UNIVERSITATEA DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

 UNIVERSITATEA DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

ELABORAT :CEBOTAR CRISTINA

GRUPA : PSIHOPEDAGOGIE AN.III, F/R

Problematica investigatǎ: inadaptarea şcolarǎ;

Metode şi procedee de investigaţie: interviul semistructurat şi liber, observaţia,

ancheta socialǎ, studiul documentelor şcolare;

Perioada: pe tot parcursul anului scolar 2016-2017;

I.DATE FAMILIALE

Subiectul: Marcela C., vârsta 16 ani, elevǎ în clasa a 9-a.

Factori individuali: dezinteres faţǎ de activitatea scolarǎ, nervozitate, agitaţie,

hipersensibilitate,tulburǎri de comportament. În cadrul interviului se aratǎ nervoasă, tǎcutǎ,
evazivǎ în rǎspunsuri.

Factori familiali: - atenţia exageratǎ din partea fraților, tatǎl se manifestǎ mai grijuliu, mama
mai autoritara ,este alaturi de ea pe durata întregii zile.

- conditii materiale bune, asteptari din partea mamei in

ceea ce o priveste în plan şcolar.

- este cea mai mică ditre 4 copii.

II.DEZVOLTAREA FIZICĂ ȘI STAREA DE SĂNĂTATE

- dezvoltare fizicǎ normalǎ;

- starea psihologică ușor afectată de atitudinea mamei.

III.PARTICULARITĂŢ I ALE DEBUTULUI ŞCOLAR

Eleva a frecventat grǎdiniţa, prezentând următoarele capacitǎţi:

- imprecizie în acţiunile practice.

- verbalizare redusǎ a reprezentǎrilor şi acţiunilor;

- grad redus de independenţǎ în procesele intelectuale;

- anxietate în fluxul solicitǎrilor şcolare.

 UNIVERSITATEA DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

IV.OBSERVAREA ȘI ÎNREGISTRAREA DATELOR

Culegerea si înregistrarea datelor s-a efectuat pe toata perioada anului şcolar.

Descrierea comportamentului deranjant:

a) Marcela este neatentǎ pe parcursul orelor;

b) Are rezultate slabe la învǎţǎturǎ.

Comportamentul:

» Nu se remarcǎ o schimbare evidentǎ de comportament în timpul

aceleiaşi perioade.
» Rǎspunde ezitant, cu o voce nesigurǎ, abia auzitǎ, nu se concentreazǎ
atunci când i se cere sa rezolve o sarcinǎ;
» Când trebuie sǎ lucreze individual în clasǎ nu-şi terminǎ niciodatǎ
activitatea.
» Înţelegerea verbalǎ și aptitudinea de gândire sunt bune.
» Îi place engleza, se simte bine când când vorbeşte cu tata la telefon.
» Reactioneazǎ pozitiv dacǎ este laudatǎ, dar se supǎrǎ foarte tare dacǎ
este certatǎ în faţa altora, dorind sǎ se rǎzbune pe cei care au asistat la
discutie.
» Nu-şi poate concentra atenţia pe timp îndelungat în cadrul activităţilor.

» Eleva pare la prima vedere liniştitǎ, care evitǎ sǎ vorbeascǎ.

V.ANALIZA DATELOR ŞI STABILIREA IPOTEZELOR

Inadaptarea elevei la şcoalǎ este atât expresia certitudinii cǎ ea nu este

capabilǎ sǎ reuseascǎ, cât şi expresia adevǎrului conform cǎruia ”Nu ştiu
deci nu pot”
» Problemele copilului în legaturǎ cu terminarea activitǎţilor la şcoalǎ pun în
luminǎ problema de motivaţie. Dacǎ va avea un numǎr mai mare de probe
orale si va fi încurajat sǎ le rezolve în timp util, ea va constata cǎ va reuşi în
ciuda problemelor sale de concentrare.

VI.CREAREA UNUI PLAN DE INTERVENTIE

Fixarea obiectivelor

Obiective pe termen lung

1. Marcela va frecventa regulat toate orele.
2. La şcoalǎ va lua parte la discuţiile structurate si nestructurate cu toţi colegii.
3. Activitǎţile scrise vor fi terminate în timp util.
 UNIVERSITATEA DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

4. În paralel se va desfǎşura şi un program de recuperare în vederea diminuǎrii

lacunelor în învǎţare.

Obiective pe termen scurt

1. Va fi implicatǎ în a-şi spune pǎrerea la toate discuţiile din clasǎ alǎturi de
colegii ei.
2. I se vor da sarcini precise, fiind implicatǎ în diverse acţiuni, pentru a fi
resposbilizatǎ.

Metode si strategii

» Conceperea şi punerea în practicǎ a unor metode coerente de lucru cu ea.

» O strânsǎ legǎturǎ cu familia.
» Sprijinirea elevei în a-şi depǎşi teama de a participa la ore, spunându-şi
pǎrerea în faţa colegilor sǎi, printr-un sistem de sprijin şi încurajare din
partea învǎţǎtoarei.
» Mai puţinǎ exigenţǎ din partea învǎţǎtoarei în materie de teme scrise.
» I se va da ocazia sǎ-şi mǎreascǎ încrederea în forţele proprii şi sǎ-şi
îmbunǎtǎţeascǎ aptitudinile în situaţiile în care interacţioneazǎ cu grupul de
elevi(clasa), prin implicarea sa în compeţii, cocursuri.

Aplicarea programului de schimbare

In timpul unei întalniri la care au participat mama, fratele mai mare,

învǎţǎtoarea, consilierul scolar, Mihaela a acceptat sǎ încerce sǎ atingǎ obiectivele pe
termen scurt.
Responsabilitǎţi

» I se cere elevei sǎ raspundǎ zilnic de creta şi buretele pentru tablǎ, de

curǎţenia clasei, explicându-i cât de importantǎ este sarcina sa.

Participarea în clasǎ

» Învǎţǎtoarea o va ajuta în fiecare zi sǎ gǎseascǎ rǎspunsul unei întrebǎri

care va fi pusǎ în ziua urmǎtoare. Acest fapt are ca scop mǎrirea
participǎrii lui în clasǎ, diminuând pasivitatea cunoscutǎ .
» Rolul jucat de învǎţǎtoare va scǎdea în funcţie de progresul înregistrat de
elev, astfel încât sǎ-i permitǎ sǎ participe sau sǎ rǎspundǎ spontan la
discuţiile din clasǎ.
» Participarea ei la discutiile din clasǎ nu va lǎsa loc unei intensificǎri
speciale. Aceasta va fi conştientǎ cǎ rǎspunsurile corecte date în faţa
colegilor sunt de fapt o recompensǎ “ Ceilalţi vor vedea cǎ pot mai mult.”

Teme scrise:

» Se va reduce numǎrul temelor pentru acasǎ.

 UNIVERSITATEA DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

» Se va face o evaluare oralǎ a materiei, dupǎ fiecare unitate de învǎţare,

înaintea unei evaluǎri sumative.

Aptitudini sociale

» În timpul activitatilor de grup, Marcela va avea ca sarcinǎ sǎ dirijeze sau

sǎ coordoneze planul de acţiune dupǎ o consultare cu învǎţǎtoarea care
trebuie sǎ o instruiascǎ în ceea ce trebuie sǎ spunǎ şi ce sǎ facǎ în rolul
respectiv.

Sedinţe de consiliere

 O datǎ pe saptamana vor avea loc sedinţe de consiliere în cabinetul şcolar.

 O datǎ pe lunǎ va participa şi mama Marcelei.

Evaluarea programului de schimbare

Evaluarea
» Obiectivele pe termen scurt au fost realizate si se observǎ progrese rapide
în relaţiile spontane şi convenabile cu alte persoane.
» Numǎrul mǎrit de activitǎţi orale a crescut treptat siguranţa . Spre
exemplu, dupǎ perioada de douǎ sǎptǎmâni a obiectivului pe termen scurt,
eleva a început sǎ participe în clasa din ce în ce mai mult, fiind mai activǎ.
Rezolvarea problemei

» Randamentul Marcelei la învǎţaturǎ a crescut, dar s-a impus în

continuare ajutorul doamnei învǎţǎtoare, prin program de lucru
suplimentar printr-o sedinţǎ de o orǎ pe saptamanǎ în afara orelor de
clasǎ.
» Mama continuǎ sǎ întâmpine dificultǎţi în impunerea unor limite acasǎ,
deşi recunoaşte cǎ fetiţa depune mai mult efort pentru a colabora.

VII.Concluzii

Inadaptarea pe care o manifestǎ Marcela la mediul şcolar este cauzatǎ lipsei de

înțelegere între membrii familie,a slabei colaborǎri cu şcoala. Comportamentul
pasiv,sensibil uneori , atunci cand trebuie sǎ rezolve sarcinile şcolare se datoreazǎ în
mare parte ,prezenţei scǎzute a unei atmosfere pozitive în casǎ şi a rǎsfǎţului excesiv
din partea farților mai mari.
În continuare consilierul şcolar si doamna învǎţǎtoare vor aplica tehnici
experimentale pentru a ameliora inadaptarea şcolarǎ a copilului.
 UNIVERSITATEA DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

BIBLIOGRAFIE:

1 - Sorin Cristea - "Mamagementul organizatiei scolare"- EDP, Bucuresti-2003;

2 - Emil Paun - "Scoala o abordare socio-pedagogica"- Ed."Polirom"-Iasi-1999.
3 – Romita B. Iucu- “Managementul clasei”- Ed.”Credis”- Bucuresti- 2003