UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE BIOLOGIE

Rase de rațe
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE BIOLOGIE

Rase de rațe

• Rață este numele atribuit unei varietăți de specii din familia Anatidae. Sunt
păsări de apă, mai mici decât rudele lor, lebedele și gâștele și pot fi găsite
atât în apa dulce cât și în cea sărată. Există numeroase specii, majoritatea
fiind migratoare.
• Majoritatea rațelor au un cioc lung și lat, folosit la săpat. Rațele au un meniu
divers;potconsuma ierburi, plante acvatice, pești, insecte, amfibieni mici, vie
rmi și moluște mici.
• Multe rațe nu pot zbura în timpul năpârlirii. În timpul năpârlirii, se retrag în
medii protejate, unde există destulă hrană pentru ele. De obicei, năpârlirea
are loc înaintea începerii migrației.

Încadrare științifică

• Domeniu Anseriformes
• Regn Animalia
• Încrengătura Chordata
• Clasa Aves
• Ordin Anseriformes
• Familie Antidae
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE BIOLOGIE

Rața domestică
• Sunt pasari de apa, mai mici decat rudele lor, lebedele si gastele si pot fi
gasite atat in apa dulce cat si in cea sarata.
• Ratele au un meniu divers; pot consuma ierburi, plante acvatice, pesti,
insecte, amfibieni mici, viermi si moluste mici.
• Ratele cad prada mai multor alte rase de animale, ca de exemplu serpii si
ulii. Ratele femele care clocesc pot fi prinse de o varietate de specii de
animale de psdure, cum ar fi vulpea sau lupul. In zbor, ratele nu au aproape
niciun pradator, in afara de om si, eventual, de soimul pelegrin, care isi
foloseste agilitatea pentru a prinde ratele in zbor.
• Rata isi construieste un cuib simplu in scorburi, tufarisuri etc., depune 8-14
oua verzui pe care le cloceste 22-28 zile.

Rața mandarin
• Este o rata de marime medie, are o lungime de 45 cm, cu deschiderea
aripilor de 65-75 cm.
• Masculul are un penaj asa de frumos colorat doar in perioada de
imperechere. In restul anului are culori mai sterse, cenusiu-maronii.
• Femelele depun între 9 și 12 oua albe ovale de culoare alba. Incubarea este
facuta de catre femela si dureaza 28-30 de zile.

Rața roșie
• Specie amenintata pe scara globala. Extrem de rara în România.
• Aceste pasari se hranesc in principal cu peste si alge din scufundari.
• Rata rosie se reproduce de obicei in lunie aprilie – iunie. Cuibul este format
din vegetatie la nivelul solului. Femela depune intre 7 si 10 oua pe care le si
incubeaza timp de 25 pana la 28 de zile.
• Specia este migratoare, migratia se face in lunile august – octombrie cu
revenire in martie.
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE BIOLOGIE

• Rata rosie este vazuta ca fiind solitara sau in grupuri mici.

Rața moțată
• Rata motata ( Aythya fuligula ) este o specie de rata scufundatoare
considerata ca fiind comuna in toata Europa insa la noi in tara este o specie
relativ rara, intalnita in perioada de iarna, incepand cu noiembrie si pana in
martie.
• Isi procura hrana prin scufundari spre fundul apei unde cauta vegetatie
acvatica, seminte, radacini etc.
• Femela depune 8-11 oua verzui, intr-o singura serie pe an, pe care le cloceste
timp de 24-26 de zile.
Rața lingurar
• Rata lingurar ( Anas clypeata ) este o specie de rata salbatica care cuibareste
cu precadere in Estul Europei.
• Isi procura hrana de la suprafata apei sau de pe fundul acesteia prin
scufundari iar aceasta consta in seminte, radacini, diferite materii vegetale si
mici vietuitoare acvatice.
• Rata lingurara isi construieste cuibul in vegetatia din apropierea apei iar
femela depune 8-10 oua intr-o singura serie pe an.
• Doar femela cloceste timp de 23-25 de zile si are grija de pui
Rața fluierătoare
• Cuibareste in nordul Europei si al Asiei; la noi soseste la inceputul sezonului
rece. Majoritatea exemplarelor ierneaza in ghiolurile Deltei si in lagune,
unele insa isi continua drumul spre sudul Europei si al Asiei.
• Hrana aproape in intregime vegetariana este alcatuita in principal din frunze,
tulpini, bulbi de prin apa, seminte si ocazional peste.
• Cuibul il face la sol, langa apa, in loc retras. Clocitul se face de pereche sau
in grupuri mici. Femela depune 8-9 oua pe care le incubeaza timp de 24-25
de zile.
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE BIOLOGIE

Rața Carolina
• Rata Carolina sau Rata de lemn de marime medie, o rata cocheta!
• Rata Carolina (sau rata de lemn) mananca o varietate larga de alimente.
• Dieta lor este formata din seminte, fructe, nevertebrate acvatice, diverse
plante si buruieni.
• Cuibul va avea aproximativ 30cm diametru. Femela va oua un ou de culoare
alb – crem pe zi. In total va depune 10 pana la 22 de oua.
• O serie de pradatori va incerca sa manance ouale ratei Carolina: ratoni,
ciocanitori, serpi, sobolani, etc.
Rața mică
• Rata mica (Anas crecca) este o pasare migratoare, considerata cea mai mica
rata din Europa.
• Este in general o pasare omnivora, se hraneste cu ierburi, seminte, plante.
• Dar consuma si larve de insecte acvatice, moluste, viermi, crustacee, uneori
chiar si amfibieni sau pesti mici.
• Femela are o lungime de 33 cm, iar masculul este mai mare, de 36 cm.
Deschiderea aripilor este de 70 cm, iar greutatea variaza intre 270-390 g.
Zborul lor este rapid, neregulat, cu intorceri bruste. Femela depune 7-12 oua
galben-verzui, de 4,5 x 3,4 cm.
Masculul participa foarte putin la cresterea puilor.

Rața mare
• Prezenta ratei mari in Romania este legata de biotopul baltilor cu stuf, dar si
al lacurilor cu apa si vegetatie care sa ii asigure un mediu propice de adapost
si hrana.
• Spectrul alimentar este destul de variat si preponderent compus din vegetatie
si animale mici: plante acvatice, seminte diverse, cereale, insecte, larve,
melci, pesti etc.
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE BIOLOGIE

• Depune, incepand din luna aprilie, ponte de cate 8-14 oua, pe care le
cloceste 24-26 de zile. Ouale sunt depuse zilnic, clocitul incepand dupa
depunerea ultimului ou.
• Cloceste numai femela, care paraseste cuibul doar pentru scurt timp in
vederea hranirii, lasand ouale acoperite cu ierburi si cu pene.

Rața pestriță
• Rata pestrita (Anas strepera) este o specie de rata de suprafata prezenta in
general in Europa Continentala.
• La noi, rata pestrita poate fi vazuta in numar mai mare in perioada verii cand
vine pentru cresterea puilor, incepand cu luna martie si pana in noiembrie.
• Se hraneste in general in ape de mica adancime, unde filtreaza cu ciocul apa
de suprafata sau cauta pe fundul apei vegetatie acvatica, seminte si radacini.
• Femela este asemanatoare cu rata mare insa are dimensiuni mai mici.
Oglinda de pe aripi este de culoare alba cu pete in apropiere de culaore
caramizie si neagra.
Rața Sulitar
• Aceasta pasare este ocrotita de lege.
• Pleaca in noiembrie si revine in februarie. Dimorfismul sexual este evident,
dar mai putin accentuat decat la celelalte rate.
Rața cârâietoare
• Rata caraitoare ( Anas querquedula ) sau Sarsela de vara este prezenta la noi
doar in sezonul cald, de la sfarsitul lunii februarie si pana in noiembrie.
• Dupa rata mare, rata caraitoare este cea mai des intalnita specie de rata
salbatica de la noi.
• Poate fi intalnita in toata tara, in apropierea apelor, insa cu o densitate mai
mare in delta si in baltile din Lunca Dunarii.
Se hraneste seminte, diferite materii vegetale si mici vietuitoare de apa pe care le
obtine prin filtrarea apei de suprafata cu ajutorul ciocului.
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE BIOLOGIE

Rața cu ciuf
• Rata cu ciuf ( Netta Rufina ) este o rata scufundatoare care este specifica
Sudului si S-E Europei.
• La noi in tara, rata cu ciuf este intalnita destul de rar, in special in Delta
Dunarii.
• Este considerata o rata scufundatoare care se hraneste cu vegetatie acavatica
si diferite seminte si radacini pe care le gaseste pe fundul apei.

Califarul Alb
• Califarul alb ( Tadorna tadorna ) este una din cele mai frumoase specii de
rate care traiesc si se inmultesc la noi in tara. Din pacate sunt si foarte rare si
din acest motiv este o pasare protejata prin lege.
• Faptul ca suporta greu prezenta omului si schimbarile de habitat dar si
datorita specificitatii locurilor pentru cuibarit o fac sa fie una din speciile de
pasari puternic amenintate cu disparitia si necesita masuri urgente pentru
conservare.
• In Romania traieste atat pe litoral cat si in Delta Dunarii si in cateva portiuni
ale cursului Dunarii. Sporadic pot aparea califari albi pe diferite lacuri si
balti din interiorul tarii, mai ales in perioada de iarna.

Rața cu cap castaniu

• Rata cu cap castaniu ( Aythya ferina ) este o specie de rata salbatica relativ
rara care poate fi intalnita mai des in delta si in baltile din apropierea
cursului inferior al Dunarii.
• Rata cu cap castaniu este prezenta la noi atat ca pasare de pasaj cat si ca
pasare clocitoare pe timpul verii.
• Este o rata scufundatoare care se hraneste cu vegetatia de pe fundul apei.
• Cuibul este construit in stuf in imediata apropiere a apei. Femela depune 8-
10 oua intr-o singura serie pe an si se ocupa singura de cresterea puilor.
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE BIOLOGIE

BIBLIOGRAFIE

https://www.gazetadeagricultura.info/avicultura/rase-de-pasari/rase-de-rate-si-gaste.html

https://www.toateanimalele.ro/pasari/rate/