pentru
asigurarea deplinei securitati a muncitoriior în timpul procesului de munca, insistându-se asupra celor dificile si
periculoase si, în mod special, a celor executate la înaltime;

g. evidentierea zonelor cu risc de accidentare sau îmbolnaviri profesionale si indicarea metodelor de

prevenire a riscurilor existente;

h. obligativitatea folosirii cailor de acces amenajate, a pastrarii lor libere, interzicându-se depozitarea
materialelor pe aceste cai;

i. interdictia de a executa alte lucrari decât cele pentru care muncitorul este calificat si are instructajul
facut;

j. interdictia de a lucra cu scule defecte, improvizate, sau alte scule decât cele cu care este dotat locul
sau de munca si pentru care este instruit;

k. necesitatea verificarii sculelor, utilajelor si a mijloacelor de protectie înainte de începerea lucrului,

aratându-se pericolul pe care îl reprezinta pentru securitatea muncitorilor, a sculelor, utilajelor, a dispozitivelor de
protectie a muncii defecte;

l. modul de efectuare a transportului în interiorul santierului în conditii de securitate si mijloacele de

transport care pot fi utilizate;

m. folosirea instalatiilor electrice în conditii de deplina securitate si interdictia de a interveni la instalatii

electrice defecte pentru muncitorii de alta profesie decât cea de electrician de întretinere;

n. mijloace de prim ajutor în caz de accidentare, cu care este dotat punctul de lucru, locul unde sînt
amplasate acestea si accesul la ele;

o. reguli de lucru stabilite prin proiectele de executie, care

nu se gasesc în prezentul regulament.

107. Dupa terminarea timpului de instructaj la locul de munca, acesta fiind de minimum 8 ore, se va face
verificarea riguroasa a cunostintelor însusite de muncitori la acest instructaj, completându-se rubrica de fisa
prevazuta pentru aceasta instruire, si se va semna de catre persoana care a facut instructajul si de catre
persoana instruita.

În cazul în care muncitorul instruit nu a asimilat cunostintele necesare, instruirea se va repeta pâna la
însusirea completa a acestuia.

108. Dupa terminarea instructajului introductiv general si a instructajului la locul de munca, muncitorul va fi testat
de catre seful ierarhic al sefului punctului de lucru, care va semna fisa de instructaj la rubrica respectiva.

109. Este strict interzis ca un muncitor sa fie admis Ia lucru fara sa aiba efectuate instructajul introductiv general
si cel la locul de munca, precum si testarea cunostintelor de catre seful ierarhic al conducatorului locului de
munca.

110. Instructajul periodic în activitatea de constructii-montaj se face la locul de munca dupa 30 de zile de la
angajare si se repeta mereu la acest interval de timp.

Instructajul periodic se face înaintea începerii lucrului si are drept scop sa reaminteasca muncitorilor
regulile de protectie si igiena a muncii si sa fie discutate reguliIe de protectie a muncii care trebuie respectate la
lucrarile care urmeaza sa fie executate în perioada urmatoare.

111. Instructajul periodic se face în mod obligatoriu în urmatoarele cazuri:

 - când un muncitor a lipsit mai mult de 30 de zile de la lucru;

- când s-au modificat tehnologiile de lucru, s-au schimbat utilajele sau sculele;

- când muncitorul a fost mutat la alt loc de munca;

- când au aparut modificari ale regulilor de protectie a muncii;

- la revenirea muncitorilor din concediu pentru incapacitate temporara de munca, în urma unui accident
sau a unei boli.

112. Fisele de instructaj pentru protectia si igiena muncii se vor pastra de catre conducatorul locului de munca si
sînt valabile numai în unitatea care le-a întocmit.

113. Pentru vizitatori în grup ai santierului, pentru lucratori temporari sau zilieri, cât si pentru echipe de
proiectanti, se pot întocmi fise colective de instructaj conform formularului tipizat.

114. În functie de complexitatea lucrarilor si de gradul de periculozitate al lucrarilor se vor face instructaje
bilunare, saptamânale si chiar zilnice.

115. Înainte de începerea fiecarei zile de munca, se va face un mic instructaj privind lucrarile care urmeaza sa fie
executate, descriindu-se fazele de lucru, factorii de risc si masurile necesare de protectie a muncii.

Acest instructaj se va face de catre maistru, sau în cazul în care maistrul are mai multe lucrari care sînt
dispersate, el va fi înlocuit de seful de echipa la instruirea zilnica.

Fisele de instructaj pentru protectia muncii se vor completa fara corecturi în toate rubricile, si fara
omisiuni. Datele personale, semnaturile pentru instructajul introductiv general, instructajul la locul de munca si
testarea sefului ierarhic al conducatorului locului de munca trebuie sa fie pastrate si sa însoteasca fisele
completate pe toata durata activitatii în unitatea titularului.

116. Fisele de instructaj care nu contin semnaturile în original, duplicatele, copiile dupa fise sau fisele care au
mentiunea ss indescifrabil sunt lipsite de valabilitate.

117. La instructajul de protectie si igiena a muncii, în toate

fazele, nu se instruiesc mai mult de 20 de persoane odata si nu se instruiesc muncitori de profesii

diferite.

118. Este interzisa instruirea muncitorilor în stare de oboseala, bolnavi sau în stare de ebrietate.

119. Persoanele care, potrivit legii si regulamentului de protectie si igiena a muncii, au sarcina sa efectueze
instructajul de protectie a muncii, sunt obligate sa efectueze aceste instructaje cu foarte multa constiinciozitate si
cu respectarea prevederilor regulamentului prezent, fiind raspunzatoare, din punct de vedere legal, în cazul în
care se constata accidentarea unui muncitor care n-a fost instruit corespunzator regulamentului.

120. Instructajul zilnic se va face în urmatoarele conditii:

a. Înainte de începerea programului, conducatorul punctului de lucru va efectua în fiecare zi un instructaj

privind lucrarile care urmeaza a se executa în ziua respectiva. Se vor discuta tehnologiile de lucru, insistându-se
asupra fazelor de lucru periculoase, a dispozitivelor de protectie necesare si a mijloacelor de prevenire a
accidentelor de munca.

La acest instructaj vor participa sefii formatiilor de lucru si toti muncitorii prezenti.

b. Durata instructajului zilnic nu va fi mai mare de 15 minute, exceptie facând lucrarile foarte periculoase,
unde durata poate fi majorata pâna la stabilirea detaliata a procedeelor de lucru;

c. La lucrarile cu grad ridicat de periculozitate, la care,

potrivit regulamentului, trebuie sa acorde asistenta tehnica compartimentul de protectie a muncii, acesta
va participa si la instructajul zilnic si, împreuna cu maistru si seful formatiei, vor stabili metodologia de lucru si
procedeele de prevenire a accidentelor de munca.
 [top]

CAPITOLUL 10

Repartizarea personalului la locurile de munca

121. Toate procesele de munca vor fi conduse si supravegheate de persoane care au pregatirea profesionala
corespunzatoare functiei si care au fost numite în acest scop .

122. Repartizarea muncitorilor la locurile de munca se va face în functie de urmatoarele criterii:

a. calificarea profesionala pe care o impune gradul de tehnicitate a lucrarilor care li se încredinteaza;

b. conditiile în care se desfasoara munca, factorii de risc si îmbolnavirile profesionale;

c. aptitudinile pentru meserie, experienta, capacitatea fizica si psihica;

d. starea de sanatate, respectându-se cu strictete avizele medicale;

e. conditiile speciale de munca care trebuie asigurate femeilor si tinerilor.

123. La repartizarea persoanelor cu infirmitati se vor avea în vedere urmatoarele conditii:

a. recomandarea medicala privind capacitatea de munca, respectându-se cu strictete interdictiile stabilite

de medici;

b. nivelul la care a scazut capacitatea fizica sau psihica de munca prevazuta în certificatul medical de
stabilire a infirmitatii;

c. specificul locului de munca sa permita munca în echipa si posibilitatea ca persoanele cu infirmitati sa

poata fi supravegheate permanent;

d. exigentele cerute de locul de munca sau de meserie, astfel ca acestea sa nu poata cauza riscuri de
accidentare sau de îmbolnavire pentru persoanele infirme sau pentru cei care lucreaza împreuna cu ele în
echipa.

124. La locurile de munca cu potential ridicat de accidentare vor fi repartizati numai muncitorii cu înzestrare fizica
deosebita, aptitudini certe pentru meseria si lucrarea în executie, precum si multa experienta în munca.

125. La lucrarile care se executa la înaltime se vor repartiza numai muncitori care întrunesc conditiile de vârsta,
sanatate, calificare si experienta prevazute în prezentul regulament.

126. Tinerii sub 18 ani nu vor fi admisi sa lucreze în locuri de munca grele sau periculoase si nu li se vor
încredinta munci pe care sa le execute singuri, ci numai în cadrul unei echipe.

127. Femeile gravide vor fi repartizate la munci usoare, care sa nu le dauneze sanatatii si care sa asigure
întocmai cerintele starii fiziologice în care se afla, fiind interzisa repartizarea lor la munci care se executa în
poztie ghemuita sau în ghenunchi.

128. Este interzisa încadrarea în munca a tinerilor sub 16 ani. Tinerii între 16 si 18 ani vor fi admisi la angajare
numai cu consimtamântul scris al partilor sau al tutorilor si vor presta munci nepericuloase, potrivite cu
înzestrarea lor fizica, aptitudinile si cunostintele lor.

129. La repartizarea tinerilor sub 18 ani se vor avea în vedere urmatoarele interdictii:

a. repartizarea lor la munci grele, vatamatoare sau periculoase;

b. depasirea timpului normal de lucru de 8 ore;

c. lucrul în timpul noptii.

La repartizarea muncitorilor la lucru se vor respecta cu strictete toate prevederile si interdictiile prevazute în
prezentul regulament privind meseriile si operatiile care se executa în activitatea de constructii-montaj.

[top]

CAPITOLUL 11

Propaganda de protectie si igiena a muncii

130. Propaganda de protectie si igiena a muncii are drept scop sa formeze în constiinta muncitorilor convingerea
ca respectarea regulilor de protectie a muncii si comportamentului corect în timpul lucrului contribuie la
prevenirea accidentelor de munca si a îmbolnavirilor profesionale. Înlaturarea cauzelor care contribuie la
producerea accidentelor si îmbolnavirilor profesionale se poate face numai printr-o munca de educare
permanenta si intensa. 131. Mijloacele de propaganda trebuie sa corespunda scopului urmarit, textul si imaginile
trebuie sa fie sugestive si clare, sa aiba calitati instructive, astfel încât privindu-Ie, muncitorii sa înteleaga cum
trebuie sa lucreze pentru a se feri de accidente.

132. Propaganda de protectie si igiena a muncii se realizeaza prin urmatoarele mijloace:

a. cabinetul de protectie si igiena a muncii;

b. instructiuni scrise de protectie si igiena a muncii;

c. afise de protectie a muncii, placarde, placi avertizoare, panouri, caricaturi tematice de protectie a
muncii, schije,

semne conventionale de comanda;

d. filme, diafilme, diapozitive.

133. Conducatorul punctului de lucru va întocmi, în colaborare cu compartimentul de protectie a muncii,

instructiunile proprii de lucru, care vor fi aprobate de consiliul de administratie. Compartimentul de protectie si
igiena a muncii va pastra la cabinet un exemplar din aceste instructiuni.

134. Instructiunile proprii de protectie si igiena a muncii trebuie sa corespunda cu instructiunile de lucru si
tehnologiile de executie, detaliindu-le si explicându-le pe acestea, privind modul corect si nepericulos de
executie, astel încît sa fie prevenite accidentele si bolile profesionale.

135. Instructiunile proprii de protectie si igiena a muncii vor fi revizuite periodic, la cel mult 3 ani, si ori de câte ori
se schimba utilajele, se modifica tehnologiile de lucru, sau se fac modernizari.

136. Instructiunile de protectie a muncii trebuie sa fie formulate clar si concis pentru a fi usor memorate, iar
termenii în care sunt redactate trebuie sa fie cei folositi în tehnologiile de lucru.

137. Consiliile de administratie, împreuna cu compartimentul de protectie si igiena a muncii (sau persoana
însarcinata cu aceasta activitate), vor întocmi si afisa la toate locurile de munca (utilaje, instalatii, lucru la
înaltime, locuri periculoase, faze, operatii) instructiuni proprii cuprinzând urmatoarele prevederi:

a. reguli de protectie si igiena a muncii cu caracter general si reguli specifice locului de munca;

b. reguli suplimentare de protectie a muncii, necesare prevenirii accidentelor;

c. reguli de protectie si igiena a muncii privind întretinerea, interventiile si repararea utilajelor sau
instalatiilor;

d. reguli de protectie privind electrosecuritatea, specifice locului de munca (daca este cazul);

e. dispozitivele de protectie necesare, precum si modul lor de folosire;

f. echipamentul de protectie individual;

g. avertizarea asupra pericolelor care pot aparea în timpul lucrului;

 h. modul de a actiona al muncitorilor în caz de pericol;

i. masuri de prim ajutor care trebuie luate în diferite situatii;

138. Afisul se va folosi pentru a influenta comportamentul muncitorilor, având drept scop eliminarea comportarilor
periculoase care pot provoca accidente.

Pentru a fi eficace, afisul trebuie sa contina sfaturi concrete specifice locului de munca unde este
amplasat. Redactarea textelor trebuie facuta astfel:

- texte care contin indicatii;

- texte care contin interdictii;

- texte combinate (indicatii si interdictii);

- texte de prevenire a pericolului;

139. Placarda este un mijloc de propaganda care trebuie sa contina sfaturi scurte sau instructiuni privitoare la:
modul cum trebuie sa lucreze si sa se comporte muncitorii, îndeplinind în general rolul de a atrage atentia si a
avertiza despre un loc periculos.

140. Panoul va fi asezat într-un loc vizibil si va contine materiale documentare privind noutati în domeniul
protectiei muncii descrieri de accidente care au avut loc si masuri de prevenire.

141. Filmul va fi folosit ca mijloc de propaganda foarte eficace prin puterea de sugestie si patrundere. EI
stimuleaza dorinta de cunoastere si interesul muncitorilor, contribuind la aIegerea corecta a fenomenelor,
actiunilor sau a procedeelor de munca, justificând cerintele privitoare la securitatea muncii.

Folosit pentru reconstituirea accidentelor de munca, el creeaza emotii si sentimente puternice,

influentând atitudinea muncitorilor fata de pericolul pe care îl reprezinta nerespectarea regulilor de protectie a
muncii, precum si executie lucrarilor în conditii de insecuritate.

[top]

CAPITOLUL 12

REGULI DE IGIENA A MUNCll. ACORDAREA PRIMULUI AJUTO R.

Reguli de igiena a muncii privind efortul fizic

142. Muncitorii nu vor executa transporturi manuale si nu vor presta activitati permanente care necesita ridicari
de materiale a caror greutate depaseste valorile din tabelul de mai jos:

Distantele, pe care se executa transportul manual al greutatilor nu va depasi 60 m, diferenta de nivel va fi

de maximum 4 m pe schele sau scari, iar înaltimea maxima la care se pot ridica manual pe verticala sarcinile
admise fi de 1,5 m.

Greutati maxime admise de purtat sau de ridicat în raport grupele de vîrsta:

Femei Barbati
Grupa de vârsta Greutate Grupa de vârsta Greutate
Kg Kg
16-18 ani 5 16-18 ani 12
18-21 ani 8 18-21 ani 25
21-40 ani 12 21-45 ani 50
40-50 ani 10 45-55 ani 30
peste 50 ani 8 peste 55 ani 20
143. La încarcarea si descarcarea materialelor a caror greutate depaseste valoarea din tabel, sau în cazul în
care diferenta de nivel este mai mare de 4 m, se vor folosi utilaje sau se va lucra în echipa, astfel ca efortul
repartizat pe fiecare muncitor sa nu depaseasca Iimitele admise.

144. Când muncitorii lucreaza cu întreruperi, reprezentând mai mult de 65 % din programul de lucru, la ridicarea
sarcinilor nu se vor putea depasi urmatoarele greutati:

a. Ia adulti: femei - 20 kg, barbati - 50kg;

b. la adolescenti: fete - 12 kg, baieti - 20 kg.

Transportarea sarcinilor manual, pe plan înclinat, se va limita pentru barbati la 25 kg fara întreruperi si la
30 kg cu întreruperi, iar la femei 12 kg, lucrând cu întreruperi.

145. Transportarea greutatilor pe plan înclinat cu roaba sau caruciorul se va face în limitele tabelului urmator:

Mijloace de transport Greutatea în kg Înclinarea

terenului %°

femei barbati

- cu roaba, pe teren

consolidat sau pe 50 75 20 %°

scânduri....

- cu carucior având 3 100 130 10 %°

sau 4

roti, pe teren neted....

- cu carucior având 2 115 150 20 %°

roti,

pe teren neted

- cu carucior având roti, 60 80 10 %°

pe teren accidentat…

- cu vagonete, pe linie... 400 600 10 %°

- cu vagonete 600 800 10 %°

suspendate,

pe sine.....

146. Greutatile transportate, conform prevederilor acestui capitol se reduc cu 50 % pentru femeile gravide pâna
în luna a 5-a Este strict interzisa repartizarea femeilor gravide sa execute transporturi de sarcini care implica efort
fizic dupa luna a 5-a.

Acordarea primului ajutor în caz de accidentare

147. Agentii economici au obligatia sa organizeze posturi de prim ajutor si sa asigure cu truse sanitare locurile de
munca care prezinta pericole de accidentare sau de îmbolnavire profesionala.

148. Posturile si trusele de prim ajutor vor fi dotate cu materialele si medicamentele necesare, conform
baremurilor sanitare.
149. Persoanele care acorda primul ajutor vor fi instruite de personal medico-sanitar asupra modului si conditiilor
în care se acorda primul ajutor si a modului în care se transporta accidentatii la spital.

150. În posturile de prim ajutor se vor afisa regulile privind acordarea primului ajutor, numele persoanelor care
fac parte din echipa de prim ajutor si locul unde pot fi gasite. Mijloacele de asigurare a primului ajutor,
medicamentele, instrumentele si un caiet de evidenta a utilizarii acestor mijloace se vor pastra în trusele sanitare.

151. Postul de prim ajutor sau trusele sanitare vor fi date în grija unui salariat al unitatii, cu locul de munca
permanent, bine plasat, care va avea sarcina de serviciu de a urmari si completa postul sau trusa cu mijloacele
necesare.

152. Medicul la care este afiliata unitatea va controla modul de functionare a posturilor de prim ajutor, dotarea,
modul de utilizare a truselor si a medicamentelor si va da îndrumarile necesare, testând persoanele care acorda
primul ajutor asupra cunostintelor în domeniu.

Fracturi si luxatii

153. Se aseaza accidentatul astfel ca partea vatamata sa nu se miste în timpul transportului, pentru a nu se risca
transformarea fracturii într-o rana deschisa care ar putea proveni din taierea unei vene sau artere de catre vreun
segment de os ascutit, precum si pentru a atenua durerile în timpul transportului spre spItal.

Nu se va intervenii pentru îndepartarea luxatiei de catre muncitorul care acorda primul ajutor, aceasta obligatie
revenind medicului chirurg.

154. La fracturile craniene, provocate de lovituri la cap sau de caderea în cap, se vor aplica imediat comprese
reci.

Când se presupune ca s-a produs o fractura a coloane vertebrale, prin cadere de la înaltime sau alte
cauze accidentatul va fi ridicat de jos cu mare atentie, cu ajutorul unei scânduri introduse cu grija deosebita sub
corpul sau. În timpul acordarii primului ajutor în astfel de cazuri, este cu desavârsire interzisa îndoirea corpului
persoanei accidentate, deoarece în astfel de cazuri se poate sectiona maduva spinarii, fapt care provoaca
paralizia membrelor sau chiar moartea.

155. La fracturarea sau luxatia claviculei, se va pune sub brat un sul sau ghemotoc din vata sau cârpe, se va
bandaja bratul dupa ce va fi îndoit din cot în forma de unghi drept, cu bandajul aplicat dinspre partea vatamata
spre spate, apoi se va lega mâna de gît cu o legatura prinsa de antebrat sau cot si se va aplica o compresa rece
pe fractura sau luxatie.

156. La fractura sau luxatia oaselor bratelor se vor aplica atele (scândurele) pe ambele parti ale bratului fracturat,
apoi se va lega bratul de gât, la fel ca la fractura claviculei, dar fara a mai baga ghemotoace sub brat, si în acest
caz se vor aplica comprese reci pe partea vatamata.

157. La fracturarea oaselor palmei se va pune în palma putina vata, apoi se va bandaja pe o scândura Iata cât
palma mâinii, dupa care se vor aplica comprese reci.

158. La fracturi sau luxatii ale picioarelor se va imobiliza partea vatamata prin sprijinirea cu o scândura, un bat,
un carton gros etc, astfel ca un capat sa fie la subsuoara, iar celalalt pâna la talpa (sau glezna).

159. La fracturile de coaste se va bandaja strans pieptul sau se va strânge cu un prosop în timpul expiratiei.

160. La contuziile produse în regiunea abdominala, însotite de lesin, sau la contuziile pe alte parti ale corpului,
produse în cadere, va fi chemata imediat salvarea pentru transportarea accidentatului la spital, întrucât exista
pericolul unei rupturi de organ si al hemoragiei interne.

161. În cazul unui corp strain patruns sub piele sau sub unghii, acesta va fi extras întreg, iar locul va fi
dezinfectat cu tinctura de iod si bandajat.

162. În cazul unei întinderi sau luxatii a tendoanelor, se vor apIica cormprese reci, un bandaj strâns si repaus.

Raniri

163. În cazul ranirilor, este posibila infectarea cu microbi aflati pe pielea ranii, în aerul din mediul înconjurator, în
pamânt, mâinile salvatorului sau pe un pansament nesterilizat.
 Sunt în mod deosebit periculoase ranile acoperite cu pamânt, în astfel de cazuri fiind obligatoriu ca
unitatea sanitara la care se prezinta ranitul sa faca injectii antitetanos.

164. Pentru a se evita formarea puroiului la aplicarea pansamentului, se vor respecta urmatoarele reguli:

a. persoana care executa pansamentul trebuie sa se spele bine pe mâini cu sapun sau, daca sunt
conditii, sa-si unga degetele cu tinctura de iod, în aceste conditii evitând sa atinga rana cu degetul;

b. este interzisa spalarea ranilor cu apa sau cu orice medicament, de asemenea acoperirea ei cu prafuri
sau unsori;

c. nu este permisa curatirea ranii cu nisip sau pamânt;

d. nu este permisa înlaturarea de pe rana a cheagurilor;

e. pe rana se vor aplica numai pansamente sterilizate din trusa de prim ajutor.

165. Materialul pentru pansament va fi despachetat astfel, încât sa nu se atinga cu mîinile partea care urmeaza a
fi aplicata pe rana.

166. În cazul lipsei unor pansamente sterile, se va întrebuinta o batista curata, de preferinta caIcata proaspat,
sau o fâsie pânza curata.

Hemoragii

167. Hemoragiile pot fi venoase, arteriale sau capilare. Hemoragiile venoase se caracterizeaza prin curgere
continua de sânge rosu închis, iar cele arteriale prin curgere de sânge rosu clar, în jet sacadat.

168. La acordarea primului ajutor se va urmari oprirea imediata a hemoragiei, procedîndu-se astfel:

a. partea ranita va fi ridicata în sus;

b. rana care sîngereaza va fi acoperita cu pansamente sterile luate din pachet, facute ghemotoc si
presate usor pe rana, fara atingerea ranii cu degetele; deasupra se aplica un strat de pansamente sau vata si se
bandajeaza strâns. Acest pansament compresiv nu se aplica atunci când pe rana sînt corpuri straine (schije,
bucati de sticla, etc) sau când este vorba de o fractura cu fragmente de os în plaga;

c. daca hemoragia nu se opreste cu pansamentul com- presiv, se apasa vasele sanguine care
alimenteaza regiunea ranita, prin îndoirea extremitatiior la încheietura, de deasupra hemoragiei, legând
extremitatile, apoi se trimite urgent accidentatul la medic sau se aduce medicul.

169. Oprirea hemoragiei arteriale prin apasarea cu degetul a vasului sanguin pe osul apropiat, se face cu
eficacitate în urmatoarele cazuri.

a. hemoragiile de la gît si cap, apasând artera carotida la nivelul gâtului spre vertebre;

b. hemoragiile din palme si degete, masând artera humerala la încheietura bratului;

c. hemoragiile de la subsoara si de la umar, apasând asupra arterei de sub brat (artera axilara al carei
puls se simte batând subsuoara;

d. hemoragiile de pe obraz, buze, barbie, apasând artera faciala pe maxilarul inferior;

e. hemoragiile de la extremitatile inferioare, apasând arterele

femurale pe oasele bazinului la plica inghinala de la baza coapsei si a arterei poplitee, în spatiul din
spatele genunchiului;

Apasarea vasului sanguin pe osul respectiv trebuie sa fie facuta cu putere.

170. Oprirea hemoragiilor prin îndoirea extremitatilor inferioare se face apasând la încheieturi cu ajutorul unui
ghemotoc sau sul, din orice material, care se aseaza în cavitatea formata din îndoirea încheieturii situate mai sus
de rana, apoi îndoind încheietura pâna la refuz peste ghemotoc sau sul. În aceasta pozitie, piciorul sau mâna se
leaga de corp.

171. Când îndoirea încheieturii nu este posibila din cauza unor fracturi concomitente, pentru oprirea hemoragiilor
puternice se va proceda la legarea ranii cu un cordon de jur-împrejurul membrului respectiv, deasupra
hemoragiei.

Drept cordon poate fi întrebuintata orice tesatura elastica, un tub de cauciuc, o jartiera, o bretea.

Înainte de a se aplica cordonul, membrul respectiv va fi ridicat cît mai sus, iar cordonul va fi pus cît mai
aproape de umar sau sold. Locul unde se leaga cordonul va fi înfasurat în prealabil cu o tesatura moale.

172. Legatura facuta pentru a opri hemoragia nu poate fi mentinuta mai mult de 90 de minute, pentru a nu
produce moartea tesuturilor din cauza lipsei sîngelui. Accidentatul va fi, transportat imediat la spital, având fixat
pe haina un bilet indicând ora când a fost facuta legatura.

173. În cazul hemoragiei nazale, accidentatul va fi culcat sau asezat cu capul pe spate, i se va desface camasa
la gît, se vor pune prisnite cu apa rece, i se vor strînge narile cu degetele, apoi se va introduce în nas un tampon
de vata cu tifon steril, îmbibat cu apa oxigenata.

Electrocutari

174. În primul rând se scoate accidentatuI de sub actiunea curentului electric, deconectând instalatia care este în
contact cu accidentatul.

175. În cazul în care accidentatul este în contact cu instalatia electrica la înaltime si este posibil ca la întreruperea
curentului electric acesta sa cada, se vor lua masuri pentru prevenirea caderii.

176. Daca întreruperea curentului nu este posibila imediat, la curentul de joasa tensiune (sub 500 V) se va
actiona pentru scoaterea accidentatului, asigurând salvatorul cu echipament electroizolant la mîini si la picioare.

177. La curentul de înalta tensiune (peste 500 V), accidentatul nu va fi atins decât dupa întreruperea curentului
electric.

178. Dupa întreruperea curentului electric se procedeaza imediat la acordarea primului ajutor, care consta în
descheierea hainelor, încalzirea picioarelor si a corpului si începerea imediata a efectuarii respiratiei artificiale.

Sansele de revenire, ale accidentatului depind în totalitate de executarea în termenul cel mai scurt posibil
a respiratiei artificiale, orice secunda de întârziere în astfel de cazuri putând fi fatala .

179. Primul ajutor se acorda chiar la locul accidentului; transportarea accidentatului se va face numai când pe
locul respectiv pericolul de electrocutare continua sa ameninte pe accidentat si pe salvator, sau când exista alte
pericole (producerea de explozii sau intoxicatii). Respiratia artificiala se face tot timpul transportului fara
întrerupere, pâna la spital.

Arsuri

180. Arsurile pot fi provocate din diverse cauze ca: substante lichide si solide fierbinti, aburi, arc electric etc.

La acordarea primului ajutor în cazul arsurilor se procedeaza în urmatoarea ordine: se scoate cu grija
deosebita îmbracamintea, se panseaza locul arsurii cu comprese sterilizate sau pânza curata, arsura nu se
atinge cu mîinile si nu se unge cu alifii, uleiuri, vaselina sau cu alte solutii.

181. Sunt interzise urmatoarele interventii:

a. spargerea basiciior formate de arsuri;

b. înlaturarea eventualelor materiale lipite de rana;

c. smulgerea partilor de haine arse, lipite de corp;

La arsurile prvocate de arcul electric la ochi, se vor aplica prisnite cu acid boric.
182. Arsurile provocate de substante chimice (acide sau alcaline) se vor spala imediat cu apa multa sau într-un
curent repede de apa curgatoare.

Dupa spalare se va aplica o prisnita cu solutie de soda (2 % bicarbonat de sodiu) în cazul arsurilor cu
acizi, cu solutie slaba de otet sau acid boric (1,5 % acid boric) în cazul arsurilor cu alcaline.

Lesin, insolatie, soc caloric

183. În cazul aparitiei unei tendinte de lesin (ameteala, accese de voma, întunecarea vederii, lipsa de aer), sau
de lesin efectiv, accidentatul va fi culcat cu capul în jos si picioarele putin ridicate si i se va da sa miroasa o
solutie de amoniac. Se va stropi fata cu apa rece.

Când s-au produs insolatii sau soc caloric cu simptome de slabiciune sau dureri de cap, mers nesigur,
puls slabit, etc., accidentatul va fi scos imediat la aer si umbra, dezbracat, culcat, apoi va fi stropit cu apa rece pe
fata si piept. Daca este constient, i se va da apa sa bea. La întreruperea brusca a respiratiei, i se va face
respiratie artificiala.

Respiratia artificiala

Procedee de reanimare prin respiratie artificiala.

185. Reanimarea prin respiratie artificiala se practica în cazurile de accidentare prin electrocutare, cazurile de
asfixiere sau de înec.

Metoda respiratiei artificiale este singura procedura de salvare a accideritatilor care nu mai respira.
Succesul metodei depinde, de promptitudinea cu care se începe acordarea ajutorului, fiecare secunda fiind
hotarâtoare pentru prevenirea stopului cardiac. Dupa 5-10 secunde se produc leziuni foarte grave ale organelor
vitale, care fac imposibila supravietuirea.

Masajul extern al inimii se practica pentru salvarea accidentatilor a caror inima a încetat sa bata.

186. Metodele de efectuat respiratia artificiala sînt urmatoarele:

a. metoda gura la gura, sau gura la nas prin insuflarea aerului de la salvator la accidentat;

b. metoda cu aparate medicale de reanimare aflate în dotarea statiilor de salvare;

c. metode manuale de respiratie artificiala dupa procedeele: Schalffer, Sylvester, Sylvester-Brasch,

Helger-Nielson, Iny;

d. procedee complementare de reanimare prin inhalarea oxigenului.

187. Scopul respiratiei artificiale este de a suplini lipsa schimburilor gazoase în organism, cauzate de oprirea
respiratiei.

Metoda cea mai eficace consta în insuflarea aerului din plamânii salvatorului în plamânii accidentatului
prin respiratie gura la gura. Metoda este foarte avantajoasa si practica,datorita faptului ca nu necesita
echipament special pentru salvare, sau manevre obositoare.

Ordinea manevrelor este urmatoarea:

Accidentatul va fi culcat întins pe spate, cu fata în sus si se va controla daca sunt libere caile respiratorii.
În cazul în care caile respiratorii sînt blocate cu sînge, noroi, secretii sau corpuri straine, acestea vor fi
îndepartate.

Salvatorul se va aseza în genunchi lînga capul victimei si, cu mâna stânga bagata sub ceafa
accidentatului, îi va împinge capul pe spate. Prin aceasta manevra se elibereaza caile respiratorii astupate de
limba, care este cazuta în faringe, în cazul în care accidentatul si-a pierdut cunostinta.

Eliberarea aparatului respirator se mai poate realiza si procedând la împingerea mandibulei maxilarului
inferior înainte. Dupa efectuarea acestor pregatiri preliminarii, salvatorul va trage puternic aer în plamîni, apoi,
apasînd buzele sale pe ale victimei, îi va insufla aer în piept. Refularea aerului pe nasul victimei va fi împiedicata
prinzîndu-i narile ca într-un cleste cu doua degete de la mîna dreapta. În timpul insuflarii aerului, toracele victimei
va fi urmarit, pentru a se observa daca aerul a patruns în plamîni sau nu, controlându-se astfel eficacitatea
manevrelor. Dupa fiecare insuflare se Iasa gura si nasul accidentatului libere, evacuarea aerului producându-se
datorita elasticitatii toracelui si a plamâniior care îsi reiau pozitia normala.

Insuflarile se repeta la interval de 4-6 secunde, realizâdu-se astfel un ritm de 10-15 proceduri pe minut,
pîna la aparitia miscarilor respiratorii normale.

În cazurile în care accidentatul are gura înclestata, se va proceda la insuflari prin metoda gura la nas,
fixându-se buzele salvatorului pe narile victimei.

La accidentatii cu fracturi ale coastelor, sau cu leziuni ale organelor interne, aplicarea altor metode de
respiratie artificiala este periculoasa.

Masajul cardiac extern se practica pentru a se stimula revenirea batailor inimii, care si-a încetat
functionarea, ca urmare a unui accident prin electrocutare.

Metoda se realizeaza prin executarea unor compresiuni ritmice asupra inimii prin intermediul peretelui
toracic, procedându-se astfel:

- se culca accidentatul cu fata în sus, pe un plan tare, cu capul mai jos decât trunchiul;

- salvatorul îsi aseaza palmele suprapuse, localizând exact pozitia inimii în cutia toracica;

- se începe exercitarea de compresiuni ritmica cu palmele asupra toracelui, asigurându-se o apasare a

acestuia de 3-4 cm, într-un ritm de o apasare pe secunda. Procedând astfel, se imprima inimii compresiunea si
decompresiunea ritmica, suplinind contractia si decontractia muschiului inimii si mentinerea functiei de aspirare si
pompare a sângelui în reteaua sanguina, pâna când inima îsi reia bataile, reapare pulsul si se coloreaza
tegumentele si mucoasele. Bataile inimii se pot auzi punând urechea pe toracele accidentatului, apoi victima îsi
recapata cunostinta, pupilele reactionând la lumina, iar miscarile respiratorii îsi reiau functionarea spontan.

189. Stopul cardiac are drept urmare stopul respirator. În aceste cazuri, este necesar sa se execute concomitent
respiratia gura la gura si masajul cardiac extern.

Este bine ca atunci când este posibil, cele doua proceduri sa fie executate de doi salvatori, unul care va
face respiratia artificiala, iar altul masajul cardiac extern. Procedurile vor fi facute alternativ si ritmic, dupa patru
apasari pe torace se va face o insuflare cu aer. Când este un singur salvator, acesta va executa ritmic patru
apasari pe torace, apoi o insuflare puternica, pastrând acest ritm si folosind timpul necesar compresiilor pentru o
aspirare puternica a aerului, în vederea unei noi insuflari.

Pentru a favoriza ajungerea sângelui la nivelul inimii si al aerului, este necesar ca al doilea salvator (când
sînt doi) sa-i ridice picioarele victimei.

190. Procedurile de masaj cardiac si de respiratie artificiala se vor executa cu multa perseverenta, accidentatul
nu va fi abandonat cu usurinta, deoarece se pot pierde ultimele sanse de supravietuire.

În timpul executarii masajului cardiac se vor respecta cu strictete urmatoarele reguli, pentru a nu
compromite sansele de salvare:

a. se vor respecta ritmul corect si frecventa apasarilor;

b. apasarile nu vor fi brutale, deoarece se pot produce fracturi de coaste si leziuni ale organelor interne
(inima, ficat, plamâni);

Respiratia artificiala va fi executata dupa procedeul aratat în acest capitol, pîna la deplasarea
accidentatului la spital, unde se continua cu aparatura mecanica de reanimare.

Alte accidente

191. Corpurile straine patrunse în ochi vor fi eliminate printr-un curent de apa curata cu acid boric, turnata dintr-
un ceainic, sau cu ajutorul unei bucati de vata al unui tampon sau al unei comprese îmbibate în solutie de acid
boric 4 %.

Transportul ranitilor
192. La ridicarea si transportarea accidentatilor se vor lua masuri pentru a nu li se cauza acestora dureri, sau
zguduiri, precum si pentru a nu-i aseza într-o pozitie incomoda sau periculoasa.

193. Ridicarea accidentatului si asezarea lui pe targa, confectionata dintr-un material potrivit, se va face cu
atentie si coordonat, eventual dupa o comanda sau numaratoare. Operatorii stând pe acelasi genunchi si în
partea sanatoasa a corpului accidentatului, vor baga concomitent mâinile sub spate si sezut, astfel ca degetele
sa apese în partea cealalta.

194. Se recomanda ca accidentatul sa nu fie transportat la brancarda, ci aceasta sa fie împinsa sub corpul ridicat
de catre ceilalti oameni care acorda ajutorul.

195. În cazul fracturilor coloanei vertebrale sau a oaselor maxilarului inferior, daca brancarda este moale,
accidentatul va fi asezat cu fata în jos.

196. Transportul accidentatului cu brancarda pe loc plan se face cu picioarele înainte, la urcarea unei scari sau
pante, cu capul înainte. Brancarda va fi mentinuta tot timpul în pozitie orizontala.

197. Pentru a preveni clatinarea brancardei, persoanele care transporta accidentatul vor merge cu genunchii
putin îndoiti si nu vor ridica prea mult picioarele.

198. Coborârea accidentatului de pe brancarda se va face în acelasi mod ca si ridicarea lui pe brancarda.

199. La transportul cu brancarda pe distanta mai mare, purtatorii trebuie sa se ajute cu chingi legate de capetele
brancardei si trecute pe dupa gâtul lor.

[top]

CAPITOLUL 13

Riscurile profesionale în constructii

200. Toate locurile de munca, de asemenea toate meseriile, prin natura lor, implica un anumit risc de
accidentare sau îmbolnaviri profesionale, din cauza interventiilor imprudente sau riscante ale oamenilor.

Aceste riscuri profesionale trebuie cunoscute de muncitori si conducatorii proceselor de munca, la fel
cum trebuie cunoscute si mijloacele de combatere a lor.

201. Riscurile profesionale vor fi evidentiate pe faze de lucru în proiectele tehnologice, care vor contine
mijloacele de prevenire a lor, cum ar fi: dispozitive de protectie, metode de lucru, instructaj, recomandari
speciale.

202. Fabricantii de utilaje, de instalatii si de materale trebuie sa faca cunoscut prin cartea tehnica sau prin
instructiuni de utilizare, factorii de risc pe care îi implica folosirea produsului lor, precum si mijloacele de
combatere a acestor riscuri.

203. Prezentul regulament contine descrierea riscurilor posibile la urmatoarele lucrari:

- manipularea materialelor si a utilajelor de ridicat;

- repararea instalatiilor si a utilajelor;

- folosirea uneltelor de mîna;

Manipularea materialelor si utilajelor

204. Evitarea accidentelor de munca ce ar putea fi provocate în timpul destivuirii manuale a materialelor, se va
face respectându-se urmatoarele reguli:

a. înainte de începerea destivuirii se va verifica stabilitatea stivei;

b. desfacerea stivei se va face de sus în jos, pe rânduri complete, smulgerea materialelor din stiva sau
rasturnarea acesteia fiind interzisa.
205. Prevenirea accidentelor în timpul descarcarii si încarcarii din mijloace de transport, se va face respectându-
se urmatoarele reguli:

a. se vor folosi grinzi sau sine înclinate de dimensiuni care sa poata sustine sarcina manipulata;

b. grinzile sau sinele vor fi bine fixate la partea inferioara, iar la partea superioara nu vor depasi nivelul
platformei din care se descarca;

c. distanta dintre grinzi sau sine nu va fi mai mare de 1,5 m;

d. urcarea sau coborârea materialelor pe sine sau grinzi se va face concomitent cu doua frânghii sau
cabluri, sub comanda sefului formatiei de lucru;

e. este interzisa rostogolirea libera a materialelor, precum si descarcarea lor simultana pe acelasi plan
înclinat.

206. Accidentele posibile în timpul transportului manual al materialelor, pot fi evitate respectând urmatoarele
reguli:

a. se vor folosi unelte adecvate si rezistente pentru sustinerea greutatii;

b. Ia transportul sarcinii pe umar, muncitorii vor folosi acelasi umar, vor avea aceeasi înaltime si se vor
deplasa în pas cadentat;

207. Accidentele posibile în timpul stivuirii materialelor vor fi evitate respectându-se urmatoarele reguli:

a. stivele vor fi asigurate împotriva rasturnarii, sau a rostogolirii materialelor;

b. înaltimea stivei materialelor cu forme geometrice regulate, fara stâlpi de sustinere laterali, trebuie sa
fie de 1,5 m pe latura mica a bazei;

c. nu se vor stivui decât materialele care au aceleasi forme geometrice regulate;

d. materialele ambalate nu vor fi stivuite când ambalajele sînt deteriorate.

208. Accidentele care ar putea fi produse în timpul destivuirii cu mijloace mecanice de ridicat vor fi evitate,
respectându-se urmatoarele reguli:

a. destivuirea se va face numai de sus în jos;

b. este interzis sa se smulga profilurile din stiva;

c. se va verifica stabilitatea stivei înainte de formarea sarcinei;

d. seful de echipa va alege numai metode de lucru nepericuloase;

e. în cazul în care lipsesc intervalele pentru introdus sufa sau lantul, se va ridica cu macaraua un capat al
sarcinii, atât cât este necesar pentru a introduce un obiect, apoi se va repeta operatia la celalalt capat al stivei.

Manevrele se vor executa numai la semanalizarea legatorului de sarcina instruit si autorizat.

209. Accidentele în timpul transportarii sarcinilor pot fi evitate astfel:

a. înainte de a începe transportul, sarcina va fi ridicata pâna la înaltimea de 10 cm de sol sau de pe stiva,
pentru ca sufa sa fie întinsa si sa se echilibreze sarcina;

b. în cazul în care materialele din sarcina sunt prinse între cele din stiva, se vor desface fara a fi smulse
prin socuri;

c. legatorul de sarcina se va retrage din zona de manevra si va interveni numai dupa ce va semnaliza
macaragiul si când sarcina este în stare de repaus.
210. Accidentele în timpul transportului auto vor putea fi evitate, respectând urmatoarele reguli:

a. materialele nu vor fi rezemate de obloane, atunci când sunt transportate cu mijloace auto;

b. în spatele cabinei soferului va fi montat un scut de protectie, pentru a se evita accidentele în cazul
opririlor bruste;

c. în cazul materialelor lungi, acestea nu vor depasi cu mai mult de 1/3 lungimea platformei;

d. este interzis ca materialele lungi sa fie târâte, în cazul transportului auto;

e. greutatea materialelor transportate nu va depasi capacitatea de transport a autovehiculului

f. este interzis sa fie transportate persoane pe platforma autovehiculelor, atunci când se transporta
materiale care se pot deplasa în timpul mersului.

211. Accidentele care se pot produce în timpul descarcarii profilurilor din mijloacele de transport pot fi evitate
respectându-se urmatoarele reguli:

a. descarcarea se va face de regula cu mijloace mecanice de ridicat;

b. dupa formarea si legarea sarcinii, legatorul de sarcini

se va îndeparta de Iânga sarcina în afara razei de actiune a macaralei;

c. pentru legat sarcina se vor folosi numai sufe în buna stare, improvizatiile fiind interzise;

d. mijlocul de transport va fi asigurat împotriva deplasarii;

e. sarcinile lungi vor fi legate în doua locuri cât mai aproape de capete;

f. soferul sau alte persoane vor parasi cabina sau zona de manevra a macaralei;

212. Accidentele produse în timpul transportarii si asezarii sarcinii la locul destinat pot fi evitate, respectând
urmatoarele reguli:

a. sufele alese pentru ridicarea sarcinii vor fi confectionate de unitati autorizate, vor avea marcate sarcina
maxima admisa si data verificarii;

b. starea sufelor va fi verificata vizual;

c. pentru manevre va fi folosit codul de semnalizare;

d. dupa fixarea sufei si legarea în cârligul macaralei se verifica siguranta cârligului, apoi se leaga sarcina;

e. dupa fixare, sarcina se ridica 10 cm de la sol, pentru echilibrare si pentru înlaturarea materialelor care
au ramas în stiva, dupa aceea se deplaseaza sarcina la locul dorit, fara ca deplasarea sa se faca pe deasupra
oamenilor sau a utilajelor;

f. locul unde se aseaza sarcina este amenajat în prealabil, se pun suporturi daca este cazul, se verifica
stabilitatea sarcinii, apoi se dezleaga.

213. Accidentele provocate de caderea sarcinii din cârligul macaralei, ca urmare a ruperii sufei sau desprinderii
sarcinii,

pot fi prevenite respectând urmatoarele reguli:

a. cârligele macaralelor trebuie sa fie prevazute cu siguranta;

b. nu se va depasi sarcina admisa a macaralei;

c. sufele vor fi în buna stare, având marcata sarcina maxima pe placa de timbru;
 d. când nu se cunoaste greutatea sarcinii, este interzisa ridicarea;

e. se echilibreaza sarcina la 10 cm de sol, înainte de a fi deplasata;

f. sarcina nu va fi deplasata pe deasupra oamenilor si utilajelor.

214. Accidentele provocate de manevrarea incorecta a sarcinii vor fi prevenite respectând urmatoarele reguli:

a. sarcinile se deplaseaza atât pe verticala, cât si pe orizontala, lin si fara socuri;

b. se interzice cu desavârsire transportul sarcinilor cu cablurile în pozitie oblica;

c. materialele din stiva nu se vor smulge si nu se vor târâ pe jos;

d. sarcina se deplaseaza numai la comanda legatorului de sarcina, care va folosi codul de semnalizare;

e. nu sunt admise mai multe manevre simultan (ex: ridicare, translatie);

f. sarcina va fi dirijata cu o frânghie sau o bara lunga, si numai mergând în urma ei;

g. în timpul deplasarii sarcinii, macaragiul va folosi sem- nalizarea acustica;

h. când vizibilitatea este redusa, transmiterea comenzilor prin cod se va face de catre o a treia persoana,
plasata într-un loc din care poate sa observe sarcina si cârligul macaralei.

215. Accidentele provocate de existenta unor conditii necores- punzatoare (lumina, spatiu etc), vor fi prevenite
respectând urmatoarele reguli:

a. în depozite vor fi asigurate conditii de luminozitate corespunzatoare, fara umbre;

b. caile de acces vor fi în permanenta libere, depozitarea materialelor fiind interzisa; de asemenea se vor
amenaja locuri de refugiu;

c. zona de manevrare va fi luminata în permanenta, astfel ca macaragiul sa poata observa manevrele si

sa poata receptiona semnalizarea legatorilor de sarcina.

216. Accidentele provocate de aparitia unor defectiuni la macarale pot fi prevenite prin respectarea urmatoarelor
reguli:

a. în cazul defectarii macaralei, când sarcina ramâne suspendata, se va îngradi zona si se vor pune
placute avertizoare;

b. defectiunile macaralei vor fi remediate numai de catre mecanicii de întretinere, orice interventie a
persoanelor neautorizate fiind cu desavârsire interzisa;

c. macaraua va fi oprita numai în locuri stabilite, care vor fi comunicate sefului punctului de lucru;

d. este interzis sa se lucreze cu macaraua defecta.

Repararea instalatiilor si utilajelor

217. Pentru prevenirea accidentelor produse în timpul interventiei la utilaje sau instalatii si la repararea lor se vor
respecta urmatoarele reguli:

a. Ia reparatiile accidentale se va interveni numai dupa ce a fost informat maistrul care are în exploatare
utilajul si maistrul care coordoneaza reparatiile;

b. în cazul interventiilor la utilaje actionate electric, la reparatie va lua parte si electricianul de întretinere,
care va opri alimentarea cu energie electrica si va afisa pe tabloul de forta placuta avertizoare "Nu cuplati, se
lucreaza";

c. Ia demontarea si montarea pieselor grele se vor folosi instalatii de ridicat;

 d. metodele de lucru si masurile de prevedere vor fi stabilite de maistru si seful de echipa;

e. Ia lucrarile executate la înaltime se vor folosi schele sau platforme de lucru cu balustarde si se va
purta casca de protectie;

f. dupa terminarea reparatiei se va verifica instalatia de împamântare si legaturile electrice, iar cuplarea
la reteaua electrica se va face numai dupa asigurarea protectiei oamenilor care exploateaza utilajul sau
instalatia.

Folosirea uneltelor de mâna

218. Accidentele produse prin desprinderea unor aschii metafice de la daIti, ciocane si alte unelte, precum si din
materialul prelucrat, vor fi prevenite respectând urmatoarele reguli:

a. uneltele de mâna vor fi tratate termic, astfel încât la întrebuintare sa nu sara aschii metafice sau sa nu
se produca stirbiri sau fisuri;

b. uneltele de mâna vor fi controlate înainte de întrebuintare de catre muncitori, sefii de echipa si maistri.
Cele care prezinta defectiuni vor fi reparate daca mai este posibil, iar daca nu, vor fi înlocuite;

c. zona de lucru va fi împrejmuita cu paravane, pentru a nu accidenta persoanele care lucreaza în

apropiere.

219. Accidentele la ochi din cauza ruperii sculelor sau a aschiilor metalice rezultate din prelucrare vor fi prevenite
respectând urmatoarea regula:

- se vor proteja ochii cu ochelari de protectie la toate operatiile unde este posibil sa se desprinda aschii
sau particule metalice, deoarece viteza acestora este foarte mare.

220. Accidentele cauzate de ruperea cozilor la unelte sau alte defectiuni, precum si de desprinderea din scula,
vor fi prevenite respectând urmatoarele reguli:

a. cozile si mânerele uneltelor de mîna vor fi netede, bine fixate si de marime potrivita, ca sa permita o
prindere sigura si comoda. Cozile de lemn vor fi din esenta tare, cu fibre axiale drepte, fara noduri si crapaturi;

b. fixarea cozilor se va face cu pene metalice cores punzatoare, montate în diagonala.

221. Accidentele produse în timpul folosirii uneltelor actionate pneumatic (polizoare, perforatoare, masini de
gaurit) vor fi evitate astfel:

a. se vor utiliza ochelari de protectie;

b. toate uneltele actionate pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive sigure pentru fixarea sculei si cu dispozitive
care sa împidice functionarea lor necomandata. Înainte de a fi lasate din mâna, vor fi oprite;

c. pornirea se va face numai dupa ce se ia unealta în mîna;

d. dispozitivele de comanda pentru pornire si oprire vor fi mentinute în stare corespunzatoare.

222. Accidentele produse în timpul desprinderii furtunului pentru aer comprimat vor fi prevenite astfel:

a. fixarea furtunurilor pe racordul uneltei va fi asigurata cu coliere metalice;

b. se racordeaza furtunul la reteaua de aer comprimat, se monteaza scula, apoi se da drumul la aer;

c. polizoarele cu aer comprimat se Iasa din mâna numai dupa oprirea lor; pornirea lor se face dupa ce au
fost ridicate si tinute în mîna.

223. Accidentele produse prin electrocutare vor fi prevenite luîndu-se urmatoarele masuri:

a. Ia utilizarea sculelor de mâna actionate electric se vor folosi covorase electroizolante, manusi si cizme
electro- izolante;
 b. carcasa sculei va fi legata la pamînt cu conductor de cupru flexibil;

c. lampile portative se vor alimenta de la reteaua de 24 V, iar în cazul lucrului în medii foarte periculoase
cu temperatura peste 30°C si umiditate peste 0,79%, se va folosi pentru iluminat tensiunea de 12 V.

224. Accidentele provocate prin taiere cu scule ascutite vor fi prevenite astfel:

a. uneltele de mâna vor fi pastrate în lazi, rasteluri sau suporturi speciale sau dulapuri, asezate cu partea
netaioasa spre exterior, pentru a se evita înteparea sau taierea mâinilor;

b. uneltele ascutite sau taioase se vor purta în teaca sau tuburi de protectie. Este strict interzis a se purta
în buzunare, fara sistem de protectie.

225. Accidentele provocate de caderea sculelor de la înaltime vor fi prevenite astfel:

a. Ia lucrarile pe trepte, scari mobile, schele, tavane, platforme, la înaltime, muncitorii vor avea truse pentru
pastrat sculele, iar transportul lor se va face în genti rezistente;

b. urcarea pe scari verticale se va face fara scule, pentru ca ambele mâini sa fie libere; nu se vor purta
scule în buzunar.

226. Accidentele provocate de chei fixe la strângerea suruburilor vor fi prevenite astfel:

a. se vor întrebuinta numai chei calibrate si nu se vor utiliza prelungitoare la chei;

b. pentru strîngerea suruburilor la care este necesara o anumita forta de strîngere, se vor utiliza chei
dinamo- metrice.

227. Accidentele care pot fi cauzate de explozii la folosirea sculelor în medii explozive vor fi prevenite astfel:

a. în cazul lucrarilor executate în locuri cu concentratii de gaze inflamabile, se vor utiliza scule care nu
produc scântei (din bronz sau alama);

b. în situatia în care nu se cunoaste natura gazelor, lucrarea se începe numai cu încunostiintarea

conducatorului procesului de productie, dupa ce s-au luat în prealabil masuri corespunzatoare.

228. Arsurile provocate de lampa de benzina vor fi prevenite astfel:

a. lampa de benzina va fi verificata înainte de începerea lucrului;

b. rezervorul de benzina va fi umplut numai la 3/4 din capacitate;

c. dopul orificiului de alimentare va fi însurubat cel putin 4 spire, având garnitura corespunzatoare;

d. pentru reducerea presiunii, se interzice desurubarea capacului de alimentare si se va folosi numai supa
de siguranta;

e. se interzice alimentarea lampii de benzina cu arzator aprins sau încalzit si în apropierea surselor de foc
deschis.

[top]

CAPITOLUL 14

Mijloace individuale de protectie

Îmbracamintea de protectie

229. Masurile de protectie colectiva luate la locurile de munca vor fi completate (cu echipamente si materiale de
protectie individuale, care sunt prevazute în normative.
230. Folosirea echipamentului de protectie individuala se ia în considerare numai atunci când se constata ca este
imposibila, deficita sau insuficienta aplicarea masurilor de protectie colectiva.

231. Echipamentele individuale sunt destinate sa asigure protectia muncitorilor în conditii de munca sau mediu
care trebuie aduse la cunostinta si aplicate cu strictete.

232. Pe baza prevederilor Normativului cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie în
functie de conditiile de lucru, compartimentul de protectie a muncii va întocmi si supune spre aprobare Consiliului
de administratie lista echipamentului necesar unitatii.

233. Conducatorii locurilor de munca si sefii de echipa nu vor permite executarea lucrarilor înainte de a verifica
daca fiecare muncitor este dotat cu echipamentul de protectie si materialele de protectie necesare, precum si
daca muncitorii cunosc modul de utilizare corecta a acestora.

234. Agentii economici sunt obligati sa înlocuiasca imediat echipamentul de protectie deteriorat sau care nu mai
corespunde calitativ.

235. Muncitorii sînt obligati sa verifice înainte de începerea lucrului echipamentul de protectie si sa ceara
înlocuirea celui degradat, de asemenea sa cunoasca modul de utilizare corecta a echipamentului.

236. Îmbracamintea de protectie va fi aleasa în functie de conditiile de lucru, fiind utilizate acele echipamente
care asigura maximum de securitate a muncii si care asigura de asemenea confortul în timpul executiei.

237. În conditiile de lucru care prezinta un pericol de explozie sau de foc este interzisa purtarea la lucru a
materialelor confectionate din celuloid sau alte materiale inflamabile, de asemenea este interzisa utilizarea
îmbacamintii din fibre sintetice.

Centura de siguranta

238. Centura de siguranta se va utiliza în mod obligatoriu la locurile de munca unde exista pericolul de cadere de
la înaltime si numai pentru lucrarile la care nu se poate utiliza schela.

239. Înlocuirea schelei cu centura de siguranta este strict interzisa.

240. Înainte de utilizarea centurii de siguranta, se va verifica amanuntit starea cusaturilor, cordonul, partile
metalice, frânghia sau lantul si cârligele de siguranta. Se interzice utilizarea centurilor care prezinta urmatoarele
defectiuni:

a. Ia cordonul centurii: cusaturi deteriorate, taieturi, rosaturi, portiuni putrezite, ruperi ale fibrei, pete de
mucegai; se va verifica fiecare nit.

b. Ia partile metalice: rupturi, defectiuni de functionare a cârligului de siguranta, fisuri.

c. Ia frânghiile de siguranta: parti putrezite, mucegaite, rupte, arse, destramate, fise rupte, capete
despletite, lipsa de ocheti, rosaturi la ocheti. Se va verifica rezistenta la rupere.

241. Toate accesoriile si întariturile centurilor de siguranta trebuie sa suporte o greutate cel putin egala cu
rezistenta de rupere specificata pentru centura respectiva.

242. Înainte de utilizare, centura de siguranta si accesoriile sale vor fi verificate de purtator prin solicitarea
mecanica la propria greutate. Rezistenta centurilor trebuie sa fie suficienta pentru a suporta o tensiune brusca
rezultata din caderea unui lucrator de la înaltime.

243. Centurile de siguranta, pe lânga caracteristicile lor mecanice (rezistenta la uzura, la umiditate, la coroziune)
vor fi adaptate astfel, încât sa corespunda cât mai bine conditiilor de munca, oferind si comoditate în timpul
lucrului.

244. Diametrul funiei trebuie sa fie de 14-16 mm pentru cânepa, de 10-12 mm pentru nylon, de 8-9 mm pentru
cablu de otel.

245. Funiile din fibre sintetice au avantajul de a fi elastice (au alungirea de 30%), deci rezista la o cadere de la
înaltimi mari. Aceste funii amortizeaza socul dinamic al opririi corpului, când acesta ajunge la capatul cablului în
urma caderii, datorita caracteristicilor lor elastice.
Frânghiile din fibre sintetice nu absorb apa si sunt mai rezistente la coroziuni, dar este contraindicat sa fie lasate
în apropierea surselor de caldura, întrucât se deterioreaza la temperaturi de peste 60 oC.

246. Frânghiile din cânepa nu vor avea diametrul mai mic de 20 mm, deoarece acestea pierd adesea pîna la
50% din rezistenta datorita umiditatii.

247. La utilizarea centurilor de siguranta se va tine seama atât, de rezistenta centurii, cât si de rezistenta
frânghiei si de modul de prindere. Se va acorda toata atentia punctelor de care se prinde frânghia, pentru ca
acestea sa fie rezistente.

Alegerea punctelor de legare (sigur si bine plasate) constituie principala dificultate la utilizarea centurii de
siguranta. Sefii de echipa si maistrii vor supraveghea cu cea mai mare atentie aceasta operatie.

Casca de protectie

248. Datorita vulnerabilitatii capului si a urmarilor grave pe care le cauzeaza asupra sa caderile de obiecte si
ciocnirile întâmplatoare, casca de protectie este o componenta foarte importanta a echipamentului de protectie
pentru constructori.

249. Importanta castii de protectie este deosebita si datorita gradului de siguranta pe care îI confera casca de
protectie, pentru persoanele care o poarta permanent; acestea se împiedica mai putin de obiectele iesite în cale
decât celelalte si se deplaseaza mai sigur, idee sustinuta de specialisti în domeniul P.M.

250. Purtatul castii de protectie este obligatoriu pentru toate persoanele care lucreaza pe santiere de constructii,
precum si pentru persoanele care viziteaza ocazional santierele.

251. Casca de protectie trebuie sa fie prevazuta cu o captuseala (capastru) confetionata din tesatura textitla sau
dintr-un material plastic care trebuie sa se regleze dupa forma capului si care are rolul de a amortiza socul
obiectelor cazute de la înaltime sau al caderii muncitoriior de la înaltime. Sistemul de amortizare trebuie astfel
reglat, încât între el si fundul calotei sa ramâna o distanta de cel putin 3 cm.

252. Este cu desavârsire interzis sa se poarte casti de protectie fara captuseala de amortizare (capastru).

- Casca de protectie se poarta tot timpul legata sub barbie cu un snur sau o curea bine fixata.

- Casca de protectie se va verifica zilnic înainte de începerea Iucrului din punctul de vedere al integritatii
si al sitemului de amortizare. Daca se constata fisuri sau defectiuni la sistemul de amortizare, casca va fi scoasa
imediat din uz.

253. În anotimpurile friguroase sau în Iocurile de munca cu temperaturi scazute, casca de protectie se va purta
peste un capison confectionat din lâna.

254. Rostul castii de protectie trebuie sa fie foarte bine explicat la instructajul de protectie a muncii în toate fazele
de instruire si trebuie de asemenea foarte bine înteles de muncitori.

255. Constructorii vor face observatii la producatorii de casti de protectie asupra calitatii castilor.

Protectia ochilor

256. Sticlele sau materialele plastice transparente pentru lentilele sau vizierele de protectie vor avea urmatoarele
caracteristici:

a. vor avea rezistenta necesara scopului pentru care sunt întrebuintate;

b. nu vor avea dungi, bule de aer sau alte defecte;

c. calitatea optica va fi deosebita.

257. Ochelarii de protectie care se folosesc pentru sudura vor avea sticla mata.

258. Ochelarii de protectie care au fost întrebuintati de un lucrator vor fi sterilizati, iar partile care nu pot fi
sterilizate (cum este banda elastica) vor fi înlocuite.
259. Ochelarii de protectie si vizierele care nu sînt întrebuintate vor fi pastrate în ambalaje închise care sa le
protejeze împotriva vatamarilor mecanice si murdariei.

260. Ochelarii de protectie si vizierele pentru fata vor fi controlate la intervale regulate, toate partiie defecte vor fi
imediat remediate sau înlocuite.

Protectia auzului

261. La locurile de munca unde zgomotul depaseste nivelurile maxime admise, este obligatoriu sa fie cautate
solutii tehnice pentru reducerea acestuia.

În cazul în care nu se pot realiza masuri satisfacatoare de reducere a zgomotului, personalul expus va fi dotat
obligatoriu cu dispozitive de protectie a auzului, cum ar fi: dopuri din vata parafinata, antifoane interne, casti
antifoane.

262. În functie de conditiile de munca si cerintele fiziologice ale activitatii, vor fi alese dispozitivele de protectie a
auzului adecvate locului de munca.

263. Muncitorii care lucreaza în medii zgomotoase vor fi examinati medical la cel mult 12 luni de la utilizarea unui
dispozitiv de protectie a auzului, pentru a se verifica eficacitatea acestuia.

264. Când dispozitivele de protectie a auzului au fost întrebuintate, ele vor fi bine curatate si sterilizate înainte de
a fi acordate altor persoane.

Protectia respiratiei

265. Muncitorii care lucreaza în conditii de toxicitate vor fi dotati cu masti de protectie.

266. Alegerea echipamentului pentru protectia respiratiei se va face în functie de urmatoarele conditii:

a. Procesul de munca si conditiile de expunere;

b. Proprietatile fizice, chimice si toxice ale substantelor contra carora trebuie realizata protectia;

c. Natura sarcinilor de serviciu pe care le îndeplineste persoana care poarta echipamentul;

Masca de praf va fi aleasa în functie de marimea granulelor de praf din zona de lucru .

Protectia mâinilor si a bratelor

267. Când se aleg manusi pentru lucru, este necesar sa se tina seama de pericolele la care este expus
muncitorul care le poarta, precum si de necesitatea de miscare libera a degetelor.

268. Nu se vor folosi manusi pentru lucru la masini si aparate la care mâinile ar putea fi apucate de piesele în
miscare.

269. Manusile obisnuite, manusile cu un deget, palmarele, trebuie sa fie confectionate din materiale rezistente si,
când este cazul, sa fie prevazute cu întarituri speciale.

270. Manusile de protectie contra substantelor toxice, iritante sau infectioase trebuie sa îndeplineasca
urmatoarele conditii:

- sa acopere cât mai mult posibil antebratul;

- sa fie strâns fixate pe mâna la partea lor superioara;

- sa nu aiba nici o ruptura.

Când se rup datorita uzurii sau din alte cauze, vor fi imediat înlocuite.
271. Manusile folosite pentru manipularea sau lucrul cu materiale iritante sau corozive vor fi purtate cu manseta
introdusa sub mâneca hainei (care va fi strânsa peste manseta), astfel încât sa împiedice patrunderea
substantelor în interioru manusilor.

Protectia picioarelor

272. Jambierele de protectie trebuie sa fie astfel confectionate încât sa poata fi scoase rapid în caz de
necesitate.

273. Echipamentul pentru protectia picioarelor (cizme, bocanci) va fi ales în functie de conditiile de lucru si de
natura operatiilor executate.

274. Pantalonii de protectie si cizmele de protectie vor fi astfel confectionate, încât sa permita purtarea
pantalonilor peste cizme, spre a nu se permite patrunderea materialelor iritante sau toxice în cizme.

- se interzice îndoirea sau taierea carâmbilor la cizme, iar daca este necesar, se vor purta cizme scurte;

275. Cizmele electroizolante pentru interventii la instalatiile electrice vor fi încercate conform regulilor stabilite
pentru electrosecuritate, iar în caz ca sunt necorespunzatoare pentru interventii la instalatiile electrice, vor fi
inscriptionate pe partea exterioara a carâmbilor cu mentiunea "Numai pentru apa si noroi", daca nu mai au alte
defectiuni care sa le faca inutilizabile.

[top]

CAPITOLUL 15

Dispozitive de securitate a muncii

276. Tehnologiile de executie în constructii impun folosirea multor dispozitive de protectie datorita particularitatilor
acestei activitati cu un potential mare de accidentare.

Pentru prevenirea accidentelor de munca se vor folosi dispozitivele de protectie pe care proiectantii le vor
prevedea în proiectele tehnologice, precum si cele prezentate în, "Catalogul General al mijloacelor tehnice
necesare ramurii constructiilor" cap.5 - Mijloace de protectia muncii, editat periodic de IPC-SA Bucuresti.

277. Dispozitivele de securitate a muncii trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

a. Sa aiba o conceptie, de realizare simpla;

b. Sa fie adaptabile la diferite situatii;

c. Sa aiba greutate cât mai redusa;

d. Sa poata fi montate rapid;

e. Sa poata fi transportate si depozitate sub forma de elemente Iiniare sau plane;

f. Sa aiba durata de exploatare mare;

g. Sa poata fi întretinute usor.

278. Pentru prevenirea caderilor de la înaltime se vor folosi urmatoarele dispozitive:

a. Podete metalice cu parapete peste santurile adânci, pe directia de circulatie;

b. Parapete din teava sau otel beton pe conturul sapaturii;

c. Balustrade din teava sau otel beton la casa scarilor, la putul liftului, la balcoane, pe marginea
planseelor;

d. Acoperirea golurilor din plansee cu panouri bine fixate sau împrejmuirea lor cu balustrade tipizate;
 e. Împrejmuiri de protectie din materiale de constructie usoare (tuburi, scânduri, bare, plase).

[top]

CAPITOLUL 16

Lucrari executate pe timp friguros

Generalitati

279. Executarea lucrarilor de constructii si instalatii pe timp friguros, reclama luarea unor masuri suplimentare de
organizare, în scopul prevenirii accidentelor de munca sil îmbolnaviriior profesionale.

280. Proiectul de organizare a lucrarilor pe timp friguros va cuprinde, pe lînga prevederile organizatorice si
tehnologice, si pe cele specifice de protectie a muncii.

281. Perioada conventionala de timp friguros se, considera intervalul 15 noiembrie - 15 martie. Pentru santierele
situate la altitudini mai mari de 500 m, perioada conventionala de timp friguros va putea fi prelungita pe baza de
date statistice specifice locului unde se afla amplasat santierul, cât si pe baza aprobarii beneficiarului.

282. În vederea aplicarii masurilor de siguranta sau a metodelor specifice lucrarilor pe timp friguros, se considera
zile friguroase, zilele în care temperatura aerului exterior la ora 8,00, în aer liber, la umbra si înaltimea de 2 m de
la sol si depanare de cel putin 5 m de cladiri încalzite, coboara sub +5°C.

Zilele friguroase se iau în considerare numai la lucrarile la care, din motive obiective, nu au fost luate masuri de,
protectie corespunzatoare, care sa asigure la locurile de munca o temperatura de peste + 5°C.

283. În vederea executarii lucrarilor pe timp friguros, se vor lua din timp urmatoarele masuri pregatitoare;

a. Asigurarea posibilitatii de îndepartare a apelor de suprafata de lînga constructii, drumuri si în general

de pe teritoriul santierului, prin executarea de santuri de scurgere sau prin curatirea celor existente, prin gropi de
colectare, diguri de protectie, etc;

b. Executarea umpluturilor la fundatiile terminate, ame- najându-se pantele necesare pentru îndepartarea
apelor;

c. Pregatirea cailor de transport din interiorul santierului pentru asigurarea circulatiei pe timp ploios;

d. Curatirea santierului de resturi de materiale;

e. Izolarea conductelor (apa, abur) existente si montarea de robinete de golire la punctele joase ale
retelelor;

f. Pregatirea utiliajelor necesare pentru lucrarile pe timp friguros, repararea si adapostirea lor;

g. Amenajarea centralelor de betoane si mortaruri în vederea functionarii pe timp friguros. Montarea

instalatiilor pentru încalzirea apei si agregatelor. Aceste amenajari se vor realiza numai la instalatiile la care se
vor prepara batoane si pe timp friguros;

h. Amenajarea sau revizuirea constructiilor provizorii ce urmeaza a fi folosita în perioada de timp friguros
(baracamente de cazare, social-culturale, administrative, ateliere, etc.); proiectarea si executarea constructiilor si
instalatiilor necesare, cu respectarea dispozitiilor legale prevazute în normative:

i. Amenajarea cutiilor de protectie a tablourilor electrice de distributie (închidere ermetica) pentru ca sa

nu poata patrunde apa sau zapada;

j. Curatirea de zapada si presararea cu nisip sau zgura a cailor de circulatie, a planurilor înclinate,
scarilor si podinelor de lucru;

k. În timpul executiei lucrarilor se vor lua masurile de prevenire si combatere a incendiilor, prevazute în
prescriptiile în vigoare privind paza contra incendiilor, cerute de conditiie lucrului pe timp friguros;
 l. Se va organiza un control riguros al focurilor, în special în timpul noptii;

m. Se vor instrui paznicii de noapte asupra masurilor imediate de alarma si localizarea în caz de
incendiu;

n. Personalul muncitor al santierului va fi instruit în vederea respectarii conditiilor de lucru, a aplicarii

metodelor speciale si a masurilor de tehnica a securitatii pe timp friguros;

o. În timp de înghet se vor lua masuri pentru golirea de apa a masinilor si utilajelor de constructii, pe
timpul cât acestea nu functioneaza, precum si a conductelor de apa neîngropate (când nu sunt folosite) si se va
organiza un sistem de control pentru respectarea acestei dispozitii.

284. La executarea lucrarilor de terasamente se vor avea în vedere masuri de protectie care sa asigure la locurile
de lucru o temperatura egala sau mai mare de + 5°C.

285. La executarea lucrarilor de constructii pe timp de iarna se vor lua masuri organizatorice astfel:

a. Daca lucrul se executa în baraci închise, pentru a nu se da posibilitatea producerii de accidente, din
cauza lipsei de spatiu, locurile de circulatie (caile de acces), vor fi marcate distinct cu dungi de var;

b. Încalzirea se va face cu abur, apa calda, aer cald, prin conducte adaptate în acest sens;

c. În cazul încalzirii cu sobe, acestea vor fi asigurate contra incendiilor;

d. Încalzirea sobelor cu carbuni este permisa numai în cazul când sobele sunt construite pentru arderea
acestui combustibil (spre a se evita producerea de gaze în încaperile de lucru);

e. Nu se vor lasa focuri nesupravegheate;

f. Locurile de munca si cele de circulatie vor fi luminate corespunzator spre a nu se produce accidente;

g. lluminatul de paza, precum si cel de siguranta se va face în conformitate cu regulamentul de paza

contra incendiilor.

286. La începutul perioadelor de dezghet se vor tine sub supraveghere terasamentele, caile de rulare ale
macaralelor, precum si schelele si esafoadele la care stabilitatea ar putea fi afectata de tasari.

Circulatia pe gheata râurilor, lacurilor, etc. este interzisa.

Daca este necesar sa se execute lucrari pe gheata sau sub gheata, se vor lua masuri speciale.

Sapaturi

287. Executarea sapaturilor pe timp friguros se poate face în terenuri pentru care nu s-au luat masuri de protectie
contra înghetului, în terenuri încheiate sau în terenuri dezghetate artificial.

Nu se recomanda folosirea metodei de lucru prin hidromecanizare la lucrarile de terasamente, pe timp

friguros.

Când se executa sapaturi în terenuri înghetate, afânarea manuala a terenului este admisa numai la
lucrari de volum redus si în terenuri înghetate, la adâncimi mici.

a. Lucrarile în terenul înghetat se vor executa cu atentie, dislocându-se blocuri de marimi potrivite, pentru
a nu pune în pericol siguranta personalului muncitor. Nu este admisa saparea sub taluz a terenului dezghetat si
dislocarea ulterioara a stratului înghetat de deasupra;

b. Nu se recomanda folosirea excavatoarelor cu capacitatea cupei sub 0,5 mc si nici a screperelor sau
buldozerelor la lucrarile de terasamente în terenuri înghetate;

c. Afânarea cu ajutorul explozivilor a terenurilor înghetate se va aplica numai în cazuri exceptionale, la

lucrari de volum mare (peste 2000 mc), pentru terenuri înghetate pe o adâncime de 0,4m si daca în apropiere nu
se afla constructii care ar putea suferi din cauza exploziilor.
 Aceasta metoda se va executa pe baza de proiect, întocmit în colaborare cu specialistii.

d. La lucrarile de afânare cu explozivi se va folosi numai personal muncitor de specialitate si se vor

executa dispozitiile în vigoare privind depozitarea si manipularea explozivilor si executarea operatiilor de lucru cu
explozivi, dându-se o atentie deosebita masurilor de siguranta la manipularea explozivilor.

Lucrarile de afânare cu explozivi nu se vor desfasura decât dupa prealabila instruire a personalului
muncit, de toate categoriile, care ia parte la aceste lucrari, dupa verificarea amanuntita daca, fiecare si-a însusit
cunostintele si deprinderile necesare îndeplinirii corecte a sarcinilor ce-i revin.

Betoane

288. La prepararea si turnarea betonului pe timp friguros se vor lua urmatoarele masuri:

a. se interzice încalzirea apei cu ajutorul aburului viu. Aceasta se va încalzi numai în rezervoare
prevazute cu capace si tevi de preaplin si aerisire.

b. ventilele conductelor de abur pentru încalzirea apei, agregatelor sau betonului, vor fi amplasate în
locuri usor accesibile, pentru a se putea efectua oprirea usoara a aburului.

c. în cazul utilizarii aburului drept agent încalzitor se va lua masuri pentru prevenirea accidentelor
personalului muncitor prin contact direct cu aburul sau prin atingerea conductelor si a altor elemente neizolate.

d. se interzice utilizarea încalzirii cu cosuri cu carbune cu gaze, fara sa se fi luat în prealabil masuri de
ventilare corespunzatoare a spatiului de lucru.

e. se interzice folosirea focului cu flacara libera, precum si aprinderea focurilor cu petrol, benzina sau alte
lichide usor inflamabile.

f. în cazul în care se utilizeaza încalzirea electrica a betonului, capetele libere ale armaturilor betonului
armat vor fi legate la pamânt si semnalizate prin indicatoare de avertizare.

g. se interzice udarea betonului încalzit cu curent electric fara a se întrerupe curentul electric.

h. personalul muncitor care lucreaza în apropierea sectoarelor încalzite electric va fi atentionat privind
pericolul de electrocutare, prin placi avertizoare.

i. Ia încalzirea cu curent electric a betonului se vor lua masuri în anotimpurile umede si la dezghet ca
tensiunea curentului sa nu depaseasca 110 V;

j. personalul muncitor ce lucreaza la încalzirea betonului cu curent electric va fi dotat cu manusi si cizme
electroizolante, când tensiunea curentului electric depa- seste 40 V;

k. sectoarele încalzite cu curent electric vor fi obligatoriu împrejmuite, prevazute cu indicatoare de

avertizare privind pericolul electrocutarii, iar în timpul noptii bine iluminate;

Distanta dintre împrejmuire si sectorul încalzit electric trebuie sa asigure securitatea împotriva
electrocutarii.

289. La executarea lucrarilor de beton si beton armat se vor avea în vedere urmatoarele masuri:

a. în cazul când pe cofraje sau armaturi exista zapada sau gheata, acestea vor trebui îndepartate. Daca
dezghetarea se face cu abur sau apa fierbinte, betonul va trebui turnat imediat, pentru ca sa nu se formeze din
nou pojghita de gheata;

b. pentru accelerarea întaririi betonului, se poate folosi, ca accelerator de întarire, clorura de calciu,
conform prescriptiilor în vigoare;

c. Ia prepararea si utilizarea adaosurilor chimice pot fi admise numai persoane verificate din punct de
vedere medical si care au cel putin 18 ani;

d. persoanele care prepara si utilizeaza solutiile clorurate vor fi prevazute cu îmbracaminte de protectie
în buna stare si cu mijloace individuale de protectie conform normativului republican;
 e. încaperile care servesc la pastrareea clorurii de var si la prepararea apei clorurate vor fi întretinute în
stare de curatenie;

f. este interzisa pastrarea materialelor explozibile si in-flamabile, a lubrefiantilor, a pieselor metalice si a

recipientelor cu gaze comprimate, ca si a alimentelor în aceeasi încapere cu clorura de var.

290. Decofrarea constructiilor executate pe timp friguros se poate face când betonul pus în opera a atins
rezistentele specificate în normativele în vigoare.

Zidarii si tencuieli

291. La executarea lucrarilor de zidarie se vor avea în vedere urmttoarele mtsuri:

a. nu se vor întrebuinta mortaruri de var simplu si nisip deoarece, daca îngheata înainte de terminarea prizei,
aceste mortaruri se farâmiteaza la dezghetare;

b. pe timp friguros nu se admite stropirea caramizilor cu apa, care ar putea îngheta pe suprafata caramizilor;

c. executarea zidariei pe timp friguros trebuie sa fie deosebit de îngrijita, respectându-se legaturile,
orizontalitatea, uniformitatea si grosimea rosturilor, verticalitatea, etc., deoarece aceasta contribuie la stabilitatea
zidariei în perioada dezghetului;

292. La executarea tencuielilor se vor respecta urmatoarele masuri:

a. se interzice executarea lucrarilor de tencuieli cu folosirea solutiilor clorurate în interiorul încaperilor, cu exceptia
tencuirii niselor pentru radiatoare, care se va face cu usile deschise;

b. se interzice aplicarea tencuielilor pe zidaria acoperita cu gheata;

c. se interzice executarea lucrarilor de tencuieli cu mortaruri obisnuite, când temperatura scade sub +5°C;

d. la uscarea artificiala a tencuielilor se vor lua masuri de aerisire a gazelor emise de cosurile de cocs; se
interzice uscarea tencuielilor cu ajutorul gratarelor de mangan;

e. sobele si burlanele din tabla vor fi împrejmuite sau izolate cu panouri de metal termoizolant (azbest) în locurile
pe unde se poate apropia personalul muncitor;

f. încalzitul cu carbuni este permis numai cu sobe special construite pentru combustibilul respectiv si fara
degajari de gaze;

g. la încalzirea spatiilor cu alte surse de caldura sau cu alti combustibili aprobati pentru utilizare, se vor respecta
toate masurile de protectie a muncii specifice acestora.

Învelitori

293. La executarea învelitorilor se vor avea în vedere urmatoarele masuri:

a. pe timp de ploaie, ceata densa, vânt puternic, ploaie torentiala sau ninsoare, lucrarile se vor întrerupe,
indiferent de temperatura aerului;

b. curatenia de zapada si gheata a acoperisurilor se va face fara a periclita pe cei care lucreaza în apropiere;

c. tigla, placile plane si foile ondulate de azbociment vor fi curatate de zapada si gheata, înainte de punerea lor în
opera;

Finisaje

294. La lucrarile de zugraveli si vopsitorii se vor urmarii urmatoarele masuri:

a. executarea lucrarilor de spoieli, zugraveli si vopsitorii este permisa pe timp friguros si cu materiale
obisnuite numai în încaperi încalzite, având temperatura de cel putin + 5°C;
 b. executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii interioare cu produse pe baza de polimeri sintetici, se va
face la temperatura de minimum + 5°C;

c. este interzisa încalzirea uleiurilor, lacurilor, vopselelor de ulei si a solventilor direct la flacara pentru a
se evita aprinderea lor; încalzirea lor se va face în apa calda sau prin depozitare îndelungata în încaperi încalzite.

295. La lucrarile de montare a geamurilor se vor urmarii urmatoarele masuri:

a. încaperile sa fie încalzite;

b. cercevelele sa fie curatate de zapada si gheata;

c. montarea geamurilor în aer liber la temperaturi negative se admite în mod exceptional numai la
luminatoare la ferestre fixe, când cercevelele lor nu pot fi demontate si aduse într-o încpere încalzita.

Functionarea utilajelor de constructii

296. Pregatirea utilajelor de constructii pentru lucrul în timp friguros, se efectueaza fie cu ocazia unei întretineri
periodice, fie în cadrul unei revizii tehnice special destinate acestui scop.

297. Se interzice efectuarea lucrului cu utilaje de terasamente pe senile în terenuri accidentate si cu aderenta
scazuta din cauza înghetului, pe rampe mai mari de 25° si, pante mai mari de 30°, fara a se lua masuri speciale
montare a pintenilor antiderapanti la senile (pentru evitarea deraparii laterale).

298. Se vor îndeparta depunerile de zapada, de gheata si noroi înghetat de pe calea de rulare a macaralelor,
pentru a se evita patinarea rotilor motoare ale acestor utilaje în timpul deplasarii.

299. În cazul functionarii transportoarelor cu banda pe timp iarna, în afara cladirilor se va proceda la curatirea
periodica de zapada si gheata a benzilor de cauciuc.

300. Pe timp de ceata, ninsoare sau alte cauze de vizibilitate redusa, se va suspenda lucrul cu orice tip de
macarale.

301. Se interzice lucrul cu macarale de orice tip (pe pneuri, senile, macarale turn, etc) daca forta vântului
depaseste cea corespunzatoare vitezei de 11 m/sec).

302. Trecerea la exploatarea de iarna (pe timp friguros) a utilajelor de constructii va fi precedata de întocmirea
catre conducerile unitatilor detinatoare de utilaje de constructii, a unui program care va cuprinde:

a. instruirea personalului muncitor de deservire a utilajelor de constructie pentru exploatarea acestora pe

timp friguros;

b. pregatirea utilajelor de constructii în vederea exploatarii lor pe timp friguros;

c. organizarea aprovizionarii unitatilor cu materialele ne cesare (combustibili, uleiuri, materiale

termoizolante), precum si cu mijloace specifice în vederea exploatarii utilajelor pe timp friguros (procurarea si
pregatirea mijloacelor pentru asigurarea pornirii motoarelor pe timp friguros, amenajarea surselor de apa calda,
de abur si de aer cald pentru pornirea motoarelor), amenajarea platformelor pentru depozitarea si parcarea
utilajelor pe timp friguros;

d. procurarea utilajelor, instalatiilor si dispozitivelor pentru aplicarea metodelor speciale de lucru

(derocarea sau dezghetarea terenului înghetat, lucrari de afânare a terenului, lucrari de curatire a terenului de
zapada sau gheata);

303. Din lucrarile de organizare de santier se vor prevedea urmatoarele dotari:

a. ateliere pentru revizii si executarea lucrarilor de amena- jare a utilajelor pentru lucrul pe timp friguros;

b. încaperi încalzite pentru depozitarea uleiurilor;

c. încaperi pentru depozitarea carburantilor;

d. baraci amenajate pentru depozitarea pieselor ce se demonteaza de pe utilaje.

304. Unitatile de mecanizare a lucrarilor de constructii se vor dota cu urmatoarele dispozitive:

a. carucioare cu macara pentru transportul bateriilor de acumulatoare;

b. truse pentru masuratori la instalatiile hidraulice de actionare;

305. Pentru îmbunatatirea conditiilor de munca a mecanicilor deserventi se vor lua umatoarele masuri:

a. închiderea cabinei mecanicului deservent prin repararea si etansarea usilor, ferestrelor, parbrizului,
precum si repararea podinei si acoperisului;

b. amenajarea unui calorifer în interiorul cabinei;

c. încalzirea geamurilor cu ajutorul unui curent de aer cald sau a unui încalzitor electric de parbriz);

d. înzestrarea utilajelor de constructii autopropulsate echipamente pentru timp de iarna ca: lopata,
târnacop cric de 5-10 tf, cablu de remorcare, talpi de lem saculet de nisip, etc.

306. Pe timp de iarna se vor respecta prescriptiile de securitate si protectie a muncii indicate si instructiunile de
exploat si tntretinere a utilajelor, printre care:

a. circulatia cu viteze reduse pe drumurile alunecoase si acoperite cu zapada si respectarea distantei

între vehicule;

b. distanta de frânare pentru oprire va creste de 2-3 mai mult pe drumurile alunecoase acoperite cu
mâzga, zapada sau polei;

c. pe timp de ceata si ninsoare, utilajele autopropulsate vor circula cu viteza sub 20 km/ora, dându-se
frecvent semnale sonore, având luminile aprinse, inclusiv farul ceata;

d. iluminarea locului de lucru cu mijloace proprii ale utilajul de constructii (faruri) sau cu instalatii fixe
(reflectoare);

e. în timpul circulatiei utilajelor autopropulsate, pe pneuri, pe drum alunecos, nu se admite executarea de

vitraje bruste, marirea sau micsorarea brusca a vitezei utilajului sau frânarea brusca;

f. circulatia utilajelor autopropulsate pe pneuri pe drumuri alunecoase, în panta sau rampa, se va face cu
mare atentie. Se recomanda mersul cu viteza I sau a II-a, distanta dintre aceste utilaje trebuind sa fie cea
prevazuta în regulamentele de circulatie a autovehiculelor;

g. evitarea opririi si stationarii utilajelor de constructii pante sau rampe;

h. pe timp de ninsoare se interzice circulatia autopropulsate fara stergator de parbriz.

[top]

CAPITOLUL 17

Încarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor

Generalitati

307. Lucrarile de încarcare si descarcare a materialelor de constructii se vor executa, pe cât posibil, numai în
locuri special amenajate si nepericuloase pentru muncitori.

Pe santiere, terenurile destinate temporar în acest scop, vor fi nivelate si dotate cu instalatiile prevazute în
proiectul de organizare a lucrarilor.

308. Drumurile de acces la fronturile de încarcare-descarcare trebuie sa fie în buna stare de circulatie, libere de
orice obstacole, bine iluminate, iar pe timp de iarna, curatate de zapada sau gheata si presarate cu materiale
antiderapante (nisip, cenusa, zgura etc).
309. Operatiunile de încarcare-descarcare se vor executa numai sub conducerea unui responsabil al lucrarilor,
bine instruit pentru acest scop si bun cunoscator al masurilor de tehnica a securitatii muncii.

La operatiile manuale de încarcare-descarcare si transport se vor folosi angajati care întrunesc conditiile stabilite
prin legile în vigoare.

310. Responsabilul lucrarilor de încarcare si descarcare a materialelor este obligat sa dea muncitorilor
instructiunile necesare asupra metodelor de lucru, pentru ca operatiunile de încarcare- descarcare sa se execute
în perfecta securitate. De asemenea, este obligat sa puna la dispozitia acestora utilajele si dispozitivele
corespunzatoare acestor operatiuni.

311. Alegerea mijloacelor ajutatoare pentru operatiile de încarcare, descarcare si transport (unelte, targi,
carucioare etc.) se va face în functie de felul si greutatea materialului ca se manipuleaza, de natura terenului, a
caii de comunicatie si a conditiilor de transport.

312. Podetele orizontale sau înclinate, destinate circulatiei operatiunilor de transport manual, vor fi rezistente,
astfel încât sa nu se arcuiasca vizibil sub greutatea sarcinii. Ele vor fi nealunecoase si prevazute cu dispozitive
de prindere si fixare sigure, pentru evitarea deplasarii lor în timp lucrului. Panta podetelor înclinate va fi de
maximum 20 iar Iatimea minima de 1 m (pentru circulatia într- un singur sens). Podetele orizontale sau înclinate,
situate la înaltimi mai mari de 0,5 m vor fi prevazute cu balustrade înalte de 1 m, care vor avea o legatura
intermediara si o bordura continua înalta de 100 mm.

313. În cazul când operatiile de încarcare sau descarcare executa manual, fara mijloace ajutatoare (roabe,
carucioare, etc) podetele înclinate vor fi prevazute cu sipci transversale fixate la o distanta de 300-400 mm între
ele sau cu alte mijloace care sa împiedice alunecarea angajatilor.

Lucrarile de încarcare si descarcare a materialelor de constructii trebuie în general executate cu mijloace

mecanice (macarale, autoîncarcatoare etc.), precum si cu ajutor mijloacelor de mica mecanizare (scripeti,
palane, macarale diferentiale).

Este interzis transportul cu bratele al greutatilor mai mari de 50 kg de catre un muncitor.

Pentru încarcarile si descarcarile greutatilor mai mari de 50 kg, precum si pentru cazurile când înaltimea de
ridicare este mai mare de 3 m este obligatoriu a se lucra mecanizat.

314. Adultii de ambele sexe si adolescentii nu vor efectua transporturi manuale si munci (în activitati permanente
care necesita ridicari de mase ce depasesc valori din tabelul 1.

Distantele de transport manual nu vor depasi 60 m, iar diferenta de nivel va fi de maximum 4 m (scari,
schele). Înaltimea maxima la care se pot ridica manual pe verticala sarcinile maxime admise este de 1,5 m.

315. Pentru încarcarea si descarcarea maselor ce depasesc valorile prevazute în tabel, precum si pentru cazurile
când înaltimea de ridicare este mai mare de 4 m, se va lucra mecanizat sau în echipa, astfel ca efortul repartizat
pe angajati sa nu depaseasca limitele admise.

Tabel 1.

GREUTATI MAXIME ADMISE, DE PURTAT SAU RIDICAT, ÎN RAPORT CU GRUPELE DE VÂRSTA

(PENTRU AMBELE SEXE).

Femei Barbati

Grupa de masa Grupa de masa

vârsta vârsta

ani kg ani ani

16-18 5 16-18 12

18-21 8 18-21 25

21-40 12 21-45 50
 40-50 10 45-55 30

peste 50 8 peste 55 20

316. Pentru angajatii care depun un efort fizic cu întreruperi (care reprezinta peste 65 % din timpul efectiv de
lucru), purtarea si ridicarea greutatilor nu va depasi urmatoarele valori:

a. adulti: barbati - 50 kg si femei - 20 kg;

b. adolescenti (între 16-18 ani): fete - 12 kg si baieti - 20 kg;

ART.268. Transportarea pe plan înclinat (60 trepte) se va limita la:

a. pentru barbati: 25 kg fara întreruperi si 30 kg întreruperi;

b. pentru femei: 15 kg.

317. Transportarea maselor (în kg) pe planuri înclinate, mijloace de transport pe roti, se limiteaza conform tabel
nr. 2:

Tabel 2.

TRANSFORMAREA GREUTATILOR (în kg) PE PLANURI ÎNCLINATE

CU MIJLOACE DE TRANSPORT PE ROTI

Mijloace de transport Femei Barbati Înclinarea

terenului
pâna la:

a) cu roaba pe teren consolidat sau 50 75 20%O

pe sccânduri

b) cu carucioare prevazute cu trei sau 100 130

patru roti împinse cu forta bratelor, pe
teren neted 10%O

c) cu carucioare cu roti pe teren neted 115 150 20%O

d) cu carucioare cu doua roti pe 60 80 10%O

teren cu denivelari

e) cu vagonete pe linie 400 600 10%O

f) cu vagonete suspendate pe sine 600 800 10%O

318. a. În cazul greutatilor pîna la 50 kg, muncitorii se vor ajuta reciproc la ridicarea si coborârea lor pe spate sau
umeri.

b. Transportul recipientelor se va face cu ajutorul targilor sau al carucioarelor speciale (damigenele trebuie sa fie
asezate în prealabil în cosuri sau lazi speciale protectie); ridicarea acestor sarcini la înaltime se va face numai în
containere speciale; se interizice transportul acestora cu mâinile sau pe spate (umeri);

c. Materialele si piesele cu lungimi si diametre mari (grinzi, sine, tevi etc.) se vor prinde cu dispozitive speciale
(clesti etc.) atât la încarcare, cât si la descarcare. Se interzice manipularea acestor materiale cu ajutorul rangilor,
cozilor de lopeti etc.

d. Transportul materialelor cu ajutorul targilor este permis numai pe teren neaccidentat (în palier) pe o distanta
de maximum 60 m, iar pe scari cu trepte si rampe de acces este interzis.
e. Ridicarea manuala a greutatilor de pâna la 80 kg cu ajutorul planurilor înclinate poate fi facuta numai pâna la o
diferenta de nivel de 3 m. Unghiul planului înclinat fata de orizontala va fi de maximum 1:3.

Este interzisa transportarea manuala a bateriilor de acumulatoare, indiferent de numarul lor. Transportarea lor se
va face cu carucioare speciale, având locase corespunzatoare dimensiunilor bateriilor de acumulatoare.

f. Muncitorii care transporta tevi, profiluri sau tuburi, vor transporta acestea pe acelasi umar si vor respecta
cadenta pasilor.

g. Când manipularea se efectueaza cu mai mult de doi muncitori, sarcina maxima individuala se va micsora cu
20 % .

319. Sculele folosite la încarcarea si descarcarea manuala vor fi verificate înainte de întrebuintare, pentru a nu
prezenta defectiuni.

320. Prinderea cablurilor de materialele care vor fi transportate se va face numai de muncitori instruiti si cu
experienta în acest fel de lucrari.

321. Este strict interzisa stationarea sau circulatia sub materialele transportate la înaltime, precum si în zona de
actiune a utilajelor care executa manevrarea materialelor.

322. Este interzis dormitul pe sau lânga gramezile sau stivele de materiale.

323. Pentru operatiunile executate noaptea, locurile de munca vor fi curatite de resturile de materiale, pentru a se
evita împiedicarea muncitorilor si vor fi iluminate astfel, încât sa se asigure o buna vizibilitate.

324. La locul de încarcare si descarcare se interzice categoric accesul persoanelor care nu au nici o atributiune
la aceste operatiuni.

Încarcarea si descarcarea materialelor de constructii în depozite

325. Descarcarea se va face în mod ordonat, materiale asezându-se dupa specificul lor în gramezi sau stive.

326. Depozitarea se va face astfel, încât sa se excluda pericolul de accidentare, incendiu, explozii etc. La
stivuirea materialelor în încaperi, greutatea stivelor nu va depasi sarcina admisa a planseului.

327. Depozitarea materialelor pe rafturi si stelaje se va face astfel, încât sa nu fie posibile nici ruperea rafturilor, si
nici caderea materialelor.

328. Materialele cu forme geometrice regulate, precum si cele ambalate în lazi, saci si baloturi, care nu sunt
explozive, inflamabile, caustice sau corozive, se depoziteaza în stive cu rânduri întretesute. Înaltimea stivei nu va
depasi de1,5 ori latura mica a bazei.

329. Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului prin manipulare necorespunzatoare sau depasirea
rezistentei lui. Stivele vor fi constituite din materiale cu aceleasi forme dimensiuni si cu ambalaje de acelasi tip si
dimensiuni.

Stivuirea materialelor si ambalajelor cu forme diferite nu este permisa.

330. Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel încât se evite prabusirea stivei.

Încarcarea si descarcarea materialelor de constructii în vagoane C.F.R., vagonete C.F.I. si autovehicule

331. Înainte de a se trece la încarcarea unui vehicul, se va controla starea lui, insistându-se asupra platformei pe
care se aseaza sarcina, obloanele, încuietorile si sigurantele.

332. Încarcarea si descarcarea vagoanelor si autovehiculelor va începe numai dupa ce acestea au fost trase la
locul de descarcare (rampa), oprite si blocate cu saboti (papuci) si au fost luate toate masurile de securitate.

333. Încarcarea vagoanelor si a autovehiculelor se va face numa pâna la tonajul indicat pentru fiecare vagon si
autovehicul în parte, respectându-se însa gabaritul prescris de legea circulatiei. Materialul va fi încarcat astfel,
încât sarcina sa fie distribuita în mod uniform pe toata suprafata de încarcare. Se interzice cu desavârsire
încarcarea neechilibrata a vehiculelor.
334. Lucrarile de încarcare si descarcare a vagoanelor de cale ferata normala, de-a lungul caii ferate, se fac în
locuri anume destinate, materialele fiind asezate la o distanta de cel putin 1,50 m de fata exterioara a sinei.

La descarcarea si depozitarea temporara a materialelor lânga linii de cale ferata normala, în alte locuri
decât cele anume prevazute pentru asemenea operatiuni, distanta de la sina alaturata si pâna la baza stivei sau
gramezii va fi de cel putin 2,00 m.

Descarcarea materialelor pe drumurile de comunicatie, pe trecerile pentru oameni si vehicule si pe Iinia

CF este interzisa.

335. Daca încarcatura depaseste în înaltime marginile sau se compune din rezervoare, butoaie, utilaje, piese de
masini etc., care în timpul transportului se pot deplasa, încarcatura va trebui sa fie bine fixata si ancorata de
caroserie sau platforma.

336. La încarcarea si descarcarea materialelor cu ajutorul macaralelor, se vor respecta normele de tehnica a
securitatii prevazute în capitolul privitor la utilajele de constructii si mecanismele de ridicat.

Este interzisa stationarea muncitorilor în zona de actiune a utilajului ce executa încarcarea sau descarcarea
(macara, dragalina, excavator etc).

337. Când încarcarea vehiculului se face cu ajutorul buncarelor, mecanismul de închidere si deschidere a gurii
de descarcare trebuie sa functioneze usor, fara socuri, sa poata fi manevrat de la distanta si lateral, astfel ca
lucratorii sa stea în afara drumului de curgere a materialului.

338. La descarcarea nisipului, pietrisului etc., trebuie sa organizeze astfel munca, încât muncitorii sa nu se
loveasca unii pe altii cu uneltele de lucru sau cu materialul care descarca.

339. Pentru manipularea încarcaturii din vagoane se va folosi podina mobila de dulapi cu grosimea de 5 cm,
prevazuta pe ambele parti cu parapete având înaltimea de cel putin 1 m, si cu scânduri pe margine. Latimea
podinei pentru circulatia într-un sens va fi de cel putin 1 m, iar pentru circulatia în doua sensuri de cel putin 1,50
m. Panta maxima admisa este de 1/3, iar lungimea ei de 4,50-6 m.

340. Pentru operatiile de încarcare-descarcare prin rostogolire sau alunecare a marfurilor din autocamioane,
vagoane etc. se vor întrebuinta planuri înclinate sau grinzi suficient rezistente, bine fixate si corespunzatoare
greutatii marfurilor respective, luându-se masuri de stapânire si frânare obiectelor manipulate prin: trolii, odgoane
etc. si având grija ca muncitorii sa nu se gaseasca în fata obiectelor sau lateral, pentru a nu fi surprinsi de
acestea în cazul caderii accidentale.

Grinzile folosite pentru coborârea încarcaturilor se vor calcula în raport cu greutatile pe care le vor suporta si nu
vor avea diametrul mai mic de 15 cm. Ele vor fi prevazute cu cârlige de fier pentru prinderea lor de rama
vehiculului. Grosimea fierului pentru cârlige va fi de minimum 15 mm, iar Iatimea lui va fi cel putin jumatate din
diametrul grinzii.

Nu se admite arcuirea planurilor înclinate sau a grinzilor sub greutatea marfurilor ce se descarca sau se încarca.

341. Odgoanele folosite pentru operatiile de încarcare-descarcare trebuie sa fie bine rasucite, fara defecte si de
grosime corespunzatoare sarcinilor respective.

342. Targile trebuie confectionate din lemn sanatos, cu grinzile longitudinale din material întreg. Mânerele lor
trebuie sa fie bine netezite si prevazute cu scoabe de protectie.

343. Carucioarele pentru transport vor fi cât mai joase si confectionate din material rezistent. Carucioarele de
orice tip trebuie sa fie bine unse si sa functioneze usor, fara eforturi mari din partea muncitorilor, în care scop se
recomanda prevederea lor cu rulmenti.

Marfurile si materialele transportate pe carucioare vor fi cât mai bine controlate si asigurate contra caderii.

344. La efectuarea operatiunilor, de manipulare a marfurilor si materialelor, se interzice muncitorilor sa fie

desculti.

345. Când se manevreaza o cantitate mare dintr-un material dur ce prezinta parti ascutite, muchii taioase etc., se
vor pune la dispozitia muncitorilor manusi de protectie conform normativului.
346. Descarcarea materialului rotund din vagoanele platforma (stâlpi, tevi, tuburi etc.) se va face prin întarirea
preliminara a parilor fixati pe platforma, pentru a preveni prabusirea întregii stive.

Parii se consolideaza pe ambele parti ale vagonului platforma cu contrafise, iar pe partea unde se face
descarcarea se aseaza bile pe care se rostogolesc materialele rotunde descarcate.

Pe masura ce se descarca materialul rotund, pe partea pe care se face descarcarea se întaresc contrafisele si
taie parii, permitindu- se astfel descarcarea materialului rotund.

349. Deplasarea greutatilor între 60 si 300 kg se poate execta cu dispozitive simple (role, scânduri, carucioare
etc.), iar deplasarea greutatilor peste 300 kg se va face numai mecanizat, folosind trolii, macarale,
autoîncarcatoare etc.

348. Utilajele, mecanismele si dispozitivele folosite la lucrari de încarcare, descarcare si depozitare a materialelor
constructii vor fi verificate si încercate înainte de utilizarea lor.

349. Deplasarea obiectelor grele si voluminoase se poate face si pe role, în care caz trebuie luate urmatoarele
masuri:

a. nivelarea terenului;

b. asezarea obiectului pe o platforma din scânduri, dar terenul nu este perfect;

c. rolele utilizate vor avea o constructie solida, uniform si vor fi suficient de lungi, iar capetele lor nu vor
trebui sa iasa cu mai mult de 0,5, m în afara greutatii;

d. rolele vor fi introduse sub greutati cu ajutorul rangilor;

e. în cazul deplasarii greutatii pe un plan înclinat se va folosi dispozitive de frânare care sa împiedice
alunecarea nevoita;

f. nu se admite schimbarea cu mâna a unei role de partea din spate în partea din fata, decât dupa ce rola
a fost complet eliberata de sub greutate.

350. Manipularea greutatilor mari se va face cu unelte de apucat ca: tapine (pentru lemnarie rotunda), clesti
(pentru sine, grinzi, bare metalice, pachete lungi etc.), broaste pe role (pentru lazi cu geamuri si altele), rangi pe
role (pentru ambalaje grele si voluminoase), Iise si altele, asigurându-se brate suficiente în acest scop,
proportional cu sarcina admisa pentru un muncitor.

351. La manipularea marfurilor ambalate în lazi, fiecare colt trebuie sa fie examinat înainte, pentru a se evita
cazurile de ranire la mâini. Cuiele iesite si capetele fierului balot trebuie îndoite.

352. Pentru ca muncitorul sa nu fie accidentat de eventualele materiale ce ar cadea din vagon în timpul
deschiderii usii, el trebuie sa se tina de mânerul usii acestuia si sa traga mânerul spre el, fiind adapostit astfel în
permanenta de tablia usii vagonului.

353. La stationarea vagoanelor pe trasee în panta, este obligatoriu ca între roti si sine sa se puna saboti.

354. Este interzis transportul de persoane peste încarcatura sau alaturi de încarcatura, pe platforma.

355. Este interzis a se circula pe sub vagoane.

356. Organizarea lucrarilor de încarcare-descarcare a materialelor în vagoane trebuie facuta în asa fel, încât
muncitorii sa nu poata fi surprinsi pe linii si între linii.

357. Daca materialele se descarca din vagoane basculante, stationarea si circulatia persoanelor în raza de
basculare a vagoanelor este interzisa. De asemenea, se interzice stationarea la o distanta mai mica de 5 m în
jurul rezervorului mare de aer comprimat si al cilindrilor de basculare.

358. În cazul când mai ramâne material pe fundul vagonului basculant, când acesta este în pozitie de basculare,
se vor întrebuinta razatoare cu coada lunga (1,5 ori Iatimea vagonului basculant). Daca materialul nu se poate
desprinde cu razatoarele, se aduce cutia de basculare a vagonului în pozitia normala si se face dislocarea
materialului cu târnacopul. Dupa terminarea dislocarii materialului, muncitorii parasesc cutia vagonului, care apoi
se basculeaza din nou.

359. La descarcarea vagonetelor, muncitorii vor sta în partea opusa fata de cea unde se face rasturnarea cupei.

360. Înaltimea autovehiculului încarcat nu va depasi gabaritul portilor si al podurilor de pe traseu, si în nici un caz
4 m. Autovehiculele încarcate nu pot depasi în Iatime 2,50 m, iar lungimea lor trebuie sa permita efectuarea
virajelor fara a împiedica circulatia. Fac exceptie de la aceasta regula autovehiculele dotate cu instalatii speciale
(automacarale).

361. La încarcarea materialelor ca: pamânt, nisip, pietris etc. direct din cariera, încarcatorii se vor plasa în partile
laterale ale autovehiculului, fiind interzisa darea înapoi a autovehiculului si încarcarea lui pe la oblonul posterior.

362. La încarcarea autovehiculului direct din buncare, se va instala indicatoare pentru a preciza pozitia
autovehicululu (astfel încât centrul caroseriei sa se afle exact sub gura de descarcare a buncarului.

363. La încarcarea autovehiculului cu ajutorul macaralei, asezarea încarcaturii în caroserie se va executa de

catre lucratori asezati în exterior si care din aceasta pozitie vor manevra încarcatura cu ajutorul unor rangi sau cu
alte mijloace, pâna ce Încarcatura este asezata în pozitie definitiva.

364. În timpul încarcarii mecanizate a unui autovehicul este interzis conducatorului sau altei persoane sa stea în
cabina sau pe caroseria autovehiculului.

365. Conducatorul autovehiculului nu trebuie sa ajute la operatii de încarcare si descarcare, dar trebuie sa asiste
cum executa aceste operatii si cum se asigura încarcatura împotriva deplasarii.

366. Descarcarea manuala din autovehicule a materialelor grele si în bucati, a ambalajelor mari, a utilajelor, se
va face la rampe special amenajate pentru descarcari, având înaltime egala cu înaltimea platformei
autovehiculului.

Încarcarea si descarcarea materialelor speciale

367. Asezarea pe muchie, respectiv rasturnarea pieselor marii a Iazilor cu utilaje etc., se va face numai cu
ajutorul rangii speciale cu vârf întors.

368. La transportul recipientelor cu gaze comprimate, a butoaielor cu carbid, precum si a materialelor în ambalaj
de sticla, trebuie luate masuri împotriva lovirii prin împingere, a ciocniroo sau rostogolirii.

Recipientele si robinetele lor vor fi protejate contra murdaririi cu ulei. Robientele se vor proteja prin capace de
protectie.

Se interzice transportul recipientelor cu oxigen împreuna cu grasimi si uleiuri, precum si cu Iichide combustibile
sau usor inflamabile.

369. Transportul damigenelor încarcate cu acizi se face numai cu carucioare speciale. Transportul damigenelor
de la carucioare la locul de lucru se va face de catre doi muncitori care prind mânerele cosului de protectie al
damigenei dupa ce în prealabil, au verificat rezistenta acestora si a fundului cosului. Muncitorii vor fi echipati, în
mod obligatoriu, cu materialul de protectie prevazut în normativ pentru aceasta munca si anume: manusi de
cauciuc, sort din material plastic sau cauciuc, ochelari de protectie si cizme de cauciuc.

370. Manipularea produselor corozive sau caustice se va face în magazii sau pe rampe speciale, la acelasi nivel
cu podeaua vagonului sau autovehiculului.

371. Transportul, manipularea si depozitarea materialelor explozive se vor face potrivit prevederilor actelor
normative în vigoare care reglementeaza aceste operatii.

372. La locul de manipulare a acizilor si a altor marfuri corozive sau caustice trebuie sa se gaseasca apa în
permanenta, pentru a spala imediat locul atins cu aceste produse.

373. Operatiile de încarcare si descarcare trebuie sa fie facute de catre echipe specializate în aceste lucrari.

374. Înainte de începerea lucrului, fiecare colet trebuie examinat cu atentie.

În cazul când se constata stricaciuni cât de mici ale ambalajului, coletul se manipuleaza cu mare atentie.

În caz de deteriorare importanta a ambalajului, la locul de lucru trebuie sa fie chemat conducatorul lucrarilor, care
este obligat sa indice metodele nepericuloase de efectuare a lucrului.

375. În cazul când se constata damigene sau cutii sparte si acizi sau produse caustice varsate, lucratorii trebuie
sa întrebuinteze materiaalul de protectie corespunzator.

376. Acizii varsati se neutralizeaza cu lapte de var, apoi în locul respectiv se pune un strat de nisip sau cenusa.
Amestecul acestora se strânge cu matura si cu Iopata si apoi se îngroapa în pamînt.

377. Manipularea damigenelor goale ce au fost încarcate cu acizi trebuie facuta cu mare atentie, deoarece în
aceste damigene mai pot fi resturi de acizi. Se interzice rasturnarea celor goale.

378. Locurile de transportare a acizilor trebuie sa fie iluminate cu lampi electrice de joasa tensiune, de cel mult
24 V.

379. Mijloacele de transportat acizi si alte substante caustice trebuie sa fie curatate si spalate.

380. Lucrarile de încarcare si descarcare a materialelor pulverulente (ciment, ipsos etc) se vor efectua, în
general, prin mijloace mecanizate. În cazuri exceptionale de descarcare manuala, lucratorii vor fi echipati cu
ochelarii de protectie si masti de protectie contra prafului.

381. În locurile unde se descarca sau se încarca materiale inflamabile, se interzice fumatul, aprinderea
chibriturilor, brichetelor si în general, folosirea focului. În aceste locuri se vor afisa placarde pentru prevenirea
muncitorilor.

382. Muncitorii care lucreaza la încarcatul si descarcatul vagonului cistema si sunt obligati a intra în interior
pentrul control, reparatii sau alte lucrari, vor purta masti izolante si centuri de siguranta legate cu frânghii, al caror
capat liber va fi în exterior si tinut de un muncitor care supravegheaza în permanenta pe cel ce lucreaza în
interiorul cisternei.

383. Se interzice rostogolirea butoaielor goale si fara dopuri, în care a fost benzina sau materiale volatile,
inflamabile.

Aceasta interdictie se aplica si în cazul butoaielor de petrol, daca temperatura ambianta este mai mare de +30 C.

Benzina, petrolul, motorina, produsele petroliere negre si uleiurile minerale transportate în cisteme se vor încarca
si descarca numai cu ajutorul pompelor.

84. Echipamentul de protectie întrebuintat si încaperile unde se depoziteaza produse petroliere trebuie sa fie
aerisite.

385. Se interzice folosirea benzinei sau petrolului pentru spalatul mâinilor.

386. Se interzice intrarea lucratorilor în rezervoarele goale de benzina, petrol si diferite produse volatile; spalarea
acestor rezervoare se face dupa instructiuni speciale si cu amenajari adecvate.

[top]

CAPITOLUL 18

Electrosecuritate

Generalitati

387. Definitii

a. - punct neutru - acel punct al înfasurarii generatorului, transformatorului etc, a carui tensiune fata de bornele
exterioare este aceeasi, ca valoare absoluta, la functionarea normala;
b. - punct neutru legat direct la pamânt (punct de nul) punctul neutru al transformatorului sau generatorului Iegat
la instalatia de legare la pamânt, direct sau printr-o rezistenta de valoare redusa, transformator de curent etc

c. - punct neutru izolat - punctul neutru care nu este legat la instalatia de legare la pamânt, sau este legat prin
aparate cu mare rezistenta electrica.

d. - conductor de nul - conductorul legat la punctul nul.

e. - conductor de pamânt - conductorul care face legatura dintre partea metalica ce trebuie legata la pamânt priza
de pamânt.

f. - priza de pamânt - ansamblu de electrozi metalici în contact direct cu pamântul, legati electric între ei prin
platbande metalice.

g. - instalatie de protectie prin legare la pamânt - instalatia care stabilieste legatura cu pamântul a partilor
metalice ale unei instalatii electrice care în mod normal nu se gaseste sub tensiune, dar care în mod accidental
s-ar putea afla sub tensiune.

h. - tensiune de atingere - tensiunea sub care se poate afla omul atunci când atinge elementele conducattoare
de curent, care în mod normal nu sunt sub tensiune, dar care în mod accidental pot intra sub tensiune datorita
unui defect de izolatie.

i. - punere la pamânt - legatura accidentala a unor parti ale instalatiei electrice, care se gasesc sub tensiune cu
pamântul sau cu parti legate cu pamântul.

j. - legare la pamânt - operatia prin care în mod voit se leaga la pamânt anumite parti ale unei instalatii electrice.
Instalatia de legare la pamînt are o rezistenta compusa din:

- rezistenta conductorului principal de legare la pamânt a conductoarelor de ramificatie, rezistenta

contactelor dintre partile componente ale întregii retele de legare la pamânt, a contactului dintre electrozi si sol si
rezistenta pe care o prezinta solul în apropierea electrozilor la trecerea curentului electric.

Rezistenta electrica a solului este determinata de compozitia si rezistenta acestuia si de forma si

dimensiunile electrozilor prin care se scurge curentul la pamânt.

Rezistivitatea solului este rezistenta electrica a unui cub cu latura de 1 cm din solul respectiv si se
exprima în 25 cm.

În instalatiile electrice se disting 3 tipuri de locuri cu grad diferit de pericol de electrocutare.

Denumire Pardoseala Supr. Praf bun Umiditate Alte

loc metalice în conducator carac-
legatura cu de electr. Temperatura teristici
pamântul

Loc cu
grad mic
de pericol uscata loc
uscat

rau condu-
catoare de
electricitate nu are nu are ventilat

încalzit

Loc umeda peste 60% 75-97% gaze

periculos din sau
suprafa-ta 25-35% lichide
zonei de care
manipulare scad re-
zistenta
 corpului
da

Loc foarte buna peste 97% mediu

periculos conducatoare coroziv
de da peste 35oC
electricitate

Clasificarea prizelor de pamânt:

a. din punct de vedere al folosirii:

- prize de protectie - pentru protectia contra tensiunii accidentale

- prize de exploatare - pentru exploatarea într-o retea electrica

b. din punct de vedere al constructiei:

- prize de pamînt naturale - construite din partile metalice ce au fost introduse în pamânt pentru alte
scopuri decât legatura electrica cu pamântul (stâlpi metalici sau de beton armat îngropati în pamânt, tevi metalice
pentru alimentarea cu apa, în cazul când nu au fost acoperite cu un strat izolant cu bitum.)

- prize de pamânt artificiale - instalate special cu scop de protectie, (tevi metalice, benzi metalice, placi
metalice introduse în pamânt.

Masuri de protectie împotriva electrocutarii prin atingere directa si indirecta

388. Protectia împotriva tensiunilor de atingere periculoase

a. Utilajele electrice portative si lampile electrice portative din încaperile cu grad mic de pericol, în care nu exista
pericol, de atingere simultana a unui utilaj si a obiectelor în contact cu pamântul, sau a doua utilaje electrice, pot
fi alimentate la tensiuni pâna la 220 V inclusiv.

b. În cazul în care corpurile de iluminat fixe nu se pot monta la o înaltime mai mare de 2,50 m de la pardoseala,
se vor utiliza tensiuni reduse pentru alimentatea acestora.

c. Lampile de birou, lampile fixe din locuinte si din cladirile social-cultural-administrative, cele din dependintele
aces tora, precum si lampile iluminatului de siguranta, se pot alimenta la tensiunea de 220 V, cu conditia
prevederii unor masuri speciale de izolare si protectie.

d. Lampile fluorescente se vor alimenta la tensiunea de 220 V, luându-se urmatoarele masuri de siguranta:

d1. partile conducatoare de curent sa nu fie accesibile unei atingeri întâmplatoare (sa fie montate în carcase care
sa poata fi deschise numai cu scule speciale si numai de catre personal calificat);

d2. partile metalice care pot intra accidental sub tensiune se vor lega la o instalatie de protectie (prin legare la
pamînt sau la conductorul de nul);

d3. daca corpurile de iluminat nu au o pozitie fixa de functionare, pe lânga masurile mai sus mentionate este
necesar ca instalatia de iluminat sa fie alimentata printr-un transformator de separatie (220/220 V);

e. Lampile electrice portative vor avea o constructie speciala care sa nu permita atingerea partilor conducatoare
de curent. Lampa trebuie sa aiba glob de sticla si sa fie protejata cu o plasa metalica astfel fixata, încât sa nu
poata ajunge sub tensiune în cazul defectarii duliei.

Izolarea suplimentara de protectie

389. În afara de izolarea de lucru se aplica si o izolare suplimentara de protectie, care se realizeaza în mai multe
moduri, dupa cum urmeaza:
 a. aplicând o izolare suplimentara izolarii de lucru, pentru ca partile metalice din instalatie, care nu fac parte din
circuitul curentului de lucru, însa care pot fi atinse, sa nu primeasca tensiune în cazul nefunctionarii izolatiei de
lucru;

b. aplicând o izolare exterioara pe carcasa utilajului electric. c. izolând amplasamentul.

390. La aplicarea izolatiei suplimentare de protectie a echipamentului electric, trebuie sa se acopere în mod solid
si durabil cu material izolant toate partile metalice accesibile unei atingeri si care în caz de defect pot capata
direct sau indirect tensiune.

391. Nu se considera izolatie de protectie straturile de lac sau email straturile de oxid, învelisul de material fibros,
chiar îmbibat.

392. Izolarea de protectie se considera realizata daca se folosesc carcase si accesorii izolante, materiale de
instalatii complet izolatoare, aplicarea prin presare a unui material izolant carcasele unor utilaje electrice mici,
montari de piese intermediare izolante.

393. Izolarea amplasamentului ca masura de protectie este admisa numai în cazul echipamentelor electrice
stabile si consta în acoperirea cu material izolant atât a pardoselii cât si a tuturor partilor metalice aflate în raza
de manipulare si care se gasesc în legatura cu pamântul.

Se realizeaza astfel izolarea omului atât fata de pamânt, si fata de elementele care se gasesc în legatura cu
pamântul în raza de manipulare. Acoperirile cu material izolant trebuie sa fie rezistente, legate fix cu suportul lor
si suficient de mari, astfel încât echipamentul electric sa poata fi atins numai stând pe partea acoperita.

394. Izolarea suplimentara de protectie a echipamentului electric trebuie preferata izolarii amplasamentului.

Separarea de protectie

395. Prin separarea de protectie se realizeaza un circuit izolat fata de pamânt pentru utilajul la care trebuie sa se
evite pericolul de electrocutare, cu scopul înlaturarii pericolului aparitiei unor tensiuni periculoase.

396. Separarea de protectie consta în separarea circuitului electric al unui singur consumator cu o tensiune de
max. 380 V de reteaua de alimentare, prin intermediul unui transformator de separatie sau al unui grup motor-
generator.

397. În instalatia în care se va folosi separarea de protectie, trebuie îndeplinite urmatoarele conditii:

a. reteaua va avea tensiuni de pâna la 500 V, iar tensiunea nominala în partea secundara a transformatorului de
separatie sau a grupului motogenerator, poate fi cel mult de 380 V;

b. nu se va racorda la un transformator de separatie sau grup motogenerator decât un singur consumator, cu o

intensitate nominala a curentului de cel mult 15 A;

c. pentru racordarea consumatorului, transformatorul de separatie sau grupul motogenerator va avea o priza
montata fix. Daca consumatorul este un utilaj mobil, conductoarele de alimentare trebuie sa fie flexibile, în manta
de cauciuc;

d. pe partea secundara, circuitul nu se va lega la pamânt sau la alte elemente din instalatie;

e. transformatorul de separatie va fi prevazut cel putin pe partea secundara, cu o izolatie suplimentara de

protectie;

Protectia prin legare la pamânt

398. Protectia prin legare la pamânt se realizeaza prin legarea partilor instalatiei electrice care trebuie protejata
contra tensiunilor de atingere cu anumite parti metalice introduse în pamânt pentru acest scop.

399. Protectia prin legare la pamânt trebuie aplicata în retele fara conductor de nul (cu neutrul izolat) sau unde
nu sunt îndeplinite conditiile pentru protectia prin legare la nul.

Instalatiile electrice în retelele cu neutrul izolat trebuie folosite în cazurile când conditiile de securitate speciale
(pericole de electrocutare, incendii, explozii) impun aceasta.
400. Rezistenta electrica a instalatiei de legare la pamânt se masoara imediat dupa executare si apoi de doua ori
pe an, vara si iarna, când se controleaza si calitatea legaturi de la suprafata.

401. Conductibilitatea instalatiilor de legare la pamânt fixe trebuie sa fie asigurata în orice anotimp, tinând seama
de starea solului (uscare, înget).

Protectia prin legare la nul

402. Protectia prin legare la nul are ca scop evitarea mentinerii unor tensiuni de atingere periculoase la
elementele din instalatiile electrice care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru, dar care în mod accidental
s-ar putea gasi sub tensiune.

403. Protectia prin legare la nul trebuie sa asigure deconectarea sectorului defect prin topirea fuzibilelor
sigurantelor sau prin declansarea releelor întrerupatoarelor automate de protectie, deoarece se stabileste un
curent de scurtcircuit.

404. Protectia prin legare la nul se va executa în mod obligatoriu când punctul neutru al sursei de alimentare este
legat direct la o instalatie de legare la pamânt de exploatare si când printr-o instalatie de legare la pamânt de
protectie nu se poate asigura în caz de defect, realizarea unor tensiuni de atingere mai mici de 40 V, ca mijloace
justificate tehnico-economice.

405. Nu este permis ca în retelele sau instalatiile alimentate de aceeasi sursa de energie electrica sa se
foloseasca pentru o parte din instalatii protectia prin legarea la nul, iar pentru alte instalatii sau echipamelite
electrice, protectia prin legarea la pamânt.

406. Se vor lua masuri care sa evite inversarea rolurilor conductoarelor izolate, legându-se un conductor de lucru
(faza) în locul conductorilor de protectie.

În acest scop, conductoarele de nul de protectie, bornele sau clemele de nul de protectie vor fi marcate cu
culoarea rosie.

407. Conductorul de nul de protectie nu poate fi folosit drept conductor de nul de lucru, pe portiunea de la tabloul
de distributie legat la instalatia de legare la pamânt si pâna la carcasa echipamentelor electrice alimentate de la
acest tablou. Aceasta prevedere se aplica si la retelele de iluminat.

408. În instalatiile în care se aplica protectia prin legarea la nul sunt interzise legaturile de protectie la alte
instalatii de legat la pamânt decât cele care servesc si reteaua de nul de protectie.

409. Reteaua de nul de protectie va fi legata la instalatia de legare la pamânt în urmatoarele puncte:

a. Ia capetele liniilor aeriene, la derivatiile din acestea si

la tablourile de distributie;

b. pe portiunea fara ramificatii ale liniilor electrice aeriene, cel putin din km în km;

c. în apropiere de punctele în care liniile aeriene sau cablurile electrice patrund în locuri (cladiri, instalatii) unde
se foloseste protectia prin legare la nul;

d. în interiorul cladirii reteaua de nul de protectie se va racorda la instalatia de legare la pamânt si la toate
tablourile electrice.

410. Sectiunea conductoarelor de nul, între sursa de alimentare si consumator trebuie astfel determinata, încât
intensitatea curentului de defect sa depaseasca de cel putin trei ori intensitatea nominala a celei mai apropiate
sigurante fuzible si de cel putin 1,5 ori intensitatea curentului de declansare a întrerupatorului automat de
protectie a echipamentului electric.

411. Conductoarele de nul vor fi instalate tot atât de îngrijit ca si conductoarele de faza, în ceea ce priveste
protejarea lor împotriva solicitarilor mecanice si izolarea.

412. Sculele electrice portative, alimentate cu cabluri flexibile de cupru, se vor lega doar la nul prin conductorul
de protectie din cablul de alimentare, deoarece ca masuri suplimentare se aplica izolarea de protectie, iar
deservirea acestor utilaje se face folosind mijloace individuale de protectie.
 413. Corpurile de iluminat din încaperile industriale foarte periculoase vor fi legate atât la reteaua de nul de
protectie cât si la instalatia de legare la pamânt care serveste reteaua conductoarelor de nul de protectie.

414. În instalatiile unde se aplica protectia prin legare la nul nu este admis ca pe conductoarele de nul sa se
monteze sigurante sau aparataj care pot întrerupe numai conductorul de nul.

415. În lucrarile industriale se admite utilizarea elementelor metalice ale constructiilor (stâlpi, ferme) drept
conductor nul de protectie, numai daca instalatia este legata la pamânt prin elemente care prezinta o scurgere la
pamânt sigura si are în orice conditii o rezistenta de trecere la pamânt mai mica decât 1.

416. Indiferent de durata de functionare a utilajului, reteaua de nul de protectie va însoti în permanenta reteaua
de alimentare cu energie electrica, astfel încât înainte de legarea utilajului la reteaua de alimentare cu energie
electrica se va lega obligatoriu carcasa acestuia la reteaua de protectie.

417. La executarea legaturilor de nul la utilajele portative, nu este permis a se folosi prize, fise, cutii de jonctiune
si ramificatie, care nu au contact de protectie.

Prize de pamânt

418. Prizele de pamânt constituie parte integranta din instalatia de legare la pamânt care serveste reteaua de nul
de protectie.

419. Rezistenta prizei de pamânt naturale sau artificiale se va determina prin masurari directe si va corespunde,
ca executie si valoare, cu standardele în vigoare.

420. Ca prize de pamânt se vor folosi în primul rând prizele naturale si anume:

a. Constructia metalica a cladirii respective, fie ca este constituita din stâlpi metalici încastrati în beton armat, fie
ca este construita din stâlpi de beton armat în contact cu solul;

b. Conductele metalice de apa sau canalizare îngropate în pamânt;

c. Tevile metalice pentru tubaje.

421. Reteaua de conducte pentru apa poate fi întrebuintata drept priza de pamânt numai în cazul când tevile
metalice sunt înnadite prin legaturi bune conducatoare de electricitate si când nu sunt acoperite cu straturi
izolante (bitum etc.).

Legatura la pamînt trebuie facuta înainte de contorul de apa. Daca ea se face dupa contor, trebuie prevazuta
suntarea contorului.

422. Nu se vor folosi drept prize naturale conductele pentru fluide calde, combustibil sau explozive.

423. În cazul în care rezistenta prizelor naturale indicate în prezentul subcapitol nu prezinta o valoare suficient de
mica, se va executa suplimentar o priza de pamânt artificiala.

424. Nu se pot utiliza în comun prize de pamânt de protectie pentru instalatia de energie electrica de j.t. si pentru
instalatia de paratraznet.

425. Priza de pamânt de protectie a instalatiilor electrice de firme sau reclame luminoase poate fi comuna cu
priza de pamânt a imobilului respectiv.

426. Priza de pamânt de protectie a instalatiilor de receptie cu antene colective, comune pentru radio si
televiziune, poate fi aceeasi cu priza de pamânt a imobilului respectiv.

Protectia automata împotriva tensiunilor de atingere

427. Protectia prin releu de tensiune accidentala se poate întrebuinta în orice fel de retele, atât cu neutrul izolat,
cât si în cele cu neutrul legat la pamânt, având drept scop înlaturarea aparitiei unei tensiuni de atingere
periculoase de o parte metalica care nu apartine circuitului de lucru.

428. Protectia automata împotriva tensiunilor de atingere conlsta în deconectarea în timp de 0,1 sec. de la toti
polii utilajului defect, la care s-a ivit o tensiune de atingere considerata periculoasa .
429. Bobina releului de tensiune se va conecta cu un voltmetru, astfel încât sa se poata controla în permanenta
tensiunea dintre carcasa utilajului si priza de pamânt auxiliara.

430. Protectia automata împotriva tensiunilor de atingere nu poate înlocui protectia prin legarea la nul sau
protectia prin legarea la pamânt.

Aceasta protectie poate fi folosita ca o masura suplimentara de rezerva în cazurile când protectia prin legare la
nul sau protectia prin legare la pamânt nu prezinta siguranta realizarii unei tensiuni de atingere suficient de mici
în orice situatie.

431. Protectia automata împotriva tensiunilor de atingere trebuie controlata cu ajutorul dispozitivului de control,
înainte de a pune utilajul în functiune si ulterior periodic.

Protectia împotriva tensiunilor de atingere pe santierele de constructii

432. Se vor lega la instalatiile de protectie toate partile metalice ale utilajelor electrice de actionare, comanda,
protectie, reglaj, etc. în felul urmator:

a. Carcasele metalice ale motoarelor electrice, ale macaralelor, betonierelor, malaxoarelor, pompelor,
vibratoarelor, ciururilor, masinilor de gaurit si de profilat, circularelor, benzilor transportoare, masinilor de frecat
mozaic, masinilor-unelte, masinilor de curatat parchet, transformatoarelor sau agregatelor de sudura;

b. Carcasele metalice ale întrerupatoarelor manuale si automate de protectie si manevra, reostatelor;

c. Partile metalice ale tablourilor de distributie, comanda, masura, control, etc.;

d. Carcasele si miezurile transformatoarelor coborâtoare de tensiune pentru alimentarea utilajelor portative;

e. Partile metalice ale corpurilor de iluminat;

f. Stâlpii metalici ai liniilor de transport si de distributie a energiei electrice.

g. Constructiile metalice ale instalatiilor de distributie electrica, de tip interior si exterior, precum si împrejmuirile
metalice ale elementelor conducatoare de curent;

h. Corpurile mansoanelor de cabluri, prin învelisurile metalice ale cablurilor electrice izolate cu hârtie, la ambele
capete terminale ale acestora, asigurând astfel continuitatea învelisurilor metalice pe toata lungimea acestor
cabluri. La cablurile cu astfel de izolatie, însa înfasurate cu benzi metalice, se va asigura continuitatea
învelisurilor metalice.

433. Legarea la pamânt a macaralelor cu cale de rulare (sine) se face legând la reteaua generala de protectie a
santierului toate instalatiile electrice de pe macarale, inclusiv scheletul metalic. Conductorul de legatura va fi un
cablu din cupru izolat cu învelis de cauciuc, flexibil, cu sectiunea minima de 25 mmp.

Masuri de protectie contra electricitatii statice

434. În încaperile de categoria A, B si C, cu pericol de explozie si incendiu, trebuie luate masuri obligatorii contra
electricitatii statice.

435. Procesele tehnologice la care se poate produce electricitatea statica sunt urmatoarele:

a. Concasarea, sfarâmarea si macinarea diferitelor produse;

b. Trecerea aerului prin canale de ventilatie si deplasarea corpurilor în jgheaburi, conducte si furtunuri (Ia
transport pneumatic etc.);

c. Filtrarea aerului saturat de praf (Ia fabricile de zahar etc.);

d. Trecerea unui lichid sau a unui material fluid cu viteza mare prin jgheab, duza sau sita (vopsit pneumatic,
prelu- crarea unor obiecte prin suflare cu nisip-sablare etc.);

e. Pulverizarea lichidelor, în special a celor dielectrice;

f. Atingerea si stropirea lichidelor în interiorul conductelor, rezervoarelor, cisternelor, vaselor de încarcare etc. (în
special în timpul transportului);

g. Trecerea unor obiecte sau semifabricate prin masini prelucratoare (hârtia si fibrele trecute prin masini,
musamaua si cauciucul în procesul de fabricatie etc.);

h. Organele de masini de la instalatiile de transmisie care au viteze foarte mari.

436. Pentru a înlatura pericolul de incendiu, datorita descarcarii sarcinilor de electricitate statica, acumulate de
materiale solide, lichide sau gazoase, manevrate în diferite feluri în procesele tehnologice industriale, se vor lua
urmatoarele masuri speciale:

a. Se vor lega la pamînt carcasele masinilor, aparatelor si utilajului în care se maruntesc substantele
producatoare de praf, cu pericol de incendiu sau explozie.

b. Se vor lega la pamânt conductele prin care se deplaseaza amestecuri de aer-praf;

c. Filtrele de pânza din conductele de aer vor fi captusite cu o plasa metalica bine legata la pamânt, cu scopul
neutralizarii sarcinilor electrostatice;

d. Se va descarca la pamânt electricitatea statica produsa de curelele de transmisie, prin montarea de piepteni
metalici de descarcare, sau prin vopsirea curelelor cu vopsele si lacuri speciale pentru marirea conductibilitatii lor
electrice. De asemenea, se pot utiliza curele executate din materiale, conducatoare speciale;

e. Se vor lega la pamânt toate partiie metalice folosite în instalatiile pentru manipularea combustibililor lichizi, si
anume: conducte, rezervoare, pompe, autocisterne, cisterne de cale ferata, sine de cale ferata la rampele de
descarcare etc.

437. Deoarece electricitatea statica se formeaza pe suprafetele corpurilor care prezinta rezistivitate mare, se vor
lua masuri, acolo unde este posibil, de micsorare a rezistivitatii prin umezire cu apa sau prin adaugarea altor
corpuri care sunt admise de procesul tehnologic.

438. Prizele de pamânt pentru electricitate statica se vor executa conform normativelor si standardelor în vigoare.

EIe pot fi comune cu prizele de pamânt ale sistemului de protectie contra atingerilor.

439. Pentru orice alte lucrari sau probleme necuprinse în prezentul capitol se vor respecta normele de tehnica a
securitatii la instalatiile electrice elaborate de ministerele de resort sau factorii interesati.

Mijloace de protectie folosite în instalatiile electrice de joasa tensiune

440. Se numesc mijloace de protectie sculele, echipamentele, instrumentele, aparatele si dispozitivele portative,
al caror scop este protejarea personalului care munceste în instalatiile electrice, lânga sau în apropierea partilor
aflate sub tensiune, împotriva electrocutarii, a actiunii arcului electric, a efectelor termice ale trecerii curentului,
precum si împotriva altor accidente ce s-ar putea produce în timpul lucrului în aceste instalatii.

Mijloacele de protectie se împart în:

a. Mijloace de protectie care au ca scop sa protejeze personalul contra electrocutarii, prin izolarea lui fata de
partile aflate sub tensiune, sau fata de pamânt (prajini electroizolante, clesti, scule cu mânere izolante, manusi de
cauciuc electroizolante, cizme de cauciuc eleotroizo- Iante, galosi electroizolanti, platforme izolante, covorase de
cauciuc electroizolante);

b. Indicatoare mobile de tensiune, lampi de proba, clesti de masurat;

c. Garnituri mobile pentru scurtcircuitoare si legare la pamânt, îngradiri mobile si placi avertizoare;

d. Mijloace de protectie împotriva arcului si împotriva actiunilor chimice ale produselor arderii: ochelari de
protectie, manusi din foaie de cort, masti de gaze.

441. Se numesc mijloace principale de protectie acele mijloace a caror izolatie suporta, în conditii sigure,
tensiunea de regim a instalatiei si cu ajutorul carora este permis sa se atinga partile conducatoare de curent
aflate sub tensiune.
 În instalatiile electrice de joasa tensiune exista urmatoarele mijloace principale de protectie izolante:

a. Prajini electroizolante;

b. Clesti izolanti pentru sigurante;

c. Manusi electroizolante;

442. Se numesc mijloace auxiliare, acele mijloace care singure nu pot garanta securitatea împotriva electrocutarii
la tensiunea respectiva.

Mijloacele auxiliare de protectie servesc la protectia împotriva tensiunii la atingere si împotriva arsurilor provocate
de arcul electric.

443. În instalatiile de joasa tensiune se utilizeaza urmatoarele mijloace auxiliare electroizolante de protectie:

a. Cizme electroizolante sau galosi;

b. Covorase de cauciuc electroizolante;

c. Platforme izolante (podete);

444. În cadrul tuturor instalatiilor de curenti tari, precum si asupra echipelor si personalului care de servesc
instalatiile, trebuie sa se afle în permanenta mijloacele de protectie necesare.

445. Pentru pastrarea mijloacelor de protectie trebuie sa se prevada un loc special cu dispozitive pentru
asezarea lor precum:

a. Cârlige sau suporturi pentru prajini electroizolante;

b. Dulapuri pentru manusi, cizme, galosi, ochelari de protectie, masti de gaze;

Mijloacele de protectie aflate asupra echipelor sau pentru folosirea individuala trebuie tinute în lazi sau genti
speciale. Este interzis ca mijloacele de protectie sa fie pastrate împreuna cu sculele.

446. Mijloacele de protectie trebuie încercate:

a. La receptionarea lor, înainte de a fi date în exploatare;

b. Periodic, la termenele prescrise pentru fiecare mijloc în parte;

c. Când apare un defect sau semn de deteriorare a unei parti oarecare;

d. Dupa o reparatie si dupa înlocuirea uneia dintre parti;

e. Daca exista îndoieli asupra bunei lor stari.

447. Manusile electroizolante de cauciuc trebuie astfel alese, încât sa permita îmbracarea manusilor de bumbac,
de lâna etc. sub ele, pentru ca personalul sa-si poata proteja mâinile împotriva frigului, la deservirea instalatiilor
în aer liber. Manusile trebuie sa fie destul de largi pentru ca sa permita tragerea lor peste mânecile
îmbracamintei.

448. Este interzisa folosirea echipamentului electroizolant în alte scopuri decât acelea pentru care acesta a fost
confectionat.

449. Dimensiunea minima a covoraselor electroizolante de cauciuc trebuie sa fie de 75x75 cm, cu tensiunea de
strapungere minima de 5 kV.

Covorasele care nu au fost încercate sau au fost încercate dar nu au corespuns, nu pot fi folosite ca material
izolant de protectie.
 450. Mânerele sculelor trebuie sa fie confectionate din material izolant, rezistent la umiditate, nefragil si
neatacabil de transpiratie, de benzina, de petrol, de acid sulfuric si de acid clorhidric.

Lungimea mânerelor izolante trebuie sa fie de cel putin 10 cm. Sculele trebuie sa fie rezistente, iar mânerele
izolante bine fixate în locurile Ior.

451. La lucrarile sub tensiune, sculele cu mânere izolante trebuie folosite concomitent cu manusile si galosii
izolanti. Exceptie fac lucrarile la tablourile de comanda din circuitele secundare si de la alte instalatii similare,
unde folosirea manusilor nu este obligatorie.

452. În instalatiile electrice de joasa tensiune se folosesc ca indicatoare de tensiune:

a. Lampa de control; .

b. Indicatorul cu neon, care functioneaza pe principiul curentului capacitiv (tip creion);

c. Indicatorul cu neon, care functioneaza pe principiul scurgerii curentului activ.

453. Este interzis a se utiliza pentru determinarea fazelor, lampi de control destinate pentru determinarea lipsei
sau prezentei tensiunii. Pentru determinarea fazelor trebuie sa se foloseasca lampi de control, fabricate pentru
tensiunea dubla a instalatiei.

454. Indicatoarele cu neon trebuie verificate si încercate cu tensiune marita, cel putin odata la 6 luni. Tensiunea
de încercare este de 5000 volti, durata de încercare 2 min.

Instalatii electrice de joasa tensiune

455. Instalatiilor de joasa tensiune care se gasesc în aceeasi încapere cu instalatiile de înalta tensiune, li se vor
aplica normele de tehnica a securitatii pentru înalta tensiune.

456. Controlul si supravegherea instalatiilor interioare si exterioare de joasa tensiune se fac de catre electricianul
de serviciu care trebuie sa cunoasca atât normele de tehnica a securitatii, cât si masurile de prim ajutor în caz de
electrocutare.

În timpul controlului se vor verifica în special legaturile la instalatia de protectie (pamânt sau conductor de nul de
protectie).

457. Electricianul care face controlul va fi dotat cu un indicator de joasa tensiune pe care îl va folosi înainte de a
atinge cu mâna libera partile metalice ale instalatiei sau echipamentului electric.

458. Când se descopera un conductor al unei linii de joasa tensiune rupt, cazut la pamânt sau care atârna,
electricianul trebuie sa îsi puna manusile electroizolante si, cu ajutorul clestelui patent, sa taie acest conductor
care prezinta un pericol pentru cei ce lucreaza în împrejurimi, dupa care trece (singur sau cu echipa) la
înlaturarea defectului, dupa ce în prealabil a deconectat instalatia de la retea.

459. Manevrele si înlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice de joasa tensiune se pot executa numai de
persoane calificate în meseria de electrician, sau de personal special instruit, si cu respectarea normelor privind
lucrul sub tensiune.

În încaperile umede sau cu pericol de explozie, aceste operatii (manevre si înlocuirea sigurantelor) se pot face
numai dupa scoaterea de sub tensiune.

460. Manevrarea separatoarelor si întrerupatoareror se face cu mâinile îmbracate în manusi electroizolante,

stând pe un covoras de cauciuc dielectric sau pe un podet izolant. La manevrarea sigurantelor se vor purta în
plus ochelari de protectie.

461. În retelele aeriene si subterane se pot executa înlocuiri de sigurante sau becuri si în timpul noptii, cu conditia
ca locul de munca sa fie iluminat, iar la operatie sa participe cel putin doua persoane, din care una sa execute si
alta sa supravegheze.

462. Pentru lucrarile care se executa cu scoaterea partiala sau totala de sub tensiune a instalatiei, trebuie luate
urmatoarele masuri de pregatire a Iocului de munca:
 a. Se executa scoaterile de sub tensiune necesare si se iau masuri care sa împiedice punerea în functiune a
partilor din instalatie prin care s-ar putea da tensiune la locul de munca (blocaje mecanice etc.);

b. Se monteaza îngradiri provizorii si se aseaza placi avertizoare ("Nu închideti, se lucreaza", "stai, tensiune,
pericol de moarte");

c. Se leaga la instalatia de protectie (prin legare la pamânt sau nu) dispozitivele de scurtcircuitare si legare la
pamânt, mobile si se verifica lipsa tensiunii pe partea instalatiei unde urmeaza sa se execute lucrarile .

463. La lucrarile ce se executa fara întreruperea tensiunii, se verifica starea îngradirilor permanente, sau se
monteaza îngradiri provizorii si placi avertizoare si se controleaza ca mijloacele de protectie si sculele ce vor fi
folosite sa fie în buna stare. Îngradirile provizorii trebuie sa fie montate în asa fel, încât sa nu împiedice iesirea
personalului din încapere în caz de pericol.

464. În cazul urcarii pe stâlp, muncitorul este obligat sa verifice starea acestuia si mijloacele de protectie (centura
de siguranta, cârligele, frânghia de ajutor);

În timpul urcarii pe stâlp, muncitorul trebuie sa se lege cu centura de slguranta începând de la o distanta de cel
mult 2 m de sol, pentru a putea fi ferit de accidentare prin alunecarea cârligelor.

În pozitia normala de lucru, muncitorul trebuie sa se fixeze bine pe ambele cârlige si sa se sprijine în centura de
siguranta.

Urcarea sau lucrul pe stâlpi este admisa numai pe partile laterale, în raport cu directia de întindere a
conductorului, iar în cazul stâlpilor de colt pe partea unghiului exterior al liniei.

465. Este interzisa aruncarea sculelor si materialelor de pe stâlp jos sau invers. Transmiterea lor se va face cu
frînghia ghidata de jos de un alt muncitor care trebuie sa stea la cel putin 2 m distanta de baza stâlpului.

466. La coborârea de pe stâlp, centura de siguranta nu va fi dezlegata înainte de a ajunge muncitorului la o

înaltime mai mica de 2 m de la sol.

467. Se interzice manevrarea scarii (schimbarea înclinarii pozitiei, ori coborârea ei) atât timp cât se afta o
persoana urcata pe aceasta. Mutarea scarii se face numai în pozitia strînsa.

468. Folosirea scarii simple se va face de cel putin doua persoane, una care executa lucrari si una care
supravegheaza si tine scara. Scara trebuie sa aiba o lungime care sa permita lucrul de pe treapta care se
gaseste la o distanta minima de 0,8 m fata de capatul superior al scarii. Executarea lucrarilor de pe ultimele doua
trepte superioare ale scarilor rezemate sau duble este interzisa.

469. Scarile duble trebuie sa fie prevazute cu un lant de siguranta care sa împiedice deschiderea accidentala.

470. În cazul când sunt necesare înlocuirea si repararea conductorilor unei linii de joasa tensiune, în locul unde
aceasta linie intersecteaza conductorii unei alte linii electrice, se vor lua toate masurile pentru evitarea atingerii
acestor conductori sub tensiune.

471. Demontarea si montarea unor conductori sub o linie de transport de înalta tensiune trebuie,sa se execute cu
linia de înalta tensiune de conectata.

472. Mutarea, îndepartarea si deplasarea cablurilor si a mansoanelor trebuie sa se execute numai dupa
întreruperea tensiunii si descarcarea cablului de sarcina lui capacitiva.

473. Se considera utilaj electronic portativ acel utilaj construit special pentru a fi purtat usor de una sau doua
persoane si cu care muncitorul în timpul lucrului are un contact bun si îndelungat.

474. Utilajele portative trebuie sa fie alimentate la tensiunea redusa de 12 V si 24 V astfel:

- tensiunea de 24 V se va folosi la locurile periculoase;

- tensiunea de 12 V în locuri foarte periculoase.

475. Tensiunile de lucru maxime admise pentru uneltele electrice portative, folosite în locuri de munca
periculoase si foarte periculoase în ceea ce priveste electrocutarea, sunt:
 a. 380 V daca se aplica separarea de protectie sau izolarea suplimentara de protectie drept mijloc principal de
protectie, sau daca sunt îndeplinite simultan urmatoarele conditii:

- reteaua de alimentare este izolata fata de pamânt;

- uneltele sunt prevazute cu protectie prin legare la pamânt, care asigura tensiunile de atingere si de pas;

- reteaua de alimentare este prevazuta cu un întrerupator de protectie care se declanseaza la un curent de

minimum 30 mA în maximum 0,2 sec.

Tensiunea de 380 nu este permisa pentru alimentarea uneltelor electrice portative folosite în subteran (mine,
tuneluri, galerii) si în alte locuri foarte periculoase; în aceste locuri, tensiunea de lucru pentru uneltele electrice
portative este liminata la 127 V.

b. 127 V, daca sunt îndeplinite simultan urmatoarele conditii: - reteaua de alimentare este izolata fata de pamânt;

- uneltele sunt prevazute cu protectie prin legare la pamânt, care asigura tensiunile de atingere si de pas;

- uneltele sunt prevazute cu izolatie întarita sau sunt folosite mijloace electroizolante individuale de protectie, ori
este asigurat controlul permanent al rezistentei de izolatie a retelei de alimentare;

c. 42 V, daca sunt prevazute cu izolatie întarita;

d. 24 V, daca uneltele sunt prevazute cu izolatie normala de lucru.

476. Tensiunile de lucru maxime admise pentru corpurile de iluminat instalate în locuri periculoase sau foarte
periculoase sunt:

a. 220 V, pentru corpurile de iluminat fixe, daca sunt amplasate în afara zonelor de manipulare;

b. 220 V, pentru corpurile de iluminat fixe cu lampi incandescente amplasate în zone de manipulare,
daca sunt prevazute cu protectie împotriva electrocutarii prin atingere indirecta, precum si cu una din urmatoarele
asigurari:

b1. o blocare care sa permita deschiderea corpului de iluminat numai cu ajutorul unei scule speciale (de
ex. o cheie cu profil triunghiular);

b2. o blocare care sa permita deschiderea corpului de iluminat numai dupa scoaterea lui de sub
tensiune;

b3. un dispozitiv de expulzare a lampii (becului) la scoaterea globului de protectie sau la spargerea
acestuia;

Fac exceptii corpurile de iluminat fixe pentru iluminatul de siguranta care, fiind puse sub tensiune numai
în cazul întreruperii accidentale a iluminatului normal, nu necesita nici una din asigurarile indicate mai sus.

c. 220 V, pentru corpurile de iluminat fixe cu lampi fluorescente, cu conditia de a fi prevazute cu protectie
împotriva electrocutarii prin atingere indirecta;

d. 127 V, pentru corpurile de iluminat fixe si mobile cu lampi incandescente, care se afla în zona de
manipulare, daca sunt prevazute cu:

d1. protectie prin legare la pamânt, care sa Iimiteze tensiunile de atingere si de pas;

d2. alimentarea de la o retea izolata de pamânt;

e. 24 V, pentru corpurile de iluminat portative si pentru corpurile de iluminat mobile si fixe cu lampi
incandes- cente, care se afla în zona de manipulare, cu conditia verificarii periodice a izolatiei fata de pamânt si a
retelei electrice de alimentare.

477. Utilajele portative trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: a. Partile conducatoare sa fie inaccesibile
unei atingeri întâmplatoare;
b. izolatia bobinajului sa reziste atât socurilor mecanice, cât si mediului în care functioneaza (umiditate, caldura,
agenti corozivi, etc);

c. mânerele si reazemele pentru piept sa se faca din material izolant, sau din metal acoperit cu un material
izolant. De asemenea, vor exista inele de aparare sau aparatori care sa împiedice atingerea partilor metalice ale
sculei;

d. conductorii de alimentare sa fie foarte flexibili, iar fixarea lor sa se faca astfel, încât sa nu se roada la intrarea
lor în carcasa sculei si sa se împiedice pe cât este posibil smulgerea lor de la bornele de legatura;

478. Daca scula electrica portativa nu poate fi alimentata la o tensiune redusa, constructia ei fiind pentru o
alimentare la reteaua de

110 V sau 220 V, este necesar sa se ia masuri suplimentare, ce trebuie îndeplinite în totalitate pentru a se putea
evita accidentele. Aceste masuri suplimentare (în afara de cele aratate mai sus) sunt urmatoarele:

a. legarea carcasei metalice la o buna instalatie de legare la pamânt, care sa prezinte o rezistenta de 4 Ω sau
legarea la conductorul de nul. Legarea trebuie sa fie sigura;

b. se recomanda ca legarea la retea sa se faca prin intermediul unei fise speciale care sa aiba un picior în plus
pentru legarea la instalatia de protectie. În acest caz si priza va avea un lacas suplimentar legat la instalatia de
protectie.

479. Se interzic:

a. apucarea uneltei electrice de partea sa activa (piatra de polizor, burghiu, freza etc) sau de conductorul pentru
alimentarea ei cu energie electrica;

b. punerea sau scoaterea sculei din mandrina înainte de oprirea completa a acesteia.

c. lucrul cu unelte electrice de pe o scara rezemata sau de pe o scara dubla neasigurata.

Se permite lucrul de pe schele sau esafodaje.

480. Legarea conductorilor la transformatoarele coborâtoare (pe partea de 12 V sau de 24 V) se va face printr-o
fisa speciala, pentru evitarea posibilitatii alimentarii lampii la o tensiune mai mare de 12 V sau 24 V.

481. Transformatoarele pentru alimentarea Iampilor si uneltelor electrice la tensiune nepericuloasa vor avea
înfasurarile primare si secundare pentru coloane diferite, iar miezul si carcasa se vor lega la pamânt; la fel si
bobinajul de tensiune nepericuloasa.

482. La lucrarile ce se executa în interiorul rezervoarelor metalice, cazanelor etc, transformatoarele mobile
trebuie lasate în afara, iar tensiunea maxima utilizata sa fie de 12 V.

Utilaje, mecanisme de ridicat, macarale

483. Masinile, utilajele si instalatiile vor fi însotite obligatoriu de instructiuni privind montajul, instalarea si
deservirea în conditii de securitate. În cazul când acestea Iipsesc initial, se vor întocmi de catre mecanicul sef si
vor fi puse la dispozitia celor interesati, odata cu darea în exploatare a utilajului.

484. În cazul macaralelor actionate electric, întrerupatorul general pentru instalatia electrica a macaralei trebuie
sa fie usor accesibil si sa fie prevazut cu un dispozitiv care sa permita închiderea cu cheie atunci când este
deconectat.

485. Întrerupatorul montat în cabina maracagiului trebuie sa deconecteze instalatia de actionare a macaralei fara
a întrerupe iluminatul, care va avea un întrerupator independent.

486. Interventiile pentru reparare, ungere, curatire a utilajelor sunt permise numai când utilajul este scos din
functiune, iar comenzile blocate si prevazute cu placute avertizoare de interzicere a punerii în functiune, în timpul
când se lucreaza.

487. Utilajele de ridicat si transportat pe verticala, actionate electric, nu vor fi puse în functiune nici pentru
încarcari si probe daca nu sunt legate la pamânt sau la conductorul de nul, verificat si gasit în buna stare.
488. Macaralele si utilajele de ridicat vor fi prevazute cu instalatii si aparate necesare de iluminat, montate chiar
pe corpul si pe bratul lor, astfel ca sa lumineze raza de actiune si sarcina.

489. În afara de instalatia de iluminat a macaralei, pe timpul noptii, va fi iluminat si locul de munca, pentru ca
operatiile de ridicare, descarcare, încarcare si transportare sa se execute în deplina siguranta.

490. La conducerea macaralei si mecanismelor de ridicat prevazute cu actionare electrica de orice tip, vor fi
admise numai persoane care au reusit la examenul dat în fata comisiei si au obtinut certificatul de calificare.

491. În cabina de actionare a macaralei se va asterne un covor de cauciuc electroizolant, astfel ca sa acopere
toate partile metalice pe care se calca.

492. În cazul când exista pericolul ca bratul, cârligul sau cablul macaralei sa se atinga de conductorii unei retele
electrice, se vor lua masuri pentru îndepartarea acestui neajuns. Când nu este posibil, nu se va lucra cu
macaraua decât dupa scoaterea din functiune a liniei electrice respective.

493. Instalatiile electrice ale utilajului de ridicat sau ale macaralelor nu se vor verifica sau repara decât dupa ce
au fost scoase din functiune prin intermediul întrerupatorului general care se va încuia.

494. Motoarele electrice, automatele, întrerupatoarele, precum si bornele lor de legatura vor avea carcase
protectoare, astfel încât o atingere întîmplatoare a partilor aflate sub tensiune sa fie posibila.

495. Interventiile lucratorilor pentru diferite reparatii în timpul noptii, se vor face numai dupa iluminarea locului de
munca cu ajutorul Iampilor portative.

496. Calea de rulare a macaralei va fi legata la pamânt pe ambele sine la o priza de pamânt corespunzatoare.

497. Cablul electric al macaralei turn va fi protejat printr-un jgheab de lemn ecarisat având Iatimea de 30 cm si
înaltimea de 40 cm , care se va monta lateral sau în interiorul caii de rulare. De asemenea, pentru protectie,
cablul electric se poate suspenda în inele, pe un cablu de otel.

498. Echipamentul electric pentru forta si lumina va trebui sa corespunda normelor si prescriptiilor în vigoare.

499. În cabina macaragiului trebuie sa existe o priza cu tensiunea de 12 V pentru conectarea lampii portative.

Utilaje si dispozitive de constructii actionate electric

500. Orice tip de utilaj electric nu va putea fi pus în functiune, nici macar pentru încercare, înainte de a avea
instalatia de legatura la pamânt si la conductorul de nul verificata si gasita în perfecta stare de functionare.

Conductorii electrici vor trebui zilnic verificati pentru a nu prezenta deteriorari ale izolatiei.

501. Înainte de parasirea masinii se va întrerupe în mod obligatoriu alimentarea cu energie electrica.

502. La masina electrica de filetat tevi nu se va umbla la fisa prizei de curent în timp ce inversorul se afla în alta
pozitie decât cea neutra.

503. În timpul functionarii nu se vor atinge prizele neizolate ale instalaliei electrice. Controalele si încercarile
motorului se vor face numai când curentul este întrerupt, adica dupa ce s-a decuplat fisa din priza de curent.

504. Nu se vor face reparatii la sigurante decât cu sigurantele calibrate, originale.

505. La pompa submersibila, înainte de pornirea motorului electric prin conectarea la retea, se va verifica starea
cablului de legatura si daca este etans la intrarea în pompa, pentru a evita intrarea apei.

506. Depanarea pompelor electrice se va face numai de catre un electrician.

Orice interventie asupra pompei se va face numai dupa deconectarea cablului de legatura de la retea.

507. Încaperile statiilor de pompare trebuie sa fie astfel iluminate, încât sa fie posibila buna si sigura deservire a
agregatelor. Nu sunt admise spatii întunecoase.
 508. Instalatia electrica (motoare, tablouri, conducte) va fi executata tinându-se cont de normele referitoare la
executarea instalatiilor electrice de pâna la 1000 V.

509. Lampile electrice portative ce se vor folosi în statiile de pompare vor fi alimentate la tensiunea de 12 V.

510. Încaperea în care este instalat grupul electrogen va fi prevazuta cu mijloace de protectie izolanta.

Lucrari de consolidari, reparatii si demolari

511. Înaintea începerii lucrarilor de demolare sau consolidare se vor lua urmatoarele masuri:

a. cercetarea planurilor sau schelelor cladirii, Identificarea cablurilor de alimentare cu energie electrica, telecomu-
nicatii etc;

b. întreruperea legaturilor de alimentare cu energie electrica, fara a le deteriora, sau a influenta alimentatea altor
cladiri;

c. iluminarea artificiala se va asigura de la o retea electrica provizorie speciala, bine izolata si fara posibilitate de
deteriorare în timpul lucrarilor.

512. Muncitorii care executa sapaturi pe traseul cablurilor electrice vor fi dotati dota cu cizme de cauciuc
electroizolant.

513. Gropile de fundatii si santurile ce se executa pe caile de circulatie vor fi iluminate si vor avea felinare de
marcaj pentru evitarea accidentelor.

514. La executarea lucrarilor cu preparate pe baza de apa, conductorii electrici aflati în încapere se vor scoate de
sub tensiune.

515. Înaintea începerii lucrarilor de reparatii la instalatiile electrice

se vor lua urmatoarele masuri:

- scoaterea de sub tensiune a partilor de instalatii la care se lucreaza;

- montarea îngradirilor provizorii si afisarea placilor avertizoare: "Nu cuplati, se lucreaza";

- legarea instalatiei la pamânt.

516. Nu este permisa folosirea conductorilor izolati montati pe role sau izolatori, în poduri sau încaperi
netencuite.

517. Dozele de derivatie si conectare vor fi ferite de lovituri sau umezire cu apa.

518. Lampile portative vor avea cos de protectie metalic si vor fi alimentate de la tensiunea de 12-24 V.

519. Montarea sau, reparatiile la tablourile electrice de distributie se va face dupa scoaterea de sub tensiune.

520. Pe timpul executarii reparatiilor la instalatiile tehnico-sanitare se vor deconecta conductorii electrici aflati la
nivelul sau deasupra conductelor respective:

Executarea instalatiilor eIectrice pentru santiere

521. Instalatiile electrice se vor executa numai de catre electricieni calificati si autorizati care si-au însusit
instructajul de protectie a muncii si carora li s-a prelucrat, documentatia de executie. ,

522. Instalatiile electrice izolate aparent cu conductori izolati si montati pe izolatori se vor executa la o înaltime de
cel putin 2,5 m deasupra solului si în locuri ferite de deteriorari mecanice. Înaltimea minima de la sol pentru
conductorii izolati sau neizolati trebuie sa fie de 4 m. La trecerea peste caile carosabile distanta minima trebuie
sa fie de 6 m.
523. Folosirea conductorilor neizolati este interzisa în încaperile unde necesitatile de lucru pot produce atingerea
sau agatarea acestora 524. În toate cazurile, întrerupatoarele vor avea carcase protectoare confectionate din
materiale rezistente la foc si izolante. Întrerupatoarele cu carcase metalice se vor lega la pamânt sau la reteaua
de protectie (de nul).

525. Nu se admite 'montarea întrerupatoarelor pe conductori mobili (pe snururi, cordoane etc).

526. Locurile de conectare si derivare (dozele) vor trebui ferite de eforturi mecanice (lovituri).

527. La tablourile de distributie, la cutiile de distributie si la instalatiile principale, lucrarile se vor executa numai
pe baza unei dispozitii date de seful exploatarii electrice a santierului sau al întreprinderii.

528. Tablourile electrice de distributie care se monteaza în interiorul baracilor pe pereti de scândura, cu pericol
de incendiu la desfacerea unui conductor din peretele tabloului, se vor monta pe o placa de azbest de marimea
tabloului, fitxata pe peretele, de scândura. Aceste tablouri vor fi închise în cutii de lemn, prevazute cu usi si
cheie .

529. Tablourile electrice de distributie amplasate în exterior (pe stâlpi, baraci, imobile etc) se vor monta tinând
seama de normele de mai sus, iar protectia lor se va face prin cutii metalice cu usa si cheie. Constructia cutiilor
de protectie va fi astfel executata, încât sa permita introducerea conductorilor de jos în sus, pentru ca ploaia sa
nu patrunda în interior.

Toate cutiile metalice de protectie a tablourilor electrice vor fi legate la pamânt.

530. Se interzice legarea directa la tabloul de distributie a diferitelor masini sau lampi portative, electromotoare si
alte aparate si dispozitive de consum de energie electrica.

531. În interiorul tabloului de distributie se va executa un întrerupator cu pârghie care va avea mâner
electroizolant.

532. Folosirea conductorilor electrici cu izolatia deteriorata sau înnadirea lor fara a se completa izolatia cu banda
izolant este interzisa. De asemenea, se interzice folosirea capetelor de conductori în loc de fise la introducerea în
prize.

533. Este interzis a se pune în exploata instalatii provizorii, indiferent de motivul care ar determina acest
provizorat, deoarece ar putea constitui un pericol, pentru muncitori

534. La executarea instalatiilor electrice interioare, strapungerile din plansee de beton monolit (tavane) se vor
executa numai de jos în sus, iar lucratorii vor purta ochelari de protectie contra prafului si sfarîmaturilor de beton.

535. Se interzice montarea întrerupatoarelor si prizelor în camerele de spalare. Întrerupatoarele se vor monta în
anticamera.

536. Instalatiile electrice de forta vor avea în locurile cu umiditate mare (peste 75%) pe pardoseala, în fata
motoarelor electrice si a dispozitivelor lor de pornire, platforme de lemn, asezate pe izolatori.

[top]

CAPITOLUL 19

Lucrari de terasamente

REGULI GENERALE

537. Înainte de începerea lucrarilor de terasamente trebuie sa se faca cercetari geologice si hidrogeologice;
pentru a avea indicatii asupra naturii si pozitiei straturilor, precum si asupra existentei apelor subterane, în
vederea împiedicarii unor eventuale pericole de alunecari ale straturilor.

538. Înainte de începerea lucrarilor de terasamente este necesar sa se stabileasca precis existenta instalatiilor,
subterane, natura lor si felul cum sunt amplasate sub pamânt.
 În cazul când exista asemenea instalatii subterane, lucrarile de pamânt trebuie sa se execute luându-se toate
masurile de precautie, sub o supraveghere tehnica permanenta, si facându-se un instructaj special muncitorilor
care executa aceste lucrari.

539. Este permisa începerea executarii lucrarilor de terasamente, numai pe baza unui acord scris încheiat cu
unitatea care are instalatii subterane, pe teritoriul unde urmeaza sa se execute asemenea lucrari.

540. În cazul când în timpul lucrului se descopera constructii si instalatii subterane, care nu s-au cunoscut
dinainte, lucrarile trebuie imediat întrerupte si personalul evacuat, pâna la identificarea instalatiilor descoperite si
stabilirea eventualelor pericole ce s-ar putea ivi în caz de continuare a lucrarilor. Numai dupa luarea masurilor de
protectie, lucrarile pot continua.

541. În apropierea conductelor de apa cu mare presiune si a conductelor de gaz trebuie sa se lucreze cu multa
grija, sub supravegherea sefului de santier sau a maistrului.

542. În cazul când se executa sapaturi în apropierea cablurilor electrice subterane aflate sub tensiune, lucrarile
se vor executa numai dupa ce curentul a fost oprit.

În cazuri deosebite, când întreruperea curentului nu se poate face, lucrarile se vor executa numai luând masuri
speciale care sa asigure securitatea lucratorilor. În acest caz, se interzice folosirea rangilor, târnacoapelor,
lopetilor si a penelor metalice. Saparea pamântului în apropierea cablurilor electrice sub tensiune este permisa
numai cu ajutorul cazmalelor de lemn, fara a se executa lovituri bruste, si numai sub supravegherea organului
tehnic de santier.

543. În cazul când este posibila o eventuala emanatie de gaze toxice sau inflamabile, muncitorii trebuie preveniti
asupra pericolului si instruiti în privinta masurilor de protectie, iar santierele respective trebuie sa fie înzestrate cu
un numar suficient de aparate detectoare de gaze si cu masti izolante.

544. Când se constata în timpul lucrului existenta gazelor periculoase

în gropile de sapatura, puturi, santuri etc., lucrarile trebuie oprite imediat, iar lucratorii tebuie evacuati pâna la
înlaturarea cauzelor ce au provocat apartia acestor gaze.

545. În cazul când se întâmpina dificultati la evacuarea completa a gazelor vatamatoare, deoarece acestea sunt
în general mai grele decât aerul si ramân la fundul sapaturii, muncitorii care lucreaza în aceste locuri trebuie
înzestrati cu masti izolante.

546. În cazul în care se constata sau se banuieste ca pe anumite terenuri ar putea exista munitii neexplodate,
toate lucrarile de excavatii mecanice sau manuale se vor executa respectând cu strictete urmatoarele masuri de
tehnica a securitatii muncii:

a. se va sista imediat orice lucrare si se va îndeparta din zona tot personalul;

b. se vor informa imediat organele MAPN, cât si cele locale care conduc, organizeaza si executa lucrarile, asupra
existentei, în zonele de lucru, a unor muniti ramase neexplodate;

c. se va executa lucrari numai în portiunile de teren care au fost cercetate, detectate si asanate de eventualele
munitii ramase neexplodate, si numai în baza unui proces verbal întocmit cu echipa pirotehnica, în care sa se
mentioneze în mod expres ca se pot executa lucrari de sapaturi;

d. se va informa imediat seful echipei pirotehnice despre descoperirea munitiilor sau materialelor explozive;

e. tot personalul care executa lucrari de sapaturi în astfel de zone va lua parte, în mod obligatoriu, la instructajele
de protectie a muncii realizate de echipa pirotehnica, si va semna de luare la cunostinta.

547. Echipa pirotehnica de asanare si deminare va preda conducerii santierului, pe baza de proces verbal, sub
semnatura, fiecare parcela de teren asanat, dupa care lucrarile de sapaturi se vor continua, respectându-se
urmatoarele masuri:

a. saparea si îndepartarea pamântului se va executa, în mod obligatoriu pe straturi succesive cu grosimea de

maximum 15-20 cm;

b. dupa îndepartarea fiecarui strat de pamânt, echipa de asanare va executa, în mod obligatoriu, cercetarea
stratului urmator, operatiunile repetându-se ca mai sus.
 548. Înainte de începerea lucrarilor de sapaturi, trebuie luate masuri pentru îndepartarea de pe amplasamentul
lucrarilor respective a apelor de suprafata din vecinatati, deoarece acestea pot provoca inundarea gropilor si
prabusirea malurilor.

549. Saparea gropilor de fundatie si a santurilor cu adâncime mica, nedepasind dimensiunile aratate mai jos, în
terenuri cu umiditate naturala si în cazul în care nu exista ape freatice, poate fi executata cu pereti verticali, fara
consolidari, în urmatoarele tipuri de teren:

a. teren usor (nisip, umpluturi etc.), la o adâncime maxima de 0,75 m;

b. teren mijlociu (se sapa cu cazmaua si, partial, cu târnacopul, la 1,25 m;

c. teren tare (se sapa cu sapa, cu târnacopul si cazmaua), la 2,00 m;

d. teren foarte tare (se lucreaza cu ranga, târnacopul, spatiul, barosul etc., însa fara explozivi), la o adâncime
maxima de 2,00 m.

550. În cazul existentei unor terenuri cu conditii diferite decât cele aratate la articolul anterior din prezentele
norme, sapaturile pentru fundatii si santuri se executa cu peretii în taluzuri, fara sprijinire, sau cu peretii verticali
sprijiniti pe toata înaltimea, conform indicatiilor din proiectul de organizare a lucrarilor santierului.

551. Este interzisa instalarea si circulatia vehiculelor sau utilajelor de constructii, pozarea liniilor ferate,
amplasarea troliurilor, precum si plantarea stâlpilor pentru linii aeriene (transportul energiei electrice si
telecomunicatii), pentru instalarea iluminatului etc., în apropiere de locurile unde se executa sapaturi pentru
fundatii, santuri, gropi etc., în raza prismei de alunecare a terenului.

Amplasarea si circulatia vehiculelor si a utilajelor de constructii în raza prismei de alunecare (prabusire) a

terenului, în cazul pe- retilor sprijiniti, este permisa cu conditia verificarii prealabile a rezistentei sprijinirii prin
calcul, în care se va tine seama atât de marime, cât si de solicitarile dinamice rezultate din sarcinile respective.
Viteza de circulatie trebuie sa fie de maximum 10 km/h.

552. La executarea lucrarilor de terasamente pe locurile de utilitate publica (strazi, piete) sau în zonele de lucru
ale santierelor cu circulatie mare, trebuie sa se ia masuri pentru îngradirea acestor locuri cu parapete cu
înaltimea de cel putin 1 m, având, tabele cu inscriptii de prevenire a accidentelor. În timpul noptii, aceste îngradiri
trebuie iluminate, pentru a se evita accidentele.

553. Lucrarile de canalizare subterana care se executa în zone ca- rosabile se vor desfasura respectându-se
urmatoarele reguli:

a. Înainte de începerea sapaturilor se vor anunta organele de paza contra incendiilor si politia;

b. sapaturile pentru traversarea strazilor se vor executa în doua etape, adica de fiecare data câte o jumatate de
strada.

554. În centre locuite se interzice lasarea santurilor fara îngradiri în timpul noptii.

555. Distanta între marginea sapaturilor si axa caii ferate normale sau de tramvai trebuie sa fie de cel putin 2,50
m, iar în cazul caii înguste, de cel putin 2 m pentru sapaturi adânci pîna la 0,90 m.

Daca adâncimea sapaturii este mai mare, distantele pâna la axul cailor ferate creste cu câte 15 cm pentru fiecare
10 cm adâncime de sapatura.

556. Apa subterana care apare în timpul sapaturilor trebuie evacuata de îndata, pentru a nu înmuia pamântul si
produce prabusirea malurilor. În momentul când se ajunge la pânza de apa, sapaturile de fundatii se opresc si se
face sprijinirea malurilor, fiind interzisa continuarea sapaturiior sub apa, fara a se sprijini în prealabil malurile.

557. Pamântul provenit din sapatura trebuie asezat la o distanta de cel putin 0,5 m de la marginea peretilor
sapaturii. La sapaturile cu peretii în taluz cu un unghi mai mare decât unghiul natural al taluzului, distanta
maxima dintre locul de asezare a pamântului aruncat si marginea sapaturii trebuie stabilita în prealabil prin cal-
cul, însa trebuie, sa fie de cel putin 0,5 m.

558. Este interzisa asezarea stivelor de materiale de-a lungul marginii de sus a gropii sau a santului la o distanta
mai mica de 0,75 m de la margine;
 559. Saparea pe cale manuala a pamântului în galerie (metoda tumbelor) este interzisa. Daca eventual se
formeaza iesinduri în consola sau daca în timpul saparii taluzurilor se descopera pietre mari sau bolovani izolati,
muncitorii trebuie evacuati din aceste locuri periculoase, urmând ca apoi iesindurile în consola, bolovanii si
pietrele sa fie coborâte cu grija la piciorul taluzului, de unde vor fi evacuate.

560. Trebuie sa se supravegheze zilnic starea terenului, în cazul când sunt posibile surpari sau alunecari ale
maselor de pamânt. Nu se va începe lucrul fara o verificare prealabila a terenului. Când se constata crapaturi
longitudinale, paralele cu marginea sapaturii, se evacueaza muncitorii si utilajul, se consolideaza terenul si apoi
se reîncepe lucrul.

561. Se vor lua masuri contra surparii peretilor sapaturii. În cazul când în apropiere se gasesc utilaje si
mecanisme care produc vibratii în timpul lucrului.

562. În cazul când pe terenul unde se executa lucrari de terasamente se gasesc arbori, înainte de începerea
lucrarilor se va face defrisarea terenului. Trebuie luate masuri de securitate a muncii la doborârea arborilor sau la
scoaterea radacinilor din pamânt.

La scoaterea din pamânt a arborilor pe cale mecanica, trebuie luate masuri de siguranta pentru evitarea ruperii
eventuale a ca- blului sau a alunecarii lui de pe buturuga.

Înainte de începerea operatiei de scoatere a arborilor, lucratorii trebuie anuntati printr-un semnal acustic, spre a
se îndeparta de zona periculoasa.

563. Daca în cazul executarii lucrarii de terasament trebuie sa se întrebuinteze explozivi pentru înlaturarea
obstacolelor întâlnite, ca blocuri de piatra sau fundatii vechi de beton etc", sau daca exista straturi care nu pot fi
sapate cu alte mijloace, este necesar ca executarea acestor lucrari sa se faca în conformitate cu dispozitiile
legale de utilizare a explozivilor, prevazute în regulamentele miniere în cazul exploatarii la zi a carierelor.

564. Pentru coborârea lucratorilor în sapaturile pentru fundatii, santuri late, gropi, etc. trebuie amenajate rampe
de acces (scari) cu o latime de cel putin 0.75 m, cu balustrada, iar pentru coborârea lucratorilor în santuri înguste,
scari rezemate. Se interzice coborârea pe spraituri sau pe consolidarile peretilor sapaturii.

565. În cazul în care pamântul se arunca din sapaturi în santuri, pe podine situate la diferite niveluri, acestea
trebuie sa fie fixate si sa reziste încarcaturii pe care trebuie sa o suporte. Podinele trebuie sa aiba o latime de cel
putin 0,75m si sa fie situate la o înaltime de maximum 1,5 între ele.

566. Executarea sapaturilor în gropi, santuri largi etc., trebuie sa se faca cu formarea de maluri la unghiul
taluzurilor naturale sau cu sprijinirea respectiva a peretilor.

Sapaturi în teren cu peretii în taluz

567. Pentru executarea sapaturilor nesprijinite trebuie sa se cunoasca unghiul taluzului natural sapat.

568. Înclinarea peretilor sapaturilor de fundatie si a santurilor necon- solidate cu adâncimi mai mari decât cele
indicate în prezentele norme, executate în terenuri cu umiditate naturala, si în cazul în care nu exista ape
subterane, este indicata în tabelul nr.1:

Tabel nr.1

ÎNCLINAREA MAXIMA ADMISA A TALUZURILOR, SAPATURILOR SI SANTURILOR ÎN TERENURI CU

UMIDITATE NATURALA

La o adâncime a sapaturii

Felul pâna la 3 m mai mare de 3 m

terenului
Unghiul Raportul Unghiul Raportul
dintre dintre dintre dintre
directia înaltimea directia înaltimea
taluzului si taluzului taluzului si taluzului si
orizontala, si orizontala, proiectia
în grade proiectia în grade orizontala
orizontala a taluzului
a taluzului
 Teren de 39 1:1, 25 34 1:1, 50
umplutura,
nisip, pietris

Nisip argilos 56 1:0, 67 45 1:1, 00

Argila 56 1:0, 67 53 1:0, 75

nisipoasa

Argile 63 1:0, 50 56 1:0, 67

Loess uscat 63 1:0, 50 53 1:0, 75

569. Înclinarea taluzului sapaurilor pentru fundatii si santuri fara sprijiniri în terenurile argilo-nisipoase si
argiloase, supraumidificate cu apa provenita din ploi, topirea zapezii etc., trebuie redusi în comparatie cu valorile
indicate în tabelul de la articolul anterior. Înclinarea taluzului în cazurile indicate mai sus trebuie stabilita de la caz
Ia caz, în limitele valorilor din tabel si corespunzator unghiului taluzului de 45 grade. Conducatorul tehnic al
lucrarilor este obligat sa întocmeasca un act cu privire la reducerea înclinarii pantei, ca urmare a supraumidificarii
terenului.

570. Se interzice saparea terenurilor supraumidificate, nisipoase, nisipo-argiloase si a celor constituite din loess,
fara sprijiniri.

571. Continuarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii, santuri, gropi etc., care se executa cu petetii în taluz (fara
sprijiniri, conform tabelului nr.1), dar care au fost supuse umidificarii dupa executarea totala sau partiala a
sapaturilor, este permisi cu conditia luarii masurilor de evitare a surparii malurilor, cum ar fi:

a. Cercetarea minutioasa, de catre conducatorul tehnic al lucrarii, a starii terenului înainte de începerea fiecarei
ture si provocarea surparii artificiale a terenului la piciorul taluzului, în locurile unde au fost semnalate iesituri în
consoa, care încarca partea superioara a taluzului;

b. Întreruperea temporara a lucrarilor de sapaturi pâna la uscarea terenului, în cazul în care exista un pericol
evident de desprindere (alunecare) de teren;

c. Reducerea locala a înclinarii pantei, acolo unde executarea sapaturilor cu peretii în taluz nu poate fi amânata;

d. Interzicerea deplasarii vehiculelor si utilajelor de constructii în apropiere de marginile superioare ale taluzurilor.

Conducatorul tehnic al lucrarii are obligatia sa consemneze, într-un proces verbal, masurile luate în vederea
prevenirii surparii terenului supraumidificat.

572. La lucrarile executate în taluzuri cu înaltimea mai mare de 3 m si cu o înclinare mai abrupta de 1:1, sau în
cazul unei suprafete umede a taluzului cu o înclinare mai mare de 1:2, lucratorii trebuie sa lucreze având centuri
de siguranta legate cu frânghie de un reazem solid.

573. În tot timpul cât sapaturile ramân descoperite, conducatorul tehnic trebuie sa cerceteze sistematic starea
taluzurilor în cazul în care se observa aparitia crapaturilor paralele cu marginea superioara, se vor lua masuri de
consolidare si de evitare a surparii. Numai dupa ce consolidarea s-a facut si pericolul a fost înlaturat, lucratorii vor
putea reîncepe operatiunile de sapaturi.

Sapaturi în teren cu peretii sprijiniti

574. Daca saparea gropilor de fundatie si a santurilor se face cu pereti mai înclinati fata de orizontala decât
unghiul taluzului natural si în special cu peretii verticali, trebuie sa se execute sprijinirea peretilor, pentru ca
terenul sa nu se surpe.

575. Sprijinirea sapaturilor pentru fundatii si a santurilor cu o adâncime maxima de 5 m, trebuie sa se execute de
regula cu elemente de inventar conform cu proiectul. Pentru sapaturi cu o adâncime mai mare de 5 m, sprijinirile
trebuie facute dupa proiectele special întocmite aIe caror calcule au fost facute astfel încât sa reziste la
eventualele împingeri ale terenului.
 576. Sistemul de sprijinire a peretilor sapaturii, în functie de umiditatea terenului si de adâncimea gropilor de
fundatie sau a santurilor, trebuie executat dupa cum se arata în tabelul nr.2.

Tabel nr.2

METODE DE SPRIJINIRE A PERETILOR SAPATURILOR

Natura Adâncimea sapaturii

terenului
pâna la 3 m de la 3-5 peste 5 m
m

Terenuri Sprijinire Sprijinire Sprijinire pe baza de

obisnuite cu orizontala cu orizontala proiecte calculate
umiditate interspatii de continua
normala o scândura (fara
interspatii)

Terenuri Sprijinire Sprijinire pe baza de

înfoiate sau verticala sau proiecte calculate
terenuri cu orizontala
umiditate mare continua

Toate terenurile Sprijinire cu Sprijinire pe baza de

cu afluenta pal-planse proiecte calculate
mare de ape (dintari) care
subte-rane trebuie batute
la o
adâncime de
cel putin 0,75
m de la
fundul
sapaturii

577. În cazul când nu se dispune de piese de consolidare (sprijinire) de inventar, pentru sprijinirea peretilor
sapaturii la gropile de fundatii sau santuri cu adâncime de pâna la 5 m, este necesar sa se respecte urmatoarele
conditii:

a. Sa se foloseasca dulapi pentru sprijinire cu grosimea de cel putin 5 cm si cu latimea de 20-25 cm, lipiti de
peretele sapaturii si presati la fiecare 1,5 - 2,0m, cu sprijiniri asezate în aceeasi sectiune, atât perpendicular, cât
si orizontal.

Sprijinirile orizontale se confectioneaza din grinzisoare de 13-18 cm, sau din lemn rotund.

b. Scândurile verticale ale sprijinirilor trebuie sa iasa din groapa de fundatie sau din sant cu cel putin 15 cm,
pentru a forma un parapet care sa previna caderea materialelor si a muncitorilor în groapa.

578. La sprijinirile orizontale continue, distanta dintre sprijinirile verticale trebuie sa fie de 1,5-2,0 m, dupa
adâncimea sapaturii si dupa natura si gradul de umiditate a terenuluI. Distanta pe verticala între sprijinirile
orizontale trebuie sa fie de 0,6-1,0 m.

579. Sprijinirea la sapaturi în spatii largi trebuie sa se execute pe baza unui proiect special.

580. Sprijinirile cu palplanse în terenuri umede care aluneca sau în terenuri fara consistenta (nisipuri) trebuie sa
formeze un perete de sprijin continuu si etans. Palplansele se bat cu cel putin 0,75 cm mai jos, decât fundul
sapaturii.

581. Daca sapaturile sunt executate în apropierea imediata a unor sapaturi vechi astupate, la care umplutura nu
s-a tasat complet, peretii acestora trebuie sprijiniti puternic, deoarece umpluturile insuficient tasate au o
împingere a pamântului mai mare si pot provoca distrugerea sprijinirilor insuficient de rezistente.

582. Executarea sapaturilor în terenuri saturate cu apa (terenuri curgatoare) trebuie facuta conform proiectelor
special calculate, în care se vor prevedea metode de consolidare a peretilor, coborârea artificiala a pânzei
freatice, astfel ca lucrarile sa se poata efectua în conditii de securitate.
583. În cazul când în timpul iernii se scot sprijiniriie din sapaturi, ele vor trebui montate din nou primavara. Când
iarna se continua saparea cu aplicarea unui sistem de încalzire a pamântului, sprijinirile vor trebui mentinute.

Aceleasi masuri trebuie luate si pentru executarea sapaturilor în gropi de fundatii sau santuri, prin metoda
înghetului.

584. Demontarea si îndepartarea sprijinirilor din gropile de fundatie sau santuri la terminarea lucrarilor trebuie sa
se faca de jos în sus, pe masura astuparii acestora cu pamânt sau a executarii fundatiei, si numai sub
supravegherea maistrului de executie. Numarul de dulapi care se îndeparteaza simultan pe verticala nu trebuie
sa fie mai mare de trei, iar în cazul terenurilor înfoiate sau curgatoare, se îndeparteaza numai câte unul. În timpul
indepartarii dulapilor, trebuie mutate corespunzator si proptelele verticale si orizontale, cele existente neputând fi
scoase decât dupa ce au fost fixate altele în loc.

În cazul utilizarii aburului pentru dezghetul pamântului se vor lua masuri pentru evitarea oparirii muncitorilor.

Stationarea muncitorilor în santuri, în gropi sub mal sau pe marginea gropii este interzisa.

585. Îndepartarea sprijinirilor din gropile de fundatie sau santuri la ter- minarea lucrarii trebuie facuta cu
deosebita atentie, deoarece se pot prduce prabusiri de pamânt, cu accidente grave.

586. Daca demontarea sprijinirilor prezinta vreun pericol pentru muncitori si pentru constructie (în terenuri
nisipoase, pietris, loessuri, în apropierea fundatiilor, constructiilor existente), atunci acestea se vor lasa în
pamânt.

587. Umplerea sapaturilor trebuie sa se faca în straturi de 20 cm, iar fiecare strat va fi batut cu maiul si udat,
pentru ca tasarea ulterioara sa fie cât mai mica. În special acolo unde se fac grosimi mari de umplutura.

588. Umplerea cu pamânt a spatiului dintr-o singura parte a zidurilor de sprijin proaspat turnate a fundatiilor si
peretilor subsolurilor, este permisa numai dupa întarirea mortarului zidariei, iar în cazul în care umplutura are o
înaltime mai mare de 1.2 m, numai cu conditia verificarii prealabile, prin calcul, a rezistentei zidului în functie de
vechimea mortarului.

589. Se permite executarea lucrarilor de sapaturi în timpul iernii fara sprijinirea peretilor sapaturii, însa numai
pâna la adâncimea de înghet a pamântului. La o adâncime mai mare se vor lua masuri pentru sprijinirea peretilor
sapaturii. Partile nesprijinite ale sapaturilor vor fi continuu supravegheate si, în cazul aparitiei pericolului surparii,
se vor îndeparta de îndata muncitorii, Iuându-se masuri de sprijinire.

590. Când între societatea de constructii, ca antreprenor general al lucrarii si societatea de mecanizare - care
detine utilajele pentru lucrari de terasamente - exista relatii de beneficiar si respectiv furnizor de utilaje, precizate
prin contract, se vor încheia protocoale care sa cuprinda obligatii si raspunderi reciproce pe linie de protectie a
muncii.

Saparea mecanizata a terenului cu excavatorul

591. La executarea mecanizata a lucrarilor de fundatii, peretii sapaturilor se vor consolida cu panouri dinainte
confectionate care se vor introduce de sus, pe masura avansarii lucrarilor.

În timpul lucrului se vor lua masuri pentru a nu se deteriora sprijinirile.

592. Sapaturile pentru fundatii si santuri, executate fara consolidari, se vor face în conformitate cu paragraful 537
din acest capitol.

În cazul executarii debleurilor prin metoda în trepte, latimea fiecarei trepte va fi de cel putin 2.50 m, în functie de
adâncimea debleului si caracteristicile utilajului, iar înaltimea treptei nu va trebui sa depaseasca înaltimea
maxima de taiere a utilajulul.

593. Conducatorul de utilaj este obligat sa observe starea abatajului si, în caz de pericol de surpare, sa
îndeparteze utilajul din zona periculoasa. De asemenea, este interzisa formarea cozoroacelor si lasarea acestora
în suspensie.

594. Bucatile mari de roca dislocate vor fi astfel depozitate, încât sa nu împiedice deplasarea rapida a utilajului
din abataj, în caz de pericol.
 595. În timpul lucrului este interzis accesul oamenilor deasupra frontului de lucru în limitele taluzulul natural. De
asemenea, este interzis a se sta în raza de actiune a utilajelor. Aceasta trebuie marcata prin placarde
indicatoare.

596. În timpul functionarii excavatoarelor si draglinelor nu sunt admise lucrari auxiliare pe partea frontului de
lucru.

597. Latimea platformei de lucru trebuie sa asigure posibilitatea deplasarii utilajelor si mijloacelor de transport.
Distanta minima între cea mai proeminenta parte a mecanismelor si marginea platformei trebuie sa fie de cel
putin 1,50 m, în functie de natura terenului si greutatea utilajulul.

598. Înainte de inceperea lucrului se va verifica rezistenta terenului, apoi se va niveIa si compacta terenul daca
este cazul. Pe terenuri slabe se aseaza un pat continuu de traverse.

599. Mecanicii si ajutoarele lor care deservesc utilajele de sapat vor avea vârsta de cel putin 18 ani, permis de
conducere si un instructaj amanuntit asupra tehnicii securitatii în, conducerea si deservirea acestor utilaje.

600. Înainte de a fi puse în functiune, excavatoarele si draglinele trebuie sa fie verificate daca au fost montate
corect, daca la partile în miscare ale utilajului nu s-au uitat diferite piese, daca partile asamblate sunt bine fixate
si daca sunt puse toate aparatorile de protectie.

601. Trecerea sau stationarea sub cupa sau bratul excavatorului si draglinelor este interzisa.

Este interzisa urcarea pe excavator, în special în timpul lucrului, a persoanelor straine de utilaj. Pe lânga faptul ca
se expun la accidente ele însele distrag atentia mecanicului conductor al utilajului.

602. Personalul de deservire a masinilor este obligat a sta numai pe locurile special destinate, potrivit misiunii
sale. Aceste locuri vor fi prevazute cu dispozitive pentru prevenirea caderii muncitorilor în timpul lucrului.

603. La descarcarea pamântului excavat direct în autovehicule, conducerea cupei deasupra autovehiculului se va
face prin rotirea acesteia dinspre partea de dinapoi a autovehiculului catre partea din fata, oprindu-se deasupra
platformei de încarcare, la mijloc. Se va coborî apoi cupa atât cât permite descarcarea. Este interzis a se trece cu
cupa pe deasupra cabinei de comanda a autovehiculului, a descarca în autovehicul de la înaltime si a sta pe
autovehicul în momentul descarcarii. Este interzisa ramânerea soferului în cabina în timpul încarcarii
autovehiculului.

604. Este interzisa stationarea persoanelor sub excavator sau lânga excavator, în imediata lui apropiere.

605. La excavatoarele electrice, separatoarele si sigurantele trebuie sa fie protejate si închise într-o cutie
speciala, care sa se poata încuia cu lacatul dupa terminarea lucrului, sau atunci când se curata sau se repara
excavatorul.

606. La fiecare instalatie si aparat al excavatorului electric trebuie asigurata legatura cu priza de pamânt, care se
face de catre un electrician special însarcinat cu aceasta.

Saparea mecanizata a terenului cu screperele si buldozerele

607. Distanta între doua screpere ce lucreaza în coloana trebuie sa fie de cel putin 10 m.

608. La lucrul cu mai multe screpere autotractate sau remorcate se va anunta miscarea convoiului prin semnale
acustice.

609. Se interzice apropierea screperelor cu tractorul de panta debleurilor. La partea superioara a debleurilor,
screperele nu au voie sa intre în zona prismei de împingere care va fi calculata si marcata pe teren prin placute
indicatoare.

La partea inferioara a debleurilor, screperele se pot apropia pâna la 1 m de piciorul taluzului.

La rambleurile în curs de executie, la care taluzurile se executa prin varsarea pamântului în mod natural, se
interzice apropierea screperelor tractate la o distanta sub 1 m de marginea superioara a rambleului.

610. La folosirea screperelor cu cablu, înaltimea frontului nu se limiteaza, însa unghiul taluzului nu trebuie sa
depaseasca 35°.
 611. Este interzis accesul muncitorilor pe traseul screperelor cu cablu, chiar si în timpul opririlor scurte ale
screperelor.

612. Este interzis a se lucra cu screperele pe marginile albiilor de râuri, pe margini de sapaturi sau de gropi.

Saparea mecanizata a terenului cu grederul

613. Daca necesitatea productiei impune ca screperele sa lucreze în terenuri afânate (slabe), tractarea acestora
se va face cu un tractor cu senile.

Este interzis a se lucra cu masinile de constructii (screper, greder, buldozer) pe marginile albiilor de râuri sau pe
marginile de sapaturi sau gropi.

Saparea puturilor sau gropilor de sondaj

614. Este interzis a se sapa puturi sau gropi de sondaj cu o adâncime

mai mare de 1,5 m, fara sprijinirea peretilor sapaturii. Odata cu adâncirea sapaturii se aseaza dulapi în contact
cu peretii sapaturii, fixati cu cadre separate de lemn sau rame.

615. La saparea puturilor sau a gropilor de sondaj trebuie sa se respecte urmatoarele reguli:

a. vârtejul folosit pentru scoaterea pamântului sapat trebuie sa fie prevazut cu un cablu sau cu frânghie mai lunga
decât adâncimea maxima de sapat, astfel încât, la desfasurarea maxima, sa ramâna înfasurate pe fusul vârtejului
cel putin 2-3 spire de. cablu cu 4-5 spire de frânghie;

b. vârtejul si cablul sau frânghia trebuie sa reziste la greutatea maxima transportata;

c. galeata (recipientul care transporta si evacueaza materialul sapat se fixeaza de cablu sau frânghie cu un cârlig
de siguranta, cu carabina, pentru a nu se desface din legatura;

d. nu se va încarca galeata (recipientul) peste marginile ei, pentru a nu cadea bulgarii de pamânt peste muncitorii

care lucreaza jos;

e. pentru protejarea lucratorilor de caderea materialelor, deasupra locului de lucru din fundul putului se monteaza
o aparatoare puternica, fixata pe popi rezistenti. În lipsa aparatorii, galeata (recipientu) trebuie sa circule în cutii
acoperite sau sa aiba prevazut un capac închis etans;

f. În timpul ridicarii din put a pietrelor mari, legate bine de frânghie sau de cablu, lucratorii trebuie sa iasa la
suprafata, pentru a nu se provoca accidente în cazul eventualei scapari a pietrelor.

616. Dupa ce se întrerupe sau se termina lucrarile, puturile sau gropile de sondaj trebuie acoperite cu panouri,
sau îngradite.

617. Se interzice aprinderea de focuri, faclii etc., precum si fumatul în puturi sau gropi de sondaj.

618. Coborârea muncitorilor în puturi sau gropi de sondaj cu ajutorul platformelor, precum si ridicarea lor, trebuie
executata cu troliuri manuale, cu o viteza maxima de 1 m/s, sub directa supraveghere a conducatorului tehnic al
lucrarii.

Troliurile trebuie prevazute cu dispozitive cu clichet si frâne automate, si trebuie fixate solid sau legate de stâlpi
plantati în pamânt la o adâncime de cel putin 1,5 m. Cablurile care ridica platformele trebuie încercate în prealabil
la o sarcina de 9 ori mai mare decât sarcina de lucru. Se va controla buna functionare a troliurilor înainte de
începerea lucrului si cel putin de doua ori în

timpul fiecarei ture.

În cazuri speciale de Iucru în puturi sau gropi adânci, înainte de a coborî muncitorii pentru lucru, seful de echipa
sau maistrul se vor convinge în prealabil ca nu exista gaze nocive sau explozive. În caz ca se constata prezenta
gazelor, se va interzice intrarea la lucru pâna la eliminarea mecanica a acestora.
 Hidromecanizarea lucrarilor de terasamente

619. Fiecare hidromonitor trebuie sa aiba un carnet de bord în care sa se specifice caracteristicile masinii si
presiunea de lucru ad- misibila, care nu trebuie sa fie depasita în timpul functionarii.

620. La lucrarile de hidromecanizare nu se va admite decât personal instruit în aceasta activitate, cunoscând
toata desfasurarea procesului tehnologic.

621. La instalarea hidromonitorului, trebuie prevazuta posibilitatea de întrerupere rapida a legaturii cu conducta
sau cu statia de pompare, pentru ca la nevoie sa se poata opri imediat jetul de apa.

622. Hidromonitoarele în functiune nu trebuie lasate fara supraveghere.

623. În timpul întreruperii lucrului, teava hridomonitorului legata de conducta de aductiune (alimentare) cu apa
trebuie sa fie lasata în jos si orientata într-o directie, unde nu exista pericol de accidente.

624. Distanta între hidromonitor (cu exceptia hidromonitoarelor cu bataie scurta) si peretele frontului de sapare<