ANALIZA CHELTUIELILOR ȘI A

REZULTATELOR
ECONOMICO-FINANCIARE LA
"SC SOMES SA" DEJ
 1.1. PREZENTAREA S.C. SOMES SA DEJ

1.1.1.Scurt istoric

SC Somes SA Dej este un combinat de producere a celulozei si hartiei, care isi

desfasoara activitatea din anul 1963. Firma are un capital integral privat, pachetul majoritar
de actiuni fiind detinut de Grupul SCR (Serviciile Comerciale Romane),care reuneste societati
comerciale de mare prestigiu pe piata romaneasca: Chimcomplex Borzesti,Somes Dej,
Iasitex Iasi, Sinterom Cluj, Caromet Caransebes, Contactoare Buzau, Nova Textile Bumbac
Pitesti.

In baza legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii
autonome si societati comerciale si in baza legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale s-a
constituit societatea comerciala Somes.

SC Somes SA Dej s-a constituit ca persoana juridica sub forma de societate de

actiuni prin HGR nr. 1200/1990 si a preluat in intregime patrimoniul Combinatului de
Celuloza si Hartie Dej care a fost construit in doua etape in anul 1963 si in 1975.

Societatea este inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului - Camera de Comert si

Industrie a judetului Cluj cu numarul J12/1/1991 si la Ministerul Finantelor prin codul de
inregistrare fiscala R 199800/1992.

Prin sentinta civica nr. 20/07.01.1999 a Tribunalului Cluj a fost deschisa procedura
de reorganizare juridica prin plan a SC Somes SA Dej si a fost numit judecatorul sindic. De la
aceasta data, SC Somes SA Dej functioneaza sub incidenta legii nr. 64/1995 si conform
Planului de Reorganizare pentru perioada 1999-2004.

Datorita rezultatelor financiare bune inregistrate, in a doua jumatate a anului 1999

FPS cere intocmirea dosarului de privatizare care a fost depus in noiembrie 1999. In urma
licitatiei organizate pentru vanzarea actiunilor, firma Hovis GmbH Austria a achizitionat
pachetul majoritarde actiuni (69,9%), contractul de vanzare-cumparare fiind semnat in
26.06.2000, astfel societatea Somes devine societate cu capital privat 100%, funtionand sub
denumirea de SC Somes SA, Member of the Hovis Group. La inceputul anului 2003, firma
Hovis GmbH Austria si-a vandut pachetul majoritar de actiuni detinute la SC Somes SA Dej
firmei austriece MFC Commoditis GmbH, parte a MFC Bancorp Ltd. Group, astfel Somes
functioneaza sub denumirea de SC Somes SA Dej MFC.
 SC Somes Sa Dej are sediul pe platforma industriala nord a orasului Dej. Orasul Dej
este situat la 60 km de orasul Cluj-Napoca, centrul Transilvaniei. Orasul Dej este situat pe
raul Somes, pe soseaua nationala E741.

Transportul pentru aprovizionarea fabricii si livrarea marfurilor se face pe cai rutiere,

pe calea ferata sau pe mare. Distanta de la Dej la Marea Neagra , portul Constanta este de
circa 700 km. SC Somes Sa Dej este un combinat care produce celuloza sulfat albita din lemn
de rasinoase la o capacitate de 70.000 t/an si hartie de ambalaj rezistent albita/nealbita, la o
capacitate de 45.000 t/an.

Din data de 23.01.1997, societatea este cotata la Bursa de Valori Bucuresti, la

categoria a II-a de tranzactionare. Incepand din 05.01.1999, actiunile societatii au fost
introduse la tranzactionarepe piata valorilor mobiliare necotate, utilizand ca suport electronic
sistemul de tranzactionare al BVB.

Ultimii 4 ani au fost ani de framantari, de schimbari majore care au pus la grea
incercare intrega echipa de conducere si colectivul de angajati ai societatii. Functionand in
baza Planului de Reorganizare juridica, strategia manageriala adoptata a fost determinata de
prevederile Programului aprobat prin Plan, scopul final si una dintre cerintele obligatorii ale
acesteia fiind obtinerea de indicatori economico-financiari pozitivi. Ascensiunea inregistrata
in 2003 a continuat si in anul 2004 si 2005, ani ce s-au dovedit mai dificili decat cei precedenti,
reusind la finele lor un profit net in valoare de 12.915 milioane lei/an. Comparativ cu anul
2004, anul 2005 a fost defavorabil din punct de vedere al preturilor pe piata externa si interna,
situatie care a determinat o atentie deosebita asupra costurilor aferente productiei de marfa.

Certificarea sistemului de management al calitatii in conformitate cu ISO 9002 si a

managementului de mediu in conformitate cu ISO 14001, certificare acordata de firma
Germanischer Lloyd,precum si portofoliul de clienti fidelizati , constituie garantia calitatii
produselor si serviciilor oferite.

Pentru ca in industria de celuloza si hartie, o politica de calitate este strans

legata de politica de mediu si pentru ca un mediu curat inseamna 'viata', implementarea
sistemului de management de mediu va deveni un deziderat pentru urmatorii ani.

Situatia economico-financiara a firmei la finele anului 2005, an in care firme

reprezentative de celuloza si hartie din lume, firme care au beneficiat de o dotare tehnica
incomparabila cu cea a Somes SA, au fost nevoite sa-si inchida sau sa-si reduca activitatea,
demonstreaza injustetea politicii manageriale.

Toate datoriile fata de creditori, esalonate pe 2005 au fost achitate la termenele

stabilite. In cursul anului 2005, in urma hotararilor adoptate de AGA Extraordinara din data
de 21.03.2005 si 29.08.2005 s-a majorat capitalul social al societatii cu suma totala de
35.537.792 mii lei, prin :

- incorporarea diferentelor din reevaluarea imobilizarilor

corporale aferente anilor 2003 si 2004. in suma de 6.419.473
mii lei;

- incorporarea aportului in natura efectuat de actionarul majoritar

in suma de 19.732.792 mii lei.
 In urma majorarilor, capitalul social al societatii a crescut la valoarea de 189.280.123
mii lei. Cu aceasta ocazie s-a majorat valoarea actiunilor de la 18.900 lei la 20.865 lei.

1.1.2 Domeniul de activitate si produsele

Activitatea principala a SC Somes SA este producerea si comercializarea

urmatoarelor produse:

- celuloza sulfat din lemn de rasinoase albita/nealbita;

- hartie rezistenta de ambalaj albita/nealbita;

- hartie apta scris - tipar.

SC Somes SA Dej este specializata in fabricarea celulozei sulfat albita/nealbita, fiind

singurul furnizor pe piata romaneasca a acestui produs. Din acest motiv, pe plan intern, piata
de desfacere este asigurata, celuloza albita de la Somes fiind folosita ca materie prima pentru
fabricarea de hartie din tara.

Pentru a satisface cerintele pietei interne si externe este necesar a fi realizate

investitiile privind cresterea capacitatii de producere a celulozei si imbunatatirea calitatii
acesteia. La hartia de ambalaj produsa la Somes cererile de pe piata interna si externa sunt
tot mai mari. SC Somes SA este cel mai mare producator de hartie de ambalaj din tara.

Celuloza fibra lunga produsa la Dej este materia prima de baza folosita la fabricarea
diferitelor tipuri de hartie, fiind elementul care confera rezistenta acestora.

Hartia produsa la Somes Dej acopera o gama larga de gramaje (48 - 140 gr/mp) si
este destinata unor multiple utilizari:

- ambalarea produselor alimentare si industriale;

- fabricarea cartonului ondulat;

- confectionarea pungilor;

- obtinerea benzilor gumate;

- fabricarea hartiilor speciale, hartii antiaderente, hartii pentru decalcomanie;

- suport pentru obtinerea tapetului, a hartiei ozalid si a hartiilor innobilate;

- pentru scris si tiparit;

- confectionarea produselor de papetarie.

Hartia produsa la SC Somes SA Dej este fabricata din celuloza 100% (fara adaos de
maculatura sau parte mecanica), iar produsele confectionate din aceasta au acceptul
Ministerului Sanatatii pentru utilizare in industria alimentara. Exista contracte de vanzari
ferme, atat in Romania, cat si in tarile din Europa si din lume, o mare parte din hartia albita
fiind folosita in Italia pentru confectionarea de ambalaje folosite in scop alimentar. Calitatea
hartiei fabricate la Somes Dej este recunoscuta pe plan intern si international, fapt
demonstrat si prin dobandirea certificatului de calitate ISO 9002, certificat acordat de firma
Germanischer Lloyd.

Pe viitor se doreste realizarea investitiilor pentru modernizarea capacitatilor de

productie, costurile de productie vor fi reduse substantial, poluarea mediului va fi redusa la
minim, iar preturile pe piata vor fi competitive.

In momentul actual principala preocupare a conducerii societatii este aceea de a

realiza un program de investitii, care au ca scop principal diminuarea la minim a efectelor
poluarii asupra mediului inconjurator. Tot in acest scop s-a demarat activitatea de
implementare a unui sistem de management de mediu, in conformitate cu standardul SR EN
ISO 14001, program care a fost finalizat in anul 2003. O realizare importanta a anului 2002
este finalizarea investitiei la masina de hartie, investitie care a constat in schimbarea
actionarii electrice. Rezultatele acesteia nu au intarziat sa apara:

- cresterea capacitatii de productie de la 34.000 t/an la 45.000 t/an;

- reducerea consumurilor energetice;

- reducerea la minim a perioadelor de oprire neplanificata;

- reducerea consumurilor de materiale auxiliare folosite la obtinerea hartiei;

- reducerea cheltuielilor de intretinere.

Rezultatele economico-financiare obtinute in anul 2004 au clasat societatea SC

Somes Dej pe locuri fruntase in sectorul sau de activitate:

. locul I in topul judetean al firmelor cu cel mai mare volum de export, distinctie
castigata pentru al doilea an consecutiv;

. locul I in topul national al firmelor la domeniul de activitate fabricarea celulozei,

hartiei, cartonului, distinctie castigata pentru al doilea an consecutiv.

De curand , societatii Somes SA Dej i-a fost conferit Diploma de Excelenta in Afaceri
pentru pozitionarea timp de 15 ani consecutivi in fruntea clasamentului in domeniu sau de
activitate la nivel national,distinctie oferita de presedintele Romaniei, in numele Camerei de
Comert si Industrie a Romaniei.

Ca un element de noutate in 2006 specialistii de la Somes Dej au experimentat cu

succes in premiera productia de celuloza fibra scurta.Aceasta realizare cu implicatii tehnice
deosebite,este exploatata in 2007 si dezvoltata in paralel cu productia de celuloza fibra
lunga.

In privinta aspectelor de mediu, Somes Dej se afla in graficul impus de Agentia

Nationala pentru Protectia Mediului si a initiat in decembrie 2007 , etapa I a Campaniei de
Imbunatatire a Mediului in regiunea Dej numita ,,Un aer mai curat " si va consta din
schimbarea Electrofiltrului la Cazanul de Regenerare, investitie care va aduce reale schimbari
in calitatea aerului.

SC Somes SA Dej desfasoara si activitati auxiliare de o deosebita importanta:

o producerea utilitatilor necesare proceselor tehnologice (apa, abur, energie

electrica, aer comprimat);

o confectionarea pieselor de schimb pentru instalatiile in functiune;

o societatea mai are in dotare o uzina de apa care produce apa industriala
necesara proceselor de productie, precum si apa potabila, inclusiv pentru
locuitorii municipiului Dej.

1.1.3. Descrierea fluxului tehnologic si a instalatiilor

Materia prima pentru obtinerea celulozei sulfat-fibra lunga este lemnul de rasinoase.

Pentru operatii specifice (decojire, tocare, sortare) se obtine tocatura care trece la
fierbere in mediu alcalin, prin procedeul sulfat. Procesul de obtinere a celulozei are loc intr-un
fierbator continuu, vertical, tip kamyr.

Pasta rezultata este supusa operatiilor de sortare si spalare, pentru indepartarea

impuritatilor mecanice si a liniilor reziduale. Celuloza naturala astfel obtinuta poate fi
deshidratata de masina de celuloza la o uscaciune de 65,70% si transformata in baloti de 180
kg sau poate fi trecuta mai departe la instalatia de albire.

Albirea are loc printr-un procedeu conventional, agentii folositi fiind Cl , ClO ,
NaClO. Pasta albita este deshidratata si transformata in baloti de 200 kg sau este trimisa la
masina de fabricat hartie.

Sortimentele de hartie fabricate la Somes Dej necesita pe langa celuloza proprie si

alte materiale: celuloza fibra scurta, agenti de incleiere, sulfat de aluminiu, agenti de inalbire
si nuantare in proportiile impuse de reteta de fabricatie.

Instalatiile tehnologice din cadrul SC Somes SA Dej au fost concepute pentru

productia de celuloza sulfat albita din rasinoase - fibra lunga, utilizata la fabricarea hartiei de
ambalaj albit superioara. In prezent pe platforma SC Somes SA Dej sunt in functiune
urmatoarele linii de productie:

 Linia principala de fabricatie a celulozei cu o capacitate proiectata de

70.000 tone/an celuloza sulfat albita din rasinoase, pusa in functiune in anul 1973.

Linia de celuloza are in componenta urmatoarele instalatii:

- instalatia de prelucrare a lemnului care realizeaza toate operatiile in vederea

prepararii tocaturii la dimensiunile si calitatea necesare fierberii. Capacitatea de prelucrare
este de 800.000 m³/an, masa lemnoasa din rasinoase. Anul punerii in functiune este 1965 -
Linia I busteni, odata cu vechea linie de preparare a celulozei care acum este partial
dezafectata si 1973 - Linia II busteni, 1980 Linia I si II calote.
 - instalatia de fierbere a tocaturii cu o capacitate proiectata de 70.000 t/an celuloza
naturala, capacitate data prin proiectul firmei furnizoare METEX Finlanda. Fierbarea are loc
prin procedeul continuu sulfat intr-un fierbator tip Kamyr. Tehnologia aplicata este depasita,
cu efecte negative in calitatea celulozei obtinute, cu consumuri energetice mari si serioase
probleme de poluare. Modernizarea acestei instalatii va insemna si o crestere a capacitatii la
100.000 t/an.

- instalatia de sortare a celulozei naturale, pusa in functiune in anul 2001. Este o

instalatie moderna, eficienta si nepoluanta, complet automatizata, furnizata de firma
Black-Clawson Franta si inlocuieste total vechea instalatie care era un 'loc ingust' pe linia de
fabricatie a celulozei. Capacitatea proiecata este de 100.000 t/an cu posibilitatea functionarii
in prezent la o capacitate de 70.000 t/an, corelata cu actuala capacitate a instalatiei de
fierbere.

- instalatia de spalare a celulozei naturale (1973). Sistemul de spalare a celulozei

naturale contine doua filtre cu autosuccetiune si un filtru ingrosator. Aparatura de masura si
control existenta pe instalatia de spalare nu este corespunzatoare si nu prezinta siguranta in
functionare, astfel incat nu exista un control satisfacator al parametrilor de lucru.

- instalatia de albire a celulozei si instalatia de sortare a celulozei albite. Albirea

pastei de celuloza se face dupa o tehnologie conventionala, utilizand clor elementar, dioxid de
clor, hipoclorit de sodiu. Este cunoscut faptul ca astfel de tehnologii sunt verigile cele mai
poluante in cadrul fabricilor de celuloza. Instalatia de sortare a celulozei dupa albire este
ineficienta, fiind necesara inlocuirea intregului sistem.

- masina de deshidratre a celulozei cu o capacitate de 70.000 t/an, a fost pusa in

functiune in 1973. Prin intermediul acestei masini are loc o deshidratare a pastei de celuloza
la o uscaciune de 65%. Celuloza este taiata in coli cu dimensiunile de 600 x 800 mm, apoi
este ambalata in baloti de 200 kg.

 Masina de fabricat hartie pentru ambalaj are o capacitate proiectata de

34.000 t/an. Masina fabrica hartii cu gramaje cuprinse intre 54 - 140 g-m², fiind pusa
in funtiune in anul 1966. Montarea masinii si punerea in functiune s-a realizat in 1966,
de catre firma NEZRPIC Franta. In anul 1977, masina a fost modernizata de catre firma
CENTRAL ADAMS Italia, iar in anul 1994 a fost realizata o noua modernizare prin
implementarea calculatorului de proces, in colaborare cu firma MEASUREX Austria.
Materia prima fibroasa este procurata in proportie de 60- 100% din afara fabricii, iar
celuloza sulfat din foioase in proportie de 0 -40%. Latimea de lucru refilata este de
4.400 mm, iar viteza de functionare este cuprinsa intre 150 -380 m/min.

 Instalatii auxiliare, care asigura alimentarea cu utilitati si chimicale a

instalatiilor principale:

- instalatia de regenerare a sarurilor sodice, pusa in functiune in 1965, a fost

furnizata de firma BABCOCK Franta. In anul 1994 a avut loc o reparatie capitala a cazanului
de regenerare

- instalatia de preparare si stocare a agentilor de albire (ClO , NaOCl, Cl ).

Instalatia a fost pusa in functiune in anul 1965 si a fost furnizata de firma KRABS Franta. In
cadrul acestei instalatii a fost modernizata o linie de electroliza (10 celule) in anul 1994, cu
firma Krabs.

- centrala termo-electrica, care furnizeaza energie electrica si abur, a fost pusa in

functiune in anul 1965, iar in 1973 a fost completata. Utilajele au fost achizitionate din tara.

- instalatia de epurare a apelor reziduale, rezultate de la toate instalatiile din fabrica.

A fost pusa in functiune in 1965 treapta de tratare mecanica, in 1976 s-a pus in functiune
treapta de tratare biologica, iar in 1988 instalatia a fost completata.

- instalatia de tratare a apei, care furnizeaza apa potabila pentru platforma

industriala si pentru municipiul Dej, precum si apa industriala. A fost pusa in functiune in
1965, a fost completata in 1976, iar in anul 1990 a fost modernizata tehnologic prin achizitia
generatorului de ozon.

- atelierul de piese de schimb, pus in functiune in anul 1965.

2.Aspecte teoretice privind analiza financiara

Analiza financiara este un sistem complex de tratare a informatiilor financiare

trecute si de perspectiva a societatilor comerciale, bazat pe metode si procedee de cercetare
stiintifica, care are urmatoarele obiective :

- ameliorarea managementului firmei, pornind de la un diagnostic

precis

- parghie de decizie in contractarea unui imprumut

- asigura baza informationala pentru tranzactionarea de actiuni la

bursa

- asiugra studiul starii unui concurent, client sau furnizor, privind

gestiunea, solvabilitatea sau rentabilitatea sa.

Analiza financiara poate fi privita ca un studiu metodic si sistematic a situatiei si evolutiei unei
firme, sub aspectul structurii financiare si al rentabilitatii, pe baza situatiilor financiare
anuale, precum si a altor informatii puse la dispozitia analistului de catre sistemul
informational al firmei.

Procesul de conducere reprezinta o activitate unitara, complexa, continua, a carei

atribute se interconditioneaza reciproc in cadrul unui sistem, la orice nivel ne-am exprima :
intreprindere, ramura,economie nationala.

Prin aceasta functie se asigura echilibrul stabil al firmei, se mentine armonia dintre
activitati, in vederea atingerii obiectivelor. Cresterea eficientei conducerii presupune
selectarea functiilor si activitatilor importante, delegarea de atributii si competente.

Analiza economico-financiara studiaza cele mai importante laturi ale activitatii

economice ale unei societati comerciale, reprezentate prin indicatori economico-financiari ai
acesteia. Studierea acestor indicatori, permite conducerii sa cunoasca operativ aparitia
disproportiilor, necorelatiilor dintre diferitele alturi ale activitatii economice, cauzele aparitiei
lor si solutiile de aducere la echilibrul economic si financiar al societatii comerciale.

Functia de control reprezinta procesul de verificare si masurare a rezultatelor

calitative si cantitative in comparatie cu nivelul prevazut precum si elaborarea de solutii
pentru reglarea activitatii societatii comerciale. Procesul de control a activitatii se bazeaza pe
procedeele analizei economico-financiare, care permit evidentierea abaterii fenomenelor
economice, stabilirea responsabilitatilor acestor deficiente, rezervele interne existente in
gestiunea firmei precum si masuri de valorificare a acestora.

Managementul financiar este o componenta a managementului general, care vizeza

oragnizarea si conducerea sistematica a activitatii financiare a unei firmei prin :

- previziunea financiara

-controlul realizarii obiectivelor financiara prestabilite

-monitorizarea permanenta a modului de gestionare a patrimoniului in vederea riscului de

faliment al firmei

In acest sens analistii financiari au relizat un model de evaluare bazat pe punctaje, a

managementului, model care pune in evidenta standingul financiar al firmei la un moment
dat. In vederea construirii modelului, se au in vedere o serie de rate finaniare(indicatori) ce
se pot construi pe baza datelor, si pun in evidenta pozitia financiara a firmei , performanta
cash-flow-urilor si riscul de faliment. Aceste rate reprezinta instrumente utile care

sintetizeaza un volum mare de date intr-o forma usor de inteles, interpretat si comparat. Ele
evidentiaza anumite limite avute in vedere, in conditiile in care in care in desfasurarea
activitatii intervin modificari datorate noilor conditii economice, a procesului de productie sau
a pietelor geografice in continua diversificare. Ratele au constituit punctul final al analizei si
nu reprezinta punctele forte sau slabe ale activitatii unei intreprinderi. Ele indica doar o cale
de investigare suplimentara. Aceste analize se fac de catre analisti, analize combiante cu
investigarea altor factori , inainte de a se formula concluzii pertinente, de a se face
recomandari pentru masurile ce trebuiesc luate de catre societatea comerciala analizata.
Analiza unilaterala a unei singure rate sau mai multor rate, poate genera concluzii eronate
asupra echilibrului financiar al societatii comerciale, fapt care face ca o analiza combinata a
ratelor cu alte informaaii legate de managementului societatii comerciale si de informatii
legate de conditiile in care aceasta isi desfasoara activitatea, va evidentia o imagine fidela a
societatii comerciale. Astfel, este necesara o analiza a variatiilor inregistrate de rate pe
parcursul unei perioade de timp, pentru a se putea stabili schimbarile ce pot interveni in
functionarea societatii comerciale si eventualul impact pe care aceste rate il pot produce
asupra bonitatii societatii comerciale.

3.Analiza indicatorilor financiari

In vederea analizarii economico- financiare, vom folosi 2 grupe de indicatori.

In prima grupa cuprindem :

1. indicatori de activitate
 2. indicatori de finantare
3. indicatori de crestere economica
4. indicatori de risc

Indicatorii din aceasta grupa sunt utilizati pentru determinarea performantei echipei
manageriale, pe baza de punctaj acordat fiecarui indicator analizat. Acesti indicatori sunt
necesari in vederea determinarii scorului componentei cantitative.

In a doua grupa vom cuprinde urmatorii indicatori :

1. indicatori de lichiditate
2. indicatori de solvabilitate
3. indicatori de profitabilitate

Mentionam ca exista o grupa de criterii non-financiare prin care se determina scorul de

risc aferent componentei calitative. Acese criterii se refera in principal la competenta si
experienta, existenta obiectivelor tactice si strategice, precum si la alte aspecte privind
echipa manageriala. Fiecarui aspect i se atribuie un numar mare de puncte, determinandu-se
in final punctajul pentru parte componenta calitativa.

In nota privind determinarea performantei categoriei de performanta financiara se

va tine cont, atae de componenta cantitativa cat si de cea calitativa, ponderea
elementului cantitativ (0,75) fiind hotaratoare in luarea deciziei.

In analiza financiara, ne vom referi la indicatori de natura financiara, dupa cum

urmeaza:

1. Indicatori financiari pentru determinarea scorului componentei calitative

2. Indicatori financiari pentru determinarea scorului componentei cantitative

3.1.Indicatori financiari pentru

determinarea scorului componentei calitative

3.1.1. Indicatori de activitate

Indicatorii de activitate vizeaza doua aspecte mai importante : analiza gestiunii

activelor si analiza gestiunii obligatiilor. Analiza gestiunii activelor urmareste sa
evidentieze modalitatea de transformare a activelor in lichiditatii, ca urmare a participarii
activelor la circuitul economic, cu ajutorul vitezelor de rotatie ale activelor. Din categoria
acestor indicatori fac parte :

1. rata rentabilitatii activelor

2. rata rentabilitatii vanzarilor

3. rata rentabilitatii financiare

4. rotatia stocurilor
 5. rotatia creantelor

1.Rata rentabilitatii activelor (ROA) - se determina ca raport procentual

intre profitul net al exercitiului si valoarea activelor totale si masoara gradul de
rentabilitate a capitalului investit in firma. Se mai numeste si rata rentabilitatii activelor
totale sau rata rentabilitatii investitiei.

RNE 634.007

ROA = ---------------X100 rezulta, ROA = -----------------X100 = 1,18%

AT 53.579.872

unde,

RNE - rezultatul net al exercitiului

AT - active totale

Se considera ca valoarea optima a indicatorului este atunci cand depaseste 10%. In

cazul nostru rata rentabilitatii activelor fiind de 1,18%, societatea inregistreaza un nivel
necorespunzator si se datoreaza nivelului relativ scazut al profitului net raportat la
activele totale din patrimoniul firmei.

2.Rata rentabilitatii vanzarilor(ROS) -se calculeaza ca raport intre

rezultatul net al exercitiului si ciffra de afaceri neta. Acest indicator reprezinta contributia
veniturilor la intsrirea capacitatii de autofinantare a societatiilor comerciale.

RNE 634.007

ROS = ---------X100 deci, ROS = --------------X100

= 0,69%

CAN 91.534.450

unde,

RNE - rezultatul net al exercitiului

CAN - cifra de afaceri neta

Rata rentabilitatii vanzarilor inregistreaza un nivel necorespunzator, ca urmare a

nivelului scazut al profitului net obtinut in anul 2007 raportat la cifra de afaceri mare.

3.Rata rentabilitatii financiare(ROE) - se calculeaza ca raport procentual

intre rezultatul net al exercitiului si valoarea capitalurilor proprii din firma. Analiza acestui
indicator este importanta din urmatoarele considerente :

 Indica eficienta cu care capitalul firmei este investit intr-o afacere;

  Reflecta gradul de alocare a fondurilor actionarilor in activitatea curenta, pe
de o parte, precum si eficienta cu care firma angajeaza capitalul actionarilor
in afaceri, pe de alta parte;

 Rentabilitatea capitalului actionarilor, constituie o mssura a capacitatii

intreprinderii de a plati dividendele cuvenite acestora;

 Permite estimarea castigurilor pe o unitate de capital investit in actiuni sau

profitul care revine proprietarilor pentru investitiile facute in firma :

RNE 634.007

ROE = -----------X100 rezulta ROE = ----------------X100 = 10,13%

CPR 6.253.167

unde,

RNE - rezultatul net al exercitiului

CPR - capitalul propriu al societatii comerciale

Urmarind eficienta cu care este utilizat capitalul investit in firma, se observa un nivel
satisfacator al acestui indicator, de 10,13%. La fiecare suta de lei capital investit, profitul net
obtinut este de 10,13 lei.

4.Rotatia stocurilor (RIT) - se determina ca raport intre costul vanzarilor si

stocurile existente la finele perioadei.

CV 155.115.295

RIT = -------- rezulta RIT = ------------------- = 13,57%

S 11.424.421

unde,

CV - costul stocurilor

S - stocurile

Viteza de rotatie a stocurilor exprimata in numar de rotatii in anul 2007, este de

13,57%, inregistrand un nivel foarte bun, crescand astfel veniturile realizate de agentul
economic si implicit profitul.

5.Roatia creantelor (RAC) - se determina ca raport intre cifra de afaceri neta si

soldul creantelor neincasate la sfarsitul perioadei.

CAN 91.534.450
RAC = ---------- rezulta RAC = ----------------- = 15,95

CR 5.736.766

unde,

CAN - cifra de afaceri neta

CR- soldul creantelor neincasate

Acest indicator pune in evidenta seriozitatea clientilor intreprinderii, manifestata prin

rapiditatea cu care isi achita obligatiile pentru produsele, lucrarile, serviciile recptionate.

Rotatia creantelor de 15,95 reflecta seriozitatea clientilor firmei. Daca acest indicator
ar inregistra un nivel mai ridicat, soldul creantelor neincasate ar fi mai mic, atragand dupa
sine un rulaj mai mare al creantelor.

3.1.2. Indicatori de finantare

Indicatorii din acesta categorie pun in evidenta decizia de finantare a intreprinderii.

Din categoria acestor indicatori fac parte :

1. rata curenta
2. rata rapida
3. rata dependentei financiare
4. rata de acoperire a dobanzii
5. indicatorii bursieri

1. Rata curenta (RCR) - indica capacitatea activelor curente de a se transforma in

disponibilitati banesti care sa acopere datoriile scadente ale intrepriderii si se determina ca
raport procentual intre activele curente si datoriile curente. Daca rezultatul obtinut este mai
mare de 100% avem o acoperire excedentara a datoriilor; iar daca rezultatul obtinut este
egal cu 100% avem o acoperire integrala a datoriilor; daca insa este sub 100% avem de-a
face cu o avem o acoperirepartiala a datoriilor.

Potrivit Ordinului Ministerului Finantelor Publice nr.596/1995, lichiditatea este favorabila

cand indicatorul se incadreaza intre 200% si 250%. In opinia altor specialisti rata lichiditatii
trebuie sa fie peste 200%.

In literatura de specialitate anglo-saxona, se apreciaza ca rata lichiditatii generale

trebuie sa fie cel putin 200%.

Intervalul de siguranta financiara al indicatorului este cuprins intre 150% si 250%.

ACR 29.278.833

RCR = ---------x100 rezulta RCR = ----------------x100 = 121,92%

DCR 24.014.099
 unde,

ACR - active curente, pana la un an de zile

DCR - datorii curente, pana la un an de zile

Intrucat depaseste 100%, se considera ca exista o acoperire excedentara a datoriilor.

Rata curenta reflecta un nivel mediu, in conditiile in care datoriile scadente ale
intreprinderii au acoperire in activele curente disponibile in proportie de 121,92%.

2.Rata rapida (QR) - denumita si -Testul acid- evidentiaza capacitatea activelor

curente, altele decat stocurile, de a participa la finantarea datoriilor scadente si se calculeaza
ca raport procentual intre activele circulante ramase dupa deducerea stocurilor si datoriile
curente.

ACR -S 29.278.833 - 11.424.421

QR = ------------x100 rezulta QR = --------------------------------x100=

74,34%

DCR 24.014.099

unde,

ACR - active curente

S - stocuri

DCR - datorii curente

Rata rapida inregistreaza un nivel foarte bun. Acest indicator reflecta gradul de
acoperire al datoriilor scadente in activele circulante ce pot fi transformate rapid in lichiditati.

3.Rata dependentei financiare (FLRA) - se determina fie ca raport intre totalul datoriilor
si totalul activelor, fie ca raport intre totalul datoriilor si a capitalurilor proprii. Indicatorul
evidentiaza in ce masura, resursele economice ale firmei s-au procurat din capitalul strain.

DT DT

FLRA = -------x100 sau FLRA = -----------x100

AT CPR

unde,

DT - datorii totale

AT - active totale
CPR - capitaluri proprii

47.326.705

FLRA = --------------------x100 = 88,32%

53.579.872

Rata dependentei reflecta un nivel ridicat al capitalului strain in patrimoniul firmei,

acest indicator, apreciaza activitatea echipei manageriale ca fiind necorespunzatoare,
situatia ideala fiind data de valori ale indicatorului ce se situeaza sub 30%.

4. Rata de acoperire a dobanzii (TIER) - se calculeaza ca raport intre profitul net inainte
de plata taxelor si a dobanzilor si totalul dobanzilor achitate. Acest indicator pune in evidenta
gradul de acoperire a dobanzilor din veniturile obtinute.

RNE + IP + CHD

TIER = ------------------------ , rezulta

CHD

634.007+259.881+426893 1.320.781

TIER = --------------------------------------- = ------------------ = 309,39%

426.893 426.893

unde,

RNE - rezultul net al exercitiului

IP - impozitul pe profit

CHD - cheltuieli cu dobanzile

Rata de acoperire a dobanzii inregistreaza un nivel foarte bun si reflecta posibilitatea

platii dobanzilor din veniturile obtinute.

3.1.3. Indicatori de crestere economica

Acesti indicatori reflecta capacitatea intreprinderii de a-si intari pozitia de pe

segmentul de piata in care isi investesc capitalul. In aceasta categorie sunt cuprinsi urmatorii
indicatori :

1. ritmul evolutiei rezultatului net al exercitiului

2. ritmul evolutiei activelor

3. ritmul evolutiei vanzarilor

 1.Ritmul evolutiei rezulttului net al exercitiului - ritmul profitului- se calculeza
ca diferenta intre indicele rezultatului net si baza de comparatie a indicatorului

I RNE 634.007

I RNE = -----------------X100 = -----------------X100 = 19,84%

I RNEO 3.178

Avand in vedere ca indicatorul este pozitiv, rezulta o crestere a profitului in anul 2006
fata de 2005, nivelul de crestere a ritmului profitului este corespunzator.

2.Ritmul evolutiei activelor - se determina ca diferenta intre indicele activelor si

baza de comparatie considerata 100.

Total active 2007

Ritmul activelor = -------------------------x100 - 100

Total active 2006

53.579.872

Ritmul activelor = ----------------------x100 - 100 = 21,67%

44.035.869

Ritmul evolutiei activelor reflecta o crestere a activelor firmei in anul 2007 fata de
2006 cu 21,67%, ceea ce se concretizeaza de fapt printr-o crestere a patrimoniului firmei.

2. Ritmul evolutiei vanzarilor - se determina ca diferenta intre indicele vanzarilor si

baza de comparatie a acesteia considerata egala cu 100.

Vol. vanzari 2007

Ritmul vanzarilor = -------------------------x100 - 100

Vol. vanzari 2006

91.534.450

Ritmul vanzarilor = -----------------------x100 - 100 = 57,59%

58.080.598
Vanzarile au creescut in perioada nalizata, fapt aratat de valoarea pozitiva a acestui indicator,
care reflecta preocuparea echipei manageriala in principal, prin diversificarea serviciilor
oferite si prin cresterea calitatii acestora, astfel incat valoarea indicatorului este de 57%.

3.1.4.Indicatori de risc

Analiza riscului de faliment se poate efectua utilizand cateva modele specifice de

analiza a riscului si anume :

1. Scorul de tip A a modelului Argenti

2. Modelul Y al lui Altman

1. Scorul de tip a modelului Argenti - se concentreaza pe semnale

non-financiare despre esecul companiei. Modelul Argenti sugereaza ca o cauza initiala a
deteriorarii activitatii li a falimentului, este un management eronat. Argenti apreciaza ca asa
numitele pericole materiale vor fi regasite in starea financiara a companiei, a firmei. Efectele
care determina starea de faliment se afla si in conducerea contabilitatii si a modului de
adaptare la schimbari care determina aparitia unor factori de risc cum ar fi :

- volum mare de lucru peste posibilitatile reale ale firmei, ceea ce genereaza
probleme de lichiditate

- o sstructura inadecvata a capitalului ,in sensul ponderii capitalului propriu in

capitalul total.

2. Modelul Y al lui Altman - este un model statistico-matematic de prognoza a

starii de faliment a firmelor. Cuprinde 5 variabile considerate a fi cele mai reprezentative
substari financiare ale unei societati comerciale. Cu ajutorul acestui model, profesorul Altman
a reusit sa prevada aproximativ 75% din falimentele unor firme cu circa 2 ani inainte de
producerea lor.

Indicatorul Z se prezinta astfel :

Z = 1,2∙ x1 + 1,4∙x2 + 3,3∙ x3 + 0,6∙x4 + 1,0∙x5

unde,

x1 - variabila prin care se masoara flexibilitatea firmei si se determina ca raport

intre capitalul circulant si activul bilantier

Cc 29.278.833

x1 = --------- = -------------------- = 0,54

AT 53.579.872
 X2 - rata autofinantarii activelor totale si se detrmina ca raport intre profitul
reinvestit si activu bilantier. Profitul reinvestit se determina ca diferenta intre rezultatul net al
exercitiului si dividendele acordate actionarilor.

Pr 634.007

X2 = --------- = ------------------ = 1,18

AT 53.579.872

X3 - rata rentabilitatii economice si se calculeaza ca raport intre rezultatul brut

al exercitiului si activul bilantier

Prb 893.888

X3 = --------- = ------------------ = 0,01

AT 53.579.872

X4 - variabila care pune in evidenta capacitatea de indatorare a firmei si se

calculeaza ca raport intre valoarea de piata a actiunilor si a datoriilor pe termen mediu si lung
ale companiei.

Csv

X4 = --------

Dd

X5 - variabila care masoara randamentul activelor si se calculeaza ca raport

intre cifra de afaceri si activul bilantier

Vd 91.534.450

X5 = --------- = ------------------ = 1,70

AT 53.579.872

Z = 1,2x0,54+1,4x1,18+3,3x0,01+0,6x0+1x1,7 = 3,03

Gruparea firmelor in functie de scorul realiyat se face astfel :

- nivelul 1 - societati comerciale solvabile Z Є (3,+∞)

- nivelul 2 - societati comerciale cu dificultati financiare temporare, se afla in zona gri, atunci
cand Z Є (1.8,+2.7)

- nivelul 2 - societati comerciale falimentare Z Є (-∞, 1.8)

In urma calculelor efectuate rezulta a societatea se situeaza pe nivelul 1, ceea ce

inseamna ca firma este solvabila.

Dintre dezavantajele aplicarii acestei metode amintim :

- utilizarea unor informatii istorice

- evaluari contabile depasite

- contabilizarea diferita a miscarii patrimoniului

3.2. Indicatori financiari pentru determinarea

scorului componentei cantitative

Se foloseste pentru determinarea scorului componentei cantitative si este redata pe nivele de

apreciere, de urmatorii indicatori :

1) indicatori de lichiditate

2) indicatori de solvabilitate

3) indicatori de profitabilitate

4) indicatori de activitate

3.2.1. Indicatori de lichiditate

1. Rata curenta (RCR) - indica posibilitatea elementelor patrimoniale de a se

transforma in lichiditati pentri a achita datoriile curente. Daca valoarea totala a pasivelor
curente este mai mare decat valoarea totala a activelor curente, indicatorul este subunitar,
aceasta arata faptul ca finantarea pe termen scurt a fost folosita pentru achizitionarea de
active pe termen lung, ceea ce reprezinta o imprudenta din partea firmei.

RCR = 1,21 (calculata anterior)

2. Rata rapida (QR) - reflecta posibilitatea activelor rapide, concretizate in creante

si active de trezorerie de a acoperi datoriile curente. Se scad stocurile din activele curente,
deoarece reprezinta cel mai putin caracterul de lichiditate.

QR = 0,74
 Rata rapida, situandu-se pe intervalul 0,5 - 0,75, are un punctaj satisfacator si
indica faptul ca unitatea are, in general, capacitatea de a-si acoperi datoriile pe termen scurt
prin transformarea rapida a activelor in lichiditati.

3. Lichiditatea imediata (RLE) - se calculeaza ca raport procentual intre

disponibilitatile banesti si datorii curente

1.594.646

RLE = ----------------x100 = 6,64%

24.014.099

Reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat

in casierie, a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata. Indicatorul arata
cat din datoriile curente sunt acoperite de active cu lichiditate imediata.

Lichiditatea imediata reflecta gradul de acoperire al datoriilo curente in

disponibilitatile banesti, 6,64 % este un nivel satisfacator.

4. Stoc de incredere - arata cat din valoarea stocurilor raportata la valoarea contabila
este necesar a fi vanduta pentru a se acoperi pasivele curente neacoperite de active rapide.

22.419.453

RSI = -----------------x100 = 196%

11.424.421

Indicatorul inregistreaza un nivel necorespunzator.

3.2.2. Indicatori de solvabilitate

Solvabilitatea se refera la disponibilitatile de numerar pe o perioada mai mare in care

urmeaza sa se onoreze angajamentele financiare scadente ale unei intreprinderi si se
exprima in marimi absolute si relative cu ajutorul urmatorilor indicatori:

1. gradul de indatorare
2. rata datoriilor pe termen mediu si lung
3. rata de acoperire a dobanzilor
4. cuantumul platilor restante in cifra de afaceri

1. Gradul de indatorare - se calculeaza ca raport intre datoriile totale angajate de

firma si capitalurile proprii :

Datorii totale 47.326.705

RGI = --------------------------- ; RGI = ----------------- = 7,56

 Capitaluri proprii 6.253.167

Gradul de indatorare al firmei este foarte mare, in consecinta indicatorul are un

nivel necorespunzator.

2. Rata datoriilor pe termen mediu si lung - exprima ponderea datoriilor pe

termen mediu si lung (avand o scadenta mai mare de 1 an) in capitalurile proprii. Indica in ce
masura capitalurile proprii constituie garantie pentru achitarea datoriilor pe termen mediu si
lung.

Datorii pe termen mediu si lung

RDTM = ---------------------------------------

Capitaluri proprii

23.312.606

RDTM = -------------------- = 3,72

6.253.167

Reflecta de asemenea un nivel necorespunzator, in conditiile in care nivelul

datoriilor pe termen mediu si lung acopera de 3,72 ori nivelul capitalurilor proprii.

3. Rata de acoperire a dobanzilor - exprima capacitatea firmei de a-si plati

dobanzile.

Profit din exploatare

RAD = ---------------------------------

Cheltuieli cu dobanzile

1.010.318

RAD = ---------------- = 2,36

426.893

Rata de acoperire a dobanzilor inregistreaza un nivel bun, platile restante reflectand

in cifra de afaceri un comportament satisfacator al firmei in relatiile cu creditorii si obligatia
de virare la buget.

4.Cuantumul platii retsante in cifra de afaceri - exprima ponderea de plati restante

raportat la cuffra de afaceri. Este tot un indicator de indatorare care arata comportamentul
imprumutatului cu privire la achitarea datoriilor la termen.

Plati restante
 RCPR = --------------------x 100

Cifra de afaceri

RCPR = --------------------x 100 = 0%

91.534.450

Cuantumul platii in cifra de afaceri cu valoarea 0 reflecta un comportament foarte

bun al firmei cu creditorii si obligatia de virare la buget.

3.2.3. Indicatori de profitabilitate

Indicatorii de profitabilitate exprima eficienta firmei in realizarea de profit din resurse

disponibile :

1. Rentabilitatea financiara
2. Rata marjei brute
3. Eficienta activelor totale
4. Rentabilitatea activitatii de baza

1.Renatbilitate financiara (ROE) - este indicatorul clasic de profitabilitate, urmarit de

manageri si actionariat. Reprezinta eficienta cu care este utilizat capitalul investit in firma :

RNE 634.007

ROE = --------X100 deci, ROE = ----------------X100 = 10,13%

CPR 6.253.167

unde,

RNE - rezultatul net al exercitiului

CPR - capitalul propriu al societatii comerciale

Incadrandu-se in intervalul 7-16 %, acest indicator inregistreaza un nivel

satisfacator de utilizare a capitalului investit in firma de catre echipa manageriala.

2. Rata marjei brute - exprima profitabilitatea societatii, respectiv cat lka suta din
vanzari revine societatii comerciale, dupa acoperirea tuturor cheltuielilor

Profit brut

RMB = ----------------------- x100

 Cifra de afaceri

634.007 + 259.881

RMB = ---------------------------x100 = 0,97%

91.534.450

Rata marjei brute de 0,97% este foarte mica datorita profitului mic realizat
comparativ cu valoarea vanzarilor realizate de firma.

3. Eficienta activelor totale - masoara rentabilitatea socirtatii prin raportarea

profitului net obtinut la activele totale angajate. Indica eficienta cu care sunt utilizate activele
firmei.

Profit net 634.007

ROA = --------------------x100 ROA =-----------------x100 = 1,18%

Active totale 53.579.872

Din calculele efectuate rezulta o ineficienta a modului de utilizare a activelor societatii,

valoarea ideala a rentabilitatii financiare situandu-se la valori ce depasesc 25%.

4. Rentabilitatea activitatii de baza - exprima rentabilitatea activitatti de baza,

marja de profit din exploatare, respectiv, eficienta cu care se desfasoara activitatea.

Profitul din exploatare

RAB = -----------------------------------x100

Cheltuieli din exploatare

1.010.318

RAB = ---------------------x100 = 0,62%

161.521.241

Rentabilitatea activitatii de baza inregistreaza un nivel necorespunzator.

3.2.4.Indicatori de activitate
 Indicatorii de activitate furnizeaza informatii cu privire la analiza gestiunii activelor
si analiza gestiunii obligatiilor. Analiza gestiunii activelor urmareste sa evidentiete
modalitatea de transformare a activelor in lilchiditati ca urmare a participarii activelor la
circuitul economic cu ajutorul vitezelor de roatatie ale activelor. Din categoria acestor
indicatori fac parte :

1. Viteza de roattie a activelor

2. Durata medie de stocare
3. Perioada medie de incasare a creantelor
4. Perioada medie de plata a furnizorilor

1. Viteza de roattie a activelor - reprezinta numarul de rotatii pe care le efectueaza

activele circulante in perioada analizata. In functie de specificul activitatii, un numar mare de
rotatii asigura veniturimai mari, utilizand aceleasi active totale

Cifra de afaceri

VRA = ------------------------

Active totale

91.534.450

VRA = --------------------= 1,70%

53.579.872

Viteza de roattie a activelor inregistreaza un nivel relativ mic, cu cat rotatiile sunt
mai multe, cu atat posibilitatea obtinerii unor venituri mai mari este mai mare si implicit
obtinerea unor profituri suplimentare.

2. Durata medie de stocare - se exprima in numar de zile si reprezinta numarul

mediu de zile in care elementele componente ale stocului sunt depozitate inainte de a intra in
stocul de productie, respectiv, inainte de a fi livrate. Sensul favorabil de evolutie este
descrescator si reprezinta o gestiune eficienta a stocurilor.

Stocuri

DMED = ------------ x 360

Costuri

11.424.421
 DMED = -------------------x360 = 26,51 zile

155.115.295

Durata medie de stocare de 26,51 zile inregistreaza un nivel mare reflectand practic
o imobilizare in stocuri a activelor circulante ale firmei.

3. Perioada medie de incasare a creantelor - reprezinta numarul mediu de zile

in care se incaseaza creantele fata de cifra de afaceri in periada analizata. Indicatorul
apreciaza care este perioada medie in cre societatea beneficiaza de credit comercial.

Creante

PMIC =----------------------- x 360

Cifra de afaceri

4.303.829

PMIC = -------------------- x 360 = 22,56 zile

91.435.450

Perioada medie de incasare a creantelor de 22,56 zile, indica un nivel comparativ cu

periada medie de plata a furnizolrilo care este de 49,16 zile, reflecto faptul ca societatea
foloseste sursele fianatarii activelor circulante.

4. Perioada medie de plata a furnizorilor - reprezinta numarul mediu de zile in

care sunt platiti furnitorii fata de cifra de afaceri realizata in perioada respectiva. Indicatorul
reflecta durata medie in care firma acorda credit partenerilor sai.

Furnizori

PMPF = ----------------------- x 360

Cifra de afaceri

12.501.654

PMPF =------------------ x360 = 49,16 zile

91.534.450

4.CONCLUZII

Din analiza indicatorilor de activitate ai societatii se observa urmatoarele:

 In ceea ce priveste rata rentabilitatii activelor (ROA) indicele se situeaza sub 5%,
obtinand un nivel nesatisfacator ceea ce inseamna ca activele firmei au o rentabilitate
foarte scazuta, exploatarea acestora nesatisfacandu-se in mod rational.

 Rata rentabilitatii vanzarilor (ROS) se incadreaza la nivel nesatisfacator, ceea ce

inseamna ca rata profitului net este foarte mica, iar capacitatea de autofinantare a
societatii este mult diminuata, societatea apeland la alte surse de finantare.

 Analiza ratei rentabilitatii financiare scoate in evidenta gradul de rentabilitate al

capitalului propriu, el situandu-se datorita rentabilitatii scazute la un nivel satisfacator
aratand faptul ca societatea trebuie sa manifeste o mai mare preocupare in angajarea
capitalurilor actionarilor.

 Rotatia stocurilor se situeaza la un nivel foarte bun, ceea ce inseamna ca societatea nu

are stocuri greu vandabile, ca aprovizionarile se fac ritmic si exista preocupari pentru
aceasta.

 Rotatia creantelor demonstreaza seriozitatea clientilor, dar si preocuparea societatii in

recuperarea creantelor, fapt ce se observa din incadrarea acestui indicator la un nivel
foarte bun.

Analizand indicatorii de finantare ai societatii se poate trage urmatoarele concluzii:

 Rata curenta se incadreaza la un nivel mediu, societatea are capacitatea de a-si acoperi
datoriile scadente dar trebuie sa existe preocupari pentru cresterea nivelului acestui
indicator.

 Rata rapida reflecta ca societatea are capacitatea acoperirii datoriilor scadente,

situindu-se la un nivel foarte bun.

 Rata dependentei financiare reflecta faptul ca societatea, pe termen lung, nu are

capacitatea acoperirii datoriilor din surse proprii fiind obligata sa apeleze la capitalul
imprumutat.

 Rata de acoperire a dobanzii scoate in evidenta faptul ca societatea nu a apelat in cursul

anului la imprumuturi purtatoare de dobanzi, fapt ce reiese din nivelul foarte bun al
acestui indicator.

 Analizand stocul de siguranta, constatam ca acesta este extrem de scazut, ceea ce pune
in pericol realizarea productiei. Managerul trebuie sa acorde o atentie deosebita asigurarii
tuturor sortimentelor de materiale necesare pentru a nu fi pusi in situatia de a opri
productia din lipsa unei componentei a materiei prime. Este necesara transformarea unei
parti din trezoreria in stocuri.

 Lichidatea imediata este un indicator bun, deoarece exista disponibilitati banesti care sa
permita achitarea datoriilor pe termen scurt.

 Indicatorii de grupa de solvabilitate, reflecta un nivel necorespunzator, situatie care se

datoreaza in primul rand, creditelor bancare pe termen lung, purtatoare de dobanzi. Pe
termen scurt, aceste credite nu isi arata eficienta imediata. Ca urmare a utilajelor
 achizitionate va creste volumul productiei si implicit al desfacerii, iar acesti indicatori se
vor imbunatatii.

 Nivelul necorespunzator al indicatorilor de profitabilitate este determinat de preturile

negociate in valuta la incheierea contractelor si care, ca urmare a aprecierii leului in
cursul anului 2006 (peste 15%) au dus la obtinerea de venituri diminuate, fata de
calculatiile de cost avute in vedere la incheierea contractelor. In aceasta situatie,
conducerea unitatii considera ca este mai mica pierderea prin respectarea contractului,
decat cea care s-ar inregistra ca urmare a rezilierii contractului.

 Societatea are ca tinta principala cresterea substantiala a profitabilitatii prin

imbunatatirea strategiei si conducerii operative cu potentialul si necesitatile de
dezvoltare si eficientizare a activitatii societatii.

 Valoarea imobilizarilor corporale a crescut in anul 2006 comparativ cu anul 2005, in

structura acestor imobilizari, ponderea cea mai mare o detin constructiile si instalasiile
tehnice si masinile.

Problema centrala a firmei analizate o constituie consolidarea situatiei sale financiare

in urma procesului de expansiune pe piata si a programului sau investisional, in conditiile in
care arhitectura situatiei sale financiare poate fi considerata ca reflectand o situatie buna cu
tendinte de crestere.

Consideram ca o astfel de politica de consolidare se poate axa in mod minimal

pe: - relaxarea ritmului de derulare a programului investitioinal

- reducerea apelului la resurse imprumutate

- ameliorarea politicii comerciale prin recursul la tehnici alternative de atragere si

fidelizare a clientilor care sa nu implice prelungirea termenelor de recuperare a creantelor
fata de acestia

- regandirea modului de gestionare a stocurilor.

O directie importanta de dezvoltare analitica poate fi reprezentata de catre

previzionarea evolutiei principalelor elemente definitorii ale situatiei financiare a firmei.

In concluzie, pentru conducerea firmei, obiectivul principal trebuie sa-l constituie

valorificarea corespunzatoare a elementelor patrimoniale ( reducerea stocurilo, accelerarea
procesului de incasare a creantelor in vederea obtinerii resurselor financiare necesare
achitarii obligatiilor.
 BIBLIOGRAFIE

1.Batrancea, I. - Analiza financiara, Editura Dacia, Cluj- Napoca,2000

2. Batrancea, I. - Analiza financiara pe baza de bilant, Presa

Universitara Clujana, Cluj-Napoca, 2001

3. Batrancea, M., - Analiza financiara a intreprinderii, Editura Risoprint,

Batrancea, L.M. Cluj-Napoca, 2004

4. XXX - Bilant contabil intocmit la data de 31.12.2007

5. XXX - Legeea contabilitatii nr. 82/1991

6. XXX - Ordinul nr. 1752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea

reglementarilor contabile conforme cu directivele europene,
publicat in M.O. 1080/200