Sunteți pe pagina 1din 9

CURS 5

KINANTROPOMETRIE

GREUTATEA CORPORALA – INDICATOR AL CRESTERII SI DEZVOLTARII

Evolutia greutatii corporale in ontogeneza

Greutatea corporala reprezinta o suma a greutatilor tuturor structurilor care compun


organismul. Evolutia ontogenetica a greutatii este spectaculoasa. Astfel:
LA NASTERE
- greutatea medie este de 3000-3500 gr (2500-4500 gr)
- greutatea fetelor la nastere este mai mica cu 200-300 gr decat cea a baietilor
Clasificarea nou-nascutilor in functie de greutate:
o subponderal – greutate mai mica de 2500 gr
o normoponderal – greutate intre 3000-3500 gr (2500-4500 gr)
o supraponderal – greutate peste 4500 gr
DUPA NASTERE
- in primele 4-5 zile se produce o scadere fiziologica in functie de greutate
( aproximativ 5-10%)
- in urmatoarele 6-7 zile se revine la greutatea initiala
Ulterior greutatea evolueaza astfel:
1. in primul an
- creste cu cate 750 gr/luna in lunile I-IV (total 3000 gr)
- creste cu cate 500 gr/luna in lunile V-VIII ( total 2000 gr)
- creste cu cate 250 gr/luna in lunile IX-XII ( total 1000 gr)
Astfel un copil cu o greutate la nastere de 3000 gr, la varsta de un an va avea o
crestere cu 6000 gr, deci o greutate totala de 9000 gr.
Asadar greutatea se dubleaza la 5 luni, se tripleaza la 12 luni si creste de 5 ori la 36
luni.
2. intre 1-2 ani, greutatea creste cu cca. 250 gr/luna
3. dupa 2 ani, sporul ponderal scade la aproximativ 2-2,5 kg/an pana la pubertate
4. intre 11-16 ani , greutatea creste cu 3-5 kg/an
5. intre 16-22 ani, greutatea creste cu 2-3 kg/an
In perioada prepubertara (10-11 ani), greutatea fetelor este mai mare decat a baietilor
intrucat la aceasta varsta se produce “prima incrucisare”a curbelor ponderale.
La 14-15 ani fenomenul se produce in sens invers intrucat se produce “a doua
incrucisare”a curbelor ponderale
La baieti varful cresterii ponderale coincide cu vaoarea maxima a cresterii staturale,
fenomene care se produc in jurul vartei de 14 ani.
In perioada pubertara, rata castigului ponderal mediu este:
1
- 9 kg (16-13kg) baieti – la finele acesteia, greutatea medie este de cca 65 kg
- 8 kg (6-11kg) la fete – la finele acesteia greutatea medie este de 52 kg
La varsta adulta greutatea se plasaza in jurul unei valori stabile.
Odata cu inaintarea in varsta, greutatea tinde sa creasca iar in perioada senescentei, scade
un timp dupa care se stabilizeaza.
Caracteristicile genetice isi pun amprenta asupra evolutiei individuale, barbatii au mai
multa masa musculara si osoasa.
Variatii ale greutatii corporale
- exces ponderal → obezitate
o riscul de obezitate pentru un copil este
 40% daca un parinte este obez
 80% daca ambii parinti sunt obezi
 Sub 10% daca niciunul dintre parinti nu prezinta exces ponderal
- deficit ponderal → slabire
→ malnutritie
→ denutritie
Slabire – stare caracterizata prin greutate sub valori medii uzuale fara semnificatii
patologice obligatoriu
Malnutritie – aport alimentar neechilibrat sau subalimentatie prin carenta
Denutritie – stare clinica ce corespunde unei carente de energie sau proteine utilizate
pentru asigurarea necesarului metabolic al organismului
Cauze:
- cresterea necesarului metabolic legat de o anumita afectiune
- cresterea pierderilor energetice prin boli ale tubului digestiv
Cand 50% din masa proteica este epuizata, survine moartea indiferent de cauza care a
generat deficitul proteic
Asexia si atrepsia sunt formele ultimative , premortem ale denutritiei
Atrepsia este o forma particulara de denutritie care apare la copii sub 6 luni prin
privare de hrana.
Deficitul ponderal trebuie exprimat prin referire la
- greutatea anterioara
- greutatea ideala
Astfel greutatea are o valoare predictiva a prognosticului in numeroase patologii
caracterizate prin deficit ponderal.
Evaluarea greutatii corporale
Se face prin 2 metode:
- metode directe
- metode indirecte
Metodele directe – cantarirea
Cantarele difera in functie de varsta subiectului investigat:
- pentru copiii de la 0-1 an se utilizeaza cantare speciale cu cosulet de diverse tipuri:
o clasice din metal cu cosulet
o ergonomice cu cosulet
2
o cantare electronice de mare precizie
Cantarirea se face in decubit dorsal.
- pentru copii cu varsta peste 1 an si adulti se utilizeaza
o cantar cu tija
o cantare digitale moderne, care indica greutatea la gram
Tipuri de cantare
- cantare cu tija
- cantare digitale
- cantare digitale pentru persoane cu dizablitati
Monitorizare:
- cantarirea se va efectua totdeauna in conditii standard:
o dimineata inainte de prima masa
o dupa evacuarea vezicii urinare
o subiectul dezbracat sau cu lenjerie de corp
Eroarea maxima pentru un adult este de +/- 0,5 kg, deoarece este in functie de :
- cantitatea de apa retinuta in tesuturi in functie de dieta sau metabolismul
subiectului
- continutul colonului
- eroarea cantarului, etc
Cantarirea se efectueaza:
- zilnic la nou-nascut (primele 30 de zile)
- bisaptamanal sau saptamanal la sugarul mic
- lunar la sugarul mare
- trimestrial sau semestrial la copilul peste 1 an
Greutatea ideala nu corespunde unei valori precise (unei norme) ci unei game de valori in
jurul unei valori medii considerata greutate ideala teoretica
Greutatea ideala teoretica variaza de la un individ la altul in functie de varsta, sex, talie,
morfologie, osatura, masa musculara, antecedente familiale
Greutatea ideala poate fi determinata prin metode statistice efectuate pe un esantion
reprezentativ dintr-o anumita populatie, situatie in care corespunde greutatea medie a
aceleiasi populatii si are valoare doar pentru aceasta. (se intocmesc tabele de referinta)
Din punct de vedere medical, greutatea ideala este greutatea pe care o persoana o poate
atinge si mentine in functie de specificul activitatii pe care o desfasoara si pentru care
riscurile de imbolnavire specifice excesului ponderal sunt minime.
Metode indirecte – determina greutatea ideala prin:
a) calcul matematic- pe baza unor formule, indici
b) compararea greutatii determinate direct prin cantarire cu standardele continute in
tabele de referinta, monograme sau harti de crestere ( posibila pana la varsta de 20
de ani)
Formule de calcul
- formula lui Finkelstein
pentru sugari 0-6 luni
G(gr) = G la nastere + (700 x varsta )
3
Pentru 6-12 luni
G(kg) = (2v) + p

- formula lui Broca – pe baza careia greutatea se raporteaza la inaltime


- formula lui Brusch ( Broca modificata)

G = I (cm) – 100 – ptr inaltime pana la 165 cm


G = I (cm) – 105 – ptr inaltime de 166-175 cm
Formula agreata de nutritionisti

G(kg) = I - 100 – 10% din diferenta

Indicele ponderal reprezinta raportul dintre G in momentul masurarii (numita greutatea


actuala) si G ideala exprimata in grame

Ip = 0.90-1.00 – valoare normala

Gactuala
Ip = Gidealapentru var sta

Ip = 0.89 – 0.76 = malnutritie protein calorica


Gradul I = deficit ponderal 10-25%
Gradul II = deficit ponderal 25-40%
Gradul III= deficit ponderal peste 40%
Ip < 0.60 = malnutritie protein calorica de gradul III

Indicele nutritional – reprezinta raportul dintre G in momentul cantaririi si G ideala


(exprimata in grame) corespunzatoare cresterii copilului in lungime.

G actuala
In = G ideala corespunzatoare cresterii in lungime

In = 0.9 -1.00 – valoarea normala

G actuala
IMC (BMI) = Inaltime

Valorile normale ale IMC (BMI)


- pentru femei = 19-25
- pentru barbati = 20.5 – 25 kg/m²

Greutatea este grupata in 2 componente:


4
1. relativa fixa – schelet, viscere, S.N, piele
2. variabila – muschi, tesut adipos, apa

La un adult de 60 kg
- G relativa fixa = aproximativ 20 kg
- G variabila = 40 kg din care:
 G muschi = 30 kg
 G tesut adipos = 10 kg
 Apa = 60% din G corporala
Aportul zilnic de apa este de cca. 2550 ml si provine din :
- alimente = cca 1000 ml
- ingestia de lichide = cca 1200 ml
- procesele metabolice = cca 350 ml
Pierderile zilnice de apa sunt egale cu aportul si se produc prin :
- urina = 1200 ml
- fecale = 100 ml
- piele = 850 ml ( variaza in functie de intensitatea activitatilor fizice)
- plamani = 350 ml
Cele mai mari variatii ale greutatii se produc pe baza lichidelor

Structura compozitiei corporale si nivelele de organizare


Compozitia corporala = suma diferitelor componente ale organismului exprimata prin
greutatea corporala.
Ponderea si distributia acestor componente = structura corpului si se exprima in valori
absolute, relative sau procentual. Aceste valori exprima caracteristicile fizice ale corpului.
Importanta compozitiei corporale – in-
- evaluarea starii de sanatate
- analiza variatiilor fiziologice pe parcursul evolutiei ontogenetice
- monitorizarea efectelor terapiei aplicate in dezechilibre nutritionale si hidrice
(deshidratari sau edeme)
- dirijarea procesului de antrenament
- monitorizarea performantelor la sportivi
- monitorizarea dietei si interpretarea metabolismului energetic
- elaborarea unor indicatii terapeutice adecvate
Compozitia corporala abordata ca sistem cibernetic este o structura organica descrisa pe
5 nivele de subsisteme:
- atomic
- molecular
- celular
- tesuturi si sisteme
- organismul in totalitate
Complexitatea subsistemelor creste progresiv.

5
1. Atomic = cuprinde suma maselor a aproximativ 50 de elemente chimice
indispensabile vietii :
a. Oxigen
b. Carbon
c. Hidrogen azot
d. Ca si P
Combinatiile lor reprezinta 98% din masa corporala, celelalte 44 reprezentand
mai putin de 2% din greutatea corporala
2. Molecular – se bazeaza pe cel putin 100.000 de compusi chimici care pot fi
sistematizati in 5 grupe
a. Lipide
b. Glucide
c. Proteine
d. Vitamine
e. Apa
3. Celular
a. Masa celulelor totala
b. Lichidul extracelular ( limfa, plasma, lichid interstitial)
c. Substante solide extracelulare
a. Organice (colagen si fibre elastice)
b. Anorganice ( Ca si P din os)
Apa totala (lichidele corpului ) reprezinta 60% din G si se distribuie in:
- lichidul extracelular care are un volum de 20% din G ( 16% reprezinta lichidul
interstitial si 4% plasma )
- lichidul extracelular care are un volum de 40% din G
Continutul in apa nu este uniform repartizat si depinde de varsta, sex, stare nutritionala,
efortul prestat, tesutul considerat. Masa musculara contine ½ din apa totala , pielea 1/5 iar
sangele 1/10
4. subsistemul 4 – include tesuturi, organe si sisteme anatomo-functionale
a. tesuturi = conjunctiv, epitelial, muscular, nervos = 75% din gr totala
b. tesutul adipos are cea mai mica densitate = 0.92 – 0.96 Kg/cm 3
5. subsistemul 5 – organismul ca un intreg caracterizat prin inaltime, masa corporala
si volum. Pe parcursul vietii se modifica prin :
- crestere si dezvoltare
- imbatranire
- crestere sau scadere in greutate
- antrenament sportiv
- imobilizare prelungita din cauze diverse
Componentele masei corporale
Masa corporala reflecta compozitia organismului si este sistematizata pe diverse criterii:
- anatomic
- biochimic
- functional

6
Modelul fiziologic a permis introducerea notiunii de compartiment. Compartimentul
grupeaza toate componentele corporale legate intre ele d.p.d.v functional, independent de
localizarea anatomica sau de natura lor chimica.
Masa grasa este formata din :
- masa greutatii de rezerva – grasimi de depozit
- masa greutatii constitutionale – grasimi esentiale
Masa greutatii de rezerva - este reprezentata de tesutul adipos distribuit
- subcutanat
- intraabdominal
- ficat, muschi
Este format din adipocite, celule specializate, care pe baza echipamentului enzimatic
unic de care dispune, indeplinesc functii de sinteza si secretie a unui numar variat de
substante active metabolice (acizi grasi liberi, leptina)
Aceasta activitate se desfasoara sub control hormonal si al altor factori implicati in
metabolismul energetic si dovedeste ca adipocitul este o celula activ metabolica.
Numarul adipocitelor este de ordinul milioanelor, grasimea acumulanduse in acestea
sub forma trigliceridelor.
Cresterea tesutului adipos se produce prin 2 mecanisme:
- hiperplastie = cresterea numarului de adipocite
- hipertrofie = acumularea intracelulara de lipide
Lipidele reprezinta cea mai importanta rezerva energetica mobilizata ( poate atinge
120.000-140.000 kcal).
Se descriu 2 tipuri de tesut adipos diferentiate prin culoare, vascularizatie, distributie si
activitate metabolica:
- brun – se formeaza in viata intrauterina, este bine reprezentat la nou-nascuti si
regreseaza rapid
- alb
Masa greutatii contitutionale – este dispusa in:
- maduva oaselor
- S.N.C
- Inima
- Plamani
- Ficat
- Splina
- Rinichi
In absenta acestor grasimi, anumite structuri nu pot functiona. Raportul dintre grasimile
esentiale (grasimea de depozit nu este identica la toti indivizii). Masa grasa este virtual
lipsita de apa.
Masa non-grasa este compusa din:
- compartimente lichidiene - apa intracelulara + apa extracelulara = vol. total de apa
- masa minerala osoasa
- masa proteica
Scheletul si masa proteica formeaza componenta activa.

7
Componenta activa inregistreaza cele mai mari variatii incepand cu varsta de 30 de ani.
- masa musculara scade progresiv iar tesutul pierdut este inlocuit cu tesut conjunctiv
fibros si tesut adipos
- chiar si sub o greutate normala constatam pierdere de tesut muscular si depunere de
tesut adipos ca urmare a dietei bogate in grasimi si a stilului sedentar
Procentul minim de tesut adipos absolut necesar mentinerii starii de sanatate (lipide
esentiale) este de:
- 5% pentru barbati
- 12% pentru femei ( rezerva mare este necesara in perioada sarcinii si alaptarii )
Valori medii optime ale tesutului adipos sunt:
- 12-18 % ( 10-25%) pentru barbati
- 16-25% (18-30%) pentru femei
Reducerea exagerata a tesutului adipos la femei poate produce:
- amenoree
- osteoporoza
- hipovitaminare
La un adult cu o greutate de 70 kg, greutatea constitutionala este distribuita astfel:
- 10 kg = masa grasa
- 20 kg = apa extracelulara
- 25 kg = apa intracelulara
- 4 kg = proteine.
In timpul cresterii se produc modificari privind:
- cantitatea tesutului adipos
- distributia acestuia
Cresterea dipocitelor caracterizeaza perioadele :
- copilariei
- prepubertara
- postpubertara
Valorile medii optime pentru tesutul adipos :
sedentar sportiv
Femei 16-25 12-19
Barbati 12-18 6-13

Compozitia corporala poate fi modificata prin:


- regim alimentar
- efort fizic.
In timpul regimului alimentar, masa celulara activa nu trebuie sa scada astfel ca

1 kg masa corporala pierduta = 500 gr tesut adipos + 500 gr masa musculara


Daca individul inregistreaza o noua crestere ponderala acesta inseamna :
1 kg masa corporala castigata = 900 gr tesut adipos + 100 gr masa musculara

8
Un regim alimentar echilibrat asociat cu practicarea unui program ritmic de exercitii
fizice determina:
- revenirea la greutatea normala prin scaderea tesutului adipos si mentinerea masei
musculare
- stabilizarea greutatii pe o perioada lunga de timp cu modificarea compozitiei
corporale in sensul cresterii masei musculare si scaderea tesutului adipos