3) Intensitatea procesului epidemic poate fi determinată ca “sporadică”,“epidemică” şi “pandemică” în

funcţie de:
a) gravitatea manifestării bolii;
b)viteza de răspândire a maladiilor;
c) numărul bolnavilor.

5) Durata în timp a focarului epidemic corespunde perioadei:

a) până la momentul spitalizării;
b) durata maximă a perioadei de incubaţie din momentul dezinfecţiei terminale;
c) până la însănătoşirea bolnavului, dacă el a fost tratat în condiţii de ambulator.

13) Verigă a procesului epidemic este:

a) agentul cauzal al maladiilor infecţioase;
b)mecanismul de transmitere al agenţilor patogeni;
c) apa, aerul, solul.

16) Antroponoze sunt:

a) febra tifoidă, rubeola;
b)difteria, listerioza;
c) HVD, legioneloza.

22) Ţânţarii pot fi vectori transmitători la:

a) malarie, pestă;
b)encefalită de căpuşă, tifos exantematic;
c) febră galbenă, febra Denge.

27) Surse de agenţi patogeni la zooantroponoze servesc:

a) omul;
b) animalele;
c) solul şi apa.

30) Surse de agenţi patogeni pentru sapronoze sunt:

a) animalele;
b) solul şi apa;
c) omul.

41) Fişa de urgenţă (despre caz de boală) se transmite la CSP:

a)imediat la suspecţia maladiei contagioase;
b)după stabilirea diagnosticului definitiv;
c) în primele 36 ore de la depistarea maladiei contagioase.

42) Spitalizarea bolnavilor cu antrax, leptospiroză, bruceloză:

a)este obligatorie conform indicaţiilor clinice;
b)nu este obligatorie;
c) se efectuează după indicaţii epidemiologice.

45) Indicele eficacităţii epidemiologice reprezintă raportul dintre:

a) morbiditatea populaţiei care este supusă măsurilor şi morbiditatea totală a populaţiei;
b) morbiditatea populaţiei care nu este supusă măsurilor şi morbiditatea în populaţie în integritate;
 c) morbiditatea populaţiei, care nu este supusă măsurilor şi morbiditatea în populaţia care este
supusă măsurilor.

46) În combaterea infecţiilor intestinale rolul principal îl au măsurile ce ţin de:

a) sursa de agenţi patogeni;
b) mecanismul de transmitere;
c) formarea ireceptivităţii populaţiei.

58) Cale de transmitere a maladiilor infecţioase este:

a) totalitatea elementelor (obiectelor) mediului ambiant care asigură transmiterea agentului
cauzal de la sursa de infecţii la populaţia receptivă;
b) procesul de diseminare a infecţiei;
c) trecerea agentului patogen dintr-un organism în altul prin intermediul factorilor de transmitere.

68) Focalitatea naturală este caracteristică pentru:

a)pestă;
b) tularemie;
c) rabie;
d)salmoneloză;
e) antrax.

70) Din lista propusă alegeţi sursele posibile de agenţi patogeni:

a)purtătorii sănătoşi;
b) păsările;
c) ţânţarii;
d) rozătoarele;
e) laptele şi produsele lactate.

77) Măsuri antiepidemice direcţionate asupra sursei de agenţi patogeni:

a)deratizarea;
b)dezinfecţia;
c) sterilizarea
d) izolarea;
e) dezinsecţia.

81) Anamneza epidemiologică este colectată de:

a) medicul de familie;
b) medicul ce a suspectat boala la pacient;
c) medicul epidemiolog;
d) medicul bacteriolog care efectuează investigaţiile bacteriologice şi serologice;
e) medicul infecţionist ce consultă pacientul.

86) Măsuri de bază în profilaxia infecţiilor intestinale sunt:

a)depistarea surselor de infecţie;
b) depistarea şi sanarea purtătorilor;
c) măsurile de ordin sanitaro-igienic;
d)vaccinarea persoanelor receptive;
e) dezinfecţia profilactică şi de focar.

124) Cloramina se utilizează sub formă de:

a) pulbere;
b) soluţie;
c) emulsie.
130) Sterilizarea are drept scop:
a) înlăturarea microflorei patogene;
b) nimicirea agenţilor patogeni;
c) nimicirea microflorei.

134) Clorura de var (standard) conţine clor activ:

a) 16,0 %;
b) 25,0 %;
c) 33,0 %.

148) Dezinfecţia curentă în cazul dizenteriei se efectuează

a) de 3 ori/zi;
b) de 6–10 ori/zi;
c) pe măsura eliminării agentului patogen.

136) Dezinfecţia terminală e necesar a fi efectuată în focarul de:

a) rujeolă;
b) difterie;
c) parotidită epidemică.

154) Dezinsecţia are importanţă majoră în cazul:

a) dizenteriei;
b) febrei tifoide;
c) tifosului exantematic,

169) Dezinfecţia terminală e necesar a fi efectuată:

a) în focar după depistarea bolnavului;
b) în focar după spitalizarea bolnavului;
c) în focar după însănătoşirea bolnavului;
d) în focarul de rujeolă după 5 zile de boală a pacientului;
e) în cazul reprofilării unui staţionar de maladii infecţioase în unul de profil terapeutic.

203) Selectaţi măsurile antiepidemice, care sunt efectuate de forţele medicale:

a) decontaminarea apei potabile;
b) vaccinarea populaţiei;
c) eutanazierea animalelor vagabonde;
d) îngroparea deşeurilor radioactive;
e) activităţi de educaţie pentru sănătate.

214) Vaccinarea în mod planificat în Republica Moldova se efectuează contra:

a) tusei convulsive, gripei;
b) difteriei, febrei tifoide;
c) tetanosului, parotiditei epidemice.

222) Vaccinul viu este utilizat în imunoprofilaxia:

a) difteriei;
b) poliomielitei;
c) tetanosului.

228) Vaccinarea are importanţă majoră în dirijarea procesului epidemic al:

a) tuberculozei;
b) HVB;
c) febrei tifoide.

238) Vaccinările contra difteriei se efectuează cu:

a) vaccin viu;
b) anatoxină;
 c) vaccin corpuscular inactivat.

245) Chimioprofilaxia este utilizată în prevenţia:

a) tetanosului;
b) botulismului;
c) malariei.

248) Vaccinarea şi revaccinarea contra poliomielitei prevede:

a) 4 administrări de vaccin;
b) 5 administrări de vaccin;
c) 6 administrări de vaccin.

284) În primele 6 luni de viaţă copiii sunt vaccinaţi contra:

a) tuberculozei;
b) tetanosului;
c) parotiditei epidemice;
d) febrei tifoide;
e) rujeolei.

289) Nu pot fi folosite vaccinurile:

a) ce nu posedă proprietăţi fizice caracteristice;
b) cu deteriorări ale fiolelor;
c) ce au fost transportate la un regim de temperatură neadecvat;
d) cu termenul de păstrare expirat;
e) vaccinul poliomielitic ce s-a păstrat în congelator.

292) Vaccinările antirabice necondiţionate sunt indicate după muşcătură de:

a) un animal sălbatic;
b) un animal necunoscut;
c) un câine care s-a îmbolnăvit de rabie peste 20 de zile de la momentul muşcăturii;
d) un animal care se află sub supraveghere;
e) un animal care a fost imediat omorât.

297) Contra căror infecţii vaccinurile asigură o imunitate protectivă de durată:

a) contra rujeolei;
b) leptospirozei;
c) antirabiei;
d) tularemiei;
e) holerei.

314) Imunoglobulinele pot fi utilizate în profilaxia:

a) rabiei;x
b) rujeolei;x
c) difteriei;
d) tuberculozei;
e) tetanosului.x

315) Vaccinarea după indicaţii epidemiologice se efectuează contra:

a) leptospirozei;x
b) iersiniozei;
c) botulismului;
d) tularemiei;x
e) pestei.x
344) Indicele sezonalităţii reprezintă raportul numărului de cazuri în lunile de majorare a morbidităţii la:
a) numărul de cazuri în celelalte luni ale anului
b) numărul anual de cazuri;
c) indicele morbidităţii anuale.

360) Ce determină metoda de analiză corelaţională :

a) legătura dintre fenomene;x
b) diferenţa veridică dintre indicii statistici;
c) veridicitatea indicilor statistici.

367) Care dintre indicii enumeraţi este indice extensiv:

a) 10 cazuri;
b) 10 %;x
c) 10 %ooo.

370) Studiile epidemiologice observaţionale includ:

a) studiile descriptive;x
b) studiile analitice;x
c) studiile experimentale;
d) modelarea procesului epidemic.
e) studiile de intervenţie.

391) Sursa principală de agenţi patogeni în febra tifoidă este:

a) bolnavul;
b) purtătorul acut;
c) purtătorul cronic.x

396) Măsurile antiepidemice de bază la febra tifoidă ţin de:

a) sursa de agenţi patogeni;
b) mecanismul de transmitere;x
c) receptivitatea populaţiei.

403) Spitalizarea bolnavilor cu febră tifoidă se efectuează:

a) după indicaţii epidemiologice;
b) obligatoriu toţi bolnavii;x
după indicaţii clinice

417) Durata supravegherii medicale a persoanelor contacte la dizenterie:

a) 4 zile;
b) 7 zile;x
c) 14 zile.

418) Supravegherea medicală a persoanelor contacte cu bolnavul de dizenterie se efectuează timp de:
a) 7 zile;x
b) 14 zile;
c) 21 zile.

428) Factori de transmitere a salmonelelor sunt:

a) muştele, aerul;
b) ouăle de găină, carnea;x
c) apa, insectele hematofage.

442) Măsura de bază în profilaxia poliomielitei este:

a) depistarea şi izolarea sursei;
b) dezinfecţia şi măsurile sanitaro-igienice;
 c) vaccinoprevenţia.x

471) Corecte pentru febra tifoidă sunt afirmaţiile:

a) pericol prezintă animalele bolnave şi purtătoare;
b) omul prezintă pericol deja în perioada de prodromă;
c) hemocultura este una dintre metodele de confirmare precoce a diagnosticului;x
d) este caracteristic portajul cronic;x
e) vaccinarea se efectuează după indicaţii epidemiologice.x

499) Transmiterea shigelelor se realizează:

a) pe cale hidrică;x
b) prin contact habitual;x
c) parenteral;
d) pe cale alimentară;x
e) prin intermediul factorilor mecanici (muşte).x

503) Măsurile profilactice de bază în dizenterie sunt:

A)depistarea şi sanarea sursei de infecţie;
B)* întreruperea căilor de transmitere a infecţiei;
C) imunizarea contingentelor receptive de populaţie;
D) diagnosticul de laborator;
măsuri de educaţie pentru sănătate

547) Bolnavul cu HVA prezintă pericol major în perioada:

A)de incubaţie;
B)* prodromă;
C) icterică.

556) Care dintre hepatitele virale enumerate mai jos practic nu evoluează în forme cronice?
A)* HVA;
B) HVB;
C) HVC.

557) Care dintre hepatitele virale enumerate mai jos afectează copiii în vârstă de 4–15 ani?
A) *HVA;
B) HVB;
C) HVE şi HVC.
575) Vaccinarea contra HVB se efectuează:
*0; 2; 4 şi 6 luni;
0; 2 şi 6 luni;
3; 4; 5 şi 6 luni.
581) Virusul HVA face parte din familia:
A) *picornoviruşilor (Picornoviridae);
B) rabdoviruşilor (Rhabdoviridae);
C) hepadnoviruşilor (Hepadnaviridae).

598) Portajul de HbsAg se consideră cronic, dacă antigenemia continuă:

A) până la 3 luni;
B) până la 6 luni;
C)* mai mult de 6 luni.
610 ) Factorii de transmitere a HVB:
*sângele;
 saliva;
apa, produsele alimentare;
*sperma şi secreţiile vaginale;
*lichidul amniotic.

628) Mecanismul de transmitere în HVB:

contact;
*vertical;
transmisiv;
*sexual;
*parenteral.

642) Impactul socio-economic al HVB este determinat de:

A)* cronicizarea;
B) predominarea formelor asimptomatice şi fruste ale infecţiei;
C) * dezvolatrea cancerului primar al ficatului;
D) dezvoltarea cirozei hepatice;
E) letalitatea înaltă a nou-născuţilor

663) Titrul protectiv de anticorpi la difterie e de:

0,001 UA/ml;
0,003 UA/ml;
*0,03 UA/ml.

667) Vaccinarea contra difteriei se efectuează:

cu vaccin;
*cu anatoxină;
cu ser.

690) Perioada de incubaţie la tusea convulsivă:

*3–14 zile;
7–21 zile;
14–28 zile.

692) Vaccinarea contra tusei convulsive se efectuează cu:

vaccin viu;
anatoxină;
*vaccin corpuscular inactivat.

710) O contagiozitate mai înaltă este caracteristică:

a) rujeolei;
b) difteriei;
c) tuberculozei.

731) Bolnavul cu parotidită epidemică se izolează la domiciliu timp de:

a)4 zile;
b)6 zile;
c)9 zile.

746) Sunt contagioşi bolnavii cu:

a)leptospiroză;
b)ascaridoză;
c)varicelă.
799) Testarea cutanată cu tuberculină:
a) permite cu o precizie relativă de a stabili diagnosticul de infecţie tuberculoasă latentă;
b) permite de a stabili diagnostucul de tuberculoză ca boală;
c) nu are importanţă clinico-epidemiologică.

820) Pentru investigaţii bacteriologice la bolnavii cu difterie se recoltează:

a)frotiu din cavitatea nazală;
b)frotiu din faringe;
c)spută;
d)urină;
e)mase fecale.

833) Corecte pentru tusea convulsivă sunt afirmaţiile:

a)vaccinurile sunt neeficace;
b)afectează preponderent copiii de vârstă fragedă;
c)se admite izolarea unor bolnavi la domiciliu;
d)izolării pe un termen de 20–25 zile sunt supuşi toţi bolnavii;
e)sursa principală de infecţie o constituie bolnavii.

838) Corecte pentru scarlatină sunt afirmaţiile:

a)este o antroponoză;
b)vaccinoprevenţia lipseşte;
c)are o sezonalitate de vară-toamnă;
d)convalescenţii prezintă pericol epidemiologic;
e)dezinfecţia chimică este obligatorie.

872) Corecte pentru rujeolă sunt afirmaţiile:

a) morbiditatea este dependentă de vaccinoprevenţie;
b) bolnavul prezintă pericol deja în perioada de prodromă;
c) purtătorii sunt o sursă secundară de infecţie;
d) agentul patogen se păstrează mai bine la temperaturi joase;
e) dezinfecţia chimică este obligatorie.

970) Sursa de infecţie în tifosul recurent pot fi:

a) bolnavii cu boala Brill;
b) oamenii bolnavi;
c) animalele bolnave.
d)

1013) Vectori de transmitere al tifosului recurent sunt:

a) păduchii pubieni;
b) păduchii vestimentari;
c) căpuşele;
d) ţânţarii;
e) puricii.

1036) Pentru infecţiile nosocomiale este corectă afirmaţia:

a) infectarea pacientului la domiciliu;
b) infectarea pacientului în staţionar sau policlinică şi a personalului medical în timpul
îndeplinirii funcţiunilor sale;
c) infectarea pacientului în urma administrării vaccinurilor.
1040) Pentru preîntâmpinarea apariţiei infecţiilor nosocomiale în sta¬ţio¬na¬re e necesară:
a) administrarea, în mod planic, a imunoglobulinei umane per¬so¬na¬lu¬lui medical;
b) micşorarea numărului de intervenţii medicale invazive;
c) administrarea antibioticelor din prima zi de spitalizare.

1043) În sala de proceduri masa sterilă se aranjează:

a) peste fiecare 2 ore de lucru;
b) după fiecare schimb de lucru;
c) după fiecare zi de lucru.

1094) Bolnavii cu HIV/SIDA sunt supuşi supravegherei medicale:

a) 2 ani;
b) 10 ani;
c) toată viaţa.

1086) Perioada de incubaţie în infecţia HIV/SIDA:

a) 2–4 săptămâni;
b) 10–20 săptămâni;
c) 2–10 ani.

1106) Pentru stabilizarea declanşării procesului epidemic prin HIV se foloseşte, în special:
conştientizarea populaţiei;
vaccinoprevenţia;
un set de măsuri sanitaro-igienice.

1170 ) Sursele principale de agenţi patogeni în antrax sunt:

porcinele;
vitele mari şi mici cornute;
şobolanii, şoarecii.

1175) În profilaxia de urgenţă a antraxului prioritate se acordă:

antibioticoprofilaxiei;
vaccinului;
anatoxinei.

1182 ) Măsura de bază în prevenţia leptospirozei este:

vaccinarea planificată;
deratizarea;
izolarea persoanelor bolnave.

1201) În profilaxia specifică a tetanosului se utilizează:

vaccin viu atenuat;
vaccin corpuscular inactivat;
anatoxină.

1421) Carantina ca măsură antiepidemică în caz de apariţie a bolilor convenţionale este stabilită de:
serviciul curativ;
serviciul igienic-epidemiologic;
 organele administraţiei locale.

1424 ) Infecţii convenţionale sunt:

pesta, encefalita de căpuşă;
holera, malaria;
febra galbenă, pesta.

1426) Infecţii convenţionale sunt:

pesta, febra galbenă;
holera, encefalita de căpuşă;
rabia, tetanosul.

1431) Perioada de incubaţie la holeră:

de la câteva ore până la 5 zile;
de la câteva ore până la 7 zile;
1–6 zile.

1450) Infecţii convenţionale sunt:

pesta;
holera;
gripa;
malaria;
febra galbenă.

1476) Observaţia este:

A) un sistem de măsuri antiepidemice cu regim şi restricţie îndreptate la izolarea totală a focarului
epidemic şi lichidarea morbidităţii infecţioase;
B) supravegherea medicală continuă asupra persoanelor civile, precum şi din efectivul militar, care
au fost în zona de aplicare a armei biologice;
C) un sistem de măsuri de izolare, restricţie şi curativ-profilactice îndreptate la prevenirea
răspândirii bolilor infecţioase, atât în interiorul focarului, cât şi în afara lui.

1489) Calamităţile sociale includ:

A) dereglări ale ordinii publice, cutremure de pământ;
B) războaie, foamete, acte de terorism, bioterorism;
C) alcoolism şi narcomanie, inundaţii, alunecări de teren, furtuni.

1502) Efectuarea vaccinărilor în zona de calamitate se realizează în:

condiţii strict aseptice;
condiţii obişnuite;
condiţiile vor depinde de infecţie

1507) Selectaţi măsurile necesare în cazul pericolului aplicării armei biologice:

efectuarea sistematică a complexului de măsuri sanitaro-igienice şi antiepidemice;
utilizarea mijloacelor individuale şi colective de protecţie;
identificarea germenilor infecţioşi la pestă, holeră, antrax şi toxinul botulinic

1576) Metodele de prevenţie a maladiilor neinfecţioase sunt:

supravegherea bolnavilor cronici
metoda pasivă de depistare a bolnavilor;
promovarea sănătăţii.
1579) Concepţul de profilaxie în bolile netransmisibile se realizează prin:
profilaxia de urgenţă;
profilaxia primară;
ambele activităţi menţionate în p.1 şi p.2