Sunteți pe pagina 1din 2

2012 PROIECT OM Radu Mihaela

Cap1. CALCUL CINEMATIC

Notații arbori:
ME ME – motorul electric
I – arborele intrare reductor
nME , PME II – arborele ieșire reductor
TCT ML – arborele mașinii de lucru

CE nML , P ML

Figura 1: Schema cinematică


R ML a transmisiei
nI , P I nII , P II

ETAPE CALCUL
1. Se estimează randamentele pe întreaga transmisie ca produs dintre randamentele fiecărei componente a
transmisiei. Ex pt un reductor in 2 trepte conico-cilindric:
   (    )
3
tot TCT AC AK 2R B CE

Valori tipice se găsesc în Tabel 1.

TABEL 1. RANDAMENTUL,, PT DIVERSE ORGANE DE MASINI


Condiții de funcționare
închis deschis
O pereche de rulmenti (2R) 0,99  0,995
O pereche de lagăre cu alunecare (L) 0,98  0,99
Angrenaj cilindric (AC) 0,97  0,99 0,93  0,95
Angrenaj conic (AK) 0,96  0,98 0,92  0,94
Angrenaj melcat (AM) 0,60  0,82 0,40  0,70
Transmisie prin curele (TCT) - 0,94  0,97
Transmisie prin frecare (TF) 0,90  0,96 0,70  0,88
Transmisie cu lanț (TL) 0,95  0,97 0,90  0,93
Barbotare (B) 0,97
Cuplaj elastic (CE) 1

2. Se calculează puterea maximă necesară:


PME = KA·PML/tot
Se selectează dintr-un catalog al unui productor de motoare electrice un motor cu puterea nominală mai
mare sau aproape egală cu cea calculată
PME_nom  PME cu turația corespunzătoare de
P [kW]
mers în gol, nME
*
.
Pnom
Caracteristica unui motor electric este
prezentată în Figura 2. Presupunând curba
descendentă liniară, se calculează turația
PME
efectivă a motorului electric folosind:

P*=0 n [rpm]
nnom nME n*
Figura 2.
2012 PROIECT OM Radu Mihaela

3. Se calculează raportul de transmisie pe întreaga transmisie:


i t o t = n M E /n M L
Se împarte raportul obținut între cele 2 elemente reducătoare de turație, transmisia prin curele și
reductorul, ținând cont de:
i t o t = i T C T ·i R

Consultând un catalog de reductoare, se complează tabelul de mai jos cu diverse reductoare ce au Mt pe


arborele de intrare mai mare decat cel calculat.

No. i R (Catalog) i T C T = i t o t /i R Obs:


1
2

Se alege cea mai bună soluție ținând cont că iTCT trebuie să fie mai mare decât 1 și ca dimensiunile de
gabarit să nu crească excesiv, ceea ce implică ca iTCT să nu depășească 2 .. 2,5. Se caută, pe cât posibil,
ca raportul de transmisie pe curele să fie apropiat de o valoare standard.

4.
Se calculează turația de intrare în reductor: n I = n M E / i T C T =n M L  i R
Se calculează puterea necesară la intrarea în reductor: PI  PME TCT

5. PI , II kW 
Se calculează momentul de torsiune pe fiecare arbore: M tI , II  9,55  10 6 [Nmm]
nI , II rpm
PI , II
OBS: Dacă se folosește un program de calcul cu unități (precum Mathcad) M tI , II 
2  n I , II
6. Se selectează cuplajul elastic, folosind M tML  M tII cu diametrele alezajele de diametre dML și dOUTPUT al
arborelui de ieșire din reductor.

S-ar putea să vă placă și