ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE

PENTRU PRODUSUL FUSTA DREAPTA CU

DESCHIDERE PE UN PICIOR

Planul proiectului
Cap.1. Argument

1.1.Schita modelului

1.2.Descrierea modelului

1.3.Detalierea produsului

Cap.2. Proiectarea documentatiei tehnice

2.1.Descrierea tehnica a produsului

2.2.Materiale de baza si auxiliare

2.3.Construirea tiparului clasic

2.4.Transformarea tiparului clasic in model

2.5.Construirea sabloanelor

2.6.Pregatirea materialelor pentru croit

2.6.1.Croirea materialelor

2.7.Elaborarea incadrarii sabloanelor

2.7.1.Calculul necesarului de material si calculul normei de consum

2.8.Procesul tehnologic de confectionare

2.9.Dimensiunile produsului finit

Cap.3.Norme tehnice ale securitatii muncii si masuri de prevenire si stingere a incendiilor

Bibliografie

Anexe
 Cap.1 Argument
Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia omului. Indeplinind
functiile estetice si utile,imbracamintea exprima nevoile materiale si spirituale ale societatii.

In afara de nevoia de protejare a corpului impotriva intemperiilor vremii,crearea

vestimentatiei a avut si scopul de modificare si infrumusetare a corpului omenesc.

In diferite etape istorice ale societatii imbracamintea s-a deosebit prin stil,acesta devenind
expresia artistica unitara a unei anumite epoci.

Spre deosebire de stil care defineste fie o schema formala,fie un curent artistic si se
modifica lent,moda reprezinta succesiunea rapida deseori unilaterala a unor forme artistice,a caror
principala calitate este noutatea.

In general,viata modei cunoaste doua etape:

-crearea unui nou prototip,care aduce o nota noua de fantezie

-patrunderea prototipului pe scara larga cu tendinta de egalizare sociala

Schimbarea modei intervine in momentul in care apare o generalizare in timp si spatiu,ceea

ce duce la pierderea prospetimii si a individualitatii.Incadrarea in moda a unui produs trebuie sa tina
seama de o anumita masura, punand in evidenta personalitatea,fara a se exagera.Deci,fiecare ne
alegem imbracamintea tinand cont de silueta, varsta,sex,stil personal.

Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei natiuni tinand cont
de specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.

Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi sortimente,diversificate
pe sex si varsta , insistandu-se pe o varietate mai indrazneata pentru tineret.

Produsele de imbracaminte se deosebesc si prin linia de croiala,prin culoare,prin diversificarea

accesoriilor si modalitatea de executie.

Rolul imbracamintei de a infrumuseta corpul omenesc se realizeaza prin corectarea anumitor

asimetrii ale acestuia,alegerea materialului, a desenului si a modelului celui mai avantajos siluetei
respective.

Procesul de creatie a imbracamintei parcurge urmatoarele etape principale:

1. Pregatirea procesului de creatie.

2. Enuntarea temei.

3. Elaborarea solutiilor posibile pentru rezolvarea temei.

4. Studiul analitic al solutiilor posibile.

5. Elaborarea prototipurilor si introducerea lor in fabricatie.

6. Verificarea prototipului si urmarirea eficientei produsului realizat.

7. Stabilirea premiselor pentru un nou proces de creatie.

In consecinta, creatia este un proces amplu a carui finalitate o reprezinta noile produse
acceptata de piata de desfacere.

Modelul propus a fi realizat in acest proiect este fusta dreapta cu deschidere pe un picior.

Cap 1.2 Descrierea modelului

Modelul ales de mine este o fusta dreapta cu deschidere pe un picior.

Este compusa din urmatoarele detalii:fata din doua detalii,spate,betelie. Este un produs avand
tinuta clasica, putand fi purtat de femei de toate varstele, este o fusta dreapta purtandu-se mai ales la
tinutele elegante fata este prevazuta cu doua pense una dintre ele fiind introdusa in detaliul al doilea al
fetei de fusta.

Fata fustei este formata din doua detalii,cusatura de asamblare acelor doua detalii fiind pe piciorul
stang.Pe aceasta cusatura se lasa o deschidere sub forma unui slit de lungimea de 20 cm spatele este
dintr-un detaliu avand doua pense in talie.Fixarea pe corp se face prin intermediul unei detalii.
Inchiderea se realizeaza in partea laterala stanga printr-un fermoar.

Betelia se inchide printr-o butoniera cu nasture.Terminatia este printr-un tiv cu cusaturi ascunse
de 3 cm.

Materialul ales pentru aceasta fusta este un tergal de culoare neagrea cu dungi albe,avand o
tinuta foarte buna fiind rezistent la purtare si fiind nesifonabil.Acesta fusta este necaptusita putandu-se
purta in anotimpul primavara,toamna. Acest model,confectionat dintr-un material lucios,ar putea foarte
bine sa fie si o fusta pentru ocazii speciale.

Cap 1.3 Detalierea produsului.

Detaliile principale sunt:fata din doua detalii,spate,betelie.

Cap2 Proiectarea documentatiei tehnice

Elaborarea documentatiei tehnice incepe cu activitati de creatie a noilor modele de
confectii care se realizeaza pe baza analizei asupra tendintei modei pe plan mondial.

Ansamblul documentatiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si tehnologia care

caracterizeaza modelul nou creat si care trebuie sa asigure realizarea lor industriala in toate fazele
procesului de fabricatie.

Imbracamintea in functie de sprijinul pe corp se clasifica in:

 1 imbracamintea fixata pe umeri:

A. imbracamintea scurta (mini) avand linia de terminatie la nivelul taliei;este destinata

produselor ca: -bluze

-pulovere

-veste

-bluzoane.

B.imbracamintea medie (midi) cu linia de terminatie la nivelul soldului;este specifica

produselor ca: -jachete

-sacouri

-vestoane

-camasi pentru barbati

-maieuri din tricot.

C.imbracamintea lunga (normala) al carei linie de terminatie se situeaza la nivelul

genunchilor; cuprinde produse ca: -rochii

-pardesiuri

-paltoane

-mantale.

D.imbracamintea foarte lunga(maxi) a carei linie de terminatie se situeaza la nivelul gleznei

picioarelor;cuprinde produse ca: -rochii de seara

-paltoane

-pardesiuri

-camasi de noapte.

La imbracamintea fixata pe umeri lungimea de baza se considera de la rascroitura gatului pana

la terminatia inferioara stabilita de moda.

2.imbracamintea fixata pe talie:

A.imbracamintea scurta cu terminatia la nivelul coapsei picioarelor;cuprinde produse

ca:pantalon scurt,fuste scurte.

B.imbracaminte cu lungime medie cu terminatia la linia genunchilor;cuprinde fuste de toate

categoriile, pantalon pescaresti si pantalon pentru golf.

C.imbracamintea foarte lunga cu terminatia pe linia gleznei picioarelor;cuprinde pantalon

si fuste model maxi.
 La imbracamintea fixata pe talie,lungimea se masoara de la linia taliei la linia terminatiei
inferioare situata in functie de model.

Elementele care formeaza documentatia tehnica sunt urmatoarele:

-produsul etalon

-sabloanele

-norme interne si standarde

-sabloanele

-consumul specific (la material de baza si auxiliare

-utilaje existente in sectiile de fabricatiile a semifabricatelor

-procesul tehnologic de confectionare.

Cap 2.1. Descrierea tehnica a produsului

Una dintre cele mai importante operatii ale documentatiei tehnice este omologarea
prototipului.

Produsul etalon reprezinta partea din documentatia tehnica care stabileste

aspectul,forma,caracteristicile finale ale produsului.

Produsul etalon se realizeaza in functie de moda ,de conditiile climatice si de destinatie.

Faza de proiectare cuprinde doua etape :

a) Desenarea modelului care se prezinta sub forma de schita.

b) Analiza tehnico-artistica ;in urma acestui control se efectueaza modificarile propuse executandu-
se si alte variante .

Pe baza modelului etalon se executa documentatia tehnica pentru sectiile de fabricatie.

In cazul meu produsul etalon se executa la dimensiunile

individuale cu urmatoarele dimensiuni principale ale corpului :

IC=inaltimea corpului

Pb=Perimetrul bustuluii

Ad=Adaosul de lejeritate
Descrierea tehnica a modelului cuprinde aspectul exterior,particularitatile de constructie a
elementelor si reperelor din care este alcatuit produsul,indicarea tipurilor de materiale din care
se confectioneaza precum si date privind tehnologia de executie.

Descrierea tehnica a produsului cuprinde indicatii,

gama dimensionala in care se executa produsul (gama de marimi,grupe de conformatie)
se precizeaza principalele dimensiuni, valorile
acestora si locul de masurare a produsului finit precum si tolerantele admise
fata de valorile nominale.

Aceste date se folosesc la masurarea si controlul sabloanelor de lucru si la controlul

dimensiunilor finite ale produsului.Abaterile pot fi: 1,5 pana la 2 cm la dimensiunile mari si 0,1
pana la 0,5 cm la dimensiunile mici.

Cerintele tehnice cuprind :

-cerintele impuse in prelucrarea si asamblarea detaliilor

-latimea rezervelor de cusatura si tiv , felul si dimensiunea cusaturilor

-distanta de la margine pentru cusaturile ornamentale

-existenta straturilor de intaritura

si captuseala,modul de dispunere,zonele de innadire la croirea unor repere.

Toate cusaturile realizate trebuie sa fie drepte, fara scapari, cu impunsaturi egale si
intarite la capete.

Produsul trebuie finisat prin curatarea lui de ate, calcare,

fara a se sesiza pete sau urme de degradare.

Masinile folosite pentru realizarea produsului meu sunt :

-masina de cusut simpla.

-masina de surfilat triplock

-fierul de calcat

Cap.2.2. Materiale de baza si auxiliare

Tesaturile constituie materia prima de baza pentru confectionarea imbracamintei. Tesaturile

trebuie sa indeplineasca o serie de proprietati fizico mecanice din care cele mai importante sunt:

- rezistenta la frecare

- rezistenta la spalare si lumina

 - elasticitatea

- tuseul

- higroscopicitatea

Aceste proprietati depind in mare masura de felul materiei prime folosite pentru producerea
tesaturilor.

Rezistenta materiei este extrem de importanta astfel inainte de inceperea procesului de

productie materialul este supus unor analize de laborator.In urma acestora analize se stabilesc
caracteristicile principale ale materialelor de baza: desimea, greutatea, sarcina de rupere, alungirea la
rupere, modificari dimensionale la spalat, calcat, rezistenta la vopsire si spalare precum si caracteristicile
materialelor auxiliare intarituri,garnituri.

Materiale de baza folosite in productia imbracamintei sunt:

-tesaturile

-blanurile

-tricoturile

-piei si inlocuitor

Tesaturile sunt produse textile obtinute prin incrucisarea a doua sisteme de fire unul de batatura
si unul de urzeala.

Tesaturile se clasifica dupa mai multe criterii :dupa structura,dupa destinatie,dupa natura
materiei prime folosite.

Dupa structura pot fi:

-tesaturi cu legaturi fundamentale

-tesaturi cu legaturi de baza

-tesaturi cu legaturi diagonale

-tesaturi cu legaturi combinate

-tesaturi cu legaturi cu desene

Dupa natura materiei prime:

-tesaturi din fibre naturale

-tesaturi din fibre sintetice

-tesaturi din amestec de fibre

 Dupa destinatie pot fi:

-tesaturi pentru lenjerie

-tesaturi pentru bluze si rochii

-tesaturi pentru costume usoare

-tesaturi pentru rochii si costume de seara

-tesaturi pentru imbracaminte de protectie

Materilul de baza ales pentru confectionarea produsului fusta cu pliseuri,are urmatoarele caracteristici:

-Tesatura din stofa intr-o culoare, latimea 1,50 culoarea inchisa, compozitie 100% poliester

-Din acest material pot fi confectionate si alte produse de imbarcaminte exterioara

-Materialale auxiliare sunt:-captuselile

-intariturile

-furniturile

-garniturile

Cel mai important material auxiliar este ata de cusut

Pentru produsul meu am folosit urmatoarele materiale auxiliare:

-fermoar

-nasture

-ata

-intaritura pentru betelie

Cap 2.3 Constuctia tiparului de fusta clasica

Este un model drept format din spate,fata si un cordon sau rejansa pentru ajustare.

Spatele si fata au forma asemanatoare,avand linie dreapta si ajustate pe talia corpului.

Pe linia de simetrie cele doua parti pot fi prevazute cu cute duble avand o adancime de 8-10cm. Mijlocul
spatelui si fetei se croieste pe fir dublu dar cele doua parti se mai pot asambla si prin cusaturi de
asamblare.
Cordonul este asemanator cu al fustei incretite sau se inlocuieste cu o rejansa care se monteaza pe
interior.

Confectionarea fustei se face simplu sau se dubleaza cu o captusala de matase.Pentru construirea

tiparului se folosesc ca dimensiuni principale:

1)Calculul dimensiunilor de baza

IC=160

Pb=42

Ad=1

Ls=(IC:10)+K=(160:10)+2=18cm

Pt=Pb-K=42-10=32cm

Ps=Pb+5=52=42+5=47

2)Trasarea liniilor de baza

AS=Ls+2=18+2=20cm

AL=NxZ+K=60cm

SS1=Ps+Ad=47+1=48

SS2=(SS1:2)-1,5cm=(48:2)-1,5=22.5

3)Trasarea liniilor de contur

Delta=Ps-Pt=47-32=15cm:-r1=10 laterala

-r2=3 la spate

-r3=2 la fata

A2A3=1cm

AP=Pt:4=32:4=8cm

PP1=P delta:4=47:4=12cm

P2P3=(P delta:4)-(47:6)=8
Cap.2.4 Transformarea tiparelor in model

Modelul meu se transforma in felul urmator:fiind un model cu talie joasa,talia se coboara atat la fata
cat si la spate cu 10 cm.Lungimea fustei va fi de 45 cm, modelul clasic scurtandu-se cu 5 cm.Fata fiind
asimetrica se deschide,iar in dreptul pensei de pe partea stanga,fata se despica de sus pana jos, fiind
compusa din doua detalii.
 Cap 2.5 Constructia sabloanelor.

Sabloanele sunt copii ale tiparelor la care se adauga rezervele de cusatura si tiv.Pentru modelul
confectionat utilizam urmatoarele rezerve:

R1=3cm rezerva de tiv

R2=1cm rezerva pentru cusatura laterala si pe linia taliei

R3=3cm rezerva pentru slit

Cap.2.6. Pregatirea materialului pentru croit

Este etapa procesului de productie in care materialul se pregateste inaintea croirii cu scopul
valorificarii maxime a acestuia si obtinerea unor produse finite de calitate. Pregatirea materialului pentru
croit cuprinde urmatoarele operatii: controlul, calcarea, sortarea, sablonarea, calculul loturilor si
spanuirea.

CONTROLUL- reprezinta operatia de verificare in intregime a lotului de material lansat in fabricatie din
punct de vedere calitativ si cantitativ.

Scopul: verificarea dimensiunii reale a fiecarui balot de material lansat si a defectelor neadmise pe
produsul finit in vederea eliminarii lor.

Mijloace: mese, platforme, rafturi.

CALCAREA- este operatia de eliminare a sifonarilor inaintea croirii. Industrial se realizeaza cu

calandre.

SORTAREA- este operatia de grupare a balotilor de aceeasi latime, desen, culoare si depozitarea lor
in rafturi speciale.

Scopul: reducerea pierderilor de material prin folosirea unei singure latimi in cadrul unui span.

Mijloace: rafturi compartimentate.

SABLONAREA MATERIALELOR- este operatia de asezare a sabloanelor, reperelor componente ale

unui produs pe suprafata unei foi de material si reproducerea lor prin conturare.

Scopul: stabilirea traseului pe care-l va face cutitul masinii de croit, (foarfeca) determinarea
necesarului de material pentru realizarea numarului de produse stabilit a se confectiona si asezarea
incadrarii obtinute deasupra spanului in vederea decuparii acestora.

SPANUIREA MATERIALULUI- este operatia prin care materialul se aseaza in straturi suprapuse cu
lungimi si latimi egale. Dupa felul de asezare a straturilor spanuite poate fi pe dublu lat sau desfacut, cu
fata intr-un sens sau fata la fata. Spanuirea pe dublu lat se aplica la produse in care detaliile sunt
desenate numai pe jumatate iar piesele rezultate sunt perechi. Spanuirea materialelor se poate efectua
manual sau mecanizat cu ajutorul masinilor de spanuit.

Cap.2.6.1.Croirea materialelor
 Croirea materialelor consta in doua operatii principale:

1.Sectionarea spanului

2.Decuparea detaliilor

SECTIONAREA SPANULUI se face cu ajutorul masinilor mobile de croit.

DECUPAREA DETALIILOR reprezinta operatia de taiere pe contur a reperelor desenate pe suprafata

spanului. Pentru decuparea detaliilor se utilizeaza masini fixe de croit cu cutit banda

Cap. 2.7 Elaborarea incadrarii sabloanelor

Lungimea incadrarii=0,50cm

Latimea incadrarii=1,35cm

Cap 2.7.1 Calculul necesarului de material si calculul normei de consum

Pentru determinare necesarului de material avem nevoie de urmatoarele dimensiuni:

Lungimea incadrarii=lungimea produsului+rezervele de tiv si de cusatura

Lungimea incadrarii=

Materialele auxiliare folosite pentru produsul meu sunt:

-ata de cusut pentru tighel Nm 48|3

-ata pentru butoniera Nm 54|23

-ata pentru surfilat Nm 54|3

-fermoar 15cm

-intaritura pentru betelie

-nasture

Calculul normei de consum

Cs=consum specific

Ip=indicele de pierdi

Iu=indicele de utilizare
Iu+Ip=100%

Ssab=suprafata sabloanelor

Sinc=suprafata incadrarii

N=numarul de bucati

Cs=

Sinc=Linc x linc

Pentru ca incadrarea sa fie cat mai buna indicele de pierderi trebuie sa aiba o valoare cat mai
mica,astfel incat suprafata sabloanelor sa fie peste 80% din suprafata incadrarii..

Cap2.8 Procesul tehnologic de confectionare

DENUMIREA DENUMIREA DENUMIREA UTILAJE

NR.CRT REPREZENTARE
OPERATIEI DETALII CUSATURII FOLOSITE
1 Semnarea Fata.spate Secundare.manuala Manuala
pozitia
penselor
2 Surfilarea Fata,spate,betelie Cusatura de Masina
detaliilor sulfilare triplock

Coaserea Fata.;spate Cusatura de tighel Masina de

penselor cusut simpla
3
Descalcarea Fate,spate Fier de
penselor calcat

4
5 Coaserea Fata Cusatura de tighgel Masina
cusaturi pe simpla de
picioru drept cusut
cu pozitionarea
inaltimii
slitului
6 Descalcarea Manual Fier de
cusaturii de calcat
la fata
7 Coaserea Fata spate Cusatura de tighel Masina
cusaturi simpla de
 laterala cu cusut
pozitionarea
fermoarului
8 Descalcarea Fier de
cusaturii calcat
laterala
9 Aplicarea Spate Cusatura de tighel Masina
fermoarului simpla de
cusut
10 Aplicarea Betelie Fier de
intariturii pe calcat
betelie prin
calcare
11 Coaserea Betelie Fier de
capatului calcat
betelii si
intoarcerea lui
12 Aplicarea Cusatura de tighel Masina
beteliei pe simpla de
fusta cusut
13 Intoarcerea si Cusatura de tighel Manual si
tighelirea masina
beteliei simpla de
cusut
14 Calcarea Fier de
tivului pentru calcat
fixarea rezervei
de tiv

15 Executarea Cusatura manuala Manual

butonierei ascunsa

Executarea
butonierei
16 Coaserea Manual
nasturilor

17 Curatare de ata Manual

18 Calcare finala Fier de

calcat
 Cap.2.9. Dimensiunile produsului finit

DIMENSIUNEA
DENUMIREA
DIMENSIUNII
[CM]
1 Lungimea produsului
2 Lungimea cusaturii laterale
3 Latimea produsului la nivelul
taliei
4 Latimea produsului la nivelul
soldurilor
5 Lungimea slitului
6 Latimea produsului la 5
cm pe linia soldurilor
7 Latimea produsului la
terminatie

Cap. 3.

Norme tehnice a securitatii muncii si masuri de

prevenire si stingere a incendiilor

Normele de protectia muncii cuprind instructajul de protectia muncii, care reprezinta o

componenta a ansamblului de masuri privind securitatea muncii si instruirea continua a
personalului.Nici un angajat nu poate fi primit la locul de munca, daca nu si-a insusit instructajul de
protectia muncii. Asigurarea ca personalul a luat la cunostinta instructajul,se obtine prin semnatura
angajatului.

Instructajul cuprinde cu 3 etape:

a)instructajul general

b)instructajul introductiv

c)instuctajul periodic

a)Instructajul general se face noilor angajati, ucenicilor elevilor, studentilor.

b)Instructajul introductiv se aduce la cunostinta persoanelor prezente ocazional

c)Instructajul periodic se face la locul de munca, are scopul de a familiariza angajatul cu conditiile
mediului de lucru.

Se va urmari :
 - pastrarea ordinii si curateniei

- interzicerea depozitarii materialelor pe scari, pe caile de acces.

Cauzele ce pot reveni accidentele

- indicarea locurilor de munca periculoase si a modului de lucru corect

- utilizarea corecta a mecanismelor de pornire, oprire a utilajelor

- indicarea echipamentului de protectie necesar

- masuri de prim ajutor

Instructajul periodic reprezinta o reamprospatare a notiunilor si cunostintelor dobandite

anterior si vor fi strans legate de activitatea angajatului.

Instructajul sectorului de confectii.

In timpul lucrului muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de lucru, incaltaminte comoda,
sunt obligati sa cunoasca normele de protectie a muncii, si sa aplice metodele corecte de lucru la
utilajele la care sunt repartizati. In cazul necunoasterii normelor de utilizare a utilajelor, este interzis
lucrul pe acestea.

Este interzis consumul bauturilor alcoolice, sunt interzise glumele sau crearea de momente
penibile care ar putea distrage atentia muncitorului in timpul lucrului.La terminarea lucrului locul de
munca trebuie sa ramana curat.

La masina de cusut muncitorul, elevul este obligat sa verifice starea de functionare, blatul
masinii sa fie bine fixat, capul masinii sa fie bine fixat ,acul sa fie in starea buna.

Verificarea instalatiei electrice.

Intrerupatorul de curent electic trebuie sa fie in proeminenta capacului protector.Dupa

terminarea lucrului masinile vor fi deconectate de la sursa de curent electrica. Pentru prevenirea
accidentelor la masinile de calcat se verifica impamantarea, priza si stecherul sa nu prezinte
defectiune. Muncitorului ii este interzis sa lucreze fara un gretar de lemn sau covor de cauciuc. In caz
de defectiuni, scurt circuit, este obligatoriu incetarea lucrului si deconectarea de la sursa de curent
electic.

Dupa terminarea lucrului, fierul de calcat va fi deconectat de la sursa de curent electric.

Mijloace de stingere a incendiilor

Incendiul este un fenomen complex care poate provoca pierderi de vieti omenesti si distruge
valori materiale, uneori incalculabile.Nu rare au fost cazurile cand unele incendii s-au transformat in
catastrofe aducand oamenilor multe necazuri si suferinte ce cu greu au putut fi uitate.

In lupta cu focul, omul a cautat din totdeauna sa-si perfectioneze armele astfel incat sa obtina
victoria intr-un timp cat mai scurt si cu o siguranta cat mai ridicata. Aceasta cautare a dus la
obtinerea si utilizarea unor noi tipuri de mijloace de stingere, din ce in ce mai adaptate conditiilor
concrete existente la locul incendiilor.
 Semnalizarea incendiilor este de o importanta foarte mare, cu cat se anunta mai repede cu
atat se stinge mai usor.

Nu se admite folosirea apei pentru stingerea incendiilor in urmatoarele cazuri:

-cand apa ar veni in contact cu aliaje de magneziu intrucat apa se descompune formandu-se
oxigen si hidrogen

-la utilajele electrice sub tensiune, deoarece se pot produce electrocutari

-la depozite de carbid, sodium, lacuri, vobsele cu solventi usor inflamabile si lichide combustibile.

Apa se intrebuinteaza pentu stingerea incendiilor sub forma de:

- jet compact

- jet pulverizat

- abur

Utilizarea stingatorului

Stingerea incendiilor se efectueaza indeosebi cu ajutorul unor aparate de mana sau

transportabile numite stingatoare.

Stingatorul cu pulbere se rastoarna de cateva ori, pentru afanarea pulberii, operatiune care
este necesara si in cazul celui cu spuma:

- se scoate agrafa de siguranta

- se apasa energic, pana la limita, parghia de declansare eliberand-o imediat dupa percutare

- se asteapta 2-3 secunde pentru asigurarea presurizarii (fenomen insotit de o usoara trepidatie a
stingatorului)

- se actioneaza din nou parghia de declansare, continuind refularea pulberii sau a spumei, dupa
dorinta.

Mijloace de protectie individuala

Elevii si studentii care efectueaza practica in productie beneficiaza de echipametul de protectie

acordat meseriilor specialitatilor si functiilor de la locurile de munca in care vor lucra.

La locurile de munca cu foc deschis, substante inflamabile se interzice acordarea de

echipamente de protectie si de lucru din tesatura de bumbac in amestec cu fibre poliamidice

Bibliografie
 Proiectarea imbracamintei

Autori: Ing.Gheorghe Ciontea prof.gr.I

Ing. Maria Radulescu 1981

Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti

Tehnologii textile si de confectii :

Ministerul Educatiei si Invatamant

Ed. didactica si pedagogica 1989 Bucuresti

Pregatire de baza in industria usoara Textile-pielarie

Ed. Oscar Print Bucuresti 2003

Revista de moda "Burda"