Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
2
Capitolul I Aspecte teoretice ale integrări economice
- proces in cadrul caruia actorii politici din diferite structuri nationale sunt convinsi sa-si
modifice lealitatea, sperantele si activitatile politice, spre un nou centru, ale carui institutii poseda
ori pretind jurisdictie asupra statelor nationale preexistente (Ernest B. Haas);
- punerea la un loc a mai multor operatii, efectuate de aceeasi firma (integrare verticala)
sau de firme diferite incorporate aceleiasi unitati economice (integrare orizontala) (Francois
Perroux);
- procesul prin care natiuni, pana atunci doritoare si capabile sa-si conduca independent
politica interna si cea externa, incearca sa ia impreuna anumite decizii sau sa delege procesul luarii
deciziilor unor noi organe centrale; procesul prin care actorii politici din mai multe state diferite
sunt convinsi sa-si modifice sperantele si activitatile politice catre un nou centru (Leon N.
Lindberg).
3
In mod curent, prin integrare economica, se intelege un proces complex, caracteristic
etapei contemporane de dezvoltare a societatii, care consta, in esenta, in intensificarea
interdependentelor intre diferite state, proces conditionat de un ansamblu de factori, din randul
carora un rol important revine revolutiei tehnico-stiintifice.
Politica agricola
Politica agricola a fost politica comuna cea mai importanta si unul din elementele esentiale
ale sistemului institutional al Uniunii Europene. Obiectivele sale sunt stabilite in articolul 39 al
Tratatului de la Roma: cresterea productivitatii, garantarea unui nivel de viata echitabil populatiei
din agricultura, stabilizarea pietelor, garantarea securitatii aprovizionarilor, asigurarea
consumatorului cu provizii la preturi rationale. Acest articol recunoaste necesitatea de a tine cont
de structura sociala a agriculturii si de inegalitatile structurale si naturale dintre diferite regiuni
agrare, la fel ca si interesul in a efectua in mod gradual adaptarile oportune.
Politica agricola s-a creat in anii '70, in momentul in care Europa era deficitara in
majoritatea produselor alimentare. Mecanismele sale s-au modelat pentru a rezolva aceasta
situatie, functia sa principala fiind cea de a sprijini preturile si veniturile interne prin intermediul
operatiilor de interventie si sistemelor de protectie frontaliere.Aceasta politica a contribuit pozitiv
la cresterea economica si a reusit sa garanteze aprovizionarea consumatorului european cu o gama
ampla de produse alimentare calitative la preturi rationale. Pana la jumatatea decadei anilor '90,
politica agricola a fost, la mare distanta, politica comunitara cea mai importanta, in special din
punctul de vedere al bugetului. Uniunea Europeana s-a convertit in primul importator si al doilea
exportator de produse agricole la nivel mondial.
Astfel, la sfarsitul anilor '80 exista deja un acord generalizat din nevoia unei reforme.
In iunie 1992 Consiliul de Ministrii de Agricultura ai Uniunii Europene a adoptat formal reforma
olitica agricola , cea mai radicala din istoria sa. Aceasta reforma presupune o profunda reorientare
a politicii agricole comunitare.
4
Capitolul II. Analiza evoluției sectorului agraricol în Republica Moldova
Sectorul agrar a fost şi este unul din principalele sectoare ale economiei Republicii
Moldova. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare are misiunea de a asigura realizarea
prerogativelor constituţionale ale Guvernului la elaborarea şi promovarea politicii de stat de
dezvoltare durabilă a sectorului agroindustrial al ţării, prin sporirea competitivităţii şi
productivităţii sectorului, precum şi asigurarea inofensivităţii şi suficienţei alimentare a ţării, în
vederea creării premiselor pentru creşterea permanentă a bunăstării populaţiei.
7000
6452
6000
5120
5000
Mii USD.
4000
3000 2631
2000
1108 962
1000 633
31.3 39.3
0
Struguri de masă Mere Prune Vinuri
2013 2014
5
deasemenea s-au majorat cu 8 mii USD, sau a reprezentat o creștere de 26% față de aceiași perioada
a anului 2013.
Produsele cerialiere au reprezentat și ele o crestere astfel evoluția exporturilor de ceriale
pe perioada septembrie-octombrie 2013-2014 poate fi analizată în Figura 2.2.
Astfe exportul cerealelor a crescut cu +77%, de unde orezul de 3,7 ori sau cu 35,7 mii
USD, porumbul 23,1 mii USD, porumbul dulce congelat a crescut de peste 3 ori cu 2329 mii USD,
pe cînd .exporturile de grîu au scăzut cu 4,9 mii USD. Creșterile sunt exprimate față de anul
precedent, astfel fiind eliminat factorul sezonier. Mai mult decât atât, exporturile au crescut atât
de impresionant în pofida unei baze de comparație înalte (anul 2013 a fost unul foarte roditor
4000
3402
3500
3000
2500
Mii. USD
2000
1500
1073
1000
500
51.4 46.9 13.2 48.9 5.9 29
0
Grîu Orez Porumb Porumb dulce
congelat
2013 2014
Volumul asistenţei oficiale pentru dezvoltare contractate în 2013 este de trei ori mai
mare faţă de nivelul anului 2012, şi constituie 623,9 mln. euro pentru 193 de proiecte (respectiv,
212,8 mln. euro şi 117 proiecte în 2012).
Volumul asistenţei oficiale pentru dezvoltare contractate în 2013 este de trei ori mai mare
faţă de nivelul anului 2012, şi constituie 623,9 mln. euro pentru 193 de proiecte (respectiv, 212,8
mln. euro şi 117 proiecte în 2012). Volumul asistenţei oficiale pentru dezvoltare contractate în
2013 este de trei ori mai mare faţă de nivelul anului 2012, şi constituie 623,9 mln. euro pentru
193 de proiecte (respectiv, 212,8 mln. euro şi 117 proiecte în 2012).
Figura 2,3 Volumul proiectelor iniţiate în 2014 (pe sectoare, în mln. euro)
6
Astfel putem observa că din totalul de proiecte initiate în anul 2014, 8 mln de euro îi revine
sectorului agricol.
Datele statistice pentru luna august, cînd a fost lansat exportul producției moldovenești pe
piețele europene, ne dă speranță că producătorii noștri agricoli vor valorifica cu succes cotele
alocate”, a declarat, directorul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA),Ion Sula.
Expertul a dat o notă pozitivă startului exportului prunelor, strugurilor și merelor
moldovenești pe piețele UE, în special, în România. El și-a exprimat speranța că producătorii
agricoli autohtoni vor valorifica cu succes și cotele alocate pentru acest an.
„Important este ca fermierii și exportatorii să țină cont de principalele cerințe ale UE, de
standardele, care nu sunt atît de dure: calitatea bună, ambalaj modern și mărimea uniformă a
fructelor și pomușoarelor”.
Programul de Servicii Financiare Rurale și Dezvoltare a Businessului Agricol, cel de-al
cincilea program IFAD din Republica Moldova, a fost lansat în iulie 2011 cu o perioadă de
implementare de 60 luni. Proiectul are un caracter naţional şi este implementat în toate localitățile
Republicii Moldova, cu excepţia mun. Chişinău, mun.Bălţi și a Unităților Administrativ-
Teritoriale din Stînga Nistrului.
• 19,8 milioane dolari SUA - sursele IFAD, inclusiv 0,5 milioane grant;
• 4,5 milioane dolari SUA - grant acordat de Ministerul Afacerilor Externe al Regatului
Danemarcei;
• 1,8 milioane dolari SUA - suma alocată de instituțiile financiare participante ca co-finanțare a
proiectelor de investiții în IMM.
Scopul proiectului: de a reduce sărăcia în mediul rural din Republica Moldova creând condiţii
favorabile pentru cei mai săraci membri ai societăţii rurale în vederea creşterii veniturilor acestora
prin acces sporit la pieţe şi locuri de muncă.
Beneficiari:
• gospodăriile mici comerciale, procesatori şi alte întreprinderi mici şi mijlocii înregistrate sub
orice formă organizatorico-juridica bazată pe proprietate privată şi încadrate în activităţile
agricole;
• tinerii săraci orientaţi comercial, care la momentul aplicării vor avea vârsta cuprinsă între 18 şi
30 ani;
• micro-antreprenorii săraci, economic activi, membri ai AEÎ, care vor iniţia şi/sau dezvolta o
afacere rurală, atât agricolă, cît şi neagricolă care vor genera venit;
• grupuri de interes a fermierilor, asociaţii oficiale de producători, alte asociaţii, autorităţile locale.
Piețele noi de export pentru produsele moldovenesti după embargourile comerciale ale Federației
Ruse, sunt prezentate schematic în Anexa 1
7
Capitolul III. Problemele principale ale Republici Moldova în cadrul
integrării europene
Mai mulţi experţi economici locali cât şi cei din străinătate îşi pun frecvent întrebarea: de
ce ar avea nevoie Republica Moldova pentru a edifica într-o perioadă cât mai scurtă de timp o
veritabilă economie de piaţă ajustată la criteriile şi particularităţile de funcţionare a statelor
membre a Uniunii Europene? Majoritatea lor susţin că un prim lucru pentru a aspira la procesul
condiţionat de aderare ar fi ajungerea la un consens naţional privind direcţiile generale ale politicii
economice, implicit vectorii orientării geoeconomice.
Unul dintre obiectivele Republicii Moldova, care totuşi nu este exprimat cu fermitate de
oficialităţile ţării, este integrarea în Uniunea Europeană (UE). Situaţia economică şi politică este
în continuă schimbare nu doar în ţara noastră şi în alte ţări cu aceleaşi obiective, dar şi în însăşi
Uniunea Europeană. În prezent putem constata două tendinţe principale în Uniunea Europeană –
tendinţa de aprofundare a integrării în cadrul UE (manifestată prin crearea Uniunii Economice şi
Monetare, abreviat UEM).
Este uşor de observat impactul pozitiv al perspectivei de aderare dacă vom compara situaţia
din ţările candidate cu situaţia din cele cărora nu li s-a promis sau nu au cerut aderarea (de exemplu,
Republica Moldova). Perspectiva aderării este cel mai puternic şi mai eficient stimulent al
reformelor, aceasta avînd următoarele consecinţe în ţările candidate:
– a contribuit la stabilizarea democraţiei în toate ţările asociate, în special în Europa Centrală
şi de Est;
– a stimulat dezvoltarea economică şi promovarea reformelor;
– a diminuat migrarea ilegală a forţei de muncă datorită presiunilor UE, precum şi datorită
perspectivei clare a unei vieţi mai bune pentru întreaga populaţie;
– a fortificat protecţia minorităţilor. Minorităţile din majoritatea ţărilor asociate susţin
aderarea la UE, deoarece ştiu că această structură le va oferi cea mai sigură protecţie etc.
9
Concluzii
In concluzie, putem spune ca mecanismul integrarii economice cuprinde: crearea unui spatiu
economic comun; circulatia libera a factorilor de productie atunci cand exista o piata comuna;
consumarea resurselor impreuna, cu eficienta economica si sociala maxima; realizarea unei
uniuni vamale; realizarea unor politici comune in domeniul economic, monetar, financiar si
social.
Politicile economice de până acum ar fi trebuit cuprindă o sumă de măsuri pentru revigorarea
industriei şi agriculturii autohtone aşa cum se întâmplă în orice stat din UE sau statele central şi
est-europene. Temelia pe care ar fi trebuit să se sprijine aceste politici – revigorarea economiei
prin producţie şi servicii – a fost omisă în mod intenţionat şi a fost dirijată cu bună ştiinţă. Altfel
nu se explică distrugerile şi dezastrul sistematic atât din agricultură cât şi din industrie.
Moldova trebuie să-şi diversifice rapid pieţele de export, după embargoul impus de Moscova.
P că fermierii moldoveni au înregistrat progrese în asigurarea unei calităţi la standarde
internaţionale a fructelor şi legumelor produse de ei, dar aceasta este doar inceputul.
Din punct de vedere economic Acordul de Asociere este mai avantajos pentru Moldova, decât
pentru Europa. UE are 28 de țări, o populație de peste 500 de milioane de oameni, al căror venit
mediu anual e de circa 39.000 dolari - piața Republici Moldova e de vreo 120 de ori mai mică. În
plus, Moldova deja e foarte integrată în spațiul economic european. În 2012, din olumul total al
comerțului extern al țării noastre, 52% din exporturi au mers spre UE, iar spre Rusia - 11,8%. Din
regiunea transnistreană, în 2012 circa 45% din exporturi au mers către UE. Iar deja din 1 ianuarie
2014, vinurile moldovenești au primit undă verde în Europa. Orice țară are nevoie de investiții, iar
semnarea Acordului a determina o schimbare a atitudinii investitorilor și a piețelor internaționale
față de Moldova. Faptul că noile întreprinderi vor solicita brațe de muncă autohtone înseamnă că
oamenii nu vor mai trebui să plece în alte țări pentru a-și câștiga bucata de pâine.
11
Anexe
12