Impactul impozitării cifrei de afaceri versus impozitarea profitului

la societatile de retail si cash&cary

The impact of turnover tax vs taxing profit to retail and cash&cary societies

Rezumat: Modificările din Codul Fiscal prevăd ca societatile cu CA sub un milion de euro (faţă
de 500.000 de euro pana la 31.12.2017) vor fi încadrate în categoria microîntreprinderi şi vor
datora la bugetul de stat un impozit de 1% din cifra de afaceri, fata de 16% impozit pe profit.
Lucrarea prezinta analiza comparativa a aplicarii acestei noi masuri fiscale asupra unor societati
de retail si cash&cary din Romania fata de impozitarea profitului, in situatia in care aceasta masura
ar fi aplicata la toate tipurile de companii, pe baza unor indicatori (abaterea absoluta, indicele de
crestere, dinamica cifrei de afaceri, etc). Concluziile extrase in urma elaborarii lucrarii sunt:
cresterea veniturilor colectate la bugetul statului dar aplicarea generalizata a masurii ar duce la
infringement, incurajarea disponibilizarilor si cresterea somajului, descurajarea investitiilor,
imposibilitatea redresarii societatilor in situatii de criza, descurajarea intrarii pe piata a noilor
investitori, incurajarea evaziunii fiscale, scurtarea lanturilor economice.

Abstract The changes from Tax Code foresee that societies with fiscal value under one milion
euro ( to 500.000 euro till 31.12.2017) to be included in the micro-enterprises category and
according to this provision owes to the state budget a 1% tax from fiscal value to 16% corporate
tax. The paper presents benchmarking of this new fiscal measure applying above some retail and
cash&cary societies from Romania to taxing profit in case this measure would be applied to all
tipes of companies analysis based on a set of indicators (Absolute abnormality, growth index,
turnover dynamics etc). The conclusions following the paper are: increase revenue collected to the
state budget and simplifying the methods of determination to this tax but general apply to this
measure could lead to infringement, encouraging layoffs, increasing unemployment,
discouragement of investments, the impossibility of companies to recover in situations of crisis,
discourage entry on market of new envestors, encouraging tax evasion, shortening economic
chains.

Cuvinte cheie: impozit, profit, cifra de afaceri, retail, cash&cary

Introducere:
Mare parte dintre cumparatori isi procura produsele alimentare din lanturile de super si
hipermarketuri, fiind atrasi de preturile mai mici ale acestora, in ciuda faptului ca pentru
economiile nationale ar fi mai avantajos sa fie promovate si dezvoltate brandurile locale [Kostner].
Orice schimbare legislativă in domeniul fiscalitatii presupune un efort de adaptare al companiilor
care doresc sa-si mentina avantajele în fata competitorilor sai. [Moroz]
Inlocuirea profitului brut cu cifra de afaceri, ca baza impozabila, este o masura menita sa combata
practica companiilor multinationale de optimizare fiscală si diminuarea impozitelor platite, care în
prezent inregistreaza un profit impozabil de aproape trei ori mai mic comparativ cu firmele
autohtone, desi ambele tipuri de companii au niveluri similare ale cifrei de afaceri. O situatie
speciala o reprezinta microintreprinderile (companiile cu venituri sub 500.000 euro la 31.12 2017
si 1.000.000 euro din 1.01.2018), care platesc deja impozit pe venit si care vor fi avantajate
deoarece impozitarea cifrei de afaceri a scazut la 1% de la 1.01.2018 indiferent de numarul de
angajati ( pana la 31.12.2017 microintreprinerile aveau un nivel al impozitului pe venit de 3% daca
nu aveau nici un angajat, sau 1% daca aveau cel putin un angajat). Impactul noilor măsuri diferă
semnificativ de la un sector la altul în funcţie de două variabile importante: nivelul veniturilor
(rulajele) şi al profiturilor (ratele) obţinute. Astfel, sectorul distribuţiei şi al vânzărilor cu
amănuntul înregistrează tradiţional rulaje mari, cuplate cu rate de profit mai scăzute si sunt
sectoarele cele mai afectate de noile măsuri. Cele mai puţin afectate sectoare sunt cele de prestare
ale serviciilor, intermedieri sau producţie, unde nivelul veniturilor este mai mic în timp ce ratele
de profit sunt mai mari.

Key words: tax, profit, fiscal value, retail, cas&cary

Itroduction: Most of the buyers take thei food from super and hipermarket, beeing attracted by
lower prices, despite the fact that for national economieswould be more advantageous to be
advertised and develop local brands(Kostner)
Any legislative change in the field of taxation takes an effort for companies to adapt if they want
to mentain the advantages against their competition.
Replaceing gross profit with fiscal value, as the taxable base, it is a measure meant to stop the
practice of multinational companies from tax optimization and tax deduction, which in present

Important variables in determining impact of application of turnover tax

Profits's
level(installments) Incomes's level (turnovers)

Companies: Companies:
Profit level –small Profit level –big
Income level - big Income level - small
Distribution sector Service sector
Sales sector Production sector or intermediaries
Disadvantage Advantage
Figura nr. 1
Material si metoda: Pe baza situatiilor financiare simplificate, publicate de Ministerul Finantelor
Publice, s-au calculat si analizat un sistem de indicatori pornind de la cifra de afaceri si profitul
declarat, astfel: impozitul pe cifra de afaceri (1%), impozitul pe profit (16%), abaterea absoluta a
impozitului pe cifra de afaceri fata de impozitul pe profit, indicele mediu al cresterii impozitarii.
De asemenea, s-a simulat situatia in care masura fiscala ar deveni aplicabila si companiilor care in
prezent aplica sistemul de impozitare pe profit si care nu se incadreaza in categoria
microintreprinderilor.

Rezultate si discutii:

Pana la 31.12.2017, societatile încadrate în categoria microîntreprinderilor era necesar să aibă

venituri din diferite activităţi ( în afară de cele de consultanţă şi management) de peste 80% din
veniturile totale (maxim 20% din venituri puteau să vină din consultanţă şi management). În noile
prevederi ale Codului Fiscal firmele care se ocupă exclusiv de consultanţă şi management se
încadreaza la microîntreprinderi şi platesc doar 1% din cifra de afaceri. Însă la acest tip de societati,
profitul se poate apropia ca valoare de cifra de afaceri, întrucât costurile sunt mult mai mici decât
la companiile de producţie. O companie de consultanță poate să aibă un profit de 100%, dacă nu
realizează cheltuieli. In această situație în loc să plătească 16% impozit ca astăzi, va plăti 1%.

Evoluția cotei de impozitare in perioada 2015-2018

Tabel nr. 1
Specificare Srl - Microîntreprindere SRL – Impozit pe profit
2015 2016 2017 2018 2015 2016 2017 2018

Impozit pe 3% 1-3% 1% 16%

venit/profit impozit impozit pe impozit pe Impozit pe profit
pe venitul venit
venit

Evolution of the tax rate in the period 2015-2018

Table nr. 1
Specify Srl - Microenterprise SRL – Profit tax
2015 2016 2017 2018 2015 2016 2017 2018

Income 3% 1-3% 1% 16%

tax/Profit tax income income income Profit Tax
tax tax tax

Impactul aplicarii masurii de impozitare a cifrei de afaceri

asupra microintreprinderilor
Tabel nr. 2
Nr. Incadrarea companiilor in functie de: Impact Efect
crt. Veniturile realizate Numar angajati
-EURO-
1. 0-500.000 - POZITIV Reducerea impozitului
 de la 3% ls 1%
2. 0-500.000 1 0 Impozitul ramane neschimbat (1%)

3. 500.000-1.000.000 Indiferent de NEGATIV Societatile care inregistreaza pierderi.

nr.angajati NEGATIV Societatile cu rata profitului brut intre
0%-6,25%
POZITIV Societatile cu rata profitului brut peste
6,25%.

The impact of applying turnover tax measure on microenterprises

Table nr. 2
Nr. Incorporating companies according to: Impact Effect
crt. Income achieved Number of
-EURO- employees
1. 0-500.000 - POSITIVE Tax reduction from 3% to 1%
2. 0-500.000 1 0 Impozitul ramane neschimbat (1%)

3. 500.000-1.000.000 No matter the NEGATIVE The tax remains unchanged

number of NEGATIVE Companies with a gross profit ratio
employees between 0%-6,25%
POSITIVE Companies with a gross profit ratio over
6,25%.

Din punct de vedere economic, aplicarea impozitului pe cifra de afaceri, descurajează

investițiile (avand in vedere ca nu se mai deduc cheltuielile inaintea aplicarii impozitului) dar
exista argumente de ordin fiscal care poziționează aplicarea unui astfel de impozit în afara
sistemului fiscal european. Indiferent de statutul fiscal (contribuabil mic, mijlociu sau mare),
indiferent de natura activităţii (producţie, retail, servicii etc), indiferent de marja comercială
aplicată si de profitabilitate inregistrata, mai mică sau mai mare, specifice anumitor sectoare
de activitate, impozitarea cifrei de afaceri pentru toate categoriile de companii ar face o singura
diferenţiere: procentul de 1% aplicat, dictat doar de plafonul cifrei de afaceri, ața cum se arată
in tabelul nr. 2. Se prezinta in continuare posibilele efecte ale aplicarii masurii asupra
companiilor din Romania (tabel nr. 3), așa cum cum au fost ele relevate de analistii economici
si reprezentanții mediului de afaceri. [X]

Economically speaking applying turnover tax, descurage the envestments(considering

that they are not longer deductible expediture before applying the tax) but there are arguments
about tax order which place applying of this kind of tax out of fiscal european sistem. No
matter the fiscal status(small contributor, medium or big), no matter the nature of activity
(production, retail, services etc.), no matter commercial margin applied also by register
profitability , lower or higher sectors of activity, turnover tax for all category of companies
will make one difference: 1% applied indicated only by the turnover ceiling, how it is shown
in table 2. Next it is representing possible effects of applying the measure over companies in
Romania(table 3) as revealed by economic analysts and business representatives.

Impactul asupra companiilor din Romania în ipoteza aplicarii masurii

Tabel nr. 3
Impact pozitiv Impact negativ
1. Impozitul pe cifra de afaceri nu este permis de
Directiva 112/2005 privind TVA; incalcarea sa ar
1. Simplitatea calculului duce la infringement care ar fi purtatoare de
impozitului: formula sancțiuni și obligația de a corecta încălcările.
matematică de calcul este Romania ar deveni singura ţară membră a Uniunii
simplă (aplicarea procentului Europene care ar aplica acest tip de impozitare
la o sumă). pentru toate categoriile de contribuabili.
2. Impozitul pe cifra de afaceri ar face inaplicabile
2. Cresterea veniturilor prevederile unor directive, precum Directiva
colectate la bugetul 96/2011(Parent Subsidiary), Directiva 49/2003
statului. (Redevențe și dobânzi), dar și o bună parte din
prevederile celor peste 90 de Convenții privind
evitarea dublei impuneri și combaterea evaziunii
fiscale.
3. Impozitul pe cifra de afaceri ar duce la
dispariția a zeci de mii de locuri de muncă în
industrie: exista industrii care opereaza cu rate de
profit minuscule (1-2%), profiturile venind din
rulaje mari (cifra de afaceri mare).
4. Impozitul pe cifra de afaceri nu stimulează
investițiile: echipamentele de calitate implica
costuri, iar aceste costuri nu vor mai putea fi
recuperate din profit prin amortizare fiscala.
5. Impozitul pe cifra de afaceri agravează orice
criză prin care ar trece o companie și ar face
imposibilă redresarea: impozitul pe cifra de
afaceri se plateste si in situatia in care companiile
inregistreaza pierderi.
6. Impozitul pe cifra de afaceri îngreunează
intrarea în piață a unor investitori noi.
Orice companie nou infiintata are o perioadă de
pierderi, asumate de investitor ( investiția inițială,
pierderile inițiale). Masura aduce un cost pe care
compania nu îl avea anterior - impozitul pe cifra
de afaceri - pe care trebuie să îl achite indiferent
dacă are sau nu profit.
 7. O bună parte din profitul oricărei tranzacții se
regasi în impozitul pe cifra de afaceri;
companiile vor face tot posibilul pentru o cifra de
afaceri cât mai mică, dar stabilitatea și
predictibilitatea vor dispărea.
8. Pentru a putea supraviețui, lanțurile economice
vor trebui scurtate. Astfel companiile specializate
vor fi incluse in companiile mari, devenind
componente ale acestora, pentru a se elimina cifra
de afaceri din amonte și taxate pe lanț, în aval.

Societatile de retail si cash&cary au cifre de afaceri anuale insemnate prin rulajele mari de marfuri,
au adausuri comerciale mici, de regula, ceea ce duce la profituri mici. In continarea lucrarii se
prezinta o simulare a implementarii masurii, pe baza datelor din perioada 2011-2016, date obtinute
din situatiile financiare anuale publicate pe site-ul Ministerului de Finante. Se va lua in calcul
procentul de 1% aplicat asupra cifrei de afaceri si se va stabili abaterea fata de impozitul pe profit
determinat pentru perioada mentionata, conform legislatiei in vigoare.

Veniturile totale realizate de societati de retail si cash&cary din Romania, in perioada 2011-2016
9731 4340
9221 3911
3577
10000 8044 4500
2882
2960
9000 7304 5801 5643 4000 2668
2829
8000 5227 4912 3500
6510 2351
7000 4632 4464 2352 2135 1746
3950 3000 2209 1731
5652 4349 3950 3786 1715
6000 4419 2500 16981939 1642
5000 3429 1778
4104 1764
2000 1468
4000 2322 1320
1387
1981 1500 1233
3000 2016 1066
1714 1583 2016
2000 2015 1000 2015
2014 2014
1000 0 2013 500 2013
2012 2012
0 2011 2011
0
KFL CAR LDL AUCH MG I PRF PNY COR
 4392
4525 3765
4510 3378
4760
5063 3269
3531
6000 4992 3855 2016
3804 2015
4000 2014
2013
2000
2012
2011
0
MET SEL
Sursa: Ministerul Finantelor Publice, Bilant prescurtat.
Figura nr.2

The food sector plays a significant role in economy being one of the main contributors to
the GNP of many countries, particularly in developing countries [ Condratski]

In clasamentul companiilor de retail din Romania, se constata ca, veniturile cele mai
insemnate au fost obtinute de operatorul Kaufland, care in anul 2016 fata de anul 2011 au
inregistrat o crestere de 41,92% pe fondul multiplicarii afacerii si deschiderea de noi magazine pe
intreg teritoriul Romaniei. Lanţul german de hipermarketuri Kaufland, liderul comerţului local, cu
un numar de 115 magazine în perioada 2011-2016, aproape a dublat business-ul.

Veniturile realizate de Carrefour au avut un trend ascendent in perioada de analiza.

Carrefour operează în prezent, în România, cu patru formate de magazine, cu un total de 150 de
unitati: 25 hipermarketuri Carrefour, 80 supermarketuri Market, 44 magazine de proximitate
Express şi un website de comerț online: www.carrefour-online.ro. Astfel in anul 2011 veniturile
totale realizate atingeau nvelul de 4104 mil lei, pentru a integistra o crestere de 41,34% in anul
2016 atingand nivelul de 5801 mil lei.
Lidl a intrat oficial pe piaţa locală în 2011 prin achiziţia reţelei de discount Plus, care avea
atunci 107 unităţi. In prezent exista peste 200 de magazine. După veniturile realizate Lidl Romania
este al treilea cel mai mare jucător din comerţul local, după Kaufland şi Carrefour, cu 1714 mil lei
in anul 2011 si 5643 mil lei in anul 2016, respectiv o crestere de 3,29 ori mai mare.
Auchan operează in Romania cu un număr de 31 de magazine, după ce a preluat 20 de
magazine real de la Metro Group, situandu-se pe locul patru in clasamentul veniturilor realizate,
4912 mil lei in anul 2016 fata de 1583 mil lei in anul 2011 cu o crestere de 3,1 ori.
Delhaize Group este cel mai mare retailer din România, după numărul de magazine,
operând în România lanţul de supermarketuri Mega Image, cu o reţea ce cuprinde 596 de magazine
Din totalul magazinelor din Bucureşti, fie ele alimentare, hipermarketuri, magazine de discount
sau proximitate, Mega Image deţine 5%. Unu din 20 de magazine poartă sigla Mega Image sau
Shop & Go. Şi ca nivel al businessului retailerului este lider pe o piaţă a bunurilor de larg consum
evaluată la un nivel al veniturilor de 4340 mil lei in anul 2016, cu o crestere de 3,51 ori fata de
nivelul veniturilor inregistrat in anul 2011 de 1233 mil lei.
PROFI este rețeaua de retail ce detine 695 de magazine amplasate în 379 de localități din
toate județele și municipiul București si unul dintre primii patru angajatori din retailul românesc,
cu peste 12000 de angajați. In ceea ce priveste nivelul veniturilor realizate in perioada 2011-2016,
se constata ca in anul 2016 se inregistrau venituri in suma de 3911 mil lei fata de anul 2011 cand
nivelul veniturilor se situau la nivel de 1066 mil lei si o crestere in perioada de analiza de 3,66 ori.
PENNY Market este conceptul de succes al grupului german REWE, prezent pe piața
locală din anul 2005, operează cu 221 de magazine și se află în plină expansiune, având în
prezent aproximativ 4.000 de angajați. In cee ace priveste nivelul veniturilor, se constata o crestere
progresiva a acestora in perioada de analiza, de la un nivel de 1764 mil lei in anul 2011 la 2882
mil lei in anul 2016.
In Romania hipermarketurile Cora sunt in numar de 12 dar exista si o platforma cu livrare
de tip drive care ofera clientilor serviciul coradrive in mai multe hipermarketuri din Bucuresti. In
ceea ce priveste nivelul veniturilor realizate, si aceasta retea de magazine se gasesc in ascensiune,
in anul 2011 acestea inregistrau un nivel de 1387 mil lei pentru a creste la 1746 mil lei in anul
2016.
In cadrul societatilor de retail, o situatie distincta o constituie magazinele de tip cash and
carry. Reţeaua METRO Cash & Carry România numără 30 de centre de distribuţie, inclusiv 5
magazine METRO Punct, cu o suprafaţă totală de vânzare de aproximativ 190.000 de metri
pătraţi. Prin intermediul programului de franciza LaDoiPași [X], compania a pus bazele unui
parteneriat pe termen lung, susținând micii comercianți pentru a-și consolida afacerile, oferindu-
le consultanță pentru remodelarea magazinelor lor, organizarea proceselor de vânzare și
îmbunătățirea cifrelor de afaceri. Ca nivel al veniturilor inregistrate se constata fata de anul 2011
cand atingeau un nivel de 4992 mil lei, o crestere in anul 2012 de pana la 5063 mil lei. Ulterior se
constata ca veniturile Metro Cash&Carry au fost in continua diminuare in perioada de analiza,
atingand un nivel de 4392 mil lei in anul 2016, pe fondul reorientarii consumatorilor spre alte
hipermarketuri. Aceeasi situatie a inregistrat-o si Selgros Cash&Carry ce detine 22 magazine in
Romania si care a inregistrat o crestere de venituri in anii 2011 si 2012 pana la 3855 mil lei si o
diminuare in anii urmatori pana la 3378 mil lei in anul 2015, dar si o reluare a cresterii in anul
2016 pana la nivelul de 3765 mil lei.

In the ranking of retail companies from Romania, has been noticed that the most significant
incomes it was obtained by operator Kaufland, which in 2006 registered an increase than 2011 of
41,92% for development of the business and opening new stores all over Romania. This german
hipermarket, Kaufland, the leader of local trade, with a number of 115 stores in 2011-2016, almost
dubled the business.
The income realised by Carrefour had an upward trend during the analysis period. Carrefou
currently operates in Romania with four tipes of stores, with a total of 150

The evolution of Fiscal Value between 2011-2016 to the main

retail companies from Romania
 Tabel nr. 4

Specify 2011/2016 2012/2016 2013/2016 2014/2016 2015/2016

-%-
KFL 42.36 33.57 25.08 17.47 5.34
AUCH 67.77 59.68 53.00 22.98 9.22
CAR 28.95 24.42 24.40 19.60 9.24
MG I 71.77 59.38 45.90 34.90 17.62
PRF 73.69 67.44 58.98 48.04 28.22
LDL 69.90 - 39.50 30.32 30.32
PNY 38.92 32.73 23.42 18.50 7.31
COR 20.98 16.21 6.10 1.87 1.20
MET -13.91 -15.56 -8.60 -3.02 -3.15
SEL -3.38 -3.93 6.27 14.07 10.99

In ceea ce priveste evolutia cifrei de afaceri inregistrata in perioada de analiza si raportata

la anul 2016, se constata ca la majoritatea societatilor de retail s-au inregistrat cresteri fata de anul
de referinta, cu exceptia societatilor de tip cash&carry care au înregistrat scaderi sau cel mult
cresteri usoare ale acestui indicator.
Rata profitului net, determinata ca raport intre profitul net obtinut si cifra de afaceri este un
indicator financiar de profitabilitate, care ne arata cat de profitabila este activitatea totala a unei
companii. Cu cat procentul este mai mare, cu atat firma din punct de vedere a profitabilitatii este
mai stabila si ne sugereaza o situatie buna a acesteia.

Rata profitului net raportata la cifra de afaceri

Tabel nr. 5

Specificare 2011 2012 2013 2014 2015 2016

-%-
KFL 3.00 4.26 4.56 5.12 7.07 6.74
LDL 0 - 5.27 1.59 1.35 4.45
CAR 3.32 2.44 3.36 2.61 2.48 2.89
MG I 1.07 2.66 2.36 1.98 2.89 3.12
PRF 1.42 1.14 1.85 1.48 2.06 3.57
PNY 0.31 0 0.02 0.29 0.33 0.43
COR 2.28 1.27 0 0 0 0
AUCH 0 1.24 0 0 3.07 0
MET 1.92 1.32 0.92 0 0.79 2.37
SEL 2.54 2.00 1.75 0.54 1.47 0.77
 Net Profit rate turned to turnover tax

Table nr. 5

Specify 2011 2012 2013 2014 2015 2016

-%-
KFL 3.00 4.26 4.56 5.12 7.07 6.74
LDL 0 - 5.27 1.59 1.35 4.45
CAR 3.32 2.44 3.36 2.61 2.48 2.89
MG I 1.07 2.66 2.36 1.98 2.89 3.12
PRF 1.42 1.14 1.85 1.48 2.06 3.57
PNY 0.31 0 0.02 0.29 0.33 0.43
COR 2.28 1.27 0 0 0 0
AUCH 0 1.24 0 0 3.07 0
MET 1.92 1.32 0.92 0 0.79 2.37
SEL 2.54 2.00 1.75 0.54 1.47 0.77

In ceea ce priveste societatile de retail si cash&cary luate in analiza, se constata ca aceste

societati au rate mici de profit, deoarece adaosurile comerciale sunt de asemenea mici. In anii cu
pierderi financiare, acest indicator este subunitar si a fost considerat zero. S-a determinat impozitul
pe cifra de afaceri, pornind de la ipoteza ca aplicarea masurii in vigoare in prezent la
microintreprinderi si-ar extinde aplicabilitatea si la companii cu cifra de afaceri mai mare de un
milion euro.
Regarding companies of retail and cash&cary analysed, we can notice that companies have
small profit rates, because commercial additions are also small. In those years with financial losses
this indicator is subunit and it was considered zero. It was determinated turnover tax starting from
the hypothesis that in present application of the measure in force for microenterprise will extend
applicability also at companies with fiscal value higher than one milion euro.
Turnover Tax (1%)
Table nr. 6

Specify 2011 2012 2013 2014 2015 2016

-lei-
KFL 55862030 64383723 72606798 79981292 91736302 96914249
AUCH 15780596 19737573 23007304 37706867 44441609 48955917
CAR 40312667 42883982 42890310 45616064 51494985 56736777
MG I 12210432 17570179 23399552 28158153 35629173 43250998
PRF 9340395 11557459 14562611 18445101 25479617 35498529
LDL 16789890 15245463 33746837 38865319 38865319 55778874
PNY 17501711 19275067 21941265 23350639 26559410 28652568
COR 13783856 14615789 16377958 17117306 17234069 17442769
 MET 49630126 50350193 47318269 44886221 44943592 43569945
SEL 34080914 34263318 30901963 28330801 29344504 32968051

The profit concept is seen, accepted and understood differently by economists in terms
of global concept, as a resultant of economic effort (cost of production) and the effect
resulted in revenue. In order to obtain profit, every time total revenues must exceed total
expenditures [Simtion]
Impozitul pe profit sau pierderea inregistrata in perioada de analiza de societatile de retail
si cash&carry analizate este prezentat in tabelul nr. 7. In graficul nr. 3 se prezinta situatia
comparativa intre impozitarea actuala si cea din simularea extinderii impozitarii la cifra de
afaceri pentru toate companiile.
Tax profit or the lost registered in period of analyses by retail and cash&cary companies,
analysed and presented in table 7, in graph 3 represents the comparative situation between
current tax and the one from expansion simulation of fiscal value for all companies.
Profit Tax (16%)
Table nr. 7

Specify 2011 2012 2013 2014 2015 2016

-lei-
KFL 57616830 58637356 71091265 78957677 108861433 98602823
AUCH - 6293050 - - 8463778 -
CAR 42578736 45049023 22429331 38562050 38697200 41007291
MG I 8587329 12262312 15693257 21523191 25445095 32531388
PRF 4932140 5651318 3927955 5275029 9760242 21418222
LDL - - - 22434440 22434440 71650430
PNY 6033898 - 1870559 7130935 10087648 10594564
COR 10867107 7675775 - - - -
MET 32452555 29567980 21348058 - 28294577 31519993
SEL 15300121 13033007 12061389 12648596 11862087 11740942

The level of profit tax vs turnover tax to retail and cash&cary companies

Kaufland Auchan
200000000 50000000
100000000
0 0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Impozit 1% Impozit 16% Impozit 1% Impozit 16%

 Carrfour Profi
100000000 50000000
50000000
0 0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Impozit 1% Impozit 16% Impozit 1% Impozit 16%

Mega Image Lidl

50000000 100000000

0 0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Impozit 1% Impozit 16% Impozit 1% Impozit 16%

Penny Cora
50000000 20000000

0 0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Impozit 1% Impozit 16% Impozit 1% Impozit 16%

Metro Selgros
100000000 50000000

0 0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Impozit 1% Impozit 16% Impozit 1% Impozit 16%

Figure nr.3
Impozit=tax

In majoritatea cazurilor, impozitul pe cifra de afaceri este mai mare decat impozitul pe
profit, iar aceste societati vor plati impozit indiferent daca vor inegistra profit sau pierdere. Intr-o
sityatie mai buna decat in prezent ar fi companiile Kaufland si Lidl.
In continuare s-a determinat abaterea absoluta a impozitarii cifrei de afaceri fata de
impozitarea actuala, a profitului.
In mostly of cases turnover tax it is bigger than tax profit and this cmpanies will pay tax
no matter if will register income or loss. In a better situation are Kaufland and Lidl.
Next it was determined the absolute deviation of turnover tax then current tax of the profit.
 Abaterea absolută a impozitului pe CA fata de impozitul pe profit

Tabel nr. 8
Specificare 2011 2012 2013 2014 2015 2016
-lei-
KFL -1754800 +5746367 +1515533 +1023615 -17125131 -1688574
LDL +15780596 +19737573 +23007304 +15272427 +22007169 -22694513
CAR -2266069 -2165041 +20460979 +7054014 +12797785 +15729486
MG I +3623103 +5307867 +7706295 +6634962 +10184078 +10719610
PRF +4408255 +5906141 +10634656 +13170072 +15719375 +14080307
PNY +10755992 - +31876278 +31734384 +28777671 +45184310
COR +6634604 +11599292 +21941265 +23350639 +26559410 +28652568
AUCH +13783856 +8322739 +16377958 +17117306 +17234069 +17442769
MET +17177571 +20782213 +25970211 +44886221 +16649015 +12049952
SEL +18780793 +21230311 +18840574 +15682205 +17482417 +21227109

Abaterea absoluta a impozitarii CA fata de impozitarea profitului

50000000
40000000
30000000
20000000
10000000
0
KFL LDL CAR MG I PRF PNY COR AUCH MET SEL
-10000000
-20000000
2011 2012 2013 2014 2015 2016
-30000000
Figura nr. 4

Absolute deviation of turnover tax from profit tax

Table nr. 8
Specify 2011 2012 2013 2014 2015 2016
-lei-
KFL -1754800 +5746367 +1515533 +1023615 -17125131 -1688574
 LDL +15780596 +19737573 +23007304 +15272427 +22007169 -22694513
CAR -2266069 -2165041 +20460979 +7054014 +12797785 +15729486
MG I +3623103 +5307867 +7706295 +6634962 +10184078 +10719610
PRF +4408255 +5906141 +10634656 +13170072 +15719375 +14080307
PNY +10755992 - +31876278 +31734384 +28777671 +45184310
COR +6634604 +11599292 +21941265 +23350639 +26559410 +28652568
AUCH +13783856 +8322739 +16377958 +17117306 +17234069 +17442769
MET +17177571 +20782213 +25970211 +44886221 +16649015 +12049952
SEL +18780793 +21230311 +18840574 +15682205 +17482417 +21227109

Absolute deviation of turnover tax from profit tax

50000000

40000000

30000000

20000000

10000000

0
KFL LDL CAR MG I PRF PNY COR AUCH MET SEL
-10000000

-20000000
2011 2012 2013 2014 2015 2016
-30000000
Figure nr. 4

Se constata ca in general impozitul pe cifra de afaceri are o abatere pozitiva ceea ce denota a crestere
a sumelor datorate bugetului de stat. Fata de impozitul pe profit, impozitul pe cifra de afaceri are un indice
de crestere calculat in tabelul nr. 9, astfel: Kaufland in perioada de analiza are un indice de crestere intre
0,84-1,10, Lidl, avand in vedere ca in anii 2011-2013 a inregistrat pierdere din activitate desfaurata, are un
indice de cretere al impozitului in perioada 2014-2016 cuprins intre 0,68-1,98, Carrfour are un indice de
crestere intre 0,95-1,91, Mega Image are un indice de crestere cuprins intre 1,31-1,49, Profi are un indice
de crestere cuprins intre 1,66-3,71, Peny are un indice de crestere cuprins in intervalul 2,78-18,04, Cora
inregistreaza indice de crestere al impozitarii in perioada 2011-2012 cuprins in intervalul 1,61-2,51, dar in
perioada 2013-2016 nu a inregistrat profit. Auchan in perioada de analiza a inregistrat pierdere din
activitatea desfasurata, indicele de crestere in anii cu rezultat financiar pozitiv sunt anii 2012 cand indicele
de crestere al impozitarii cifrei de afaceri fata de impozitarea profitului ar fi putut fi 2,32 iar in 2015, 2,04.
Metro are un indice de crestere al impozitarii calculat, cuprins intre 1,53 si 2,22, in timp ce la Selgros
indicele este cuprins intre 2,24-2,81.

Indicele cresterii impozitării

Tabel nr. 9
 Specificare 2011 2012 2013 2014 2015 2016
KFL 0.97 1.10 1.02 1.01 0.84 0.98
LDL - - - 1.68 1.98 0.68
CAR 0.95 0.95 1.91 1.18 1.33 1.38
MG I 1.42 1.43 1.49 1.31 1.40 1.33
PRF 1.89 2.05 3.71 3.50 2.61 1.66
PNY 2.78 - 18.04 5.45 3.85 5.26
COR 1.61 2.51 - - - -
AUCH - 2.32 - - 2.04 -
MET 1.53 1.70 2.22 - 1.59 1.38
SEL 2.23 2.63 2.56 2.24 2.47 2.81

The Tax Ratio Index

Table nr. 9

Specify 2011 2012 2013 2014 2015 2016

KFL 0.97 1.10 1.02 1.01 0.84 0.98
LDL - - - 1.68 1.98 0.68
CAR 0.95 0.95 1.91 1.18 1.33 1.38
MG I 1.42 1.43 1.49 1.31 1.40 1.33
PRF 1.89 2.05 3.71 3.50 2.61 1.66
PNY 2.78 - 18.04 5.45 3.85 5.26
COR 1.61 2.51 - - - -
AUCH - 2.32 - - 2.04 -
MET 1.53 1.70 2.22 - 1.59 1.38
SEL 2.23 2.63 2.56 2.24 2.47 2.81

Calculat pentru intreg sectorul retail, in perioada 2011-2016, indicele mediu de crestere a
impozitarii este de 1,65 astfel incat daca masura fiscala privind impozitarea cifrei de afaceri va fi
aplicata nediferentiat, inclusiv si asupra acestor societati de tip retail si cash&carry, aceasta ar
aduce mai multe lichiditati la bugetul de stat.
Calculated for the entire retail sector, between 2011-2016, the avarage index of tax
increase is 1,65, this way if fiscal measure about turnover tax will be applied undifferentiated,
including over retail and cash&cary companies, this will lead to more liquidity to the state
budget.

Concluzii:

In urma elaborarii lucrarii, concluziile desprinse sunt urmatoarele:

 - Impozitarea cifrei de afaceri in sectorul retail si cash&carry ar aduce o crestere a venturilor
la bugetul de stat cu un indice de crestere mediu situat la nivelul 1,65.
- Impozitarea cifrei de afaceri ar simplifica calculele prin aplicarea procentului de 1% asupra
cifrei de afaceri fara calcularea unui rezultat contabil si aplicarea veniturilor deductibile,
deducerilor fiscale, cheltuieli nedeductibile si a altor ajustări, pierderor fiscale reportate
sau a creditor fiscale.
- Incalcarea Directivei nr. 112/2005 privind TVA ar duce la infringement care ar fi
purtatoare de sancțiuni și obligația de a corecta încălcările, iar Romania ar devein singura
ţară membră a UE care ar aplica acest tip de impozitare pentru toate categoriile de
contribuabili.
- Inaplicabilitatea Directivei 96/2011(Parent Subsidiary) si Directivei 49/2003 (Redevențe
și dobânzi), dar și o bună parte din prevederile celor peste 90 de Convenții privind evitarea
dublei impuneri și combaterea evaziunii fiscale.
- Impozitul pe cifra de afaceri ar duce la dispariția a zeci de mii de locuri de muncă in sectorul
retail.
- Impozitul pe cifra de afaceri nu stimulează investițiile.
- Impozitul pe cifra de afaceri îngreunează intrarea în piață a unor investitori noi.
- Impozitul pe cifra de afaceri descurajeaza intrarea pe piata a noilor investitori.
- Impozitul pe cifra de afaceri incurajeaza evaziunea fiscala deoarece o parte din profitul
oricărei tranzacții se va regasi în acest impozit;
- Impozitul pe cifra de afaceri agravează orice criză prin care ar trece o companie și ar face
imposibilă redresarea.
- Pentru a putea supraviețui, lanțurile economice vor trebui scurtate, companiile specializate
vor fi incluse in companiile mari pentru eliminarea cifrei de afaceri din amonte și multipla
taxate pe lanț, în aval.

Conclusions:

Following the elaboration of the paper, the conclusions are:

- Turnover tax in retail and cash&cary sector will lead to an increase of incomes at state budget
with an average growth index at the level 1,65
- Turnover tax would simplify the calculations by applying the percentage of 1% over fiscal value
without calculating an accounting result and application of deductible income, tax deductions, non-
deductible expenses and other adjustments, tax losses carried forward or tax credits.
- Violation of the Directive nr. 112/2005 regarding TVA could lead to infringement which
would be sanctioned and obligated to correct violations, Romania becoming the only
country in UE which could apply this type of tax for all categories of taxpayers.
- Inapplicability of the Directive 96/2011(Parent Subsidiary) and Directive 49/2003 (Fees
and Interest) and a good part of the provisions of more than 90 Conventions regarding
avoiding double taxation and fight tax evasion.
- Turnover tax does not stimulate investments
- Turnover tax makes it hard for some new investors to enter on the market
- Turnover tax discourages some new investors to enter on the market
 - Turnover tax encourages tax evasion because a part from the profit of any trasaction will
be found in this tax
- Turnover tax make any crisis worse and it will make the recovery impossible
- To survive, economic chains will need to be shortened, specialized companies will be
included in large companies to eliminate upstream turnover and multiplied chain
downstream.

Bibliografie: Bibliography:
1. Legea 227/2015 privind Codul fiscal - Law 227/2015 on the Fiscal Code
www.kaufland.ro
2. www.penny.ro
3. www.lidl.ro
4. www.carrefour.ro
5. www.profi.ro
6. www.cora.ro
7. www.mega-image.ro
8. www.auchan.ro
9. www.metroa.ro
10. www.selgros.ro
11. http://www.mfinante.ro/agenticod.html?pagina=domenii
12. Moroz V., Ignat A. 2015, EXTERNAL FACTORS’ IMPACT OVER THE
AGRICULTURAL SECTOR OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA. Scientific
Papers. Series "Management, Economic Engineering in Agriculture and rural
development", Vol. 15 ISSUE 2, PRINT ISSN 2284-7995, 217-226.
13. Condraţchi L. 2014, SUPPLY CHAINS IN AGRICULTURE AND FOOD
PRODUCTION. Scientific Papers. Series "Management, Economic Engineering in
Agriculture and rural development", Vol. 14 ISSUE 2, PRINT ISSN 2284-7995, 81-
88.
14. Kastner R., Rivera Mendoza H. R. 2012, INTEGRATED PROMOTION OF
REGIONAL AGRICULTURAL PRODUCTS. Scientific Papers. Series
"Management, Economic Engineering in Agriculture and rural development", Vol.
12, Issue 3, PRINT ISSN 2284-7995, 95-100.
15. Simtion D., Luca R. 2013, PROFIT – THE ABSOLUTE EXPRESSION OF
PROFITABILITY. Scientific Papers. Series "Management, Economic Engineering
in Agriculture and rural development", Vol. 13 ISSUE 4, PRINT ISSN 2284-7995,
255-258.