Terorismul in secolul XX si inceputul secolului XXI

În epoca modernă vorbim tot mai des despre organizaţii şi mişcări clandestine, care luptă
în slujba unor idealuri înalte – cel puţin în viziunea lor. Au apărut, totodată, şi teroriştii
individuali, capabili să schimbe cursul istorie; iar cel mai celebru putem să îl considerăm
pe Gavrilo Princip, cel care l-a ucis pe Franz Ferdinand, prinţul moştenitor al coroanei
austriece, la Sarajevo, pe 28 iunie 1914. Princip făcea parte dintr-o organizaţie secretă
care poate fi considerată teroristă şi care urmărea eliberarea Bosniei de sub Imperiul
Austro-Ungar. Atentatul a dus la izbucnirea Primului Război Mondial, încheiat cu un
„bilanţ” de peste 20 de milioane de morţi. A dus, de asemenea, la apariţia actelor teroriste
executate la comandă.

Terorismul a continuat să existe şi în perioada interbelică, servind intereselor interne sau

pentru a trimite avertismente duşmanilor externi. A existat şi în timpul Războiului Rece,
chiar dacă între timp se mai schimbaseră tacticile – cele două mari puteri se străduiau să
evite un război nuclear, dar se şicanau reciproc prin “incidente” minore, dând naştere
astfel „terorismului internaţional”. În restul lumii, au apărut diverse mişcări care luptau
pentru independenţa ţărilor lor faţă de puterile coloniale, care au folosit tactici teroriste
pentru a încerca să îşi atingă scopurile.

Potrivit specialiştilor, epoca terorismului „modern” ar fi început odată cu deturnarea unui

avion care plecase de la Tel Aviv, cu destinaţia Roma, în 1968. Teroriştii făceau parte din
Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei şi au luat ca ostatici pe toţi pasagerii, dorind
eliberarea unor camarazi. Astfel, civilii au devenit “monedă de schimb” în negocierile
dintre două tabere adversare.

Atentate care au zguduit lumea

În ultimii ani, lumea a fost zguduită de atentate înfricoşătoare, puse la cale de organizaţia
Al-Qaeda. Cel mai „spectaculos”, dacă îi putem spune aşa, a fost cel de la 11 septembrie
2001, când patru avioane au fost deturnate de terorişti şi îndreptate spre ţinte importante
din Statele Unite ale Americii. Două dintre ele au intrat în Turnurile Gemene din New
York, al treilea s-a prăbuşit peste clădirea Pentagonului, iar un al patrulea s-a prăbuşit
într-o zonă nelocuită – pentru că, după cum s-a aflat mai târziu, pasagerii s-au luptat cu
teroriştii sinucigaşi, reuşind să le strice planurile. Bilanţul a fost de aproape 3.000 de
morţi şi circa 9.000 de răniţi, o lume întreagă în stare de şoc şi un „război împotriva
terorismului” declarat de SUA şi de aliaţii săi.

Motivul din spatele acestor atentate este ura faţă de americani, care a crescut în timp,
după implicarea directă a Statelor Unite în Orientul Mijlociu şi în zona Golfului Persic;
izbucnirea războiului din Irak (1991), staţionarea trupelor americane în Arabia Saudită şi
după încheierea acestuia şi sprijinul acordat Israelului în conflictul arabo-izraelian au
accentuat resentimentele faţă de americani şi au exacerbat extremismul islamic în unele
state (Irak, Iran, Siria, Libia).

După atentatele de la 11 septembrie, SUA a declarat războiul împotriva terorismului,

trimiţând trupe în Irak şi Afghanistan, împreună cu aliaţii săi europeni.

Din cauza acelui „război”, Europa a fost lovită, la rândul său, de teroriştii Al-Qaeda,
dornici de răzbunare. Patru trenuri au sărit în aer la Madrid, pe 11 martie 2004, ucigând
191 de oameni şi rănind alţi aproape 1.900. La Londra, pe 7 iulie 2005, patru terorişti
sinucigaşi din aceeaşi organizaţie au aruncat în aer trei metrouri şi un autobuz; atentatul
s-a soldat cu 56 de morţi şi circa 800 de răniţi.

Epoca terorismului

În prezent, lumea se află în continuare sub ameninţarea terorismului, după cum s-a putut
vedea la începutul lunii ianuarie, când Parisul a fost zguduit de uciderea redactorilor
Charlie Hebdo şi de evenimentele care au urmat şi au înspăimântat, din nou, populaţia. O
ameninţare tot mai mare o constituie dezvoltarea organizaţiilor extremiste islamiste de tip
ISIS, aşa-zisul conflict între musulmani şi creştini.

De asemenea, un conflict deja permanent care se manifestă adeseori prin acţiuni teroriste
este cel din Orientul Mijlociu, în spaţiul israeliano-palestinian, fiind generat de lupta de
aproape o jumătate de secol a popPericolele în zilele noastre sunt şi mai mari, tocmai
datorită progreselor tehnologice, care pot fi folosite de către terorişti, cu rezultate
devastatoare. Aceştia au la îndemână arsenale moderne, posibilitatea de a călători rapid,
comunicare nelimitată, dar şi publicitate la nivel mondial, ceea ce duce totul la un nou
nivel. În aceste condiţii, specialiştii avertizează că numărul organizaţiilor teroriste se află
în creştere, la fel şi numărul ţărilor în care aceştia activează. Şi, într-adevăr, trăim cu toţii
într-o eră a terorismului.orului palestinian pentru crearea propriului stat.

Pericolele în zilele noastre sunt şi mai mari, tocmai datorită progreselor tehnologice, care
pot fi folosite de către terorişti, cu rezultate devastatoare. Aceştia au la îndemână arsenale
moderne, posibilitatea de a călători rapid, comunicare nelimitată, dar şi publicitate la
nivel mondial, ceea ce duce totul la un nou nivel. În aceste condiţii, specialiştii
avertizează că numărul organizaţiilor teroriste se află în creştere, la fel şi numărul ţărilor
în care aceştia activează. Şi, într-adevăr, trăim cu toţii într-o eră a terorismului.

Atacuri teroriste rămase în istorie

Munchen, septembrie 1978: membri ai grupării palestiniene „Organizaţia Septembrie

Negru” infiltraţi în Satul Olimpic au luat ostatici 9 membri ai echipei israeliene şi au ucis
alţi 2. Toţi ostaticii au murit în timpul intervenţiei poliţiei.
Iran, 18 august 1978: cinematograful Rex din Ambadan, Iran, a fost incendiat premeditat,
iar circa 470 de persoane şi-au pierdut viaţa. Incendiul a fost pus la cale de militanţii
islamici din Iran şi a avut ca obiectiv principal discreditarea şi învinuirea falsă a agenţilor
de securitate din SAWAK (serviciul de securitate a şahului Iranului, instituţie activă
înainte de Revoluţia Islamică a ayatolahilor).

Irlanda, 23 iunie 1985: avionul Boeing 747-237B al Air India a fost distrus de o bombă,
la altitudinea de 9.400 de metri. S-a prăbuşit în Oceanul Altantic, la Cork, când era încă
în spaţiul aerian al Irlandei. Au fost ucişi 329 de oameni, majoritatea victimelor fiind de
origine canadiană. În acelaşi timp, pe Aeroportul Narita, din Japonia, a explodat o bombă
ce trebuia să fie plasată pe zborul Air India 301, însă a explodat înainte, ucigând 2
persoane şi rănind 4. Principalii suspecţi au fost membrii unui grup militant sikh, Babbar
Khalsa.

Lockerbie, Marea Britanie, 1988: Un avion al Pan Am, zborul 103, se prăbuşea în
noaptea de 21 decembrie 1988 peste casele din localitatea scoţiană Lockerbie. O bombă
pusă de teroriştii libieni în acel avion a expolodat, dezintegrând aeronava şi ucigând 270
de persoane. S-a bănuit că atentatul fusese ordonat de fostul lider libian Muammar
Gaddafi, iar motivul ar fi fost răzbunarea pentru atacurile comise de marina americană
asupra navelor libiene şi aeronavelor, la începutul deceniului.

Beslan, Federaţia Rusă, 2004: Un grup de 32 de terorişti de origine cecenă, după cum s-a
spus, au atacat atunci o şcoală din Beslan şi au luat 1200 de ostatici, pe care i-au ţinut trei
zile într-una dintre sălile şcolii. Teroriştii au ucis o parte dintre ostatici până la intervenţia
trupelor speciale şi i-au folosit pe copii ca scuturi umane în atacul trupelor. 380 de
oameni au fost ucişi atunci, între care 186 erau copii.

Madrid, 11 martie 2004: o serie de explozii puse la cale de terorişti Al-Qaeda au avut loc
pe liniile ferate. Aproape 200 de oameni au murit, circa 2.000 au fost răniţi.

Londra, 7 iulie 2005: patru bombe explodează în trei metrouri şi într-un autobuz,
omorând 56 de oameni şi rănind alţi 700. Atentatele au fost puse la cale de simpatizanţi
Al-Qaeda care doreau să pedepsească Marea Britanie pentru implicarea în Irak.

Irak, 14 august 2007: la ora 19.20, patru maşini-bombă au fost detonate simultan în
oraşele comunităţii Yazidi, Kahtaniya şi Jazeera, în apropiere de Mosul. Acesta era cel
mai tragic atac cu bombă din Irak în perioada marilor operaţiuni de luptă americane.
Atacurile poartă semnătura Al-Qaeda – aceştia obişnuiesc să organizeze atacuri
simultane. Totuşi, niciun grup nu a revendicat responsabilitatea pentru atacuri. În total, au
murit 530 de oameni şi au fost răniţi 1500.

Boston, 15 aprilie 2013: două bombe artizanale au explodat la interval de 12 secunde una
de cealaltă, în mijlocul unei mulţimi adunate la linia de sosire a maratonului de la Boston;
trei persoane au murit, alte 264 au fost rănite.

Gamboru-Ngala, Nigeria, mai 2014. În noaptea 5 spre 6 mai 2014, militanţii Boko Haram
au atacat două oraşe din Nigeria, Gamboru şi Ngala. Într-un atac ce a durat 12 ore au fost
ucişi peste 300 de oameni, iar oraşele au fost distruse.

În 2009, acelaşi grup radical islamist uciseseră 780 de persoane, în timpul unui conflict
cu forţele de securitate din oraşul Maiduguri.