Sunteți pe pagina 1din 30

CIG

Master :Contabilitate internaţională

PROIECT
PIEŢE FINANCIARE

GESTIUNEA PORTOFOLIULUI
DE 15 TITLURI

Studenţi:

1. Grămadă Elena - Anca


2. Omete Teodora - Andreea

3. Vasile Florentina

Bucureşti

2017
CUPRINS

1. INTRODUCERE motivare

2. CRITERII de SELECŢIE a PORTOFOLIULUI


 cele mai mari rentabilitati (pozitive) > Rf = Rata dobanzii la certificate de trezorerie,
 cea mai mare capitalizare bursieră;
 cele mai tranzacţionate (lichide) titluri ca:
 Rata anuală a zilelor cu tranzacţii să fie de minimum : 80%(I), 40%(II)
 Numărul mediu de tranzacţii să fie de minimum : 25 tranzacţii/zi(I), 5 tranzacţii/zi
 Valoarea medie zilnică a tranzacţiilor să fie de minimum : 40 mii lei/zi (I), 5 mii
lei/zi
 Rata anuală a acţiunilor tranzacţionate în funcţie de Free float să fie minim > 3%

 diversificare pe sectoare semnificative ale pieţei de capital din România:


- societăţi de investiţii,
- bănci, industrie,
- construcţii.

3. MODELUL DE PIAŢĂ a DOUĂ TITLURI

1. Sensibilitatea titlului în raport cu RM

2. Rentabilitatea cf modelului de piaţă

3. Riscul cf modelului de piaţă (riscul de piaţă şi riscul specific)

4. ANALIZA FUNDAMENTALĂ a PORTOFOLIULUI

1. Modelul Markowitz; Frontiera Markowitz

2. Frontiera Sharpe ( CML)

3. Modelul CAPM ; Dreapta titlurilor SML

4. Supra şi sub – evaluarea titlurilor

5. Value at Risc (VaR) de titluri si de portofoliu

6. CONCLUZII

7. BIBLIOGRAFIE

8.
I. Introducere

In urma unui studiu cu privire la evolutia cursurilor actiunilor emise de cele mai
bine cotate societati comerciale de pe piata bursiera, prin intermediul acestui proiect se
doreste analiza a cincisprezece astfel de titluri financiare, in scopul constituirii unui
portofoliu.

Evaluarea acestui portofoliu se face sub criteriul rentabilitate-risc, iar ponderile cu


care titlurile selectate intervin in formarea portoliului se determina cu ajutorul modelului
Markowitz de diversificare a portofoliilor de valori mobiliare.

Teoria Markowitz a generat un model economico – matematic, urmărind


comportamentul investitorilor de pe piaţa financiară. El a introdus diversificarea activelor
portofoliilor în funcţie de corelaţia între risc şi rentabilitate. Mai precis, Markowitz a
susţinut că un portofoliu de titluri ar trebui sa fie privit prin prisma statisticilor, unde
distribuţia de probabilitate a ratei de rentabilitate este evaluată în funcţie de valoarea
aşteptată şi abaterea medie pătratică.

II. Criterii de selectie a portofoliului

Cel mai mare efort de analiza este depus de catre investitorii mari si mici in
selectia actiunilor. Totiinvestitorii cauta cele mai bune metode, sisteme, indicatori sau
strategii pentru a identifica actiunile cele mai bune.

Selectia actiunilor cat si selectia momentelor de intrare si iesire in/din piata


depind foarte mult de profilul investitorului – nivelul de risc asumat, sumele necesare
investitiilor, orizontul de timp al investitiei,experienta, efortul de analiza. Selectia
aleatoare a actiunilor s-a facut, in fiecare an, din randul tuturor actiunilor listate la
inceputulanului respectiv la BVB.

Studiul de caz prezentat în această lucrare a fost construit pe o bază de date


formată din cursurile bursiere la închidere, din perioada 25 mai 2015 – 31 mai 2017, a 15
acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti.
In urma analizei conform criteriilor de seletie mentionate, am optat pentru
constituirea portofoliului din urmatoarele societati.

Nr crt. Simbol Societate


1 TLV BANCA TRANSILVANIA S.A.
2 SNP OMV PETROM S.A.
3 TGN S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A.
4 BRD BRD – GROUPE SOCIETE GENERALE S.A.
5 FP FONDUL PROPRIETATEA
6 SIF2 SIF MOLDOVA S.A.
7 SNG S.N.G.N. ROMGAZ S.A.
8 BVB BURSA DE VALORI BUCURESTI
9 BIO BIOFARM S.A.
10 BCC BANCA COMERCIALA CARPATICA S.A.
11 IMP IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR S.A.
12 TBM TURBOMECANICA S.A.
13 SCD ZENTIVA S.A.
14 SIF1 SIF BANAT CRISANA S.A.
15 VNC VRANCART S.A.

Criterii:

• cele mai mari rentabilitati (pozitive) > Rf = Rata de dobanda la certificatele de


trezorerie,
• cea mai mare capitalizare bursieră; > 30 mil €; 2 mil €
• cele mai tranzacţionate (lichide) titluri ca:
-număr mediu zile de tranzacţii > 25 tranzacţii/zi; 5 tranzacţii/zi;
-volum al tranzacţiilor/free float > 3%; 3%;
-valoare medie a tranzacţiilor > 40 mii lei/zi; 40 mii lei/zi;
• diversificare pe sectoare semnificative ale pieţei de capital din România:
-societăţi de investiţii,
-bănci, industrie

III. Rentabilitatea si riscul valorilor mobiliare


Rentabilitate si risc

Performanţa unui portofoliu este analizată prin prisma a două componente:


rentabilitate şi risc. Metoda de calcul a celor doi indicatori a fost propusă de Harry
Markowitz în lucrarea sa din 19521. De asemenea, pentru o gestiune a portofoliului cât
mai bună, rentabilitatea şi riscul activelor individuale sunt foarte importante.

Termenul de rentabilitate are mai multe accepţiuni. Uneori, conceptul este


identificat cu profitabilitatea, câştig rezultat prin deţinerea unei anumite valori mobiliare
pe o perioadă de timp; se poate vorbi de o rentabilitate calculată în termeni absoluţi. Însă,
de cele mai multe ori, ne referim la o rată de rentabilitate, calculată prin raportarea
rezultatelor obţinute (rentabilitatea în termeni absoluţi) la efortul financiar al
investitorului.

O modalitate de estimare a rentabilităţii este aceea în care se pleacă de la ipoteza


că fluctuaţiile de curs bursier sunt independente între ele şi au aceeaşi distribuţie de
probabilitate. Deci, rentabilitatea va evolua ca trend după o lege de distribuţie normală,
caracterizată de medie şi dispersie.

Modelul de piaţă este reprezentat de o regresie liniară pentru aflarea rentabilităţii


având ca factor explicativ rentabilitatea pieţei finaciare.

Un alt model din această categorie este CAPM (Capital Asset Pricing Model),
care afimă că rentabilitatea anticipată este determinată de cantitatea de risc sistematic
(cuantificată prin coeficientul de volatilitate) constantă pe un orizont de timp satisfăcător.2

Riscul este strict legat de rentabilitatea viitoare a titlului, fiind definită prin
variabilitatea probabilă a rezultatelor aşteptate. “Modelul Markowitz porneşte de la ideea
1
Markowitz, Harry M. “Portfolio Selection”, The Journal of Finance, vol 7, No. 1, martie 1952, pag. 77-91
2
Sharpe, William, “Capital Asset Prices: a Theory of Market Equilibrium under Conditions of Risk”, The
Journal of Finance, vol 19, no 3, septembrie 1964, pag 425-442
că orice risc poate fi asociat cu o probabilitate de apariţie în ceea ce priveşte activul, fiind
cu atât mai riscant cu cât există o volatilitate mai mare a câştigurilor”3.
Cuantificarea riscului într-o problemă de optimizare a unui portofoliu este
esenţială şi reprezintă primul pas în gestiunea riscului unui portofoliu. În practică, privind
problema selecţiei portofoliilor eficiente, abordarea cea mai utilizată pentru estimarea
riscului asociat unei rentabilităţi anticipate este utilizarea a numai două instrumente:
dispersia sau varianţa, σ2(R), şi abaterea medie pătratică, σ(R). Dispersia este definită ca
media pătratelor abaterilor rentabilităţilor efective faţă de rentabilitatea medie, iar
abaterea medie este rădăcină pătrată din primul indicator.
O altă măsură des utilizată de piaţă este aşa-numita Value-at-risk (VaR). Aceasta
cuantifică riscul de pierdere şi a devenit una dintre cele mai populare printre practicieni.
Însă, metoda VaR are şi anumite limite. De aceea au fost create şi recomandate alte câteva
măsuri, precum ar fi CVaR (Valoarea la Risc Condiţionată), reprezentând nivelul aşteptat
al pierderii aşteptate, condiţionat de faptul că aceasta este superioară VaR.4

Decizia de investire a unui investitor este legata de rentabilitatea si riscul


instrumentelor financiare. Pentru a analiza performanta investitiei noastre am calculat
rentabilitatea (calculata prin prisma performantelor trecute) si riscul pentru fiecare
actiune din portofoliu

Am calculat rentabilitatile dupa urmatoarea formula: , unde Po este pretul


de inchidere din ziua precedenta iar Pt este pretul de inchidere din ziua curenta; pentru
cele 496 de zile de tranzactionare am obtinut 495 de rentabilitati.

In prima linie din tabel sunt prezentate ratele anuale de rentabilitate pentru cele 15
titluri , calculate ca rentabilitate medie aritmetica anuala.
Cea mai mica rentabilitate o are IMP, fiind de -22.94%, iar cea mai mare BCC de
108.79% urmata de TBM (98.87%).
3
Partachi, Ioan. Anghel, Gabriela M. “The Markowitz Model”, Revista 92 Română de Statistică -
Supliment nr. 1/2015
4
Radu, Alina Nicoleta. “Modele avansate de cuantificare a riscurilor pe piaţa de capital”, Ed ASE,
Bucureşti, 2013, pag 139-140
Riscul l-am calculat prin dispersie : si prin abaterea fata de

medie : .
Cele mai riscante actiuni sunt BCC (166.72%), TBM (48.34%).

Pentru a analiza tendinta generala a pietei am luat indicele BET pentru care am
calculat rentabilitatile zilnice , disperisia si abaterea medie patratica.
IV. Modelul de piata a doua titluri

Conform modelului de piata intre rentabilitatea individuala a unui titlu si


rentabilitatea generala a pietei de capital (pe care am evidentiat-o prin evolutia indicelui
bursier BET) exista o corelatie liniara.

Rentabilitatea generala a pietei de capital este cea care influenteaza intr-o masura
semnificativa rentabilitatea titlurilor.

Riscul asociat titlurilor are o parte explicata de variabilitatea rentabilitatii pietei de


capital (indicele BET) numita risc de piata (sau sistematic) si o parte specifica care
depinde de factori interni ai companiei emitente precum si de sectorul de activitate in care
aceasta opereaza.

Prin metoda statistica a celor mai mici patrate am evidentiat


aceasta relatie liniara.Am determinat coeficientii regresiei (marimea lui βi clasifica
titlurile dupa riscul de piata al acestora;in cazul nostru am obtinut numai valori subunitare
ceea ce reprezinta titluri putin volatile;valoarea negativa obtinuta pentru TLV,BRD, SNG,
BVB, TBM si VCN reprezinta o evolutie contrara evolutiei generale a pietei). Un

portofoliu va fi cu atat mai riscant cu cat titlurile care-l contin vor avea un mai mare.
Gradul de interdependenta a variatiilor de curs intre ele au o mare importanta
in reducerea riscului portofoliului.
Parametrul αi al dreptei de regresie este determinat de diferenta dintre media si

rentabilitatea medie a titlului individual explicata prin rentabilitatea medie a pietei :

.Altfel spus acest parametru αi reprezinta valoarea rentabilitatii titlului atunci


cand rentabilitatea pietei este 0. Numai o parte din titlurile din portofoliul analizat aduc
rentabilitate pozitiva atunci cand Rm este 0.

Riscul specific reprezinta partea din riscul asociat titlului care este independent de
evolutia rentabilitatii pietei.Acest risc este caracteristic unei piete de capital dezvoltate
astfel incat acesta sa fie redus pana la eliminare din portofoliile suficient de diversificate
si astfel sa se ramana numai cu riscul de piata.In cazul titlurilor analizate,riscul specific
este mai mare decat riscul de piata.

Pe masura ce numarul de actiuni din protofoliu creste scade efectul riscurilor


individuale ale actiunilor componente asupra riscului portofoliului.

V. Analiza fundamentala a portofoliului

1. Modelul Markowitz de selecţie al portofoliului

Modelul lui Harry M. Markowitz, prezentat în lucrarea “Portfolio Selection” din


anul 1952, a fost formulat ca “o problemă de programare pătratică, rezolvată în termeni
de portofolii eficiente”5. Markowitz a dat astfel răspuns la întrebarea: cât de mult din
totalul portofoliului, la un moment dat, trebuie să fie investit în valori mobiliare?

5
Smith, Keith V. “A Transition Model for Portfolio Revision”, The Journal of Finance, Vol 22, No. 3,
septembrie 1967, pag. 425-439
2. Ipoteze ale Modelului Markowitz

Modelul de selecţie are la bază diverse de ipoteze care se referă atât la


comportamentul investitorilor, cât şi la comportamentul titlurilor.In cazul activelor
financiare acestea sunt: “titlurile care compun portofoliul sunt riscante, se caracterizeazã
printr-o anumitã speranţã de rentabilitate, dispersie şi covarianţã cu celelalte titluri
selectate.”

În cazul investitorilor avem următorul set de ipoteze pe care se fundamentează


criteriul “speranţă-dispersie” şi pot fi rezumate astfel:

• Investiţiile posibile sunt interpretate de investitori numai din perspectiva


rentabilităţii medii anticipate şi a riscului pentru un orizont de timp cunoscut,
investitorii estimând riscul pe baza modificării profiturilor aşteptate.

• Deţinătorul de fonduri poate alege un portofoliu de n titluri dintr-o


infinitate de combinaţii ale celor n titluri. Combinaţia optimă va depinde de
rentabilitaţile anticipate medii, dispersiile şi covarianţele rentabilităţilor
activelor disponibile. 6

• Investitorii urmăresc să maximizeze utilitatea anticipată pe un orizont de


timp şi prin curba utilităţii se maximizează utilitatea marginală. 7

• Toţi investitorii riscofobi, în diferite grade de aversiune, urmăresc


minimizarea riscului pentru o rentabilitate sperată dată sau, altfel spus, vor fi
dispuşi să-şi asume un risc superior în vederea obţinerii unei speranţe aşteptate
superioare.8

3. Frontiera Markowitz

Frontiera eficientă, cunoscută ca frontiera eficientă Markowitz, este un concept


cheie al teoriei moderne a portofoliului. Ea reprezintă cea mai bună combinație de valori
mobiliare, în cadrul unui portofoliu de investiții. De altfel mai este regasita si sub
denumirea de mulţimea portofoliilor dominante, pornind de la cel cu risc minin
(portofoliul cu varianţă minimă absolută) pentru investitorul cu aversiune la risc şi
ajungând la cel cu rentabilitatea marginală egală cu zero.

6
Dragotă, Victor. (coord). “Gestiunea portofoliului de valori mobiliare”, Ed. Economică, Bucureşti, 2009,
pag. 306-307
7
Anghel, Gabriela M; “Theoretical Aspects Concerning the Use of the Markowitz Model in the
Management of Financial Instruments Portfolios”, Revista Română de Statistică, Supliment Trim IV, 2012,
pag 259-264
8
Stancu, Ion. Stancu, Dumitra. “Finanţe corporative cu Excel”, Ed. Economică, Bucureşti, 2012, pag. 94
Aplicarea modelului Markowitz conduce la identificarea portofoliilor eficiente de
titluri riscante care ofera maximul de rentabiliate scontata pentru o cantitate de risc
asumata de investitorii de capital in functie de atitudinea acestora fata de risc.

Frontiera de eficienta incepe cu determinarea portofoliului cu varianta minima


absoluta scontata de investitorii cu aversiunea cea mai mare fata de risc.

Un prim rezultat al modelului Markowitz de diversificare a portofoliului este


reducerea riscului portofoliului prin eliminarea pe frontiera de eficienta a componentei
specifice a riscurilor individuale ale titlurilor din portofoliu. Pentru determinarea
portofoliului cu varianta minima absoluta am folosit calculul matricial in scopul stabilirii
riscului minim pentru maximul de rentabilitate posibila

Pentru portofoliu format din 15 titluri rentabilitatea este :

Ep = x1 · E1 + x2 · E2 + x3 · E3 + …

unde Ei=1;2;3…15 = rentabilitatea sperata a titlului i; xi=1;2;3…15 =


ponderea titlului i in portofoliu;

iar riscul (varianta ) este data de formula :

Modelul Markowitz sub forma matriceala se scrie:


Pentru proiectul nostrum matricea W se prezinta sub forma:
Am calculat ponderile titlurilor in portofoliu de rentabilitate asteptata E*p aflat pe frontiera eficienta Markowitz si riscul
portofoliului.

Portofoliul cu varianta minimala absoluta (PVMA) separa multimea portofoliilor posibile in doua
submultimi: portofolii ineficiente (dominate) si portofolii eficiente, dominante. Cele infieciente sunt situate sub PVMA, iar cu fiecare
crestere de risc de portofoliu are loc o scadere a rentabilitatii sperate. Portofolii eficiente (dominante) sunt situate deasupra PVMA si
asociaza la fiecare crestere de risc de portofoliu o crestere (neliniara) a rentabilitatii sperate.

In graficul de mai jos este portofoliul cu risc minim.


Pentru a descoperi un portofoliu eficient nu este nevoie doar de profitabilitatea şi riscul titlurilor individuale, ci şi de legăturile
între acestea. În fapt, riscul unui portofoliu, ce urmează a fi calculat, este suma elementelor unei matrice pătrate a combinaţiilor dintre
riscurile celor două titluri9. Astfel, covarianţa între titluri, grupate două câte două în cazul modelului Markowitz, se regăseşte în
matricea varianţă - covarianţă, prezentată mai jos. În această matrice avem pe diagonala principală varianţa fiecărui titlu, iar celelale
date calculate reprezintă covarianţele dintre titlurile de pe linia i şi coloana j.

O concluzie a acestui grafic este faptul ca rentabilitatile individuale ale titlurilor pot fi obtinute din combinatii lor eficiente in
portofolii cu risc mai mic.

9
Stancu, Ion. “Finanţe Ediţia a IV-a” , Ed. Economică, Bucureşti, 2007, pag 284
Portofoliul cu varianta minima absoluta (PVMA)

Pentru identificarea protofoliului cu varianta minima absoluta se porneste de la expresia riscului portofoliului cu o singura
restrictie privind alocarea bugetului investitorului “riscofob”:

Min xixj  ij
Unde xi = 1
Conditia de prim ordin pentru minimizarea functiei Lagrange duce la un system de ecuatii:

L / xi =  xj ij + 1 = 0
L / xi -1 = 0

Sub forma matriciala vom avea urmatorul sistem de derivate cu n+1 ecuatii:

12 12 ……1n 1 x1 0


12 2 2 .…..2n 1 x2 0

n1 n2 ……n2 1 xn 0


1 1 ……. 1 0  1

H X K
Unde X=H-1 * K
In functie de natura pozitiva sau negativa a ponderilor xi, portofoliul cu varianta minima absoluta poate fi:
 legitim, daca toate ponderile xi sunt pozitive (xi > 0),
 nelegitim in care se admit atat ponderi pozitive (xi > 0) cat si ponderi negative (xi < 0), insa cu respectarea restrictiei de
xi = 1.
Portofoliul cu varianta minima absoluta PVMA reprezinta portofoliul cu risc minim ce se poate obtine din combinarea
activelor riscante de pe piata. Portofoliul PVMA separa multimea portofoliilot de pe piata in doua submultimi:
1. portofolii dominate, care sunt portofolii ineficiente, situate sub PVMA care asociaza la fiecare crestere de risc
de portofoliu o scadere de rentabilitate sperata,
2. portofolii dominante situate deasupra lui PVMA si care asociaza la fiecare crestere de risc de portofoliu o
crestere de rentabilitate sperata, acestea sunt portofolii eficiente

Pentru portofoliul eficient format din cele 15 titluri selectate matricea H si inversa H-1 sunt:
H=

H-1=
Dupa cum se observa portofoliul PVMA nu este un portofoliu legitim, avand in componenta sa si valori negative si deci au avut loc
vanzari la descoperire
Frontiera Sharpe

În elaborarea modelului său, Sharpe porneşte de la o intuiţie firească pentru un cercetător atent: ansamblul covariaţiilor în
general pozitive din modelul lui Markowitz poate avea un factor comun de determinare. Aşa cum am arătat la modelul de piaţă, acest
factor comun poate fi un indicator macroeconomic care influenţează în mod substanţial piaţa titlurilor financiare (indicele bursier, rata
de dobândă, PIB etc.).
Pornind de la această ipoteză, în cea mai mare parte realistă (pe o piaţă financiară activă), putem afirma că rentabilitatea fiecărui
titlu financiar este în mare măsură explicată (determinată) de evoluţia factorului comun (a indicelui bursier RM, spre exemplu) ca
variabilă exogenă: Ri = f(RM). Toţi ceilalţi factori care ar mai putea influenţa rentabilitatea Ri sunt consideraţi endogeni şi vor
determina variaţia neexplicată prin RM, respectiv riscul specific al titlului „i“.

Revenind la modelul de piaţă, din modelul de regresie liniară putem reţine ecuaţia dreptei pentru definirea rentabilităţii unui titlu
„i“ în funcţie de rentabilitatea de piaţă RM:
Ri = i + i · RM + i,
în care:
i = iM/  2M = iM · i/M.
Modelul CAPM de evaluare a activelor financiare are meritul identificarii celor doua componente ale rentabilitatii normale a
oricarui titlu riscant (ca oportunitate pentru investitia de capital) si mai ales meritul descoperirii relatiei liniare (CML si SML) dintre
rentabilitatea normal sperata si cantitatea de risc sistematic asumata de investitor in cumpararea unui portofoliu (P) de active riscante
sau a unui titlu financiar (i) riscant:
EM  R f
CML : E p  R f   σp
σM

SML : E i  R f  (E M  R f )  β i .
Supra si sub – evaluarea titlurilor

Pentru evaluarea actiunilor, analiza fundamentala opereaza, in general, cu formula de actualizare a cash-flow-urilor viitoare
(disponibile = CFD, Discounted Cash-Flow Formula = DCF Formula, in engleza).
Sub un numar de ipoteze implicite, valoarea intrinseca a actiunilor se estimeaza prin urmatoarele relatii de determinare a
valorii actuale (V0 = Present Value, in engleza):
CFDt = DIVt
Div t VR n
V0    , DCF Formula ,
(1  k) (1  k)n
t

in care:
t = 1, 2,..., n ani de estimare a V0;
Divt = dividende estimate in fiecare an t;
VRn = pret de revanzare al actiunii estimat in anul n;
k = rata medie nominala de rentabilitate pentru clasa de risc a actiunii.
Se poate observa ca TLV, SNTGN, BRD, BCC, TBM,SCD,SIF1, VNC sunt supraevaluate. Celelalte sunt subevaluate ,
respectiv SNP, FP, SIF2, SNG, BVB, BIO, IMP.
CAPM cu portofoliu zero beta

Portofoliul cu beta zero,in contextul unei pieti alcatuite numai din active cu risc, nu poate exista in afara frontierei Markowitz.El
presupune inlocuirea ratei fara risc aferente activului fara risc cu Ez,speranta de rentabilitate e portofoliului cu Beta zero.

W 
W 1 
Capitolul 5. CONCLUZII

Proiectul prezinta analiza si gestiunea unui portofoliu format din 15 titluri tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti, titluri
selectate pe baza criteriilor de eficienta economica.
Selectarea si prezentarea rezultatelor analizei indicatorilor din criteriile de selectie a celor 15 titluri s-a realizat in capitolul II al
proiectului.
In capitolul III se studiaza sensibilitatea a 2 din cele 15 titluri prin rentabilitatea, riscul(dispersia) si abaterea medie patratica
conform modelului de piata.
Pentru portofoliul format din cele 15 tilturi cotate la Bursa de Valori Bucuresti s-a determinat frontiera eficienta Markowitz,
care furnizeaza riscul asociat, pentru o rentabilitate scontata de investitor si se observa ca toate titlurile sunt nelegitime.
Prin calulul portofoliului cu varianta minima absoluta se observa ca este un portofoliu nelegitim, avand in componenta sa si
valori negative si deci au loc vanzari la descoperire.
Pentru calculul frontierei Sharpe se pleaca de la premisa ca exista in piata si titluri de stat).
Modelul CAPM se calculeaza conform teoriei ca rentabilitatea individuala a oricarui activ in evolutia lui tinde spre valoarea
lui corecta, iar calculul lor a aratat intersectia – care este portofoliul pietei si contine toate activele riscante de pe piata, ponderea lor in
portofoliu fiind data de capitalizarea bursiera in capitalizarea pietei
Toate aceste analize conduc la realizarea unui portofoliu cat mai rentabil.
Bibliografie
1. Markowitz, Harry M. (martie 1952). “Portfolio Selection”, The Journal of
Finance, vol 7, No. 1 (pag. 77-91).
2. Sharpe, William, “Capital Asset Prices: a Theory of Market Equilibrium under
Conditions of Risk”, The Journal of Finance, vol 19, no 3, septembrie 1964, pag
425-442
3. Partachi, Ioan. Anghel, Gabriela M. “The Markowitz Model”, Revista 92 Română
de Statistică - Supliment nr. 1/2015
4. Radu, Alina Nicoleta. “Modele avansate de cuantificare a riscurilor pe piaţa de
capital”, Ed ASE, Bucureşti, 2013, pag 139-140
5. Smith, Keith V. “A Transition Model for Portfolio Revision”, The Journal of
Finance, Vol 22, No. 3, septembrie 1967, pag. 425-439
6. Dragotă, Victor. (coord). “Gestiunea portofoliului de valori mobiliare”, Ed.
Economică, Bucureşti, 2009, pag. 306-307
7. Anghel, Gabriela M; “Theoretical Aspects Concerning the Use of the Markowitz
Model in the Management of Financial Instruments Portfolios”, Revista Română
de Statistică, Supliment Trim IV, 2012, pag 259-264
8. Stancu, Ion. Stancu, Dumitra. “Finanţe corporative cu Excel”, Ed. Economică,
Bucureşti, 2012
9. www.bvb.ro
10. www.ktd.ro