Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rezolvare:
R(t)sistem R(t)i , i [1, n] .
Schema constructiv – funcţională:
OBSERVAŢIE:
Funcţia de fiabilitate a unui sistem cu componentele dispuse în serie din
punct de vedere al fiabilităţii este mai mică sau cel mult egală cu funcţia de
fiabilitate a celui mai slab component.
t n t
Deoarece z t dt ,
rezultă: z t i dt .
Rt e 0 R t sistem e i 1 0
APLICAŢII NUMERICE
41
0,55 0,85 0,90 0,93 0,82 0,85 0,75 0,85 0,75
Sist. rulare dr.
Diferenţial
Motor Ambr. S.V. Tr. card.
+ Tr. centr.
n
Funcţia de repartiţie: F t sist . F t i ;
c1 i 1
Funcţia de fiabilitate:
n
c2 R t sist. 1 F t sist. 1 F t i ;
i 1
n
R t sist. 1 1 R t i
i 1
Deoarece F(t)i 1, rezultă că
cn
F(t)sist. F(t)i, i [1, n] .
OBSERVAŢIE:
Funcţia de fiabilitate a unui sistem cu componentele dispuse în paralel din
punct de vedere al fiabilităţii este mai mare sau cel puţin egală cu fiabilitatea
celui mai rezistent component.
Enunţ:
Lanţul de distribuţie de la aplicaţia anterioară este înlocuit cu un lanţ
dublu. Considerându-se că unul din componentele noului lanţ are R(t)1 = 0,581,
iar celălalt R(t)2 = 0,605, să se calculeze valoarea funcţiei fiabilităţii noului lanţ.
Rezolvare:
Noua soluţie constructivă are cele două componente în paralel din punct
APLICAŢIE
de vedere al fiabilităţii deoarece,NUMERICĂ
chiar dacă unul din semilanţuri cedează, celălalt
asigură funcţionarea sistemului de distribuţie al motorului. Deci:
43
R(t)lanţ dublu = 1 – [1 – R(t)1] [1 – R(t)2] = 1 – (1 – 0,581) (1 – 0,605) = 0,834
Rezultă că fiabilitatea lanţului dublu este net superioară celei a lanţului simplu.
11.04.2012
e1 e10
e2
G1 e4 e5
e3 B1 G2 e8 e11
e9
G4
G3 A1
e6 e7 e12
G5
SS1
Exemplu:
e1
44
e2 e3
e4
e5 e6
e1
e2 e3
dacă, la un anumit moment, valorile probabilităţilor de bună funcţionare ale
componentelor sistemului sunt respectiv: R1 = 0,9; R2 = 0,8; R3 = 0,7; R4 = 0,6; R5
= 0,5; R6 = 0,6; R7 = 0,7; R8 = 0,8; R9 = 0,9; R10 = 0,5.
e5 e6
Rezolvare:
Rezultă: R s 1/ e4 1 1 1 R1 1 1 1 R 2 1 R5 1 1 R3 1 R6 .
Analizând
Schema schema
sistemului logică
pentru de înfiabilitate
cazul a sistemului
care componentul se defect
e4 este observă că unele
este:
componente pot fi grupate în blocuri caracterizate prin acelaşi mod de dispunere a
lor. Drept urmare, schema logică de e1fiabilitate se simplifică la forma:
e2 e3
e5 e6
Rezultă: R s 1/ e 4 0 1 1 R1 1 R 2 R3 1 R5 R 6 .
Pentru sistem se obţine în final:
Rsist 1 1 R1 1 1 1 R2 1 R5 1 1 R3 1 R6 R 4
1 1Valorile
R1 1funcţiilor 5 R6 1 pentru
R2R3 1de Rfiabilitate R 4 blocurile de componente astfel formate
sunt:
R1,3 = 1 – (1 – R1)(1 – R3) = 1 – (1 – 0,9)(1 – 0,7) = 0,97;
R8,9 = 1 – (1APLICAŢIE
– R8)(1 – RNUMERICĂ
9) = 1 – (1 – 0,8)(1 – 0,9) = 0,98;
R8,9,10 = R8,9R10 = 0,98 0,5 = 0,49;
R6,7 = 1 – (1 – R6)(1 – R7) = 1 – (1 –45 0,6)(1 – 0,7) = 0,88.
În această schemă simplificată componenetele nu mai pot fi asociate în
grupări cu acelaşi tip de amplasare. Drept element care împiedică organizarea
sistemului în astfel de grupări pot fi considerate mai multe componente: elementul
1 2 6
4, blocul 6 –7, elementul 5 şi blocul 8-9-10.
Cazul I: j = 4
Schema 3 logică4 de fiabilitate
5 a sistemului
7 atunci când elementul 4 are
fiabilitate maximă este:
8
10
4 5
8, 9, 10
Cazul II j = 6, 7
Schema logică de fiabilitate a sistemului atunci când blocul elementelor 6 şi 7
are fiabilitate maximă este:
2
6, 7
1, 3 5
8, 9, 10
Fiabilităţile subansamblelor şi sistemului sunt în acest caz:
R5,8,9,10 = 1 – (1 – R5)(1 – R8,9,10) =461 – (1 – 0,5)(1 – 0,49) = 0,745;
1, 3 5 8, 9, 108,9,10
Cazul III j = 5
2
Situaţia în care elementul 5 are fiabilitate maximă:
1, 3
5
4
8, 9, 10
Cazul IV j = 8, 9, 10
Situaţia în care blocul de elemente 8,9,10 are fiabilitatea la nivel maxim:
2 6, 7
1, 3
4 8, 9, 10
2 6, 7
1, 3
4 8, 9, 10
6, 7
1, 3 5
4
R(s=1/j=0) = R1,3[1 – (1 – R2)(1 – R4 R5)]R6,7
OBSERVAŢIE:
48
Valoarea funcţiei fiabilităţii sistemului este aceeaşi, indiferent care din
componentele sistemului sunt considerate a împiedica organizarea acestuia în
grupări de acelaşi tip.
2
1, 3 6,7
4 5
OBSERVAŢIE:
În unele cazuri concrete, la alcătuirea schemei logice de fiabilitate
trebuie ţinut seama de particularităţile funcţionale privind sensul de
parcurgere al diagramei, atunci când se consideră anumite componente ca
fiind de tipul „j”. Astfel, sensul de parcurgere în cazul unui sistem hidraulic
va trebui să respecte traseul de la pompă către elementul de execuţie şi nu
se va accepta sensul invers; o acţionare prin cablu va putea funcţiona, de
asemenea, într-un singur sens, cel corespunzător întinderii cablului şi nu în
cel al comprimării cablului etc.
În fiabilitate, (lb.
Redondance redundanţa reprezintă un procedeu prin care se obţine creşterea
Franceză)
fiabilităţii unui sistem prin utilizarea dispozitivelor de rezervă.
Clasificare
49
redundanţă de solicitare – dispozitivul este asfel construit încât
solicitarea în utilizare este mai mică decât rezistenţa lui;
redundanţă funcţională – în caz de necesitate, dispozitivul de rezervă
preia funcţiuni suplimentare (frâna de staţionare poate prelua,
temporar, funcţiunile frânei de serviciu).
20.04.2011
Exemplu: sistemul de frânare al unui autoturism
0,9
0,4896
0,72
RB1 = 0,9 [1 – (1 – 0,3978) (1 – 0,4896)] = 0,6234 ;
R(s=1/j=1) = 1 – (1 – 0,6234) (1 – 0,72) = 0,8946
b) starea s = 1/j = 0
0,9 0,3978
Concluzii
Fiabilitatea frânei de serviciu creşte de la 0,155 la 0,517, deci de 3,34 ori;
Fiabilitatea întregului sistem de frânare creşte de la 0,475 la 0,680, deci
de 1,43 ori.
27.04.2011
4.6 CONSTRUCŢII GRAFICE UTILIZATE ÎN STUDIUL FIABILITĂŢII
SISTEMELOR
51
Diagrama PARETO - grup moto-propulsor
16 t = 100.000 km
14
12
Nr. defecţiuni
10
8
6
4
2
0
M A SV TC Dif Tplan. S.Rul
component
PARETO - motor
100.000 km
9
8
7
Nr. defecţiuni
6
5
4
3
2
1
0
sist.
alim.
distrib.
mec.
sist.
răcire
ungere
pornire
mot.
apr.
Componente
3
Nr. defecţiuni
0
cabl. JT
fişe Î.T.
ruptor
bujii
bobină ind.
condens.
distribuit.
Componente
52
Prezintă numărul de defecţiuni înregistrate pe fiecare componentă a sistemului la
intervale de timp egale.
Se procedează la însumarea numerelor de defecţiuni pe orizontală, deci pentru
fiecare componentă în parte, pe durata desfăşurării experimentului. În dreapta
matricei se construieşte histograma corespunzătoare, care reprezintă diagrama
PARETO a sistemului.
Apoi se însumează numerele defecţiunilor pe verticală, deci pe intervale de timp. În
partea inferioară a matricei se construieşte o histogramă care prezintă evoluţia numărului de
defecţiuni din intervalele de timp t pentru întregul sistem. Deoarece densitatea de
n t
probabilitate a timpului de bună funcţionare este f t , iar N0 şi t sunt constante,
N 0 t
rezultă că histograma respectivă reprezintă histograma lui f(t), dar la altă scară.
0– 5.001 - 10.001 15.001 20.001 25.001
5.000 10.000 – - – -
15.000 20.000 25.000 30.000
Motor 3 1 2 0 2 3 11
Ambreiaj 0 0 1 0 2 0 3
S.V. 0 0 0 1 0 0 1
Tr. centr. 0 0 0 1 0 0 1 Diagrama PARETO
Diferenţ. 0 0 1 0 0 0 1 t = 30.000 km
Tr. pl. 0 0 1 0 1 0 2
Sist. rul. 1 0 1 0 0 1 3
4 1 6 2 5 4 t
n(t )
f (t )
N O t
n(t)
03.05.2011
53