AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE

ÎN DOMENIUL ENERGIEI ANRE

Schema de ajutor de stat

pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă
Capitolul I Obiectivul vizat
(1) Promovarea sistemelor de producere în cogenerare constituie una din căile cheie de respectare a
prevederilor protocolului de la Kyoto privind protecţia mediului, respectiv de reducere a
emisiilor de gaze cu efect de seră.
(2) Acest obiectiv se poate atinge prin promovarea centralelor de cogenerare de înaltă eficienţă
care, faţă de producerea energiei termice şi electrice în surse separate, are avantaje
fundamentale, constând în emisii poluante (NOx, SOx, pulberi) şi emisii de CO 2 reduse. De
asemenea, prin utilizarea cogenerării de înaltă eficienţă, creşte gradul de securitate în
aprovizionarea cu energie prin diversificarea surselor de producere şi a resurselor energetice
primare utilizate, conducând la reducerea dependenţei de importurile de resurse primare şi
creşterea siguranţei energetice ale unei ţări. Totodată aceste tehnologii sunt noi, competitive,
curate, mature din punct de vedere tehnologic şi economic, având o eficienţă ridicată în
utilizarea combustibililor.
(3) Prin această Schemă se instituie o schemă de ajutor de stat în baza căreia se acordă sprijin
financiar centralelor de cogenerare în vederea menţinerii în piaţa de energie electrică şi termică,
în condiţiile în care aceste centrale îndeplinesc condiţiile de înaltă eficienţă şi realizează
economii de combustibil şi de emisii semnificative dar înregistrează costuri de producţie mari.
(4) La elaborarea Schemei au fost avute în vedere prevederile Orientărilor comunitare privind
ajutorul de stat pentru protecţia mediului1. Conform acestor Orientări, ajutorul pentru
cogenerare abordează disfuncţionalitatea de piaţă determinată de externalităţile negative prin
crearea unor stimulente individuale pentru a atinge obiectivele de mediu în domeniul
economiilor de energie, cogenerarea fiind cel mai eficient mod de a produce energia electrică şi
termică. Acest tip de ajutor se poate acorda pentru atingerea obiectivelor de mediu având în
vedere că încălzirea urbană este mai puţin poluantă şi mai eficientă din punct de vedere
energetic în procesul de generare şi distribuire a energiei dar mai costisitoare decât încălzirea
individuală.

Capitolul II Necesitatea implementării schemei de ajutor de stat

(5) Promovarea cogenerării de înaltă eficienţă permite reducerea consumurilor de materii prime şi
energie în procesul de producţie a energiei electrice şi termice concomitent cu reducerea
emisiilor poluante.
(6) Totodată, angajamentele asumate de România în contextul negocierilor de aderare la Uniunea
Europeană impun elaborarea unor reglementări naţionale armonizate cu acquis-ul comunitar
aferent fiecărui capitol de negociere. Acquis-ul aferent Capitolului 14 – Energie include

1
Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru protecţia mediului, publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene C82/01.04.2008.
Domeniul gaze naturale Şos. Cotroceni nr. 4, sector 6, Bucureşti, telefon: 021/303.38.00, fax: 021/303.38.08, mail: anrgn@anrgn.ro;

Domeniul energie electrică Str. Constantin Nacu nr. 3, sector 2, Bucureşti, telefon: 021/311.22.44, fax: 021/312.43.65, mail: anre@anre.ro;

pagină de internet: www.anre.ro, www.anrgn.ro

 Directiva 2004/8/CE2 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe
piaţa internă a energiei şi de modificare a Directivei 92/42/CE3.
Directiva 2004/8/CE definineşte cogenerarea de eficienţă înaltă şi precizează că promovarea
acesteia, pe baza cererii de energie termică utilă, este o prioritate comunitară în direcţia
realizării de economii de energie primară şi poate constitui o componentă importantă în
respectarea Protocolului de la Kyoto. Mai mult, prin această directivă, Uniunea Europeană a
recomandat ţărilor membre luarea unor măsuri de stimulare a dezvoltării instalaţiilor eficiente
de cogenerare ţinând seama de efectele favorabile asupra mediului ambiant, programele de
sprijin ce vor fi elaborate pentru promovarea cogenerării trebuind să se concentreze în principal
pe sprijinirea cogenerării pe baza unei cereri de energie termică şi energie de răcire, care pot fi
justificate din punct de vedere economic. Dintre mecanismele de sprijin pentru cogenerare ce
pot fi adoptate de statele membre la nivel naţional sunt: ajutoare pentru investiţii, scutiri sau
reduceri de impozite, certificate verzi şi programe de sprijin direct al preţurilor.
(7) Sprijinirea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităţilor, reprezintă, de
asemenea, un obiectiv al Uniunii Europene fiind prevazută creşterea ponderii acestora în
ansamblul pieţii energiei termice. Menţionăm că aceste sisteme centralizate sunt alimentate
preponderent cu energie termica produsa in centrale de cogenerare.
(8) România dispune de un sistem de producere în cogenerare dezvoltat ce asigură alimentarea cu
energie termică a circa 7 milioane de cetăţeni, dar care corespund ca nivel tehnic, anilor 1960-
1970, iar sub aspectul capacităţii termice nominale disponibile, ele corespund sistemelor
macroeconomice de până în anii 1990. După anul 1990, datorită faptului că România a traversat
o perioadă de declin economic şi de reducere a consumului de energie ca urmare atât a
restrângerii activităţii economice, cât şi a restructurării industriei, concomitent cu renunţarea
unui număr mare de consumatori de energie termică la serviciile sistemelor centralizate,
sistemele de proucere în cogenerare sunt supradimensionate, funcţionând în marea majoritate a
timpului la sarcini parţiale, cu consumuri mari de combustibil. Ca urmare, este necesară crearea
condiţiilor pentru atragerea potenţialilor investitori şi înlocuirea treptată a acestor sisteme de
cogenerare, asigurând totodată continuarea alimentării cu energie termică a consumatorilor
existenţi.
(9) Sistemele de alimentare centralizata cu energie termică din România, alimentate majoritar cu
energie termică produsă în cogenerare, intră în competiţie directă cu alte variante de încălzire
prezente pe piaţa de energie termică, cum ar fi: încălzirea individuală cu cazane pe bază de gaze
naturale sau lemn, încălzirea colectivă cu centrală termică de scară sau de bloc/clădire cu cazane
pe bază de gaze naturale. Aceste soluţii alternative de alimentare cu energie termică, instalate în
număr mare în zonele dens locuite, neavând nici o dotare pentru reţinerea emisiilor de NOx şi
eliminând gazele de ardere la mică înălţime, de cele mai multe ori direct prin conducte ce
străpung pereţii apartamentelor de bloc, constituie însă o sursă semnificativă de poluare a
zonelor de locuit, cu efecte grave asupra sănătăţii populaţiei şi poluării mediului.
(10) În România, cota de piaţă a producătorilor de energie electrică în cogenerare, realizată pe
ansamblul componentelor pieţei angro de energie electrică, este de cca 20,5%, fiind
predominantă energia electrică produsă în centrale hidrolectrice, nuclearelectrice şi centrale
termoelectrice cu funcţionare pe bază de combustibil solid. În aceste condiţii, menţinerea în
piaţa de energie a centralelor de cogenerare, ce realizează economii de combustibil faţă de
producerea separată dar înregistrează costuri de producere semnificativ mai mari, nu poate fi

2
Directiva 2004/8/CE privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piaţa internă a energiei
şi de modificare a Directivei 92/42/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L52/21.2.2004.
3
Directiva Consiliului nr. 92/42/EEC din 21 mai 1992 prividn cerinţele de eficienţă energetică pentru noile cazene de
apă firbinte cu ardere de combustibili lichizi sau gazoşi, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L
167/22.6.1992.

2
 realizată fără acordarea unui sprijin. Este preconizată însă reducerea graduală a sprijinului în
condiţiile necesităţii introducerii treptate a costurilor de mediu implicate de utilizarea
combustibililor fosili în producerea energiei electrice în centralele termoelectrice.
(11) Valorificarea surselor regenerabile de energie reprezintă, de asemenea, un obiectiv major în
cadrul politicii Uniunii Europene, înscriindu-se în contextul necesităţii renunţării treptate la
folosirea combustibililor convenţionali şi obţinerea independenţei energetice a statelor membre
faţă de sursele externe de energie. Este necesară însă corelarea politicii de dezvoltare a
tehnologiilor de producere pe bază de surse regenerabile de energie, cu dezvoltarea unor
tehnologii de producere flexibile astfel încât să fie create condiţiile necesare creşterii siguranţei
în alimentarea cu energie.
(12) Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării este o schemă practicată în Uniunea
Europeană şi permisă în condiţiile respectării Orientarilor comunitare privind ajutorul de stat
pentru protecţia mediului.

Capitolul III Temeiul juridic naţional

(13) Baza legală pentru acordarea ajutorului de stat este reprezentată de:
1. Hotărârea Guvernului nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi condiţiilor necesare
implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii
de energie termică utilă.
2. Legea nr. 13/2007 a energiei electrice4.
3. Hotărârea Guvernului nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie
termică utilă5.
4. Hotărârea Guvernului nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru
perioada 2007-20206.

Capitolul IV Condiţii obligatorii în vederea finanţării

(14) Schema prevede acordarea unui sprijin financiar producătorilor de energie electrică şi
termică ce deţin sau exploatează comercial centrale de cogenerare de înaltă eficienţă care
indeplinesc criteriile stabilite în anexa III la Directiva 2008/8/CE, adică realizează economii de
combustibil faţă de producerea separată de cel puţin 10%. Economia de combustibil este
determinată pe baza valorilor de referinţă prevăzute în Decizia Comisiei Europene nr. 74 din
20077, transpusă în legislaţia românească prin Ordinului preşedintelui ANRE nr. 13/20078.
(15) Sprijinul financiar se acordă producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare, ce
livrează energia electrică în reţelele electrice ale sistemului electroenergetic naţional şi energia
termică este energie termică utilă, indiferent dacă este destinată populaţiei sau utilizării
industriale, în condiţiile în care costurile de producţie a energiei electrice şi a energiei termice în
centralele de cogenerare sunt superioare preţurilor de piaţă ale celor două forme de energie.

4
Legea nr. 13/2007 a energiei electrice, publicată în Monitorul Oficial nr. 51 din 23 ianuarie 2007.
5
Hotărârea Guvernului nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă,
publicată în Monitorul Oficial nr. 200 din 23 martie 2007.
6
Hotărârea Guvernului nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020,
publicată în Monitorul Oficial nr. 781 din 19 noiembrie 2007
7
Decizia Comisiei Europene nr. 74 din 2007 publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L32/6.2.2007.
8
Ordinul preşedintelui ANRE nr. 13/2007 pentru aprobarea Valorilor de referinţǎ armonizate aplicabile la nivel naţional
ale eficienţei pentru producerea separatǎ de energie electricǎ, respectiv de energie termicǎ şi pentru aprobarea factorilor
de corecţie aplicabili la nivel naţional, publicat în Monitorul Oficial nr. 434 din 28 iulie 2007.

3
(16) Sunt eligibili pentru a beneficia de schemă de sprijin producătorii care activează în sectorul
producerii de energie electrică şi termică în cogenerare, cu excepţia celor care folosesc surse
regenerabile de energie şi care trebuie să opteze pentru acordarea schemei de sprijin propuse sau
pentru cea de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.
(17) Nu se acordă schema de sprijin pentru centralele de microcogenerare sau cele de cogenerare
de mică putere9 şi nici pentru cantitatea de energie electrică produsă în centrale de cogenerare de
înaltă eficienţă ce nu este livrată în reţelele electrice.
(18) În cazul sprijinului financiar care face obiectul unei evaluări detaliate10, ajutoarele se acordă
după notificarea către Comisie şi obţinerea avizului acesteia de acordare.
(19) Sprijinul financiar se acordă numai după aprobarea schemei de către Comisia Europeană,
inclusiv în cazul ajutoarelor individuale acordate în baza schemei şi care fac obiectul unei
evaluării detaliate.

Capitolul V Valoarea şi calculul ajutorului. Bugetul ajutorului

(20) Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă propusă instituie un
mecanism de sprijin transparent prin care se urmăreşte acoperirea diferenţei dintre costul
producerii energiei în cogenerare de înaltă eficienţă şi preţul de vânzare al acesteia. În baza
schemei de ajutor propuse, producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare primesc
lunar, pentru fiecare unitate de energie electrică (exprimată în MWh), produsă în cogenerare de
înaltă eficienţă şi livrată în reţelele electrice ale Sistemului Energetic Naţional, o sumă de bani
denumită “bonus”. Bonusurile sunt determinate pentru trei combustibili utilizaţi pentru
producerea de energie electrică şi termică în cogenerare: combustibil solid, combustibil gazos
asigurat din reţeaua de transport şi combustibil gazos asigurat din reţeaua de distribuţie şi se
acordă producătorilor de energie electrică şi termică stabiliţi anual de către ANRE. Valoarea
bonusului este aceeaşi pentru toţi producătorii de energie electrică şi termică ce utilizează
acelaşi tip de combustibil.
(21) Valoarea bonusurilor ce se acordă anual este stabilită de ANRE pe perioada de acordare a
schemei şi are în vedere analiza costurilor activităţii de producere în cogenerare de înaltă
eficienţă şi a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice produse în cogenerare şi a
energiei termice produse în cogenerare. Bonusul acordat fiecărui producător are o evoluţie
degresivă pe perioada de acordare a schemei de sprijin.
(22) La evaluarea costurilor de producere este considerată o rată reglementată a rentabilităţii
înainte de impozitare de cel mult 9%. ANRE verifică anual dacă din acordarea bonusului
producătorii de energie înregistrează o supracompensare a activităţii de producere în cogenerare,
supracompensarea fiind definită cuantumul valoric al ajutorului acordat ce depăşeşte suma
necesară acoperirii totale a costurilor aferente desfăşurării activităţii de producere a energiei
electrice şi termice în cogenerare, inclusiv a ratei rentabilităţii de 9%, determinat cu luarea în
considerare a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice şi termice produse în
cogenerare.
(23) La evaluarea veniturilor sunt considerate cele obţinute din vânzarea energiei termice şi cele
obţinute din vânzarea energiei electrice pe piaţa concurenţială de energie electrică sau/şi pe piaţa

9
Centralele de microcogenerare şi cele de cogenerare de mică putere sunt definite în articolul 3 din Directiva
2004/8/CE, articolul 3, pct. m si n.
10
Conditiile de evaluare detaliata sunt precizate la punctul (160) din Orientări, in cazul ajutoarelor de functionare
pentru cogenerare fiind: ajutorul este acordat unei instalaţii de cogenerare care are ca rezultat o capacitate de cogenerare
a electricităţii care depăşeşte 200 MW. Ajutorul pentru producţia de căldură prin cogenerare se va evalua în contextul
notificării bazate pe capacitatea privind electricitatea.

4
 reglementată de energie electrică la un preţ ce este determinat anual de ANRE 11 la nivelul a 0,9
din preţul mediu de tranzacţionare a energiei electrice realizat în anul anterior pe Piaţa pentru
Ziua Următoare12.
(24) Ajutoarele care duc la supracompensarea activităţii producătorilor se returnează.
(25) Bugetul schemei este de 4.103.048.758 € (17.232.804.784 lei) pentru perioada 2010-2023,
repartizarea anuală fiind aproximativ următoarea:

(26) Este estimată o evoluţie crescătoare a bugetului schemei în prima perioadă de aplicare a
schemei de sprijin datorată creşterii cantităţii de energie electrică de înaltă eficienţă ce
beneficiază de schemă de sprijin, rezultată din înlocuirea treptată a centralelor de cogenerare
existente cu centrale de cogenerare noi, de înaltă eficienţă, estimată a fi realizată în primii 3 ani.
(27) Avand in vedere că este un ajutor de funcţionare, bugetul schemei depinde atât de preţurile
pieţelor de energie electrică şi termică, de evoluţia costurilor de producţie pentru activitatea de
producere în cogenerare, cât şi de cantitatea de energie electrică livrată în reţelele electrice şi de
capacitatea electrică instalată. Creşterea bugetului schemei peste 20% din bugetul iniţial va fi
notificată Comisiei Europene, sprijinul financiar fiind acordat după aprobarea Comisiei
Europene13.

Capitolul VI Forma ajutorului şi modalitatea de finanţare

(28) Ajutorul este acordat lunar beneficiarului, sub formă de bonus, pentru fiecare unitate (MWh)
de energie electrică livrată în reţelele electrice ale SEN 14 şi vândută pe piaţa concurenţială şi

11
ANRE este Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, institutie publica autonoma de interes
national cu personalitate juridica aflata in coordonarea primului ministru, conform art.7, alin. (1) din Legea nr. 13/2007
a energiei electrice. În conformitate cu art. 11, alin. (1) din aceasta, ANRE elaborează, stabileşte şi urmăreşte aplicarea
asnsamblului de reglementări obligatorii la nivel naţional, necesar funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, în
condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă si protecţie a consumatorilor.
12
Piaţa pentru Ziua Următoare este piaţa centralizată pentru vânzarea şi cumpărarea energiei electrice în ziua de livrare
care urmează imediat după ziua de tranzacţionare, conform Codului comercial al pieţei angro de energie electrică,
aprobat prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 25 din 22 octombrie 2004, publicat în Monitorul Oficial nr. 989 din
27.10.2004.
13
Articolul 4, alin. (1) din Regulamentul (CE( nr. 794/2004 prevede posibilitatea ca o creştere a bugetului iniţial al unei
scheme de ajutor existente cu pănă la 20% să nu fie considerată o modificare a unui ajutor existent şi ca urmare nu
trebuie notificată.
14
SEN, Sistemul Electroenergetic Naţional, reprezinta ansamblul instalaţiilor electroenergetice interconectate prin care
se realizează produccerea, transportul, conducerea operativă, distribuţia, furnizarea şi utilizarea energiei electrice;

5
 prin contracte reglementate, produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, care îndeplineşte criteriile
stabilite în anexa III la Directiva 2004/8/CE.
(29) Determinarea cantităţii de energie electrică de înaltă eficienţă se face de către ANRE în
conformitate cu prevederile art. 12 alin. 2 din Directiva 2008/8/CE15.
(30) Fondurile necesare acordării bonusului sunt asigurate prin colectarea lunară a unei
contribuţii, de la toţi consumatorii de energie electrică, precum şi de la furnizorii care exportă
energie electrică. Aceste fonduri sunt colectate într-un cont creat de către administratorul
schemei, CN Transelectrica SA/SC OPCOM SA16, furnizorii de energie electrică având obligaţia
virării în acest cont a contribuţiei pentru cogenerare. Administratorul schemei are obligaţia plăţii
bonusului către beneficiari. Valoarea contribuţiei este stabilită anual de către ANRE şi poate fi
revizuită semestrial.
(31) Furnizorii care introduc în România prin liniile de interconexiune energie electrică produsă
în cogenerare de înalta eficienţă în alte state membre ale Uniunii Europene, certificată prin
garanţie de origine, pot solicita returnarea contribuţiei pentru cogenerare, în termen maxim de
60 zile de la sfârşitul lunii în care a fost tranzacţionată energia respectivă.
Capitolul VII Beneficiarii
(32) Beneficiarii ajutorului sunt toate întreprinderile, indiferent de mărimea lor, ce îndeplinesc
condiţiile obligatorii în vederea finanţării, precizate la capitolul IV.
(33) Având în vedere tehnologiile de cogenerare existente ce pot beneficia de schemă de ajutor,
numărul maxim de beneficiari estimat este 500.

Capitolul VIII Durata implementării schemei de ajutor de stat

(34) Schema de sprijin se aplică în perioada 2010-2023. Fiecare producător de energie electrică şi
termică în cogenerare beneficiază însă de schema de sprijin pe o perioadă de maxim 11 ani
consecutivi, incepând cu anul 2010.
(35) Durata schemei de sprijin este necesară în vederea înlocuirii treptate a tuturor instalaţiilor de
cogenerare existente, atragerii de investiţii în sectorul de producere în cogenerare dar şi
eşalonării în timp a efortului investiţional iniţial. Durata extinsă a schemei de sprijin este
coroborată cu acordarea unui bonus degresiv.
(36) De asemenea, în condiţiile în care preţul obţinut de producători pe piaţa de energie electrică
este sensibil mai mic decât costurile de producţie a energiei electrice în cogenerare în lipsa
internalizării costurilor de mediu, dar şi concurenţei dintre preţul energiei termice produse în
surse alternative şi cel al energiei termice produse în cogenerare, fără acordarea unui sprijin pe o
durată atractivă, decizia de înlocuire a instalaţiilor existente va fi amânată, efectul final fiind de

15
In conformitate cu art. 12, alin. 2 din Directiva 2004/8/CE , Statele membre pot calcula economiile de energie
primară rezultate în urma producerii de caldură, energie electrică şi energie mecanică, conform Anexei III (c), fără a
utiliza Anexa II pentru a exclude cantităţile de caldera şi energie electrică neproduse în cogenerare, ale aceluiaşi proces.
O astfel de producere de energie poate fi privită drept cogenerare cu randament ridicat, ce îndeplineşte criteriile de
eficienta din Anexa III (a), pentru grupurile de cogenerare cu o capacitate electrică mai mare de 25 MW conditia este ca
randamentul total sa fie peste 70%. Prevederile acestui articol sunt transpuse in legislaţia naţională prin art. 15, pct. 2
din Hotărârea Guvernului nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă,
publicată în Monitorul Oficial nr. 200 din 23 martie 2007.
16
CN Transelectrica SA este operatorul de transport si de sistem din România, cu un rol cheie pe piata de energie
electrica din Romania. Acţionarul principal al acesteia este statul roman reprezentat prin Oficiul Participaţiilor Statului
şi Privatizării în Industrie din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor cu un procent de 73%, Fondul Proprietatea
SA 13%, alti actionari 12%.
SC OPCOM SA este filiala CN TRANSELECTRICA SA, fără personalitate juridică şi are rolul de administrador al
pieţei de energie electică

6
 producere a energiei electrice şi termice în surse separate, având randamente de producere
reduse, consumuri de combustibil mari şi implicit emisii de gaze cu efect de seră mari.
(37) În funcţie de evoluţia costurilor de producţie şi a preţurilor pieţei de energie electrică şi
termică, prin analiza anuală a supracompensării activităţii de producere în cogenerare şi a
bonusului, este realizata o adaptare a valorii sprijinului financiar acordat17.

Capitolul IX Cumularea diferitelor tipuri de ajutor

(38) Hotarare de Guvern prevede ca producatorii de energie electrica si termica in cogenerare din
surse regenerabile sa opteze pentru una din cele doua scheme de sprijin astfel incat sa nu
beneficieze de ambele mecanisme de sprijin. Totusi, in cadrul altor scheme de sprijin,
producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare pot beneficia de sprijin financiar (in
special pe investitii). Insa, conform normelor contabile şi a reglementarilor ce vor fi emise de
ANRE, activele realizate din fonduri nerambursabile (granturi sau ajutoare) nu vor fi incluse în
amortizare, ca urmare nu intră în costurile de producţie pe baza cărora vor fi determinate
bonusurile.

Capitolul X Compatibilitatea ajutorului

(39) Temeiul juridic explicit pentru autorizarea ajutorului îl reprezintă Orientările comunitare
privind ajutorul de stat pentru protecţia mediului.

Capitolul XI Efecte şi beneficii

(40) Prin centralele de cogenerare, atât energia electrică cât şi termică este produsă cu
randamente globale superioare de producţie, care permit realizarea de economii de resurse
primare faţă de producerea separată a energiei electrice şi termice şi implicit reducerea emisiilor
de CO2. Astfel, prin acordarea schemei de sprijin se realizează economii de combustibil faţă de
producerea separată de minim 10%, în cazul unităţilor având capacitatea electrică instalată mai
mare de 25 MW randamentele globale de producere fiind de minim 70%, pe o perioadă de
14 ani cât este durata de acordare a sprijinului financiar.
(41) În plus, promovarea cogenerării de înaltă eficienţă determină:
 creşterea securităţii aprovizionării cu energie a României.
 asigurarea unei dezvoltări durabile prin utilizarea surselor de energie care afectează mai puţin
mediul înconjurător decât sursele alternative de producere şi care conduc la economisirea
surselor convenţionale de energie.
 diversificarea surselor de energie şi creşterea ponderii producerii în cogenerare în mixul de
surse energetice utilizate la producerea energiei electrice.
 creşterea siguranţei în alimentarea cu căldură a consumatorilor decât prin utilizarea
instalaţiilor individuale pe gaze naturale, întrucât au posibilitatea funcţionării cu mai mulţi
combustibili.

Capitolul XII Transparenţă şi Monitorizare

(42) În vederea asigurării transparenţei şi a unui control eficient al ajutoarelor de stat, ANRE va
aplica prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile

17
Conform pct. 10.1 din Partea III.10 Fişa de informaţii suplimentare privind ajutorul pentru protecţia mediului,
publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L140/30.04.2004.

7
 naţionale în domeniul ajutorului de stat18, aprobate prin Legea nr. 137/2007 referitoare la
Procedura de pregătire a notificarii si informarii 19 şi va transmite Consiliului Concurenţei
rapoarte anuale privind schema de ajutor de stat în vederea transmiterii acestora Comisiei
Europene, conform cu Regulamentul (CE) nr. 659/199920 şi cu Regulamentul (CE) nr.
794/200421.
(43) Schema de ajutor de stat va fi publicată integral pe site-ul ANRE, la adresa www.anre.ro.
(44) Beneficiarii de ajutor de stat au obligaţia să ţină o evidenţă specifică a ajutoarelor primite22.
(45) Beneficiarii de ajutor de stat au obligaţia să transmită la ANRE raportări periodice şi alte
informaţii cu privire la ajutorul de stat acordat, conform cererii acesteia, sub sancţiunile
prevăzute de lege23.
(46) ANRE şi beneficiarii vor păstra, pentru o perioadă de 10 ani începând de la data acordării
ultimului ajutor în cadrul schemei, toate informaţiile referitoare la ajutoarele acordate în cadrul
schemei de ajutor de stat.

18
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat
publicată in Monitorul Oficial nr. 1042/28.12.2006.
19
Legea nr. 137/2007 referitoare la Procedura de pregătire a notificarii si informării publicată în Monitorul Oficial nr.
354/24.05.2007.
20
Regulamentul Consiliului (CE) nr. 659/1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE,
publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 83/27.03.1999.
21
Regulamentul Comisiei (EC) nr. 794/2004 de punere în aplicare a Regulamentului Consiliului (EC) nr. 659/1999 de
stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L
140/30.04.2004.
22
In conformitate cu art. 21 din OUG nr. 117/2006.
23 I
n conformitate cu art. 17, alin. (2) din OUG nr. 117/2006.