Nota introductiva

Produsele de imbracaminte , prin elementele lor componente sunt intr-o permanenta

tranformare, dictate de tendintele ce se manifesta in moda.

Cum ar fi: materii prime, culori, desene, linii de croiala, caracterul si destinatia lor.

Pentru a satisface cerintele si exigentele populatie,trebuie sa se tina seama permanent de

evolutia modei.

Varietatea sortimentelor de confectii cu marea lor diversitate de caracteristici estetice si

tehnice,impune pregatirea tehnica a productiei fiecarui ,model,inainte de intrarea lui in fabricatie.

Constructia imbracamintei este partea cea mai importanta a proiectarii

Constructive si consta in doua etape successive:o etapa de creatie finalizata cu elaborarea

tiparelor produselor si o etapa tehnica.

Elementele care formeaza documentatia

tehnica sunt:

- modelul nou creat

- sabloanele

- normele interne si standardele

- consumul specific

- procesul tehnologic de
confectionare

1
 Capitoulul I. Documentatia tehnica

1.1. Prezentarea elementelor structural si a caracteristicile lor

Bluza pentru femei este un produs practice,care se realizeaza intr-o varietate foarte mare
de modele.Bluza se poarta ca o completare la fusta saupalton.

Poate fi purtata peste pantaloon sau prinsa sub cordonul fustei.In moda actual, bluza are
lungimi si croieli diferite.Gulerele sunt Inguste atunci cand exista,cu steiuri si uneori fente.

Vara, bluza cu bretele (gen furou) poate fi facuta din acelasi materiala cu fusta(de
preferinta matase)si purtate seara.Broderia sau dantela pusa la bordaj sau incrustata este o
garniture specifica bluzei de influenta romantica sau bluzei cu bretele pentru seara.Umerii sunt
largititi prin creturi sau efecte de pliu.

Modelul ales este o bluza cu maneca scurta, guler simplu indoit.Ea este cambrata in talie
cu ajutorul clinilor la fata si la spate si cusaturilor laterale.Bluza se incheie la fata cu ajutorul a 4
nasturi asortati.

Deci ,aceasta bluza este formata din urmatoarele detalii:

-2 piepti

-2 clini fata

-2 spati

-2 clini sapte

-1 detaliu guler

-2 maneci

Vom utilaza urmatoarele masini:

- masina de cusut simpla

- masina de cusut surfilalata triplock

- masina de cusut butoniere drepte

- fier de calcat cu abur.

2
1.2. Propuneri de material pentru executie

Industria de confectii ofera o gama larga de materii prime,tesaturi, tricoturi, netesute ,

piele ,blana naturala, si materiale inlocuitoare ale acestora.

Sortimentele acestora material se inoiesc si se diversifica permanent oferind material cu

caractesitici noi.Alegerea corecta a materialelor pentru un produs de imbracaminte determina in
mod hotarator calitatea si economitatea produselor si posibilitatilor de executare ale acestora.

La alegerea materialelor pentu un anumit produs este necesar sa se faca o evaluare

complexa a caracteristicilor materialelor necesare constructiei si realizarea formei modelului in
timpul confectionari si mai ales in timpul

purtarii produsului.

Alegerea materialelor necesare confectionari unui produs dat se

dasfasoara in patru etape:

In prima etapa are ca obiective stabilirea caracteristicilor tehnice ale produsului ,

descrierea functiilor principale ale produsului in functie de destinatie si de conditiile de
exploatare.In aceasta etapa se face o caracterizare ampla a
produsului, cu prezentarea particularitati de ordin constructive,a posibilitatilor de
rezolvare cromatica, desenul si forma materialului.

In a doua etapa se stabileste cerintele generale impuse materialelor, se intocmeste o

lista a caracteristicilor principale ale materialelor.Aceste cerinte se pot grupa in cinci
categori:cerinte privind corespondenta valorilor principale propietati ale materialelor cu datele
documentelor normative,cerinte constructive ,cerinte igienice impuse materialelor,cerinte
privind rezistenta la uzura a materialelor,cerinte estetice.

A treia etapa reprezentata de alegerea corecta a materialelor pentru produs .Aalegerea se

face in urma consultari cataloagelor de ,monster ,a listelor de preturi si copmparari ale
corespondentei materialelor cu cerinte si valori normative.

In a patra etapa se fac recomandari privind modul de rezolvare constructive a

produsului, parametric tehnologici ai operatilor de executat, precum si conditile de intretinere si
exploatare a produsului . Alegerea corezpunzatoare a materialelor pentru executiea produselor
de imbracaminte garanteaza obtinerea unor produse de inalta calitate

Rolul principal in component unui obiect vestimentar il indeplineste materialul de baza .Ca
urmare, materialul de baza se numeste materialul care indeplineste functia principal la produs
si este intrebuintat la confectionarea fetei produsului .

Exeptia apare la anumite produse cum ar pardesiuri pentru ploaie sai bluze de vant , etc.
unde materialul de baza poate fi utilizat pentru dublarea acestuia avand in acest caz si rol de
captuseala(sau de material auxiliar).

3
 Pentru confectionarea imbracamintei se pot folosi diferite material de baza,acestea fiind
in functie de produs(jachete,pardesie,rochii,etc)si de destinatia pe care o are produsul
confectionat in procesul purtarii (imbracaminte de seara, de lucru, etc.)

Materialele care pot fi utilizate cu rol de material de baza sunt tesaturile ,

tricoturile,blanurile ,pieile natural sau sintetice si textile netasute.

Confectionarea modelului se poate face din tesaturi si tricoturi in diferite context.

Pentru exemplul luat se allege ca material de baza o tesatura elstica din fire de poliester in
amestec cu fire de lycra.

Latimea cu marginea 150 cm.

Ca material auxiliare se considera material utilizate la confectionarea imbracamintei ,care

, in functie de produs si model, pot lipsi din component produsului.

Principalele materiale auxiliare sunt:captuselile ,intariturile ,ata de cusut,furniturile si

diverse garnituri

Pentru obtinerea acestui model este nevoie de ata de cusut PES 100% , de 4 nasturi la
culoare,insertii pentru guler.

1.3. Constructia tiparului clasic (scara 1:5)

Constructia tiparului de bluza se realizeaza in baza masurilor clasice:

-inaltimea corpului IC=168 cm

- lungimea taliei Lt=41cm

- lungimea produsului Lpr=65cm

- inaltimea bustului Ib=26cm

- lungimea taliei in fata Ltf=45,5cm

- latimea spatelui Is=17cm

- latimea bustului Ib=19cm

-circumferinta bustului CB=84cm

-circumferinta taliei CT=70cm

-circumferinta soldului CS=96cm

4
 -lungimea maneci Lm=63 cm

Adaousul de lenjeritate fata de masurile anatomice este de 4 cm, ce se imparte pe cele trei
dimensiuni principale.

Pentru corpurile cu o comformitie dezvoltata normal sunt suficiente numai urmatoarele

masurii:

-IC=168 cm

-CB=84cm

-CT=70cm

-CS=96cm

-Lm=63cm

Construirea tiparului de bluza.Pentru construirea tiparului de bluza se traseaza un unghi drept cu

varful in punctual 1.

1.Adancimea rascroielii manecii se stabileste ,in functie de modelulu manecii

proiectate:

1-2=Ars+0,5=19,7+0,5=20,2cm

Coeficientul de 0,5 poate fi mai mare sau mai mic,in functie de modelulu manecii.

2.Lungimea taliei se stabileste in baza masurii luate sau calculate .In conditile
construirii tiparului pentru productia de serie , aceasta masura se calculeaza:

1-3=IC/4-1=168/4-1=41cm

In cazul construirii tiparului pentru o comanda dupa masura individuala se foloseste valuarea
masurii luate pe corp ,care poate fi majorata sau diminoata in functie de model

3. Pozitia liniei soldului se stabileste insumand Ara si Lt:

1-4=Ars+Lt=19,7+41=61 cm.

4. Lungimea produsului se stabileste masurand din punctual 1 lungimea totala a

produsului:

1-5=Lpr=65cm.

5
 Din punctele 2,3,4,si 5 se traseaza cu ajutotrul echerului drepte perpendinculare care vor
reprezenta: linia bustului , a taliei , a soldului si a tivului.

5.Devierea liniei de mijloc a spatelui rezolva in acelasi timp si cambrarea in talie:

3-6=4-7=2cm

Punctele 1,6 si 7 se unsesc cu drepte ajutatoare,constituind linia de mijloc a spatelui care se

intersecteaza cu linia tivului in punctul 8 si cu linia bustului

(orinzontala din puntul 2)in punctual 9:

6.Latimea spatelui se determina de la punctual 9:

Is=CB/8+5,5=92/8+5,5=11,5+5,5=17cm;

9-10=Is+ad=17+1-18cm

7.Latimea rascroielii se determina de la latimea spatelui puntul 10.

Ir=CB/8-1,5=92/8-1,5=11,5-1,5=10cm;

10-11=Ir+ad/2=10+1/2=11/2=5,5cm;

11-12=10-11=5,5cm.

8.Latimea bustului se stabileste de la punctual 12,determinandu-se

astfel a treia sectiune pe latimea tiparului,afland totodata latimea totala a tiparului pana la linia de
mijloc a fetei:

Ib=CB/4-4=92/4-4=23-4=19cm;

Dupa aplicarea dimensinilor de latime din punctele 10 ,12 si 13 se duc perpendicular pe

linia principal a tiparului ,linia bustului.

9.Pozitia pensei de bust se stabileste de la punctual 13:

13-14=CB/10+0,5=92/10=0,5=9,7cm.

10.Latimea rascroieli gatului la spate:

1+15=cb/10+2=46/10=2=6,6cm

Pe orizontala din punctual 1 se masoara 6,6cm si se noteaza puntul 15.

6
Din punctual 15 se ridica o perpendicular scurta pe care se masoara inaltimea rascroieli gatului la
spate.

11.Inaltimea rascroieli gatului la spate:

15-16=2cm

Punctele 1 si 16 se unsesc printr-o linie arcuita-linia rascroielii gatului la Spate.

12.Pozitia liniei umarului la spate se determina din punctul 17,care rezulta din
intersectia vertical din punctul 10 cu orinzontala din punctul 1.

17-18=1,5cm

Cota de 1,5 este valabila pentru o conformatie care are o inclinatie normal a umarului.In cazul
cand conformatia corpului prezinta umerii mai drepti,cota va scade,iar in cazul cand umarul este
mai coborat cota de 1,5 va creste.Punctele 16 si 18 se unsesc printr-o dreapta prelungita peste
linia de latime a spatelui.Din punctul 17 se masoara pe linia prelungita 1-1,5cm.

18-19=1 sau 1,5cm.

Aceasta cota de 1-1,5cm cu care se prelungeste umarul,in cazuri noramale.

Asigura montarea corecta a cusaturii umarului.astfel se asigura ca tesatura sa se mulezedupa

forma umarului.

13.Puncte ajutatoare pentru desenarea rascroielii manecii la spate:

10-20=V.10-18/4=18,7/4=4,7cm

Din punctul 20 se duce o orinzontala scurta pe care se noteaza punctul 21:

20-21=1cm;

12-22=V.10-20

14.Inaltimea umarului in fata se determina prin punctul ajutor 23 in baza pozitiei

umarului de la tiparul spatelui

12-23=V.10-18-1,5=18,7-1,5=17,2cm

Cu varful compasului in punctele 12 se traseaza,cu distanta12-23un arc de cerc spre

dreapta.

15.Lungimea taliei in fata se stabileste in baza masurii luate pe corp sau calculate .

7
 In general lungimea taliei in fata va fi mai mare decat lungimea taliei in spate:

24-25=Ltf=Lt=4,5=41+4,5=45,5cm.

Aceasta valuare se aplica pe verticalace trece prin punctul 14 care stabileste pozitia pensei
de bust a carei intersecti cu linia taliei se noteaza cu punctul 24.Din punctul 25 se duce o
perpendicular spre stanga care se intersecteaza cu linia de mijloca fetei.

16.Lungimea pensei de bust se determina prin masura luata pe corp de la pozitia de varf a
rascroielii gatului,sau calculate:

25-26=Ib=CB/4+3=92/4+3=26cm.

Cu varful compasului in punctul 26 si cu deschiderea egala ci Ibse traseaza din punctul 25 un

arc de cerc spre dreapta.

17.Pentru determinarea deschideri pensei de bust se stabileste mai intai lungimea umarului
la fata ,aplicand pe arcul de cerc trasat din punctul 23 o cota ce rezulta din:

23-27=cb/10=46/10=4,6cm.

Din punctul 27 pana la intersectia cu arcul de cerc trast din punctul 25 se masoara o distant egala
cu lungimea numarului de la spate ,minus 1cm.

27-28=V.16-19-1cm.

18.Latimea rascroielii gatului la fata se stabileste in baza latimii rascroielii gatului de la

spate:

29-30=V.1-15+0,5=6,6+0,5+7,1cm.

19.Adancimea rascroielii gatului in fata se stabileste pe linia de centru a fetei:

29-31=V.1-15+1+6,6+1=7,6cm.

Intre punctele 30 si 31 se traseaza o linie arcuita-rascroiala gatului la fata.

Linia umarului la tiparul fetei este alcatuita din doua segmente:un segment de la linia
rascroielii gatului pana la pensa de bust(30-33) si un segment de la pensa de bust pana la varful
umarului la partea din fata (32-37).Pentru dererminarea punctelor 32 si 33 se masoarasegementul
cuprins intre punctele 30 si 25 a carui valuare se aplica pe directia 28-27 astfel:

28-32=V.30-25.

8
 Punctul 26(varful pensei)se unseste cu punctul 32 si apoi se face egalarea taieturilor pensei de
bust:

26-33=V.26-32.

Pentru a contura rascroiala manecii se separa tiparul de spate de tiparul fetei coborand o
perpendicular din punctul 11.Unghiul din punctul 12 se imparte in doua cu o linie pe care se
stabileste punctul 34:

12-34=2cm.

Prin unirea punctelor 19 , 21, 34 ,22 ,si 27 cu o linie arcuita se formeaza rascroiala
manecii.Se recomanda ca linia rascroielii manecii sa se traseze cu ajutorul floralului,asigurandu-
se o forma corespunzatoare si o linie continua.

20.Cambrarea tiparului pe linia taliei se realizeaza in functie de diferenta dintre

circuferinta bustului(cb) si a taliei(ct),luind in consideratie si valuarea adaosului de lejeritate.

Dimensiunea tiparului masurata pe linia profunzimi(orinzontala9-13) este de 50 cm:

Cd+ad=46+4=50cm.

Jumatatea circumferintei taliei impreuna cu adaosului de ljeritate va avea 39 cm:

Ct+ad=35+4=39cm.

Valuarea de cambrat va fi:

50-39=11cm.

Valuarea de cambrat trebuie repartizata proportional la toate cusaturile,respective la

pense,pentru a evita o asezare incorecta a tesaturii cand produsul se imbraca pe corp,In acest
scop cambrarea se repartizeaza astefl:

- la pensa din fata

36-37=CT/4-o,5=70/4-0,5=17cm.

- la cusatura lateral si pensa din spate:

37-38=CT/2+2=70/2+2=37cm.

Rezulta ca distant 35-37 se cambreaza la pensa din fata ,iar distant 6-38 se cambreaza la
cusatura lateral si al pensa din spate.

9
 21.Largimea pe linia soldului se realizeaza in baza circumferintei soldului:

39-40=V.35-37/2=4/2=2cm.

Distanta de 2 cm (39-40) se scoate la pensa din fata pentru a contrabalansa

valuarea cambrarii din talie ,evitandprin aceasta un surplus de tesatura la partea din fata a
produsului din talie in jos:

40-41=CS/2+1=100/2+1=51cm.

Distanta 7-41 care depaseste cadrul tiparului(spate+fata) se va introduce in tipar la

cusastura lateral,asigurand prin aceasta largime necesara pentru sold.

22.Pozitia cusaturi laterale se stabileste pe baza verticalei coborate din punctul

11.Aceasta solutie nu constitue o regula ,deoarece poizitia cusaturi se poate amplasa in functie
de necessitate indicate de model .La intersectia verticalei din punctul 11 cu linia taliei se noteaza
punctul 42, iar cu linia soldului prin punctul 43.

Linia taliei in directia cusaturi laterale se corecteaza-in cazuri normale-cu 1cm mai
sus de punctul 42 ,notandu-se prin punctul 44.

Punctul 44 se unseste cu linia taliei initiala cu ajutorul florarului conform schitei:

Valuarea pensei la cusatura lateral va fi:

44-45=44-46=2cm.

Pe linia soldului:

43-47=43-48=2cm.

Cota de 2cm reprezinta jumatatea distantei

7-41:7-41=4cm

Se unsec punctele 11 , 45 ,si 48 prin drepte ajutatoare stabilind taietura fetei la cusatura fetei la
cusatura lateral.

23.Pensa din spate se stabileste prin punctul 49:

9-49=V.90-10/2=18/2=9cm.

Din punctul 49 se coboara o vertical, care se intersecteaza cu linia taliei in punctul 50,iar cu
orizontala soldului in punctul 51:

50-52=50-53=1,5cm.

10
Se unsesc punctele 49,52,51 si 49 ,53,51 prin linii drepte constituind taieturile pensei din spate.

24.Pensa din fata se formeaza pe vertical din punctul 26:

24-54=24-55=2cm pe linia taliei V.35-37/2;

56-57=56-58=1cm pe linia soldului V.39-40/2.

Se unsesc punctele 26,54,57 si 26,55,58 prin linii drepte constituind taieturile pensei
din fata.

Pozitia pensei de bust si in general,a pensei de fata constitue o regula numai pentru
proiectarea tiparului.

In functia de model ales , pozitia pensei poate fi amplasata in orice directive,asigurand insa
largimea tesaturi necesare pentru proeminenta bustului.

Una din solutile clasice pentru transpunerea pensei de bust este amplasarea ei pe
cusatura lateral sub rascroiala mainecii.In acest scop,directia pensei se stabileste prin punctul 59:

11-59=5cm(nu este o cota fixa).

Punctele 59 si 26 se unesc prontr-o dreapta , constituind directia unde se va transpune pensa de

bust.

Construirea tiparului de maneca.Tiparul de maneca se construieste in baza

dimensiunilor determinate pe tiparul produsului,la care urmeaza sa se monteza
maneca.Determinarea corecta a acestor dimensiuni are o importanta deosebita pentru stabilirea
undei concordante perfecte intre capul manecii si rascroiala produsului,asigurand prin aceasta o
montare usoara si de buna calitate a maneci in produs.

Masurile necesare pentru tipar sunt:

-circumferinta rascroielii manecii cr=42cm;

-adancimea rascroielii maneci ar=35cm;

-latimea rascroielii Ir=11cm;

-lungimea manecii Lm=56cm;

-latimea manceci la tiv l tiv=12cm;

Pentru contruirea tiparului de maneca se traseaza o vertical pe care se ia un punct notat cu 1.

1-2=Ir/10+1=11/10+1=2,1cm.

11
 1.Imaltimea capului de maneca se calculeaza din masura adancimii rascroielii
manecii(ar) luata de tiparul contruit:

1-3ar/2=35/2=17,5cm.

2.Lungimea maneci e stabileste dupa masura luata pe corp in conditile realizari dupa
comanda si masura individuala:

1-4=Ln=56cm.

Corectarea lungimii manecii in partea din fata:

4-5=3cm.

3.Pozitia cotului se calculeaza din valuarea lungimi manecii masurata pe cusatura interioara
si se aplica pe desen de la punctul 3:

3-6=V.3-5/2-1cm.

Din punctele 2, 3, 4 si 6 se duc perpendicular pe vertical principala dusa din punctul 1.

4.Pozitia contra semnului de montare a manecii se calculeaza din latimea rascroielii

manecii:

3-R=Ir/4=11/4=2,8cm.

5.Latimea manecii se determina in baza circumferintei rascroielii la bluza:

R-7=cr/2-0,5=42-0,5=20,5cm.

Masura latimi manecii se aplica de la punctul R (contrasemn)in directia oblica, pe orinzontala

principal din punctul 2, iar intersectia cu orizontala se noteaza dijn punctul 7.Ddin punctul 7 se
coboara o vertical, care se intersecteaza cu orinzontala 3 in punctul 8,iar cu linia
cotului(orizontala din punctul 6-in punctul 9).

Pentru a se asigura o latime corespunzatoare a capului de maneca se va face urmatorul

control:

2-7=Ir+5=11+5=16cm.

Daca masuratoarea coincide ,se coboara vertical din punctul 7.

6.Punctele ajutatoare pentru trasarea capului de de maneca:

2-10=V.2-7/2+1cm;

12
 2-11=V.2-10/2;

8-12=V.2-10;

7-13=Ir/4+1=2,8+1=3,8cm.

PuncteleR si 11 se unesc printr-o dreapta care se va nota punctul ajutor 14:

R-14=R-11/2.

Se unsesc punctele 14 cu 10,10 cu 13 si 13 cu 12 cu drepte ajutatoare ,apoi cu ajutorul

floralului se traseaza linia de contur a rascroielii manecii.

7.Linia tivului manecii:

5-15=12cm.

Masura latimii manecii la tiv este in functie de model.

8.Latimea manecii pe linia cotului:

6-16=1cm;

a-17=1cm.

Se unesc punctele R ,16, 5 si 13 ,17, 15, definind conturul fetei de maneca.

La tiparul de maneca redat desfasurat au intervenit urmatoarele schimbari:

-pozitia cusaturii interioare s-a stability la nivelul rascroielii la 5,5cm,potrivindu-se cu

cusatura lateral a bluzei;

-capul de maneca se alungeste cu 3 cm si se deschide pentru a-i majora latimea

necesara formatari creturilor;

-maneca se lasa tot atata de lata la nivelul tivului ca si in superioara;

-se scurteaza maneca cu 2 cm, cu toate ca manseta va avea o de 5cm.Prin

aceasta,maneca fiind montata incretit pe manseta , va avea un aspect bufant cum indica
modelul.

Manseta de la tivul manceii are o latime de 5 cm si o lungime de 18cm.In afara

lungimii,manseta se mai completeaza cu 4cm necesari petrecerii pentru butoane.

13
1.4. Transformarea tiparului clasic in model (scara 1:5)

Transformarea tiparului clasic incepe prin separate a fetei bluzei si a spatelui.

Transformarea fetei

Se consider a pe vertical prin punctul 12,punctul 59 astfel incat

12-59=8cm.

Prin punctul 59 se traseaza o linie orinzontala spre dreapta care intersecteaza rascroiala
manecii in punctul 60.

Punctul 60 se uneste printr-o linie dreapta cu punctul 26.

Se sectioneaza linia vertical a ce trece prin punctul 26 si se inchide pensa de bust de pe

linia umarului si se deschide pe linia 60-26.

Se sectioneaza tiparul apoi pe linia determinate de punctele 60,26,54,57.

Se recordeaza linia 26-60 printr-o linie rotunjita spre exterior,obtinand clinul lateral al
fetei.

Pentru realizarea reversului se prelungeste spre stangalinia orinzontala ce trece prin

punctul 31.

31-31`=3cm.Acesta se uneste cu punctul 13.

Se scurteaza fata pana la jumatatea distantiei dintre talie si sold. Pe linia de terminatie se
considera punctul 31” astfel 39`-31”=2cm .31:se uneste cu punctul 35 printr-o linie dreapta.

Se sectioneaza tiparului fetei pe linia 60,26,55 si 58 obtinand astfel pieptul.Apoi se

recordeaza punctele 60 cu 26 spre interior cu o linie curba cu aceiasi curba ca la clin.

Pentru realizarea inchideri la fata la fata din punctul 311 se traseaza spre stanga o linie
orinzontala de 1,5cm astefl incat:

311-66=1,5cm

67-63=1,5cm.

Bezetul este montat, pentru aceasta parte din fata ce formeaza bezetul face corp comun cu
pieptul propiu zis.

14
 Latimea bezetului este cu 2-4cm mai mare decat latimea rezervei de suprapunere,deci:

63-64=1,5+4cm=5,5cm

66-65=5,5cm.

Transformarea manecii consta in scurtarea astfel:

Din punctul 10 se masoara pe vertical in17cm astfel incat:

10-18=17cm.

Prin acest punct 18 se traseaza o orizontala care intersecteaza cusaturile

interioare ale maneci I in punctele 19si 20..

Se copiaza partea de deasupra acesteia orizontale a manecii si astfel obtinem maneca scurta.

Transformarea spatelui

Pe vertical care trece prin punctul 10 se considerapunctul 61 astfel incat 10-61=8cm.

Prin punctul 61 se traseaza o orizontala spre stanga care intersecteaza linia rascroielii
manecii in punctul 62.

Se sectioneaza apoi tiparul spatelui prin punctele 62 ,49 ,53 si 51obtinand clinul lateral al
spatelui dup ace linia 62-49 a fost curbata spre exterior.

Rascroiala gatului la spate se latest cu 3 cm pe linia umarului astfel incat 16-161=3cm

Linia 62-79 se rotunjeste spre interior exact ca la clin.

Constructia bezetului

Bezetul este montat,

Latimea bezetului este cu 2-4cm mai mare decat latimea rezervei de suprapunere,deci:

13-63=1,5+4cm=5,5cm

30-65=9cm

30-66=3 cm

Constructia gulerului:se construieste un dreptunghi:

1-2-3-4

15
 cu 1-2=Pg+o,5=29cm.

1-4=7cm

1-5= =14,5cm

6-5=1,5cm.

Se traseaza o linie curba 1- 6 -2 care reprezinta partea inferioaraa gulerului.Prin 4 si 3 se

traseaza o curba paralela cu 1- 6 -2 .

Se prelungeste aceasta astefel incat 4-7=2cm

3-8=2cm

1-9=2,5cm.

Linia 9-2 este linia de resfrangere a gulerului.

Constructia tiparului de guler.Tiparul de guler se construieste pe baza unui unghi

drept cu varful in punctul 1 si deschiderea orientate in sus.Pentru realizarea constructiei gulerului
se pregetesc doua dimensiuni:

Rascroiala gatului din spate (1-15) masurata pe tiparul spatelui si rascoiala gatului din fata(29-
30)masurata pe nivelul fetei:

1-15=6,6cm;

29-30=7,1cm

Constructia gulerului:se construieste un dreptunghi:

1- 2- 3 -4

cu 1-2=Pg+0,5=29cm.

1-4=7cm

16
1.5. Reproducerea sabloanelor la scara 1:5

Sabloanele sunt copii ale tiparelor care s-au adaugat rezervele de cusaturi.Pentru
reazlizarea sabloanelor se aplica tiparul pe materialele din care se confectioneaza sablonul si
apoi se traseaza cu ajutorul ruletei conturul tiparul plus rezervele de cusaturi.

Sablonul se marcheaza prin duferite semen sau cifre care indica numarul modelului pentru
care s-a executat,denumirea detaliului,marimea careia i corespunde sablonul respective.Se
traseaza liniile ce se vor reprezenta firul drept,cat si firul dublu.

Sabloanele servesc procesului de croit si controlul detaliilor croite.

Se adopta pentru rezervele de cusaturi:

-1 cm pentru tivurii

-1 cm cusaturi laterale si interioare la maneci,cusatura liniei

de simetrie a spatelui

-1 cm rascroiala manecii si gatului,imbinarea dublurii,

imbinarea clinilor cu pieptii si spatii

- 0,8 cm pentru prelucrat guler

-1 cm pentru aplicat guler

17
 Capitolul II. Pregatirea si croirea materialelor

In cadrul acestei etape de lucru se urmareste transformarea materei prime in

semifabricate.Procesul de transformare cuprinde poeratii de pregetire si de croire propio-zisa.

Procesul de pregetire si croirea propiu-zisa cuprinde urmatoarele operatii:

1.Calcarea si decatarea

2.Controlul si sortarea

3.Sablonul si spanuirea

4.Sectionarea spanului.

Calcarea si decatarea sunt operati care se aplica la inceputul pregatirii pentru

croit,avand ca scop asigurarea unui aspect placut materialelor in ce priveste netezimea,luciul,
uniformitatea si reducerea contractiei.In ordine tehnologica se asigura intai stabilitatea
dimensional a materilor,prin decatarea ,iar apoi se definitiveaza aspect; prin calcare.

Decatarea este operatia de eliminare a luciului si reducere a contractiei din

tesaturi.Aceasta operatiei se face prin umezirea materialului si uscarea lui in scopul fixarii la
dimensiuni normale.Calcarea materialelor este procesul umidotermic care se aplica materialelor
textile in scopul netezirii si imprimarii unui aspect mai placut prin aplatizarea si eliminarea
denivelarilor formate pe material.

Controlul si sortarea. Materialele destinate pentru croit se controleaza din punct de

vedere calitativ si cantitativ.Din punct de vedere fizico-chimic,controlul se face in cadrul
receptiei unde se evindentiaza defectele extinse si neadmisibile pe produs.Aceste efecte se
marcheaza pentru a fi observate la operatiunile urmatoare.Din punct de vedere cantitativ se
verifica in special uniformitatea latimii materialului dintr-un balot.

Existenta neuniformitatilor va fi semnalata fie prin semen pe material,fie prin sectionarea in

bucati a balotului.De asemenea ,controlul cantitativ urmareste cunoasterea dimenisiunilor
fiecarui balot destinat croirii.Controlul tricoturilor sub aspect calitativ vizeaza
tricoturile semiconturate,deoarece la cele tubular se elimina piesele cu defecte.Sortarea este o
eperatie specifica tesaturilor si are in vedere gruparea balotilor pe latimi,fiind eticchetate si
asezate pe rafturi cu mai multe compartimente.tesaturi cu latimi diferite in acelasi ballot vor fi
incluse in compartimentul cu latimea minima continuta in acest balot

Sablonarea este operatia de conturare a sabloanelor pe suprafata materialului de

croit.Aceasta operatie cuprinde lucrari de asezare a sabloanelor si trasarea conturului acestora pe
material.

La efectuarea operatiei de sablonare se au in vedere urmatoarele conditii tehnice:

18
 - Asezarea sabloanelor pe material se face prin respectarea

firului de urzeala al materialului cu firul indicat pe sablon

- asezarea sabloanelor pe material, se face conform

indicatilor marcate pe sabloane

- evitarea marginilor tesaturilor

- nesuprapunerea sabloanelor

- respectarea flausului si a desenului din material la toate

piesele component

-suprafata materialului sa fie folosita cat mai rational pentru

Obtinerea unui consum specific minim.

Spanuirea materialelor este operatia prin care materialul se aseaza in straturi suprapuse cu
lungimi si latimi egale.Dupa modul de asezare a straturilor,spanuirea poate fi pe material dublat
sau desfacut,cu ata intr-un singur sens sau fata in fata.Spanuirea materialelor dublate se aplica la
diferite produse din tesaturi sau tricoturi tubular in care detaliile sunt

Desenate numai pe jumatate,iar piesele rezultate sunt pereche.Spanuirea trebuie efectuata cu

mare preciziein ceea ce priveste lungimea si latimea pentru a corespunde cu dimensiunile
sabloanelor.Ca valoare ,inaltimea unui span nu poate depasi 15cm, deoarece la decuparea
detaliilor pot aparea dereglari ale straturilor din material care poate duce la ingustarea detaliilor.

Sectionarea spanului.Pentru a putea fi transportat cu usurinta la croit, spanul rezultat in

procesul de spanuire se taie pe sectiuni din care apoi se vor decupa detaliile produsului de
confectionat.Spanul se sectioneaza traversal,numarul sectiunilor fiind determinat de lungimea si
volumul sau.

Operatia de sectionare trebuie sa se efectueze cu respectarea unor conditii tehnice:

-respectarea liniei de trasaj si evitarea abaterilor de la

conturul stabilit prin sablonare

- pastrarea pozitiei foilor pe span so evitarea inclinarii acestuia cand are

inaltimea maxima

- sectiunile rezultate din span sa aiba marimea accesibila trasnportului

optim la masina de decupat

19
 Pentru pastrarea formei spanului de sectionat,acesta se fixeaza prin puncte de coasere sau cu
cleme de fixare.

Decuparea detaliilor este operatia in care detaliile conturate pe span se obtin prin taierea
acestora din spanul format.Decuparea detaliilor se face de catre personal cu calificare
corespunzatoare acestei operatii.

La efectuarea operatiei de decupare trebuie respectate urmatoarele conditii tehnice:

- taierea spanului se face pe linia de trasaj pentru a nu se

modifica dimensiunile si formale detaliilor

- spanurile formate din material lucioase se vor fixa cu cleme

special sau prin puncte de coasere

-la taiere,se decupeaza intai detaliile mari si apoi cele demici

dimensiuni

-detaliile decupate din span formeaza in pachete pe marimi de

produse corespunzatoare sabloanelor utilizate.

20
 Capitolul III. Confectionarea produsului

3.1.Elaborarea procesului tehnologic de confectionare

Imbracamintea confectionatadin produse textile se compune din detalii principale si detalii

secundare.Detaliile principale sunt parti component ale imbracamintei care nu pot lipsi din
structura fizica a unei vestimentatiei clasice.Aceste detalii principale sunt reprezentate la
imbracaminte fixate pe umeri prin spati,piepti,guler si maneci.Rochiile si bluzele ,in functie de
moda pot fi prevazute fara maneci si guler.

Detalii secundare sunt acele component ale imbracamintei care pot lipsi din
structura fizica a produsului.

Tehnologia de confectionare a unui produs cuprinde ,in structura sa ,etape de lucru si de

operatii de executie prin care se realizeaza tranformarea semifabricatelor in produs
confectionate.Aceste etape de lucru si operatiile de executie formeaza procesul tehnologic de
confectionare al produsului si se desfasoara in flux continuu.

Procesul tehnologic de confectionare cuprinde totalitatea operatilor de transformare a

semifabricatelor in produse finite. In cadrul procesului de confectionare,fiecare etapa de lucru
cuprinde mai multe operatii determinate de complexitatea produsului ce se
confectioneaza.Acestea se desfasoara pee tape dupa cum urmeaza:

-prelucrarea detaliilor este etapa de lucru in care fiecare detaliu principal se

prelucreaza separate si se asambleaza cu detaliile secundare ce-I apartin.In cadrul acestei etape
,fiecare din aceaste detalii se coase,se calca si se imbina prin cusaturi
-asamblarea detaliilor este etapa din procesul de confectionare incare principalele
detalii se unsesc prin coasere sau prin lipire, constituind produsul confectionat.In cadrul acestei
etape sunt utilizate duferite operatii de pregatire,coasere si de calcare
-finisarea produsului este etapa de lucru in care produsul constituit prin asamblare
este adus la forma ,dimensiunile si aspectul final.In cadrul acestei etape sunt utilizate operatii de
pregatire , modelare,curatire sau corectare.
Etapele procesului confectionarii sunt constituite din operatii ce pot fi clasificate astfel:

a. Operatii de pregatire

b. Operatii de coasere

c. Operatii de calcare

2.In functie de etapa la care se utilizeaza

a.Operatii de prelucrare

b.Operatii de asamblare

21
 3.2 Proces tehnologic de confectionare bluza de femei

Nr. Denumirea Descrierea operatiei Utilaj

Crt. operatiei Felul

Operatiei
1 Lansarea productie Verifica detaliile component ale Manula

Produsului produsului si lanseaza in executiei

produsul
2 -Prelucrarea Prelucrarea gulerului FCA

detaliilor -se lipeste IBN oe dosul gulerului Masina

simpla de
-Se incheie gulerul pe cele doua laturi cusut
ale gulerului
Manual
-Se rihtuieste
Manual
-Se intoarce pe fata
FCA
-Se calca
Prelucrarea bezetului FCA

-se lipesteIBN pe dosul bezetului Masina

Triplock
-se surfileaza marginea libera a
bezetului
Prelucrarea fetei Masina
simpla de
-se incheie clinii laterali cu pieptul FCA

-se descalca rezervele de cusatura Masina

Triplock
-se surfileaza rezervele de cusatura
Masina
-se aplica bezetul pe linia cantului simpla de
cusut
-se rihtuieste
Manual
-se calca pentru formarea paspolului
FCA

22
 Prelucrarea spatelui Masina simpla
de cusut
-se incheie clinii laterali cu spatele
FCA
-se descalca rezervele de cusatura
Masina
-se surfileaza rezervele de cusatura Triplock

-se incheie spatele pe linia de simetrie Masina simpla

de cusut
-se descalca rezervele de cusatura
FCA
-se surfileaza rezervele de cusatura
Masina

Simpla
triplock
Prelucrarea manecilor Masina simpla
de cusut FCA
-se incheie manecile
Masina
-se descalca rezevele de cusatura
Triplock
-se surfileaza rezervele de cusatura
3 Asamblarea -se incheie umeri Masina simpla
de cusut
detaliilor -se descalca rezervele de cusatura
FCA
-se surfileaza rezervele de cusatura
Masina
-se aplica dosul de guler
Triplock
-se incheie dosul guleruli cu bezetul
Masina simpla
linia superioara a acestuia de cusut

-se fixeaza dosul gulerului Masina simpla

in rascroieli gatului de cusut

-se executa tighel ornamental si de fixare Masina simpla

pe varf la guler si inchiderea din fata de cusut

-se incheie cusaturile laterale Masina simpla

de cusut

23
 -se descalca rezervele de cusatura FCA

-se sufileaza rezervele de cusatura Masina

-se aplica manecile in rascroiala Triplock

-se descaleca rezervele de Masina simpla

cusatura de cusut

-se surfileaza rezervele de FCA

cusatura
Masina Triplock
-se surfileaza terminatia
mainecilor si a bluzei Masina Triplock

-se executa tiv la terminatia Masina simpla

manecilor si a bluzei de cusut

-se executa cele 4 butoniere Masina de cusut

butoniere
-Se aplica nasturi
drepte

Manual
4 Finisare: -se curate de ate Manual

-se executa CTC-ul Manual

-se calca final FCA

-etichetare Manual

-amblare Manual

24
 Concluzii

Pentru intocmirea acestui proiect am respectat normele tehnice dintr-un atelier de confectii, am
gandit sectia proiectata pentru lucrul in linia tehnologica,avand in vedere avantanjele acestei
benzi de lucru:

-procesul de productie se desfasoara in flux continuu, operatile se executa seccesiv

-productia este ritmica,ceea ce determina executarea

Bluza de damă este un produs de îmbrăcăminte cu sprijin pe umeri nelipsit dingarderoba

oricărei fete şi chiar a femeilor de orice vârstă.

Bluza de dama se poate purta cu o fustă sarafan sau pantalon, în toateanotimpurile şi

aproape în orice ocazie.

Bluzele se pot confecţiona într-o varietate multiplă de materiale, culori şiimprimeuri care
trebuie să confere purtătoarei o frumuseţe şi o eleganţă deosebită.

În cazul meu am ales să confecţionez o bluză cu mânecă lungă, cu revere şi

guler încheiate în faţă cu ajutorul nasturilor.

25
 Bibliografie

1.https://www.scribd.com/doc/57906386/BLUZA-PENTRU-FEMEI

2.https://www.scribd.com/document/91405250/Proiect-Bluza-de-Dama

3.https://www.google.ro/search?q=bluza+referat&tbm=isch&imgil=sb4uN09v7Yg8bM%253A%
253BeNtQ-
DVkqKi07M%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fbiblioteca.regielive.ro%25252Freferate%2
5252Falte-domenii%25252Ftipar-pijama-
17905.html&source=iu&pf=m&fir=sb4uN09v7Yg8bM%253A%252CeNtQ-
DVkqKi07M%252C_&usg=__rYugBooheqdg1ieeMBjiACqWmQQ%3D&biw=1440&bih=794
&ved=0ahUKEwjb7b2kyODRAhWGiywKHfUIBoYQyjcIMg&ei=nFCKWNuvPIaXsgH1kZiw
CA#tbm=isch&q=bluza+cu+guler&imgrc=9a5RbT4p6ilxwM%3A

4.http://www.creeaza.com/afaceri/confectii/LUCRARE-DE-SPECIALITATE-CONFEC342.php

26