Planificarea voiajului

Descrierea navei

Histria Gemma

Histria Gemma este o nava tip petrolier cu dublu bord si dublu fund a carei
constructie s-
a �ncheiat la data de ianuarie 2010 data la care a fost si lansata. Este a 447-a
nava construita pe
parcursul celor 117 ani de existenta a companiei SNC si a 17-a din serie. Nava este
propietate a
companiei de shipping Histria Shipmanagement.

Date tehnice

Vessel�s name

HISTRIA GEMMA

Port of Registry

Monrovia

Where Built

Constanta Shipyard , Romania

Year Built

Jan-10

Flag

Liberia

Length, overall

179.88 M

Length, pp

172 M

Breadth, moulded

32.20 M

Depth, moulded
16.50 M

SDWT

40,404 TDW

Draft, summer

11.00 M

GT

25,864 T

NT

11,369 T

TPC

52.50 tons/cm
Speed (Knots)

14.0 kts / 15 kts

Bow Chain Stopper

200 T

Classification Society

Germanischer Lloyd

Class Notation

Hull X 100 A5 E

ESP NAV-O RSD, ERS BWM, STAR, T3D21 T4D21

Chemical Tanker Type 3, Oil Tanker with Double Hull

Machinery X MC E AUT INERT

Cargo tanks

No. 10

Cargo segregation

Slop Tanks

No. 2

Cargo capacity at 98%

47,803 cbm

Slop tanks capacity

981 cbm

Cargo / Slop tanks

Epoxy coated

Cargo hose handling crane

1 x 10 T

Cargo manifolds
5 x 12�

Common line manifold

1 x 16�

Stern line manifold

1 x 12�

Cargo manifold reducers

10 from 12�to16�, 4 from 12�to10�, 4 from 12�to8�, 4

from 12�to12�

Cargo heating

Tanks external heaters

Tank Cleaning

Fixed tank clenaing machines

Inert Gas System

3750 cbm/hr

Cargo pumps

10 deep well (Framo) + 2 deep well (Framo) for slop

tanks

Cargo Capacity

cargo pumps 500 cbm/hr each � slop pumps 200

cbm/hr each

Max. discharge rate

3,000 cbm/hr at 125 M head

Main Engine

MAN B&W type 6S50MC-C � 1 set x 9,480 kW at 127

rpm

Aux. Engines

MAN B&W type 6L23/30H � 3 sets x 960 kW at 900

rpm
Bow trusther

1 x 850 kW

Marine thermal boiler

SAACKE 1 x KLN/VIC � 16/10

Composite boiler

SAACKE 1 x K/KD-1, 8+1, 2/7

Ruta de navigatie

Mina al Ahmadi (Kuwait) � Salvador (Brazil)

Ruta pe care nava a urmat-o a fost aleasa �n functie de ad�ncimea apei, distanta la
tarm,
la posibilele pericole de navigatie si distanta la reperele de navigatie pe l�nga
care (nava) a
trebuit sa treaca pentru a se face observatii cu privire la pozitia ei pe harta.
�n prima parte a voiajului m/v Histria Gemma a trecut prin Golful Persic dupa
manevra
de iesire din portl Mina al Ahmadi. Nava a plecat de la dana �n data de 15.07.2016
la ora 08:00
(ora locala) (w000, w001) �ndrept�ndu-se spre sud catre schema de separare a
traficului de la
intrarea �n port (w002, w003), iese din aceasta �ndrept�ndu-se catre SE spre
str�mtoarea Hormuz,
tranziteaza schema de separare a traficului ce precede str�mtoarea
(w007,w008,w009), iar apoi
schema de separare din str�mtoare (w009,w010) iesind �n Marea Arabiei prin Golful
Oman
(w011,w012). �n continuare nava navigheaza costier �ntr-un drum general SW pentru a
ocoli
peninsula arabica, �n timp ce �si corecteaza pozitia prin nenumarate procedee
costiere.
Ajunge �n Golful Aden la intrarea �n schema de separare a traficului Bab-el Mandeb
(w023) �n data de 20.07.2016 ora bordului 21.28 si ia drum general N pentru a
tranzita Marea
Rosie (w024,....,w029), Golful si Canalul Suez (w030,.....,w082) timp �n care se
corecteaza
punctul navei cu procedee costiere, paralele indicatoare si navline. La iesirea din
canal si intrarea
�n Marea Mediterana (w082) se corecteaza punctul navei cu observatii simultane la 3
astrii nava
lu�nd drum general NW pentru tranzitarea Marii Mediterane.
Nava tranziteaza Canalul Maltez si Canalul Sicilian unde �si corecteaza pozitia
(w087)
cu observatii la doua repere costiere moment �n care nava ia drum general W pentru
a se �ndrepta
catre Str�mtoarea Gibraltar.

�n data de 01.08.2016 ora 13.28 (GMT) se corecteaza punctul navei la intrarea �n

TSS
Gibraltar cu doua relevmente simultane. La iesirea din str�mtoare se corecteaza
punctul navei cu
doua observatii astronomice simultane (w097) �n 02.08.2016 ora 01.02 (GMT-1).
�n continuare traverseaza Oceanul Atlantic .i acosteaza �n portul de destinatie �n
data de
09.08.2016 ora locala 00:00 (GMT). Nava parcurge o distanta totala de 8755 Mm �n 24
zile si 16
ore cu o viteza generala de 15 Nd.

Descrierea portului / terminalului de plecare Mina al Ahmadi :

f =29004' N; . = 0480 09' E

Figura 1.1. Vedere generala a portului Mina Al-Ahmadi (Kuweit)

Descrierea portului de plecare

Localizare: Portul Mina Al-Ahmadi este situat pe coasta vestica a Golfului Persic.
Harti: BA Chart No 1223 si 3773.
Limite: De la mal pe paralelul f =29003'2 N catre E pe longitudinea . = 0480 10'3 E

catre punctul f =29002'5 N; . = 0480 10'3 E apoi cu o directie general estica catre
longitudinea
. = 0480 11'3 E cu limita nordica f =29010' N de la mal catre . = 0480 11'3 E.
Documente necesare la sosire:

. 1 exemplar al declaratiei generale;

. 1 exemplar al declaratiei de marfa;
. 2 exemplare ale declaratiei privind proviziile navei;
. 2 exemplare ale declaratiei privind efectele si marfurile echipajului;
. 3 exemplare ale listei cuprinz�nd echipajul;
. 2 exemplare ale listei cuprinz�nd pasagerii �n tranzit;
. 2 exemplare ale listei cuprinz�nd pasagerii care debarca;
. 1 exemplar al declaratiei maritime de sanatate.
. 1 exemplar al certificatului de �nmatriculare;
. 1 exemplar al certificatului de tonaj

Dimensiuni maxime: LOA 292,6 m cu un pescaj de 16,1 m

Apropierea: S-a determinat ruta de plecare din port pentru navele �ncarcate ce ies
din
portul Mina Al-Ahmadi. Acest canal are o lungime de 28 Mm si se extinde de la
terminalul Sea
Island catre Madira Reef si e marcat cu 21 de balize.
Pilotaj: Este obligatoriu. Toate navele ce manevreaza �n interiorul portului o vor
face sub
atenta �ndrumare a KOC Pilot. Toate navele vor avea suficient balast pentru a
manevra �n
siguranta.
Ancorare: Zonele de ancorare sunt �n afara portului cu ad�ncimi de la 18,3 m la
27,4 m
cu un fund nisipos ce permite o buna fixare a ancorei.
Informatii solicitate: ETA 72 de ore �nainte de sosire Master-ul va transmite catre

Harbour Master prin agent urmatoarele informatii:

1. ETA
2. Ultimul port
3. Timpul de debalastare, tipul si cantitatea de descarcat �n port
4. Capacitatea de �ncarcare �n tmpul debalastarii
5. Rata maxima de �ncarcare
6. Tipul de bunkerare si cantitatea necesara
7. Pescajul la sosire (Pv si Pp)
8. Pescajul maxim �n metri
9. LOA
10. Bmax
11. Deplasamentul la sosire
12. Deplasamentul normal
13. Deadweight-ul de vara
14. Anul constructiei
15. GRT si NRT
16. Pavilion
17. Data intratii �n ultimul port din Kuweit
18. Call sign
19. P&I
20. Toate cerintele navei

VHF: Canalele de lucru din port sunt:

16 � Port Control, Harbour Master
69- Harbour Master, Piloti, Remorchere
68- Operatii
Remorchere: KOC mentine 5 remorchere cu putere de 5600 cp. 2 remorchere sunt de
serviciu tot timpul.
Legarea la cheu: se va face dupa indicatiile pilotului. Navele vor fi gata sa dea
legaturi
daca conditiile vremii vor impune. Conditiile vremii se pot schimba foarte repede
cu v�nturi ce
pot depasi 70 Nd .
Poluare: Kuweit-ul are reguli foarte stricte privind poluarea si de aceea toate
navele vor
respecta cu strictete regulile impuse de Autoritatile Portuare.
Apa potabila: Nu este disponibila la dana. Pentru alimentare cu apa navele vor
contacta
Minatank pentru aprovizionarea cu apa potabila la ancora.
Timp local: GMT+3 valabil tot timpul anului.
Descrierea portului / terminalului de sosire Salvador : f =13001' s; . =
0380 35' w

Figura 1. 2. Vedere generala a portului Salvador (Brazil)

Ora locala: GMT-3.

Descriere: portul se extinde pe o suprafa.a de 13.057 ha de teren,la vest de
centrul
ora.ului. Dispune de 156,3 km de cheu. Majoritatea terminalelor pot fi folosite de
navele cu
pescaj mare .i sunt dispuse pe ambele maluri ale r�ului.
Har.i: Brazilian Charts No. 1102, 1103, 1104, 1105 and 1110.
Documente necesare la sosire:

. 1 exemplar al declaratiei marfurilor �ncarcate pe punte;

. 1 Certificate of Deck Cargo Tonnage
. 1 Crew Effects Declaration
. Derat or Derat Exemption Certificate
. Grain Certificate
. Home Office Form IB6
. 1 Landing Card for each passenger
. Light Dues
. Light Certificate
. Load Line Certificate
. 1 Maritime Declaration of Health
. Mercantile Marine Office Certificate (British ships only)
. 1 Passenger List
. 1 Port Dues Certificate
. Safety Construction Certificate
. Safety Equipment Certificate
. Safety Radio Certificate
. Ship�s Certificate of Registry
. 2 Ship�s Reports by Master
. 1 Stores List
. 1 Vaccination Certificate.

ISPS: portul are un sistem implementat.

Marimea maxima admisa: 122.000 d.w.t., pescaj 14.5 m (func.ie de maree).
Densitatea apei: 1025.
Pilotaj: Obligatoriu pentru navele cu LOA mai mare de 85 m. Locul de ambarcare a
pilotului este la 1 Mm N de Breaksea Lightfloat. Pilotina este de culoare rosie cu
suprastructura
alba, are 15,5 m lungime si are inscriptionata �Salvador Pilots� cu negru pe
mijloc. Canalele de
contact sunt 6 si de urgenta 16.
Ancorare: Autoritatile portuare recomanda navelor de dimensiuni mari sa ancoreze la

vest de punctul de ambarcare a pilotului.

Remorchere: Portul dispune de suficiente remorchere pentru a face fata traficului
de nave
ridicat din port.
Legarea la cheu: Lucratorii portuari vor ajuta navele sa se lege la cheu daca se
doreste
asta.
Apa potabila: Disponibila la dana 24 ore pe zi cu o rata de pompare de 25-30 t.p.h.
Conditiile hiddro-meteorologice

Marea Arabiei si Golful Persic

Generalitati
Marea Arabiei ocupa cel mai �ntins bazin maritim �n Oceanul Indian, fiind al
treilea ca
suprafata (dupa Marea Filipinelor si Marea Coralilor) din Oceanul Planetar. Este
delimitata de
peninsulele India, Arabia si Somalia, iar la sud de linia conventionala ce se
�ntinde de-a lungul
paralelei de 8� N. Are suprafata de 3 683 000km�, ad�ncimea medie de 2 734m
ad�ncimea
maxima de 5 203m iar volumul apelor 10 700 000 km�. Regimul termo-salin si
circulatia
curentilor marini din Marea Arabiei sunt influientate sezonier de musonul de iarna
ce se
manifesta �n aceasta zona a Oceanului Indian, la fel de puternic ca si �n Golful
Bengal si �n
Marea Andaman.
V�nturile si presiunea atmosferica
Observatiile de pe nave pentru apele Marii Arabiei, din apropierea coastelor, arata
ca
v�nturile aici au alternanta sezoniera, �n lunile de vara predomin�nd v�nturile de
sud-vest iar �n
lunile de iarna cele de nord-est. Ca multe alte elemente climatice care depind de
directia
v�ntului, efectul acestei alternante a v�ntului �mparte anul �n doua sezoane
distincte, Musonul de
sud-vest si Musonul de nord-est.
Rapoartele de la statiile de coasta confirma preponderenta v�nturilor de vest si de
nord
�n tot cuprinsul anului �n Golful Persic. V�nturile puternice ( forta 6 si peste )
sunt limitate la
primele luni ale anului. Desi luna cu frecventa cea mai mare a acestor v�nturi
difera de la un loc
la altul si de la an la an, aceste v�nturi puternice sunt aproape exclusiv de la
nord-vest. Datele
arata ca v�nturile puternice, �n special nord-nord-vest sunt mai frecvente din
ianuarie p�na �n
aprilie, dec�t �n iunie.
Musonul de sud-vest
Din iunie p�na �n septembrie, �ncalzirea continentului asiatic determina stabilirea
unei
largi suprafete de presiune scazuta situata aproximativ �n zona de nord-vest a
Indiei. V�ntul de
sud al Oceanului Indian de sud trece ecuatorul, este deviat �nspre dreapta de
efectele rotatiei
Pam�ntului si se �ncadreaza apoi pe traiectoria circulatiei ciclonice �n jurul
zonei de presiune
scazuta mentionata anterior. V�ntul de sud-vest care rezulta, simtit �n Oceanul
Indian de nord,
Marea Arabiei si Golful Bengal, din iunie p�na �n septembrie este cunoscut sub
numele de
musonul de sud-vest.
Distributia generala a v�ntului si presiunii �n acest anotimp arata ca �n partea de
est a
Marii Arabiei directia principala a v�ntului este mai degraba spre vest dec�t spre
sud-vest.
Identificarea v�ntului variaza considerabil �n diferite parti ale oceanului. V�ntul
este mai
puternic �n partea vestica a Marii Arabiei unde, pe o suprafata considerabila,
v�ntul se situeaza �n
jurul fortei 6 �n perioada cea mai avansata a anotimpului si depaseste forta 7 pe o
durate de mai
bine de 10 zile pe luna. De asemenea, datorita actiunii musonului de sud-vest
curentii marini din
apropierea coastei de est a Africii ( si mai ales cei din dreptul coastei Somaliei,
care curg spre
nord ) ating viteze foarte mari, ajung�nd la 120 Mm pe zi. �n perioada august �
septembrie, �n
regiunea delimitata de paralele de 3 o N si 11 o N, viteza curentilor amintiti mai
sus variaza �ntre
144 � 168 Mm pe zi.
�n zona de nord si partile de est ale Marii Arabiei, �n iulie si august, v�ntul
musonic este
�n final de forta 4, desi poate ajunge adesea la forta 5 sau 6, atinge forta 7
�ntr-o perioada de
timp cuprinsa �ntre 3 si 6 zile pe luna. �n Golful Bengal, forta medie a v�ntului
este de 4-5o
Bf, �n cea mai mare parte a golfului v�ntul atinge forta 7 sau mai mult timp de
p�na la 5-10
zile pe luna, �n lunile iulie si august.
Musonul de nord-est

Din noiembrie p�na �n martie bate un v�nt de nord-est �n Oceanul Indian de nord, �n

Marea Arabiei si �n Golful Bengal. Acest v�nt este cunoscut sub numele de � Musonul
de nord-
est �. Distributia generala a v�ntului si a presiunii �n acest anotimp determina
deasupra partii de
est a Marii Arabiei, spre Ecuator, directia dominanta a v�ntului care este mai
degraba nord
dec�t nord-est.
Sunt doua zone �n care musonul este supus unor �ntreruperi considerabile sau �n
care
v�ntul este destul de variabil ca directie. Prima zona este �n Marea Arabiei la
aproximativ 20 o
N, unde variatiile �n directie si forta ale v�ntului sunt provocate de circulatia
depresionara peste
Iran sau deasupra Pakistanului, iar a doua este �ntre ecuator si aproximativ 5 o N
si la est de 90 o
E, unde v�nturile, desi de cele mai multe ori nordice, sunt �n general slabe si
oarecum variabile
ca directie.
Perioadele intermusonice
Lunile aprilie, mai si octombrie sunt caracterizate de circulatii nord-sud peste
zona
depresionara ecuatoriala si de �nlocuirea progresiva a musonului de nord-est.
�ntreaga zona
poate fi privita ca una dominata de v�nturi usoare, cu exceptia rafalelor si a
furtunilor tropicale
cu o frecventa destul de mare �n perioadele de acalmie. Cu exceptia rafalelor care
sunt obisnuite
sau a furtunilor tropicale, v�nturile de larg pot atinge p�na la forta 7 sau mai
mult doar �n putine
ocazii, dar �n partea de vest a Marii Arabiei �ntre 5 o N si 10 o N si la vest de
55 o E, v�nturile de
sud-vest pot apare �n mai putin de doua zile. V�nturile si starea vremii �n Oceanul
Indian de sud
sunt dominate de �naintarea musonului Oceanului Indian de nord �nspre emisfera
sudica din
noiembrie p�na �n februarie si retragerea lui din iunie p�na �n septembrie,
rezultatul fiind
instalarea, �n aceasta zona , a unor v�nturi sezoniere alternative.
Nebulozitatea, precipitatiile si vizibilitatea
Nebulozitatea
Este dependenta �n mare masura de latitudine dae este conditionata si de alti
factori,
cum ar fi distributia centrilor de presiune maxima si minima situati deasupra
bazinului oceanic
sau deasupra marilor continentale, v�nturile periodice ( musonii ), formekle de
relief ( barierele
muntoase ), gradul de acoperire al solului de vegetatie.

Zona ecuatoriala se caracterizeaza printr-o nebulozitate ridicata, constanta tot

timpul
anului. Valorile medii identificate fiind 6 si 7/8. �n zonele sud ecuatoriale ale
Oceanului Indian,
nebulozitatea cu valoare medie 6 este �nt�lnita la sud de ecuator pe coastele
estice ale Africii pe
tarmurile nordice ale insulei Madagascar, extinz�ndu-se treptat �n emisfera nordica
p�na �n
apropierea sudului Indiei. Si �n aceasta parte, zona de nebulozitate ridicata din
regiunea
ecuatoriala si din regiunile subecuatoriale au o mai mare extindere �n emisfera
sudica dec�t �n
cea nordica.
Regiunile tropicale ale Oceanului Indian sunt caracterizate printr-o nebulozitate
scazuta,
valoarea anuala medie a nebulozitatii fiind 2-4/8 . fac exceptie regiunile �n care
bat musonii.
Astfel, �n perioada musonului oceanic ( de sud-vest ) nebulozitatea sporeste p�na
la valorile de
5 � 6/8 ( �n apropierea coastelor de est ale Indiei).
�n regiunile cu clima temperata, nebulozitatea este maxima �n timpul iernii si
minima �n
timpul verii. �n emisfera sudica, valorile medii anuale cresc vizibil de la nord la
sud, la fel ca �n
emisfera nordica, cu exceptia zonei situate la vest de continentul australian.
�ncep�nd �nsa de la
latitudini mai mari de 40 o S nebulozitatea creste puternic spre sud ( valorile 6-7
).
Precipitatii
�n partea de vest a Marii Arabiei, �n timpul musonului de sud-vest, cantitatea de
precipitatii scade �nspre nord si vest si aceasta este �n general mai mica �n
vecinatatea coastelor
Africii si Arabiei. Caderile de apa sunt la fel de mici �n perioada musonului de
sud-vest, �n
imediata vecinatate a coastelor de est ale insulei Sri Lanka si ale Indiei, p�na la
15 o N.
�n timpul musonului de nord-est �n regiunea ce cuprinde Marea Arabiei si Golful
Bengal,
sunt putine caderi de ploi sau chiar lipsesc. Ploile se intensifica �nspre sud si
est, �n special �n
decembrie si ianuarie c�nd au loc ploi considerabile �n partea de sud a Golfului
Bengal, la sud de
o linie ce uneste extremitatile de nord ale insulei Sri Lanka ( Ceylon ) si
Sumatera.
Vizibilitatea
Vizibilitatea este buna �n cele mai multe parti ale zonei, cu exceptia cazurilor
c�nd
aceasta este redusa din cauza ploilor. �n partile de nord si vest ale Marii Arabiei
unde
vizibilitatea este doar moderata si uneori, p�na la 200 Mm de coasta este slaba,
mai ales �n
timpul musonului de sud-vest, c�nd desi cerul poate fi senin, vizibilitatea poate
fi redusa. �n
zona mentionata mai sus, �n iulie si august vizibilitatea este sub 5 Mm �n mai bine
de 50 % din
situatii datorita cetii.
 �n timpul musonului de nord-est ( secetos ), vizibilitatea �n larg, departe de
efectele
tarmului, este �n general buna sau foarte buna �n acest anotimp ( noiembrie �
martie ) fara ceata.
�n partile de E ale Marii Arabiei vizibilitatea este adesea redusa din cauza cetii,
�n special �n
ultima parte a anotimpului, �n timp ce �n partea de N a Golfului Bengal ea poate fi
redusa din
cauza ceturilor de uscat, �mpinse spre mare de catre v�nturile predominante de N.
Cicloanele tropicale
Cicloanele tropicale sunt formatiuni depresionare mobile diferentiate de
depresiunile de
la latitudinile medii si �nalte printr-o structura tipica, prin zone de formare si
prin regiuni de
actiune specifica, precum si prin perturbari ale vremii at�t de puternice, �nc�t
prin efectele lor
distrugatoare asupra navelor si uscatului, ele sunt incluse �n categoria
catastrofelor naturale.
Cicloanele din Marea Arabiei
Cicloanele cu originea �n partea de est a Marii Arabiei sunt caracterizate printr-o
serie
de particularitati. In primul r�nd verificarea frecventei lor �n decursul unei
perioade mai
�ndelungate conduce la constatarea ca sunt ani �n decursul carora s-au declansat
numai 2 sau 3
cicloane, iar �n alti ani nu s-a �nregistrat nici unul. In medie, un singur ciclon
tropical strabate pe
an partea de est a Marii Arabiei, iar unul la doi ani traverseaza coastele.
In ceea ce priveste perioadele de maxima frecventa, spre deosebire de alte zone (�n
care
se constata o singura perioada de maxima frecventa �n decursul unui an), �n partea
de est a
Marii Arabiei se poate semnala existenta a doua perioade de maxima frecventa, care
sunt
�nsa foarte scurte.
Prima dintre acestea �ncepe cu aproximatie �n ultima saptam�na a lunii mai si
sf�rseste
�n a doua saptam�na a lunii iunie, deci coincide cu perioada �n care musonul de SW
nu a devenit
�nca stabil.

Cea de-a doua perioada de frecventa maxima �ncepe cu aproximatie �n ultima

saptam�na
a lunii octombrie si sf�rseste la �nceputul celei de-a treia saptam�ni a lunii
noiembrie. Frecventa
cicloanelor este mai mare �n cea de-a doua perioada, deoarece depresiunile venind
din Golful
Bengal traverseaza India si ajung �n partea de est a Marii Arabiei, deasupra careia
gasesc conditii
care conduc la, �ad�ncirea� lor.
Cicloanele din prima perioada se deplaseaza �n general pe directia NNW sau NW;
multe dintre ele executa o �ntoarcere catre NE sau N �n jurul latitudinii de 20�N
si ajung uneori sa
traverseze coasta.
Intre mijlocul lunii iunie si mijlocul lunii septembrie s-au �nregistrat cicloane
care au
trecut de latitudinea de 20�N (de regula, numai unul la 10 ani).
Directia cicloanelor din perioada a doua este �n general W sau NW, dar de �ndata ce

depasesc longitudinea de 70�E, ele �ncep sa se deplaseze catre NE, �ntre

latitudinile 16�N si 18�N,
travers�nd coastele �ntre latitudinile 20�N si 22�N.
Intre sf�rsitul lunii noiembrie si �nceputul lunii ianuarie cicloanele se produc
foarte rar,
cele care survin fiind, �ntr-un anumit sens, prelungirea cicloanelor formate �n
Golful Bengal;
acestea lovesc coastele de vest �n genere la sud de latitudinea de 12�N,
traverseaza peninsula
ca simple depresiuni si se retransforma �n cicloane tropicale deasupra Marii
Arabiei, unde
�nt�lnesc conditii care favorizeaza �ad�ncirea" lor.
Statistic s-a constatat ca �n lunile ianuarie si februarie nu s-au �nregistrat
cicloane.
Curentii
Curentii din Oceanul Indian de N �si schimba directia sub influenta musonilor.
Acesti
curenti includ pe cei ai Marii Arabiei si ai Golfului Bengal, precum si curentul
somalez �ntre 2 o
S si Ras Asir. Singurul curent care nu �si schimba directia este contra-curentul
ecuatorial care
poate fi �nt�lnit la S de Ecuator, dar uneori se �ntinde si c�teva grade la N de
acesta. Circulatia
musonului de SW este stabilita �ntre mai si septembrie. Octombrie este o luna de
tranzitie. �n
noiembrie, care este si ea �n oarecare masura o luna de tranzitie, circulatia
musonica seamana
mai mult cu cea din cele doua luni anterioare.
Circulatia musonului tipic de NE are loc �n timpul lunilor decembrie si ianuarie.
Urmatoarea perioada a musonului de NE, din februarie p�na �n aprilie, constituie o
perioada de
tranzitie extinsa, �n care are loc un tip intermediar de circulatie. Curentii sunt
asadar �n cele ce
urmeaza pentru toate cele trei perioade : noiembrie - ianuarie, februarie -
aprilie, mai-
septembrie.

Noiembrie - ianuarie. �n largul Marii Arabiei si a Golfului Bengal, curentul are

�n
general o directie vestica. Din cauza conformatiei coastelor, curentul �nconjoara
coastele �n
directie inversa ace lor de ceasornic. Dincolo de Somalia, curentul care are
directia NE �n luna
noiembrie, �si schimba directia in decembrie iar �n ianuarie devine SW. Acest
curent cunoscut
sub numele de curentul somaliei se �nt�lneste cu curentul de coasta est-african
care merge spre N
si �si schimba directie spre E form�nd �n acest fel �nceputul contracurentului
ecuatorial.
Februarie - aprilie. �n timpul acestei perioade directia principala �n largul Marii
Arabiei
si a Golfului Bengal, ram�ne vestica desi adevaratii curenti notati aici, sunt
oarecum mai
variabili dec�t �n perioada noiembrie - ianuarie. Circulatia de coasta, at�t �n
Marea Arabiei c�t si
�n Golful Bengal, este totusi inversata �ntr-o directie �n sensul acelor de
ceasornic. Aceasta
inversare de directie se �ncheie �n Golful Bengal cam pe la �nceputul lui
februarie. �n Marea
Arabiei aceasta schimbare este mai gradata si nu este terminata �n toate zonele
coastei p�na la
sf�rsitul lui martie. �n februarie, curentul are o directie SW dincolo de coasta
Africana la S de 3 o
N, dar mai ales la N directia devine NE. �n lunile urmatoare, limita sudica a
curentului NE se
extinde progresiv catre S si cam prin aprilie directia este NE dinspre Ecuator
catre Ras Asir.
Mai - septembrie. Circulatia �n sensul acelor de ceasornic a zonei de coasta, �n
Marea
Arabiei si Golful Bengal persista si se accentueaza. Cure2 ntul de coasto est-
african si curentul
somalez continua sa aiba directia N de-a lungul coastei, de la Exuator spre Ras Sha
Bhitat.
Directia curentului Somaliei se abate catre E. �n largul Marii Arabiei si Golful
Bengal exista o
directie generala estica. �n acest anotimp apar curenti foarte puternici, �n
special dincolo de
coastele ecuatoriale ale Somaliei si la S de Socotro, unde acestia sunt mai
puternici dec�t oriunde
�n lume. Aici s-au remarcat valori minime de 3 Nd uneori cu valori extreme de p�na
la 7 Nd.
Curentii de maree
�n partea centrala a Golfului Persic directia generala a curentului de maree este
de NW
catre capul golfului �n timpul mareei �nalte si o pronuntata directie �n sens
invers �n timpul
mareei joase. Spre N de Ras-al-Kur curentii de maree �ncep sa fie foardte puternici
si ating cea
mai mare viteza, aproximativ 4 Nd, probabil mai mare la sizigii. Pe tarmul de E de
la
�ntoarcecea �n golf viteza cure ntilor de maree este mai mica si este cuprinsa
�ntre 2-3 Nd la larg
de Gerow.
Viteza si directia curentului de suprafata �n aceasta zona este �n deosebi
influentat de
Musonul de nord-est si de Musonul de sud-vest.

Variatia �n viteza, directie si durata a curentului de suprafata este de asteptat

�n Marea
Rosie datorita naturii sale �nchise , �ngusta si cu o linie a tarmului neregulata.
 Pe timpul ambelor sezoane, viteza curentului este �n general de 0.2-0.7 noduri,
depinz�nd
de puterea v�ntului.
Curenti puternici de p�na la 2.5 noduri sunt �nt�lniti des �n vecinatatea Bab el
Mandeb.�n
Golful Aden din octombrie p�na �n aprilie curentii de sud-vest au o viteza de 0.2-1
noduri. Din
iunie p�na �n august curentul este de est-nord-est si are o viteza de aproximativ
un nod �n
mijlocul Golfului Aden si p�na la doua noduri pe coasta Arabiei.
Viteza maxima de aproximativ 3 noduri este �nregistrata de-a lungul coastei �n
lunile iulie
si august.
�n octombrie, curentii �n Marea Arabiei devin slabi av�nd directia sud-vest spre
Golful
Aden. La est de Suqutra este un curent neobisnuit dar evident de nord-est �n
decembrie, fiind
preponderent de vest �n noiembrie si ianuarie. Durata acestui fenomen, care se
�ntalneste
�ntotdeauna �n decembrie, nu a fost pe deplin determinata.
�n februarie, curentul persistent de vest �ncepe sa se schimbe. Acest curent se
divide �ntr-
un current din directia 17�N si unul din directia 55�E, am�ndoi urmarind linia
coastei, cu viteye
de 0,3-0,8 noduri. Revenirea se curentul initial are loc �n august sau �nceputul
lui septembrie
c�nd ciclul sesozier �n Golful Aden este reluat.

Marea Rosie

Consideratii generale
Pasajul central prin Marea Rosie, de la Madiq Gubal p�na la Jabal Attair,
aproximativ
830 de mile sud-sud-est este fara pericole, dar cursul direct trece mult mai
aproape de partea de
est dec�t de cea de vest a marii.
Este recomandabil, din apropiere de Reciful Daedalus sa se ia un drum aproape de
mijlocul distantei dintre maluri. Navele care folosesc pasajul central trebuie sa
pastreze ad�ncimi
de peste 183m p�na la aproximativ 28 de mile de Az Zuqur daca vor sa intre pe
Canalul Abu Ali,
dar daca �ncearca sa treaca la vest de acea insula, nu ar trebui sa treaca la
ad�ncimi mai mici de
183m p�na la vest de extremitatea de nord a Insulei Hanish al Kabir, cea mai mare
insula dintre
Insulele Hanish.
 V�nturile �n Marea Rosie
V�nturile predominante din Marea Rosie bat paralel cu coasta. Schimbarea sezoniera
�n
distributia presiunii deasupra maselor de pam�nt adiacente cauzeaza o schimbare
sezoniera a
v�nturilor �n partea de S a acestei zone.
Din noiembrie p�na �n martie, o extensie a anticiclonului Asiatic este centrat
deasupra
Arabiei, iar o zona de presiune �nalta se �ntinde deasupra Saharei. Zona nordica a
Marii Rosii e
aflata sub influenta anticiclonului Saharei, rezult�nd predominarea v�nturilor de
NNV, pe c�nd
�n sud, pe la 180N, din octombrie p�na �n aprilie, v�nturile sunt influentate �n
principal de catre
anticiclonul Arabiei, rezult�nd v�nturile predominante de SSE. �ntre zona
v�nturilor de NNV din
partea de N a acestei zone si zona v�nturilor de SSE din partea de S, se �ntinde o
arie de v�nturi
cu variatii mici si calme.
Din iunie �n septembrie, fiind presiune joasa �n partea de NV a Indiei, v�nturile
de NNV
afecteaza si zona de S a Marii Rosii. V�nturile de NNV predomina �n toata aceasta
zona de la
sf�rsitul lui mai p�na la sf�rsitul lui septembrie. La sud de latitudinea de 18�N,
luna mai e
caracterizata de retragerea progresiva a v�nturilor de SSE si de avansarea
corespunzatoare a
v�nturilor de NNV, p�na c�nd procesul se inverseaza de la sf�rsitul lui septembrie,
�nceputul lui
octombrie.
�n Marea Rosie, la nord de altitudinea de 180N, forta medie/an a v�ntului este de
4.
V�nturile puternice (gale) sunt frecvente, desi nu sunt invariante, de la NV la N;
�n golful Suez,
v�nturile puternice (gale) sunt de obicei prezente �n decembrie si august, c�nd pot
atinge forta 7
sau mai mult, timp de 2 zile pe luna. �n restul zonei, februarie este luna
v�nturilor tari, cu una sau
doua zile de astfel de v�nturi. V�nturile puternice (gale) sunt foarte rare �n
sezonul musonului de
SV.

Golful Aden

�n golful Aden, v�nturile de ENE au �n medie forta 2-3 din decembrie p�na �n
martie, iar
v�nturile puternice sunt rare. Din iunie p�na �n septembrie, �n marea parte a
golfului, musonul de
SV are �n medie forta 4, iar v�nturile ating forta 7 timp de 1 sau 2 zile pe luna.
Forta medie a
v�ntului si frecventa v�nturilor puternice cresc totusi spre capatul de E al
golfului, iar la E de Ras
Asir v�nturile pot atinge forta 7 sau mai mult timp de 10 p�na la 15 zile �n luna
iulie. Ciclonii
tropicali sunt foarte rari �n golf, doar 3 sau 4 au fost aici �n ultimii 50 de ani.

Furtunile de nisip apar �ntre mai si august. Pornesc la apusul soarelui din
directia de N
sau NNV si uneori sufla cu o putere de aproape 2200. Aerul este atunci at�t de plin
de nisip �nc�t
este imposibil de a vedea chiar si la distante mici.
Cu exceptia unor nori densi de nisip ce se ridica de la N si NV cu o ora sau doua
�nainte
de apusul soarelui, nu prea sunt avertismente. La aproape 2 ore de la �nceputul
furtunii v�ntul se
calmeaza pentru o perioada scurta de timp, apoi v�ntul sufla cu putere dinspre S
pentru �nca 2
ore. Apoi v�ntul de linisteste si nisipul se aseaza..
�n golful Aden ,musonul de NE �ncepe devreme �n noiembrie, stabilitatea v�ntului si
a
vremii �n general contrast�nd cu musonul de SV. V�nturi de ENE, predominant E,
vir�nd spre
SE l�nga intrarea �n Marea Rosie.
Spre sf�rsitul lunii decembrie si la �nceputul lunii ianuarie, sunt frecvente
v�nturile
puternice acompaniate uneori de averse. �n restul lunii ianuarie, februarie si
martie, v�nturile de
E si ENE predomina. Acestea sunt lunile cele mai grele din cauza alizeelor din
aceasta regiune,
iar vremea este �n general frumoasa si calda cu ploi ocazionale.
Musonul de SV �ncepe pe la mijlocul lunii Aprilie, putin mai devreme �n V dec�t �n
partea de E a Marii Arabiei. De la �nceputul sau si prin luna mai, musonul este
linistit, cu
perioade de calme, �nsa �n toata luna iunie predomina v�nturile de SV; aceste
v�nturi cresc �n
intensitate progresiv si predomina �n lunile iunie, iulie si august.
�n timpul lunii septembrie, v�nturile predominante sunt tot cele de SV, �nsa apar
si alte
v�nturi variabile sau calme.
�n intervalele dintre musoni, cunoscute ca tangambili, v�nturile variabile si slabe
sunt
�ntrerupte adesea de anomalii atmosferice si rafale de v�nturi.
La �nceputul si sf�rsitul perioadelor de tranzitie, au loc rabufniri scurte si
violente ale
musonilor, adesea �nsotit de ploi si fulgere.
Musonul de SV este foarte accentuat si acompaniat de vreme cu ceata deasa deasupra
marii, �ntre Ras Asir si Suqutra, �n timp ce musonul de NE vine cu v�nturi mult mai
slabe si
vreme frumoasa.

De-a lungul coastei de N a golfului Aden, v�nturile, vara, sunt adesea slabe si
variabile si
sunt mai �ntetite ziua dec�t noaptea. Pe coasta Arabiei, la E de Ras Qusay�ir,
v�nturile musonului
de SV sunt mai puternice dec�t �n golful Aden.
 Acestea sunt cele mai puternice intre Mirbat si Al Misirah si �si ating apogeul �n
golful
Kuria Muria �n timpul lunii iulie.
Vantul Khamsin din Egypt este un v�nt uscat, desi numele i se atribuie si unui v�nt
uscat
care bate ocazional �n golful Aden �n timpul musonului de SV. �n timp ce musonul
scade �n
intensitate, fara avertizare, se pune pe N violent continu�nd timp de 3, 4 ore. E
acompaniat de
nori de nisip si fulgere. Barometrul creste rapid cam 4 mbar.
Aproape de sf�rsitul musonului de SV, l�nga Aden bat rafale, care desi sunt
acompaniate
si ele de vreme �nchisa, difera de Khamsin prin faptul ca nu poarta nisip iar
barometrul nu creste.
V�ntul Shamel, care apare �n golful Aden, este un v�nt de la �nceputul musonului de
SV.
De obicei este de N, dar poate fi si de E si V si e dominant periodic timp de mai
multe zile
succesive. �n golful Aden, acest v�nt nu tine mai mult de 3 zile.
Coasta de E a Arabiei, l�nga golful Oman, e atinsa de marele v�nt Shamal din golful

Persic. Acest v�nt foarte cald si uscat e de NV si bate fara �ncetare aproape, �n
timpul lunii iunie
si �n prima jumatate a lunii iulie. Cerul este �n general fara nori, dar aerul este
plin de praf care ,
c�teodata, ajung departe �n mare.
Belat este un v�nt puternic de uscat, care afecteaza coasta Arabiei intre Ras Sajir
si
Masirah, de obicei �ntre mijlocul lunii decembrie si mijlocul lunii martie. V�ntul
e de N sau
NNV. Bate timp de 1 � 3 zile sau mai mult si e acompaniat la �nceput de nori rosii
si furtuni
puternice si atmosfera cetoasa.
Furtunile cu fulgere nu sunt frecvente �n aceste ape. Navele le observa ocazional
�n toate
lunile �n timpul ploilor variabile.
Deasupra golfului Aden si partea de S a Marii Rosii se �nregistreaza cele mai
ridicate
temperaturi ale aerului, cunoscute deasupra oricarei ape, cu exceptia golfului
Persic. Deasupra
apei se �nregistreaza temperaturi care ajung p�na la 38�C.
Ceata e putina �n aria descrisa. Arareori, c�nd ceata apare, este deasa si dispare
rapid �n
timpul diminetii.
Vizibilitatea exceptionala e �nregistrata �n 1 din 4-6 cazuri, �n afara de luna
iulie, c�nd e �n
1 din 10 cazuri.
Furtunile de nisip pot reduce vizibilitatea la o mila. Fenomenul de refractie �n
toate
formele lui este un fenomen obisnuit �n golful Aden.

Mirajele sunt de mai multe feluri si imagini multiple obisnuite pentru coastele
fierbinti si
apele adiacente.
 Vremea si vizibilitatea
Vremea �n toata Marea Rosie si �n Golful Aden e �n general frumoasa, cu putine
cantitati
de nori; c�nd ploaia apare, aceasta este torentiala si e �n cantitati mari.
Cantitatea de ploaie este
ne�nsemnata.
Pe mare, �n larg, ceata si p�cla sunt rare except�nd zona extrema de E din golful
Aden �n
timpul sezonului musonului de SV. Nori de nisip si praf sunt �mp�nziti din iunie
p�na �n august,
vizibilitatea �n acest timp fiind mai mica de 5 mile timp de 1 din 10 zile partea
de N a Marii
Rosii, 1 din 4 sau 5 zile �n partea de S a Marii Rosii si partii africane a
golfului Aden si 1 din 2
zile �n partea arabica a golfului Aden. �n septembrie, frecventa cetii scade mult,
iar din
decembrie p�na �n februarie nu apare de obicei. Furtunile de nisip, care apar de
obicei la N de
latitudinea de 22�N din februarie p�na �n iunie si �n partea de S a Marii Rosii si
a golfului Aden
din mai p�na �n august sau septembrie, pot reduce vizibilitatea la 50 m sau mai
putin.
Furtunile tropicale
Furtunile tropicale sunt cunoscute ca �cicloni� �n aceste zone. �n marea Arabiei,
ciclonii
sun prezenti �n lunile mai, iunie, octombrie si noiembrie, perioada celei mai mari
frecvente fiind
�nceputul lunii mai � mijlocul lunii iunie si mijlocul lunii octombrie � mijlocul
lunii noiembrie.
Desi s-au �nregistrat, acestia sunt foarte rari �n iulie, septembrie si decembrie.
Ciclonii nu au loc
�n lunile ianuarie, februarie si august.
Valurile

�n Marea Arabiei, valurile sunt guvernate de directia si puterea v�nturilor

musonice. �n
Marea Arabiei valurile mari de SV se stabilesc �n timpul lui mai si persista p�na
�n septembrie.
Valurile de NE se stabilesc �n timpul lunii noiembrie si persista p�na �n martie.
Nu este o directie
predominanta �n timpul lunii aprilie sau octombrie si forta valurilor e joasa sau
moderata �n
timpul lunilor de schimbare si �n principal moderata c�nd vine musonul, desi din
iunie p�na �n
septembrie e posibil ca valurile mari sa fie puternice. Valurile �n Marea Arabiei
au �n mod
normal lungime mica. Totusi, cam 10% din valurile ocazionale de peste 200 m �n
lungime pot fi
�nt�lnite; acestea sunt aproape invariabil de mici �n �naltime.
�n Marea Rosie directia predominanta a valurilor este N la NV si S la SE. Din mai
�n
septembrie aceste sunt prezente peste tot cu directie N la NV, �nsa �n octombrie se
stabilesc
valurile cu directie S la SE la S de latitudinea de 18�N. Aceste valuri persista
p�na �n martie, dar
este �nlocuit de valurile de N la NV �n partea de N a Marii Rosii extinz�ndu-se
spre S. Valurile �n
Marea Rosie sunt slabe si moderate, �nsa rar mari. Lungimea valurilor e �n general
mica, desi un
numar mic de valuri moderate apar totusi.
�n Golful Aden valurile de SV sunt prezente din iunie p�na �n septembrie si
valurile de
E la SE se formeaza din noiembrie p�na �n martie. Aceste valuri sunt joase si
moderate. Nu au o
directie predominanta �n lunile aprilie, mai sau octombrie c�nd acestea sunt �n
general joase.
Lungimile lor sunt similare cu cele din Marea Rosie.
Curentii
Curentii �n Golful Aden
�n interiorul Golfului Aden, curentii sunt �n general zilnici si se ridica �n
timpul
primaverii la o �naltime maxima de 2,2m la Aden. Marimea curentul este de cca 1,3
m. Totusi,
uneori, curentii pot fi inegali, fie mariti, fie diminuati.
�n timpul patrarului de luna, sunt frecvente doar un HW si un LW �n cele 24 de ore.

Curentul de maree de flux, �n timpul ambilor musoni, este puternic �n NE, trece de
Ras
Marbut p�na este lovit de bancul de nisip din partea de NE a portului. Apoi este
deviat catre E si
NE �n interiorul portului. La aproape de mijlocul fluxului, un curent distinct care
se formeaza
�ntre Insula Aliya si NV-ul uscatului.
�n timpul refluxului, curentul se curbeaza la V de Jerama Beacon (12�48'N.,
45�00'E.) si
apoi curge de-a lungul partii de S a portului. Are o forma de S c�nd trece prin Ras
Marbut.
Viteza maxima �n timpul primaverii este de 1,5 noduri, dar depinde de puterea si
directia
musonului.

Curentii din Oceanul Indian de N au directia schimbata sezonal sub influenta

musonilor.
Acest schimbare afecteaza si curentii din Marea Arabiei. Circulatia musonului de SV
e stabilita
�n perioada mai � septembrie. Octombrie e luna de tranzitie. �n noiembrie, c�nd
�nca e perioada
de tranzitie, circulatia seamana cu cea a lunii anterioare. Circulatia musonului de
NE e tipica
intre lunile decembrie � ianuarie. Perioada ulterioara musonului de NE, februarie �
aprilie, e
constituita din perioada de tranzitie �n timpul careia un tip intermediar de
circulatie se genereaza.
Astfel, curentii sunt descrisi �n 3 perioade: noiembrie � ianuarie, februarie �
aprilie si mai �
septembrie.
Perioada musonului de NE, noiembrie � ianuarie. �n largul apelor marii Arabiei
curentul are o directie generala spre V. Conform informatiilor costiere, curentul
�merge� de-a
lungul coastei �n sens invers acelor de ceasornic. Curentul Somaliei se �nt�lneste
cu un curent
de N numit curentul coastei Africii de E si se �ntoarce spre E pentru a forma
�nceputul
contracurentului ecuatorial.
Perioada ulterioara a musonului de NE, februarie � aprilie. �n aceasta perioada,
curgerea rezultanta �n largul apelor Marii Arabiei ram�ne spre V, desi curentii
actuali sunt mai
variabili dec�t �n lunile noiembrie � ianuarie. Circulatia costiera �n Marea
Arabiei este rotita
oarecum �n sensul acelor de ceasornic. �n Marea Arabiei, aceasta curgere este
graduala sin nu e
completa �n toate zonele de coasta p�na la sf�rsitul lunii martie. �n februarie,
curentul curge spre
SW �n dreptul coastei Africii, S la latitudinea 8�N si NE mai spre N. �n lunile
urmatoare limita de
S a curgerii spre NE se extinde progresiv spre S si p�na �n aprilie curgerea este
de NE de la
Ecuator la Ras Asir.
Perioada musonului de SW, mai � septembrie. Circulatia �n sens orar de-a lungul
regiunii costiere a Marii Arabiei persista si e �ntarita. Curentul Africii de E
costier si curentul
Somaliei continua sa curga spre N de-a lungul coastei de la Ecuator la Ras Asir,
iar curentul
ulterior este �ntarit. De la curentul Somaliei, curentul o ia spre E. �n apele
Marii Arabiei este o
curgere generala de E. Curenti puternici apar �n aceasta perioada, �n special de pe
coastele
ecuatoriale ale Somaliei, unde sunt probabil cei mai puternici curenti din lume.
Aici s-au
observat valori medii de 3 noduri, cu rate extreme de p�na la 7 noduri sau chiar
mai mult.
Contracurentul Ecuatorial. Acesta este un curent de E care se identifica usor �n
timpul
iernii �n emisfera de N, �ntre musonul de V, la N, si curentul Ecuatorial,
deasemenea de V, la S.
�n noiembrie limita de N a contra-curentului Ecuatorial este la aproximativ 3�N. Se
�ndreapta
spre S �n urmatoarele luni si, �n februarie, atinge cea mai sudica pozitie, c�nd se
afla �ntre 2�S si
3�S. Se �ntoarce spre N apoi, iar �n aprilie e la 2�N �n V, si aproximativ 4�N la E
de 80�E.
 �n sezonul musonului de SV contra-curentul Ecuatorial nu poate fi distins �n
directie de
curentul de E al Marii Arabiei, dar �n regiunea contra-curentului, la S de 20N,
rata curgerii este
mai puternica dec�t �n curgerea generala a musonului.
Traseul contra-curentului �n partea de E a oceanului nu e cunoscuta exact.
Limita de S a contra-curentului este �n S de Ecuator �n toate anotimpurile.
Curentii transversali, pozitionati �n directia est si vest, nu sunt rari si sunt
observati at�t �n
mijlocul pasajului central c�t si �n celelalte zone.
O atentie marita este necesara �n mod particular �n apropiere de sudul Madiq Gubal
si
c�nd se naviga spre sud �n vecinatatea arhipelagului Suakin catre Jazirat Az Zuqur.

�n mijlocul canalului Madig Gubal viteza curentilor este de 1,5-2 noduri, iar la
aproximativ 2 mile de recifuri directiile sunt incerte. Nu exista curenti de mare
sesizabili �n alta
parte dec�t �n apropiere de Ras Bab al Mandeb.

Marea Mediterana

Figura 1.3. Marea Mediterana

Marea Mediterana este �mpartita de Peninsula Italica �n doua bazine: estic si

vestic.Bazinul vestic cuprinde: Marea Iberirca (Alboran) dintre litoralul sudic al
Spaniei si
litoralul nordic al Marocului; Marea Balearelor �ntre Insulele Baleare si coastele
estice ale
Spaniei; Marea Galica situata la sud de tarmurile Frantei; Marea Ligurica dintre
litoralul nord-
vestic al Italiei si Insula Corsica; Marea Tireniana �ntre insulele Corsica,
Sardinia si Sicilia si
coastele vestice ale Italiei; Marea Sardiniei aflata �ntre coastele Algeriei si
insulele Baleare si
Siciliei.Bazinul estic al Marii Mediterane cuprinde: Marea Adriatica �ntre
tarmurile Italiei si
coastele dalmate; Marea Ionica situata �ntre tarmurile sudice ale Peninsulei
Italice, Sicilia si
coastele vestice ale Greciei,fiind delimitata �n partea sudica de paralela de 36�N;
Marea Siciliei
este situata la sud de Sicilia; Marea Sirtelor este la sud de paralela de 36�N si
este delimitata la
vest de coastele Tunisiei, la sud de litoralul Libiei, iar la est de meridianul de
22�E; Marea
Levantului ocupa toata partea rasariteana a bazinului.
Curentii
Marea Mediterana primeste de la r�urile care se varsa �n ea doar o treime din
cantitatea
de apa pe care o pierde prin evaporare.�nsa cele mai mari schimburi de apa se
realizeaza la
ad�ncime prin Str�mtoarea Gibraltar, astfel ajung�nd �n Oceanul Atlantic cea mai
sarata apa.
1.Curentii dintre coasta de sud a Spaniei si coasta de nord a Marocului
Din Str�mtoarea Gibraltar curentul are directia de deplasare spre est, iar zona
unde are
cea mai mare intensitate este �n vecinatatea latitudinii de 36�N, av�nd o viteza
medie de 1.7 Nd,
�nsa aceasta scade �n jurul valorii de 0.75 Nd �n apropierea insulei
Alboran.Curentul se
deplaseaza spre est pe l�nga coasta Algeriei.Curentul de Est din apropierea coastei
Spaniei are o
viteza �ntre 0.5-0.75 Nd p�na �n apropierea de Cabo da Gata.Ramura sudica a
curentului de est se
�ntoarce spre S fata de Cap des Trois Fourches pentru a forma o curba �n sensul
acelor de
ceasornic �n partea de SE a Ceuta.Constanta acestui curent de W de-a lungul coastei
marocane
este scazuta si cu o viteza medie de 0.25-0.5 Nd.La est de Cap des Trois
Fourches,curentul de est
de-a lungul coastei marocane este slab, cu constanta scazuta si o viteza medie de
0.25 Nd.
2.Curentii din largul Siciliei si a coastei sudice a Italiei

Curentul principal din Marea Mediterana actioneaza �n directia SE prin canalele

Maltei
si Siciliei fata de NE-ul Libiei cu o viteza medie cuprinsa �ntre 0.5-0.75 Nd si cu
o constanta
moderata.V�nturi puternice din directia WNW, pe timpul iernii,pot mari viteza
curentului la
valoare de 2Nd si v�nturi puternice din directia E, pe timpul primaverii sau
toamnei, pot schimba
temporar directia curentului.�n nordul Siciliei, curentii din zona costiera sunt
foarte variabili,
�nsa, de obicei, acestia actioneaza spre E datorita v�nturilor de vest, pe timpul
iernii, si spre W
datorita v�nturilor de E-NE, pe timpul verii.
Pe partea vestica a Marii Adriatice actioneaza curentul de sud care �si schimba
directia
spre SSW la intrarea �n Marea Ionica, cu o viteza medie de 0.5-0.75 Nd si cu o
constanta
moderata pe timpul verii, c�nd sunt predominante v�nturile de N-NW.O ramura mica a
curentului intra �n Goldul Taranto si actioneaza �n jurul coastei �n sens invers
acelor de ceasornic
cu o viteza medie �ntre 0.25-0.5 Nd.�ntre Punta Alice si Capo Spartivento curentul
poate fi
variabil, uneori cu o directie SSW cu o viteza medie 0.25 Nd.
Figura .1. 4 .Distributia curentilor �n Marea Mediterana
Nivelul marii
�n lunile februarie, martie si aprilie nivelul marii �n zona centrala a Marii
Mediterane nu
poate scadea cu mai mult de 0.5 m fata de nivelul normal din cauza conditiilor
meteorologice
predominante �n perioada celor 3 luni.
Maree
�n str�mtoarea Gibraltar, �naltimea mareei este de aproximativ 1 m.�naltimea scade
spre
E p�na �n NE-ul Cartaginei, pe coasta Spaniei, si p�na pe coasta Algeriei, de la
Tenes si p�na la
Jijel, unde este neglijabila.
�n celelalte zone ale marii, �naltimea mareei este sub 0.3 m, except�nd Golful
Gabes,
unde �naltimea mareei ajunge p�na la 2 m, l�nga Gabes.
Conditiile formarii hulei
�ntre Gibraltar si Insula Alboran, hulele predominante pe parcursul anului sunt de
intensitate mica, av�nd directia spre est sau spre vest, dar pot avea intensitate
moderata cele de
vest, pe timpul iernii.�n alte parti ale marii, directia hulei este variabila
iarna, dar cele cu
intensitatea cea mai ridicata (�ntre scazuta si moderata) sunt �n directia N sau
W.Furtunile din
NW si N sunt adesea precedate de o hula de intensitate moderata de N.
V�nturile locale

Vendavales: este numele dat v�nturilor puternice de SW, care bat �ntre coasta
Spaniei si
partea nordica a coastei Marocului.�n primul r�nd, acestea apar �n sezonul rece si
uneori la
sf�rsitul toamnei si �nceputul primaverii si sunt asociate cu miscarea spre est a
depresiunilor spre
Marea Mediterana, deasupra Spaniei si sudul Frantei.Uneori, acestea cresc �n
intensitate, dar nu
pentru multa vreme.Formarea acestor v�nturi este asociata cu vijelii violente si
furtuni cu
descarcari electrice si, ocazional, trombe marine.Ele tind sa bata mai puternic �n
Str�mtoarea
Gibraltar dec�t �n canalul Alboran si mai slab pe coasta nordica africana.V�ntul
poate fi slab, din
SW, �ntre Gibraltar si Malaga, p�na la moderat, din N-NW, spre est.Intensitatea
v�nturilor
Vendavales scade progresiv catre NE-ul Spaniei si sudul Frantei.
Levante: este numele dat v�nturilor care au un spectru mare din partea de NE, de
l�nga
coasta Spaniei.Termenul ,,Levante� este folosit pentru a descrie v�nturi puternice
si furtuni pe
scara de intensitate a v�nturilor.Aceste v�nturi sunt asociate cu depresiunea
localizata la sud de
insulele Baleare si zona de presiune �nalta (anticiclon) la nord de aceste
insule.Aceste v�nturi
cresc �n intensitate primavara si toamna, dar �ntre iunie si septembrie sunt mai
putin puternice si,
de obicei, de scurta durata.Pe an se �nregistreaza 8-9 furtuni produse de v�nturile
Levante �ntre
Valencia si Cabo Creus, respectiv 1-2 furtuni, mai la sud.
Levanter: Termenul ,,Levanter� este folosit pentru v�nturile care bat dinspre E �n
Str�mtoa-rea Gibraltar si Canalul Alboran.Cu toate acestea, deoarece v�nturile din
str�mtoare
sunt fie de vest, fie de est, o varietate mai larga a distributiilor presiunilor
favorizeaza mai mult
producerea v�ntului ,,Levanter� dec�t a celui ,,Levante�.
Mistral: La intervale regulate, �ntre mijlocul toamnei si mijlocul primaverii, c�nd
o
depresiune localizata deasupra Golfului di Geneva sau Golful du Lion,un v�nt rece
si uscat de
N-NW este canalizat �n josul Vaii Ronului, deasupra Golfului du Lion, pentru a
afecta Insulele
Baleare, Corsica si Sardinia.Forta medie a v�ntului este 5-6 pe scara Beaufort,
iarna, respectiv 3-
4, vara.
Tramontana: O ramura a curentului atmosferic de N-NW poate sa traverseze muntii pe
l�nga granita franco-spaniola si sa intre �n Catalunia, asa-numitul v�nt de NNW
(Tramontana).
Mestral: O alta ramura a curentului atmosferic de N-NW poate sa circule �n jos
peste
r�ul Ebro din NE-ul Spaniei si sa bata peste Marea Mediterana ca un v�nt de NW,
numit
Mestral.Adesea, aceste v�nturi de N-NW cresc �n intensitate departe de tarm,
�nsotite de nori.
Scirocco (sau sirocco): este numele dat unui v�nt care bate din directia S-SE, �n
nordul
Africii.�n general, ele sunt v�nturi calde si uscate de-a lungul coastei africane,
dar, �n mod
constant, curentul atmosferic devine mai putin cald si mai mult umed, odata cu
deplasarea spre
nord, put�nd exista conditii de ceata si ploaie deasupra insulelor Baleare,
Sardiniei, Maltei, Sici-
liei si sudul Italiei.�n Malta si Sicilia vizibilitatea poate fi redusa
considerabil de praful si nisipul
aduse de v�nt.V�ntul ,,Scirocco� bate pe tot parcursul anului, �nsa cel mai
frecvent bate �n largul
coastelor africane, pe timpul primaverii.Formarea este treptata si poate fi
precedata de o hula de
SE si de o crestere a nivelului marii.

Gregale: este numele unui v�nt de NE, puternic si rece, care bate �n zona centrala
a
Marii Mediterane, inclusiv Marea Ionica.Este mai frecvent �n sezonul rece, zona de
�nalta
presiune se afla deasupra Balcanilor si zona de joasa presiune la sud de zona
centrala a Marii
Mediterane.
Libeccio: este numele italian al v�nturilor de W si de SW care bat �n zona dintre
Sardinia si Italia.Acestea bat mai puternic c�nd o depresiune este situata deasupra
Italiei de
Nord, �n special iarna.

Figura 1.5 .Distributia v�nturilor locale �n Marea Mediterana

Precipitatii atmosferice
Cantitatea medie de precipitatii atmosferice este de 660 mm �n partea de NE a
coastei
Spaniei, scaz�nd p�na la 220 mm l�nga Almeria, �nsa spre Gibraltar cantitatea medie
este de 840
mm.
Oceanul Atlantic

Oceanul Atlantic acopera aproximativ o cincime din suprafata totala a Pam�ntului

si ocupa ceva mai mult de un sfert (25,8 %) din suprafata totala a Oceanului
Planetar, situ�ndu-
se din acest punct de vedere pe locul doi, dupa Oceanul Pacific. Numele sau deriva
din mitologia
greaca, �nsemn�nd �Marea lui Atlas�.
Ecuatorul strabate pe la mijloc bazinul Atlanticului in timp ce meridianul de 30 0
longitudine vest constituie axa sa longitudinala. Cele doua coordonate se �ntretaie
in apropierea
insulelor Sao Paulo situate in partea centrala a oceanului. De-a lungul acestui
meridian,
Atlanticul se desfasoara pe aproximativ 14.500 Km, iar �ntre tarmurile apusene ale
Golfului
Mexic si cele rasaritene ale Marii Mediterane, distanta sa fie destul de apropiata
de aceasta,
12.500 Km.

o Miscarea zonei de convergenta inter-tropicala (ZCIT)

Fronturile reci de obicei sunt mai active dec�t cele moderate si domolesc ploile
abundente cu schimbare brusca de directie a v�ntului de la SW la NW la trecerea
frontului.
Fronturile calde sunt de obicei slabe, de multe ori fiind recunoscute dupa o
centura de ceata.
Fronturile unei astfel de depresii devin din ce �n ce mai difuze pe masura ce se
deplaseaza spre S,
si fronturile ce sunt destul de active �n N la N de 30�N devin slabe spre 25�N si
de obicei dispar
spre S la 20�N.
Aceasta zona care este foarte greu de localizat ocazional, marcheaza zona ce separa

sistemul directional al v�nturilor �n emisfera N si S. Media modificarilor

sezoniere a acestei zone
este de la aproape 5�N �n ianuarie la 18�N �n iulie si august. Locatia de zi cu zi
a acestei zone, asa
cum este indicata pe harti, nu arata o miscare constanta ci se comporta inconstant
uneori
deplas�ndu-se �n sens contrar directiei obisnuite de deplasare sezoniere. �n c�tiva
ani altitudinea
s-a deplasat cu putin de la normal deplas�ndu-se �n urma consecintelor sezonului
umed.
O alta caracteristica a acestei zone sudice, la 20�N este o urmare a linilor de
perturbatie.
Acest fenomen consta �n actiunea liniilor uneori asemanatoare cu cele ale
fronturilor. Ele sunt
descrise uneori ca fiind tornade �n ciuda absentei efectului vortexului.
Aceste linii, �n mod normal orientate pe directia N-S, se misca spre W cu 25Nd.
Asocierea marilor nori de ceata sunt �nsotite de ploi torentiale �nsotite de
descarcari electrice.
Rafale de 50Nd au fost raportate ca �nsotind aceste furtuni; v�ntul se domoleste
repede
dar precipitatiile continua sa cada pentru c�teva ore. Aceste furtuni cunoscute ca
furtunile
africane de vest, apar cel mai frecvent la �nceputul si sf�rsitul sezonului umed
(mai si noiembrie).

o Presiunea atmosferica

Urmatoarele sunt regimurile de presiune dominante:

a) anticiclonul Azore care de obicei domina N regiunii p�na la 25oN �n timpul

verii;
b) centura de subpresiune ridicata a emisferei sudice ce afecteaza partea sudica a
zonei
acoperite de acest volum;
c) presiunea tropicala scazuta care separa cele doua centuri de presiune ridicata
�n S si
N;
d) depresiunea Atlanticului care acopera de obicei toata zona N acoperita de acest
volum, dar care la un moment dat ia o directie sudica afect�nd latitudinile de
25oN, �n special �n
E.

Albia ecuatoriala sau doldrums se misca spre N si S odata cu soarele prin

latitudinea de
100, rezult�nd o presiune minima de 1009/1010mb �n jurul latitudinii de 05oN �n
luna ianuarie si
de 1013/1014mb �n jurul latitudinii de 15oN �n iulie si august.
Schimbarile de presiune sunt mai accentuate �n partea nordica unde trecerea de la
presiunea �nalta la presiunea joasa, si invers, se poate face �n decurs de c�teva
zile c�nd
depresiunile active se deplaseaza spre W. O schimbare de aproape 5mb a fost
semnalata �ntr-o
perioada de 5 zile �n apropiere de partea NW a ariei prezentate �n acest volum.
Variatia diurna a presiunii are o medie de 1 la 2 mb �n N si de obicei nu este
remarcabila; exista variatii aleatoare ale presiunii datorita deplasarii
fronturilor sau a
depresiunilor prin aceasta zona.

o Temperatura atmosferica

�n insulele Canare temperaturile sunt uneori mai mari dec�t cele din arhipelagul
Madeira dar nu sunt �nregistrate variati mari de la o zona la alta, depinz�nd de
gradul de
expunere si nivelul deasupra marii. Maxima se �nregistreaza �n august si minima �n
ianuarie.
Briza regulata de mare pastreaza temperatura aproape de temperatura sezonului si
cea mai
fierbinte zona se formeaza �nainte de sf�rsitul brizei racoroase de mare. Directia
SW a curentului
Canare de l�nga coasta este un factor �n plus de racire.
Temperatura sub-tropicala este dominata �n sud p�na la 18�N. restul ariei acoperit
de
acest volum se �ntinde �n zona tropicala cu temperaturi ridicate tot timpul anului.

Media diurna este de asemenea ridicata �n sezonul uscat �n ianuarie. Aceasta

diferenta
mare �ntre extreme ale temperaturilor reci si calde este accentuata spre interior
unde zilele calde
si noptile reci sunt o caracteristica a acestui sezon.

o Umiditatea

�n grupul de insule media umiditatii este de 60%- 80% pentru majoritatea zonei. �n

timpul perioadei v�nturilor uscate din E spre continent, valorile umiditatii sub
30% apar �n
arhipelagul Madeira si frecvent �n insula Canare.
Cele mai scazute valori sunt �n N de Dakar si apar primavara c�nd zona de calm
intertropical este departe de S. Urm�nd zona de calm intertropical, umiditate
ridicata de peste
90% este �nregistrata.
Scaderea umiditatii de la �nceputul diminetii la �nceputul amiezii este
semnificativa la S
de Accor (05�32�N, 000o12�W).
Cea mai mare umiditate � cea a musoniulor de SW � duce la o deteriorare a bunurilor

alimentare si a echipamentului prin aparitia ruginii si a mucegaiului.

o Regimul v�nturilor

V�ntul este unul din cei mai puternici factori externi ce influenteaza guvernarea
navei.
Faptul ca acesta produce la suprafata marii valuri cu �naltime ti perioada
constanta exista �nsa o
interferenta reciproca �ntre sistemele de valuri produc�ndu-se suprafete
neregulate. V�nturile
generatoare, �n functie de viteza sa si durata sa de actiune, vor produce valuri cu
elemente
geometrice diferite (viteza de propagare, perioada, �naltime, lungime).

Dupa �ncetarea v�ntului, aceste valuri capata o forma tot mai regulata si se pot
propaga la
distante mari �n zona unde a fost cald form�nd hula. �n apropierea litoralului,
elementele
valurilor se deformeaza astfel �nc�t �naltimea creste dar lungimea si perioada se
micsoreaza p�na
la o anumita limita. Pentru caracterizarea gradului de agitarea marii este des
utilizata o diagrama
pentru determinarea caracteristicii valului.
Directiile NE, din care bat v�nturile aproape constant din N p�na la 20oN, �mpinse
p�na
�n sud �n august pentru a atinge latitudinea de 5oN �n decembrie si februarie,
�nainte de a se
retrage in N �n urmatoarele luni.
Directiile N sunt relativ reci (p�na la 20oN), dar la sud de 20oN aceste v�nturi
aduc aer
fierbinte uscat si �ncarcat de praf din interiorul continentului african. Aceste
mase de aer
fierbinte, denumite harmattan, ating dezvoltarea maxima �n ianuarie �ntre 10o si
30oN, si ceata
subtire si uscata este purtata spre mare cauz�nd probleme navigatiei.
�n apele din jurul arhipelagului Madeira si pe coasta Marocului �ntre 30o si 35oN
v�nturi
pe directia N-NE sunt �nregistrate de-a lungul anului. Frecventa v�nturilor din
aceasta directie
este de 35% iarna si 75% vara. Media lunara a fortei v�nturilor variaza de la 4 �n
martie si aprilie
la 2-3 �n septembrie. Vijeliile nu sunt raportate frecvent, frecventa lunara
variind de la 2% la 3 %
�n perioada noiembrie martie la � % �n perioada august septembrie.
Frecventa v�nturilor de N si NE �mpreuna ating media de 50% iarna si peste 90%
vara.
Directiile predominante NE, de la S la 20oN sunt demarcate de zona de calm
intertropical
care este �n cea mai sudica pozitie la aproape 5oN �n decembrie si ianuarie, si �n
cea mai nordica
pozitie aproape 18oN �n iulie si august.
V�nturile sunt numite harmattan; media fortei lor este de 3 la 4 �n toate sezoanele
iar
vijeliile sunt rare. Directiile NE iau directia hamattn-ului pentru o marire a
fortei �n sudul zonei
de 20�N. La latitudini mari nu sunt �nregistrate aceste fenomene cu exceptia zonei
costiere, dar la
latitudini mici sunt �nregistrate �n dese ori deasupra marii.

o Regimul vizibilitatii

Formarea cetii este rara desi ea apare �n zona costiera deasupra regiuni cu ape de

suprafata calde. Ceata de praf, totusi, este frecventa �n sezonul uscat de obicei
c�nd poate fi
uneori chiar groasa.
Totusi ceata, vizibilitatea scazuta sub 5 mile este relativ frecventa ocup�nd 20%
din
observati �n toate lunile except�nd octombrie si noiembrie.
 Media frecventei lunare a unei asemenea vizibilitati creste p�na la un maxim de
40%
deasupra apelor din Dakar �n aprilie.
�n lunile de decembrie si ianuarie, vizibilitatea scazuta este mai des �nt�lnita �n
sud dec�t
�n nordul Dakarului unde se aplica reversul din luna mai �n luna septembrie.
Vizibilitatea este �n general buna deasupra apelor din N si NV ariei acoperite de
acest
volum. Orice alta vizibilitate se datoreaza m�zgii sau apare datorita ploii sau
burnitei.
Ceata de nisip afecteaza arhipelagul Cabo Verde si poate acoperii o zona larga
extinz�ndu-se �n SV de la Nouadhibou (20�54�N,17�02�V)p�na la 600 de mile si mai
bine. �n
mod normal aceasta ceata reduce vizibilitatea la 6 la 2 mile si p�na la � mila si
chiar 50 m �n
cazurile cele mai rele.
Vizibilitatea scade sub limita medie �n timpul furtunilor tropicale.
Praful din sezonul uscat si ploile abundente din sezonul umed cauzeaza probleme
mari
navigatorilor �n golful Guineea, �n zonele de apropiere si delta estuarelor.
Deasupra ariei NV a acestui volum media nebulozitati are diferite forme de la 5/8
iarna si
primavara la 3/8 4/8 �n august si septembrie.
Exista variatii mari de la o zi la alta �n deosebi c�nd conditii anticiclonale sunt
perturbate
de vremea si mai perturbata din depresiunile Atlanticului si sistemului asociat
acestuia.
Nebulozitatea scade de-a lungul coastei Africii la mai bine de 20�N. Deasupra
coastei
Marocului nebulozitatea este usor peste 3/8 �n timpul anului, dar �n partea de nord
a Mauritaniei
media este �ntre 2/8 3/8.
Nebulozitatea la sud de Capul Vert(14�43�N,017�30�W) creste mai degraba rapid
ating�nd maximul de 6/8 pe coasta Liberiei.
Media nebulozitatii la sud de 20�N este �n mare masura determinata de migratia ZCIT
si
�n consecinta c�teva variatii considerabile pot apare daca ZCIT, si prin urmare
musonii, se
�ndeparteaza de media obisnuita.

o Precipitatiile atmosferice

Zona ecuatoriala si subecuatoriala a Oceanului Atlantic se caracterizeaza prin

variatii
mari ale cantitatilor anuale de precipitatii atmosferice. Valori foarte mari sunt
�nregistrate �n
apropierea coastelor de vest ale Africii, �ntre 3� si 6� latitudine nordica, �n
Golful Guineii, unde
cantitatea anuala a precipitatiilor oscileaza �ntre 300 si 500 cm.
 Majoritatea ploilor din zona nordica acoperita de acest volum apar �n lunile
iernii, �n timp
ce precipitatii abundente cad �n zona sudica .
Distributia ploilor �n zona insulelor ne arata o dependenta notabila a ploilor cu
topografia.
Precipitatiile lunare difera de la an la an, depinz�nd de intensitatea si
persistenta anticiclonului
Azore.
Cea mai ploioasa zona din acest volum este �ntre 5�N si 12�N unde apar ploi
torentiale �n
perioada cuprinsa de lunile iunie si octombrie. Medii de 250mm la 300mm au fost
�nregistrate
�ntr-o perioada de 24 de ore.
�ntre 12�N si 20�N durata ploilor musonice este mai mica si prin urmare si
cantitatile de
precipitatii sunt mai mici. �n unele zone sudice ploaia tine aproape 6 saptam�ni
cre�nd un sezon
foarte ploios �mpartind sezonul umed �n doua parti.
Deasupra coastei influentata de v�nturile uscate hamttan, partea de est a Ghana si
estul
Takoradi (04�44�N,002�05�W), ploile sunt relativ moderate.

o Temperatura apei

Cea mai joasa temperatura apare �n Cabo Espartel(35o47�N,005o56�W)�n februarie si

cea
mai ridicata aproape de 5oN �n martie si mai. Izotermele de suprafata descopera o
arie extinsa de
apa relativ rece aproape de coasta Africii intre 10o si 30oN �n cursul anului, ca
efect al combinarii
curentului Canare rece si a apelor reci de suprafata.
Diferentele de temperatura dintre apa de suprafata si temperatura aerului de la
suprafata
marii este �n mod normal de 1oC �n toate partile acoperite de acest volum. Apele
costiere reci
cuprinse �ntre 10o si 30oN sunt totusi mai mici cu aproape 1oC dec�t aerul de la
suprafata marii.
Toate apele reci mentionate mai sus sunt predispuse la a avea zone cu ceata, �n
special
cele din zona tarmului.

o Salinitatea apei

Apele de suprafata ale Oceanului Atlantic au o salinitate mai ridicata dec�t cele
ale altorr
oceane, �nregistr�nd valori de p�na la 37 0/000. Distributia pe orizontala a
salinitatii este
influentata de curenti, evaporare si precipitatii.
 Salinitatea ram�ne sub 35 de-a lungul coastei vestice a Africii, dar in N la Capul
Vert
(14043�N,17030�V) valorile sunt cuprinse �ntre 35 si 36.5 0/000.

o Densitatea apei

Densitatea marii este mai mica �n Bight of Biafra unde valorile �nt�lnite sunt de
1.021g/cm3.
Valorile ram�n sub 1.021g/cm3 de-a lungul coastei vestice a Africii p�na la Capul
Palmas. Densitatea creste �nspre N ating�nd valoarea de 1.025g/cm3la Capul
Vert(14043�N,17030�V) si de 1.027g/cm3la Cabo Espartel (35047�N,5056�V).

o Curentii marini

o Curentul Canare si curentul N ecuatorial

Curentii din Oceanul Atlantic de Nord se prezinta sub forma unei circulatii �n
sensul
acelor de ceasornic.
Partea sudica a acestei circulatii consta �ntr-o deplasare spre vest a unei mari
cantitati de
apa, care cuprinde curentul Nord Ecuatorial, (foarte stabil) cu extremitatea sudica
pe paralela de
N si curentul Sub-Tropical de N (mai putin stabil) �ntre N si N. La est de Marea
Caraibelor, curentul Ecuatorial de nord �nt�lneste o mare parte a apelor curentului
Sud Ecuatorial
din Atlanticul de Sud. Curentul format curge spre vest prin Marea Caraibelor
apar�nd �n
str�mtoarea Yucatan. De aici se deplaseaza spre nord-vest de-a lungul coastei nord-
vestice a
Cubei si apoi prin str�mtoarea Florida pentru a forma curentul Golfului.
.20.32

Coasta de nord-vest a Africii este una din regiunile lumii unde exista o zona de
temperatura scazuta a apei, provenita de la ad�ncimi mari, de-a lungul coastei.
Aceasta zona este
centrata �ntre aproximativ N si N latitudine. Fenomenul poarta numele de upwelling
si
este produs de v�nturile de nord-est care bat deasupra coastei rezult�nd o miscare
continua a apei
care se departeaza de coasta. Cantitatea de apa de la suprafata ce este �mpinsa
catre larg este
�nlocuita de apa de la ad�ncime mare. Aceasta deplasare a apei conduce la scaderea
nivelului
marii �n apropierea coastei si cresterea acestuia spre larg. Acest fenomen
genereaza un curent de
.20.32
gradient (de panta) de directie sudica paralel cu coasta. Curentul Canarelor
reprezinta �nsumarea
curentului de suprafata, curentului de gradient si curentului de deriva produs de
v�nturile care bat
dinspre ocean.
Curentul Canare este asociat cu v�nturile de NV si curge �n general pe directia SV
cu �
Nd sau mai putin, cu o moderata constanta. Curentul continua �n SV pe toata
lungimea
arhipelagului Cobo Verde dupa care se �ndreapta spre V si se uneste cu curentul
ecuatorial de N.

o Curentul Ecuatorial si curentul Guineea

Contracurentul ecuatorial se deplaseaza spre E printre curentul ecuatorial de nord

si cel
de sud. Este cel mai extins vara si poate fii �nregistrat �ntre 35oV 400V, dar
iarna si primavara cu
greu poate fii simtit la 250V.
Contracurentul ecuatorial �n general prezinta o moderata sau ridicata valoare a
constantei si viteze de � sau � Nd fiind mai puternic vara dec�t iarna.
Ramura cea mai importanta a curentului se �ndreapta spre e pentru a se unii cu
curentul
costier de SE din Liberia. Apoi intra �n golful Guineei unde devine cunoscut sub
numele de
curentul Guineei. Aici este cel mai �ngust fiind limitat �ntre coasta de nord si
curentul ecuatorial
de sud �n S. �n consecinta viteza sa creste ating�nd 2Nd�n timpul verii,ocazional
ating�nd 3Nd.
Iarna, mentine o constanta ridicata dar pe masura ce limita N a curentului
ecuatorial de S se
retrage spre sud curentul se largeste si de aici rezulta scaderea vitezei la 1 1�
Nd.

o Curentii de maree din apropierea tarmului

Curentii de maree din zona sunt semi-diurni, invers�ndu-si directia de patru ori pe
zi.
Inegalitatea diurna este nesemnificativa asa �nc�t cele doua maree ce se deplaseaza
�n aceeasi
directie �n timpul unei zile obisnuite sunt de aceeasi viteza pentru aceeasi
durata. Pe coasta
libera, �n afara zonelor de revarsare a r�urilor, curentii de maree tind sa aiba
directia N sau V �n
timpul mareelor ridicate si S sau E �n timpul mareelor joase, paralel cu coasta.
Acesti curenti de
maree sunt apreciabili �n apropierea coastei si chiar si acestia sunt slabi.
Conditii si pericole de navigatie

Rapoarte neconfirmate au fost primite privind explozii �n apropierea navelor din

zona
Ras Bab al Mandeb, probabil cauzate de mine.�n plus, s-a crezut ca o nava a lovit o
mina �n
punctul 18�25�0N, 40�10�0E. O alta nava a raportat ca a lovit o mina �n punctul de
coordonate
26�48�0N, 34�39�0E. Nu au mai fost primite rapoarte ulterioare referitoare la
prezenta minelor �n
Marea Rosie. Aceste zone se considera a fi sigure pentru navigatia la suprafata. Cu
toate acestea
navelor li se recomanda sa-si ia toate masurile necesare pentru apropierea de o
zona periculoasa.

De asemenea o importanta deosebita trebuie acordata fenomenului pirateriei din zona

Gofului Aden, fenomen ce ia amploare �n ciuda eforturilor autoritatilor de a �l

combate.
Executarea voiajului

Se vor completa checklist-urile pentru diferitele obiective pe care le are de

�ndeplinit
echipajul si nava.
Se va completa Passage Planul care va contine toate waypoint-urile, calcule de
wheel/over pentru fiecare schimbare de drum, ad�ncimea minima, ETA-urile �n fiecare
waypoint
si curentii �n zonele importante si se vor marca hartile cu curenti si pericole de
navigatie.
Tabel 2.1 Checklist pentru plecarea din port

Checked

By

Have roll calls of crew been finished?

Nothing abnormal in the stowaway search?

Have Passage Plan and the Bridge Notebook been prepared on the Bridge?

Are nautical charts and bibliography necessary for the voyage ready?

5
Are preparations for reporting to the Ship�s Position Notification System
ready?

Are navigation warnings and weather forecasts available?

Weather chart: . Marine notice: . Navigation warning: .

Confirmation of ship�s draught, stability and hull strength within safe

limits?
(Condition)
Draft: F m, A m, M m Trim m B/
GoM: m Hull strength: % of Maximum strength

Has lashing of cargo been completed?

Has sealing of hatch covers, watertight doors, and other openings been
finished

10

Have all visitors (agent�s staff, etc.) disembarked?

.
11

Have pertinent harbor leaving documents been received?

-Port Clearance .
-Ship�s registry and other certificates .
-The customs papers .

.
-Immigration papers .
-Shipping papers .

12

Have sailing conditions been recorded?

-Conditions note .

-Condition memo .
-Pilot card .

13

Is bridge navigation equipment operating properly?

Gyrocompass: . Magnetic compass: . AIS: .
Auto pilot: . Course recorder: . DGPS/GPS .
Telegraph logger: . Radar & ARPA: . Speed Log: .
VHF: . Signal lights: .
Navigation lights: . Portable signal lamp: .
Shipboard clocks (including adjustment): .
Whistle (to blow only if harbour regulations permit): .
Echo sounder: .
If possible, fill in Echo sounder�s data below.
(actual: m, reading: m, difference: m)

14

Are communications equipment operating properly?

15

Is operating test of steering gear finished?

.
16

Have preparations been made for pilot embarkation and disembarkation?

17

Has the order to S/B to leave harbor been given? (Time: )

18

Has the preparatory work of stations been carried out as follows?

(Bridge)
-Stationing of personnel: .
-Manual steering: .

-Bow thruster: . Whistle: .

-Parallel operation of steering gear: .
-Check of communications between the bridge and the fore and aft
stations and the engine room: .
-Conveying of necessary information to the fore and aft stations: .
(Tugboat positions, necessary number and order of lines )

.
(Fore Station)
-Stationing of personnel: .
-Activation of hydraulic motors: .
-Standby of anchors on both sides of the ship: .

(After Station)
-Stationing of personnel: .
-Activation of hydraulic motors: .

19

Has preparations been made for test operation of main engine been made?
(Mooring lines tight, gangway and cranes free from obstructions, etc.)

20

Has test operation of main engine been finished?

21

Has the following work been carried out?

S/B eng.: . Start the bow thruster: .

22

Has pilot come aboard? (Boarding Time:

)

23
Has H flag and other harbor leaving signals been hoisted?

24

Has the Master�s passage plan been shown to and exchanged with the
pilot?

25

Has necessary information for stations fore and aft been given?

Tabel 2.2 Checklist pentru Predarea/ Preluarea cartului

When changing over the watch relieving officers should personally satisfy
themselves
regarding the following:
. standing orders and other special instructions of the master relating to
navigation of the
ship
. position, course, speed and draught of the ship
. prevalling and predicted tides, currents, weather, visibility and the effect of
these factors
upon course and speed
. Procedures for the use of main engines to manoeuvre when the main engines are on
bridge control and the status of the watchkeeping arrangements in the engine room
Navigational situation, including but not limited to:
. the operational condition of all navigational and safety equipment being used or
likely to
be used during the watch
. the errors of gyro and magnetic compasses
. the presence and movements of ships in sight or known to be in vicinity
. the conditions and hazards likely to be encoutered during the watch
. the possible effect of keel, trim, water density and squat on underkeel clerance
. any special deck work in progress
Other points:
. _____________________________________________________________
. _____________________________________________________________
. _____________________________________________________________
Tabel 2.3 Checklist �n caz de navigatie limitata

Preparations for navigating in confined waters

Has a confined water passage plan been drawn up? .
Have checks been made of the nautical charts and course line? .
Have the land or sea marks for altering course and the danger
evading line been established? .
Have draft and trim been adjusted? .
Have currents, tides, etc. of the confined sea area been calculated?
.

Have operation tests of main engine been carried out?

Is the whistle in good working order?

Is the position at which to call the Capt. marked on the nautical chart?

Has the Capt. been notified?

Has the Chief Engineer or the Duty Engineer been notified?

Is the main engine on "S/B Eng."?

Is the steering gear on parallel operation and has steering been switched to
manual?
.

Are radar and ARPA in good working order?

10

Are the stationing of lookouts, and lookout being properly carried out?

11

Have signal lights been made ready in the day time?

12

A listening watch on VHF (Ch.16 or the specified channel) being maintained?

13

Are reports being made in accordance with the reporting system?

14

Has the signal to denote a deep draft vessel been hoisted (when necessary)?

15

Are depth soundings of water depths being taken?

VOY. No.: ______________ FM: ___________________ TO: ____________ _________

Time and Date: _________________ Sea Area/Approx. Position: _____________________

Officer of the watch: ___________________ Master: _____________________

Tabel 2. 4 Checklist pentru trafic aglomerat pe str�mtori/ canale

Has a report been made to the Master?

Has the Chief Engineer or Duty Engineer been notified?

If on UMS operation, has the M/E switched to watch system?

4.1 Is stand by (S/B) of M/E required?

4.2 If yes, has notice been given to E/R?
4.3 Has the operation test of M/E been carried out?

Y / N
.
.

Are two sets of radar in parallel operation and are they in good working order?

Is ARPA in good working order?

Is radar plotting being carried out?

Are the lookout stations appropriate?

9
Is a lookout being properly maintained?

10

A listening watch on VHF (Ch.16 or the specified channel) being maintained?

11

Is steering gear in parallel operation and has steering been switched to manual
steering?

12

Have signal lights been made ready in the day time?

VOY. No.: ______________ FM: ___________________ TO: _____________________

Time and Date: _________________ Sea Area/Approx. Position: _____________________

Officer of Watch: ___________________ Master: _____________________

Tabel 2. .5 Checklist pentru vizibilitate redusa

Has the Master been notified? Visibility: __________ nautical miles

Has the Chief Engineer or Duty Engineer been notified?

Have the navigation lights been lit?

Are two sets of radar on parallel operation and are they in good working
order?

Is ARPA in good working order?

Is radar plotting being carried out?

Is the speed a safe speed?

Are fog signals being sounded?

Is VHF (Ch.16 or specified channel) being listened to?

10
Are the increase in lookouts and their stations appropriate?
Increase in number of lookouts .
Stationing of radar duty .

11

Is a lookout being properly carried out?

12

Is steering gear on parallel operation and has steering been changed over to
manual steering?

13

Has entry been made in ship's log book?

VOY. No.: ______________ FM: ___________________ TO: ____________________

Time and Date: _________________ Sea Area/Approx. Position: _____________________

Officer of the watch: ___________________ Master: _____________________

Tabel 2.6. Checklist pentru intrarea �n port

Checked by

Have operation of navigation instruments been checked (4 hours before

entering harbor)?
Gyrocompass: . Magnetic compass: . AIS: .
Auto pilot: . Course recorder: . DGPS/GPS .
Telegraph logger: . Radar & ARPA: . Speed Log: .
Echo sounder: . VHF: . Signal lights: .
Navigation lights: . Portable signal lamp: . Whistle: .
Shipboard clocks (including adjustment): .

Has the Bridge Notebook prepared on the Bridge?

Have the following deck matters been checked?

Closing of coaming plugs and deck scuppers. .
Check of existence or not of oil leaks on deck, and tidying up of deck.
.

Has the engine room been contacted (one hour before S/B)?

Has necessary information been exchanged with the pilot?

(ETA: Pilot Ladder: side m above the water)

6
Has S/B Eng. Been ordered?

Are preparations for embarkation of pilot adequate and proper?

(Boarding Time: )

Has the Master�s passage plan been shown to and exchanged with the
pilot?

Has order to standby to enter harbor been given?

.
 Has the preparatory work of stations been carried out as follows?
(Bridge)
Stationing of personnel: . Engine astern test: .
Manual steering: . Bow thruster: . Whistle: .
Steering test: . Parallel operation of steering gear: .
Activation of echo sounder: .
Adjustment of gyro repeater indication: P . C . S .
Check of communications between the bridge and the fore and aft
stations and the engine room: .
Conveying of necessary information to the fore and aft stations: .
(anchors to be used, side of ship to be berthed, tugboat positions,
necessary number and order of lines sent)
(Fore Station)
Stationing of personnel .
Activation of hydraulic motors .
Preparing to snake down mooring lines and heaving
lines .
Standby of anchors on both sides of the ship (Including SBM)
.
(After Station)
Stationing of personnel .
Activation of hydraulic motors .
Preparing to snake down mooring lines and heaving lines .

All checks Completion time/date: At Port of: Master:

 Tabel 2. 7. Tabel waypoint-uri

Numar
waypoint

Latitudine

Longitudine

Distanta
�ntre
waypointuri

Drum

Distanta
totala

0.

29� 03.669' N

048� 09.944' E

1.

29� 04.606' N

048� 10.219' E

0.97 nm

014.5 �

0.97 nm

2.

29� 00.271' N

048� 22.277' E

11.42 nm

112.3 �

12.39 nm
3.

28� 56.528' N

048� 26.003' E

4.96 nm

138.8 �

17.35 nm

4.

28� 53.259' N

048� 46.086' E

17.92 nm

100.5 �

35.27 nm

5.

28� 52.466' N

049� 08.851' E

20.00 nm

092.3 �

55.27 nm

6.

27� 22.860' N

051� 26.664' E

151.10 nm

126.3 �

206.37 nm

7.

26� 10.970' N

054� 31.311' E
180.12 nm

113.5 �

386.49 nm

8.

26� 06.440' N

055� 18.482' E

42.69 nm

096.1 �

429.18 nm

9.

26� 10.733' N

055� 31.581' E

12.54 nm

070.0 �

441.72 nm

10.

26� 31.614' N

056� 23.580' E

51.14 nm

066.0 �

492.86 nm

11.

26� 33.479' N

056� 32.964' E

8.62 nm

077.5 �

501.48 nm

12.
25� 39.224' N

057� 08.789' E

62.98 nm

149.2 �

564.46 nm

13.

22� 33.652' N

059� 58.568' E

241.53 nm

140.0 �

805.98 nm

14.

22� 25.975' N

059� 59.596' E

7.71 nm

172.9 �

813.69 nm

15.

22� 05.685' N

059� 58.273' E

20.26 nm

183.5 �

833.95 nm
16.

20� 28.936' N

059� 18.105' E

103.44 nm

201.3 �

937.39 nm

17.

18� 00.902' N

056� 47.107' E

205.31 nm

224.1 �

1142.70 nm

18.

17� 27.175' N

056� 26.098' E

39.12 nm

210.8 �

1181.83 nm

19.

16� 26.299' N

054� 30.561' E

126.26 nm

241.3 �

1308.08 nm

20.

15� 16.399' N

052� 28.579' E
136.64 nm

239.4 �

1444.72 nm

21.

12� 39.426' N

045� 02.166' E

461.32 nm

250.2 �

1906.04 nm

22.

12� 32.373' N

043� 37.229' E

83.35 nm

265.2 �

1989.39 nm

23.

12� 34.054' N

043� 29.241' E

7.99 nm

282.1 �

1997.39 nm

24.

12� 37.696' N

043� 21.491' E

8.40 nm

295.6 �

2005.79 nm
25.

13� 13.767' N

043� 04.257' E

39.66 nm

334.9 �

2045.45 nm

26.

13� 33.693' N

042� 39.987' E

30.87 nm

310.0 �

2076.32 nm

27.

13� 40.555' N

042� 36.267' E

7.73 nm

332.1 �

2084.05 nm

28.

24� 54.577' N

035� 48.741' E

773.86 nm

330.2 �

2857.91 nm

29.

27� 32.739' N

034� 07.248' E
182.20 nm

329.9 �

3040.11 nm

30.

27� 44.126' N

033� 51.628' E

17.93 nm

309.3 �

3058.04 nm

31.

27� 52.201' N

033� 43.429' E

10.85 nm

317.9 �

3068.89 nm

32.

28� 08.551' N

033� 22.758' E

24.51 nm

311.7 �

3093.39 nm

33.

28� 12.000' N

033� 19.823' E

4.31 nm

323.0 �

3097.70 nm

34.
28� 41.431' N

033� 00.902' E

33.76 nm

330.4 �

3131.46 nm

35.

29� 31.935' N

032� 35.998' E

54.90 nm

336.6 �

3186.36 nm

36.

29� 38.444' N

032� 34.576' E

6.61 nm

349.2 �

3192.97 nm
37.

29� 46.541' N

032� 33.020' E

8.19 nm

350.5 �

3201.16 nm

38.

29� 48.521' N

032� 32.926' E

1.98 nm

357.6 �

3203.14 nm

39.

29� 51.251' N

032� 33.217' E

2.74 nm

005.3 �

3205.87 nm

40.

29� 54.494' N

032� 32.679' E

3.27 nm

351.8 �

3209.14 nm

41.

29� 55.432' N

032� 33.086' E
1.00 nm

020.7 �

3210.14 nm

42.

29� 55.929' N

032� 33.773' E

0.78 nm

050.3 �

3210.92 nm

43.

29� 56.581' N

032� 34.495' E

0.90 nm

044.0 �

3211.82 nm

44.

29� 57.235' N

032� 34.945' E

0.76 nm

030.9 �

3212.58 nm

45.

29� 58.208' N

032� 35.179' E

0.99 nm

011.8 �

3213.57 nm
46.

29� 58.750' N

032� 35.166' E

0.54 nm

358.8 �

3214.11 nm

47.

30� 03.687' N

032� 34.255' E

4.99 nm

350.9 �

3219.10 nm

48.

30� 11.376' N

032� 34.108' E

7.67 nm

359.0 �

3226.77 nm

49.

30� 12.205' N

032� 33.849' E

0.86 nm

344.8 �

3227.63 nm

50.

30� 14.596' N

032� 32.335' E
2.72 nm

331.2 �

3230.35 nm

51.

30� 15.185' N

032� 31.655' E

0.83 nm

314.9 �

3231.18 nm

52.

30� 15.521' N

032� 31.003' E

0.66 nm

300.7 �

3231.84 nm

53.

30� 15.679' N

032� 30.494' E

0.47 nm

289.7 �

3232.31 nm

54.

30� 16.410' N

032� 28.113' E

2.19 nm

289.5 �

3234.50 nm

55.
30� 16.763' N

032� 27.084' E

0.96 nm

291.6 �

3235.45 nm

56.

30� 17.555' N

032� 25.954' E

1.26 nm

308.9 �

3236.71 nm

57.

30� 21.465' N

032� 22.540' E

4.89 nm

322.9 �

3241.61 nm
58.

30� 22.339' N

032� 22.268' E

0.90 nm

344.9 �

3242.51 nm

59.

30� 23.470' N

032� 22.034' E

1.15 nm

349.8 �

3243.66 nm

60.

30� 26.092' N

032� 21.488' E

2.66 nm

349.8 �

3246.31 nm

61.

30� 27.011' N

032� 21.033' E

1.00 nm

336.8 �

3247.31 nm

62.

30� 30.646' N

032� 20.252' E
3.69 nm

349.5 �

3251.00 nm

63.

30� 31.240' N

032� 19.940' E

0.65 nm

335.5 �

3251.65 nm

64.

30� 32.798' N

032� 18.626' E

1.92 nm

323.9 �

3253.58 nm

65.

30� 33.952' N

032� 18.209' E

1.21 nm

342.6 �

3254.78 nm

66.

30� 34.501' N

032� 18.235' E

0.55 nm

002.3 �

3255.33 nm
67.

30� 34.804' N

032� 18.313' E

0.31 nm

012.6 �

3255.64 nm

68.

30� 35.600' N

032� 18.626' E

0.84 nm

018.8 �

3256.48 nm

69.

30� 37.029' N

032� 19.398' E

1.57 nm

025.0 �

3258.05 nm

70.

30� 41.768' N

032� 20.530' E

4.83 nm

011.7 �

3262.88 nm

71.

30� 42.535' N

032� 20.654' E
0.77 nm

008.0 �

3263.65 nm

72.

30� 43.571' N

032� 20.425' E

1.05 nm

349.2 �

3264.70 nm

73.

30� 45.650' N

032� 19.861' E

2.13 nm

346.8 �

3266.83 nm

74.

30� 46.924' N

032� 19.499' E

1.31 nm

346.2 �

3268.14 nm

75.

30� 47.583' N

032� 19.330' E

0.67 nm

347.5 �

3268.82 nm

76.
30� 48.293' N

032� 19.062' E

0.75 nm

342.0 �

3269.56 nm

77.

30� 56.562' N

032� 18.762' E

8.25 nm

358.2 �

3277.82 nm

78.

31� 03.103' N

032� 18.535' E

6.53 nm

358.3 �

3284.35 nm
79.

31� 05.624' N

032� 18.470' E

2.52 nm

358.7 �

3286.86 nm

80.

31� 06.585' N

032� 18.642' E

0.97 nm

008.7 �

3287.83 nm

81.

31� 13.830' N

032� 20.757' E

7.45 nm

014.1 �

3295.29 nm

82.

31� 26.236' N

032� 24.405' E

12.77 nm

014.2 �

3308.05 nm

83.

31� 32.497' N

032� 13.643' E
11.12 nm

304.2 �

3319.17 nm

84.

31� 44.431' N

031� 59.718' E

16.83 nm

315.0 �

3336.00 nm

85.

36� 35.003' N

014� 39.364' E

910.26 nm

288.6 �

4246.26 nm

86.

37� 23.521' N

011� 19.580' E

167.23 nm

286.8 �

4413.49 nm

87.

37� 27.269' N

011� 11.551' E

7.41 nm

300.3 �

4420.90 nm
88.

37� 39.017' N

010� 12.323' E

48.54 nm

284.0 �

4469.44 nm

89.

37� 38.751' N

010� 03.436' E

7.06 nm

267.8 �

4476.50 nm

90.

37� 22.107' N

009� 12.046' E

44.14 nm

247.9 �

4520.64 nm

91.

37� 16.869' N

006� 48.076' E

114.95 nm

267.4 �

4635.60 nm

92.

37� 02.800' N

003� 40.091' E
150.91 nm

264.7 �

4786.51 nm

93.

36� 58.500' N

001� 27.187' E

106.53 nm

267.7 �

4893.04 nm

94.

36� 25.446' N

002� 12.668' W

179.86 nm

259.4 �

5072.90 nm

95.

36� 01.562' N

005� 20.448' W

153.79 nm

261.1 �

5226.69 nm

96.

35� 57.303' N

005� 36.657' W

13.82 nm

252.1 �

5240.52 nm

97.
35� 57.466' N

006� 08.592' W

25.93 nm

270.4 �

5266.44 nm

98.

32� 44.027' N

009� 47.902' W

265.04 nm

223.2 �

5531.49 nm

99.

27� 48.540' N

013� 31.550' W

352.66 nm

213.3 �

5884.15 nm
100.

22� 09.260' N

017� 55.109' W

414.34 nm

215.3 �

6298.48 nm

101.

09� 47.756' S

034� 54.832' W

2155.45 nm

207.7 �

8453.93 nm

102.

13� 01.744' S

038� 20.245' W

279.25 nm

226.2 �

8733.18 nm

103.

13� 05.916' S

038� 31.846' W

12.06 nm

249.9 �

8745.24 nm

104.

13� 01.095' S

038� 33.874' W
5.19 nm

337.6 �

8750.43 nm

105.

12� 58.292' S

038� 31.706' W

3.50 nm

037.2 �

8753.93 nm

106.

12� 57.759' S

038� 31.139' W

0.77 nm

046.2 �

8754.70 nm

107.

12� 58.091' S

038� 31.074' W

0.34 nm

169.1 �

8755.04 nm
Monitorizarea voiajului

Monitorizarea voiajului �n zona maritima �Golful Persic si Marea

Arabiei�

Determinarea pozitiei navei

Pozitia punctului P001 a fost determinata utilizand GPS/DGPS-ul. Coordonatele

acestuia
au fost 29� 03.669' N si 048� 09.944' E.
Pozitia punctului P002 a fost determinata utilizand GPS/DGPS-ul. Coordonatele
acestuia
au fost 29� 04.606' N si 048� 10.219' E.
Pozitia punctului P003 (punct estimat observat) a fost determinata prin doua
observatii
succesive la acelasi far. �n data de 15.07.2018 la ora 08:57 s-a masurat
relevmentul R1=210o la
farul F1. Citirea totala la loch era de 012,4 iar nava se �ndrepta pe un drum prin
apa de 112o cu o
viteza de 15 noduri. Dupa 20 de minute, la ora 09:17 s-a masurat relevmentul
R2=266o la acelasi
far. Citirea la loch era de 017,4. S-a obtinut pozitia navei la 28� 56.5' N si 048�
26.0' E.

Figura 3.1. Pozitia punctului P003

Pozitia punctului P004 (punct radar) a fost determinata prin masurarea unui
relevment si
a unei distante radar la un far. �n data de 15.07.2016 la ora 10:28 s-au masurat
relevmentul
R1=174o si distanta d1=41 mile marine la farul F1 de pe insula Jazirat Karu. Nava
avea un drum
adevarat de 100o. Distanta totala la loch era de 035,2. S-a obtinut pozitia navei
la 28� 53.2' N si
048� 46.0' E.
Figura 3.2. Pozitia punctului P004

Pozitia punctului P007 (punct observat cu 3 relevmente optice) a fost determinata

prin
observatii simultane la trei faruri. �n data de 16.07.2016 la ora 09:57 s-au
masurat: relevmentul
R1=013o la farul Ras-e Bostaneh, relevmentul R2=083o la farul Jayh-ze Kuchek si
relevmentul
R3=113o la farul din nordul insulei Abu Musa. Drumul adevarat al navei era de 113o.
Lochul
indica 386,49. Pozitia navei s-a obtinut la 26�10.9' N si 054� 31.3' E.
 Figura 3.3. Pozitia punctului P007

Pozitia punctului P008 (punct observat cu 2 relevmente optice) a fost determinata

prin
masurarea a doua relevmente. �n data de 16.07.2016 la ora 12:47 s-au masurat
relevmentul
R1=314o la farul Kuchek si relevmentul R1=357o la farul Bozorg. Nava avea un drum
adevarat de
096o. Distanta totala la loch era de 429,2. S-a obtinut pozitia navei la 26� 06.4'
N si 055� 18.5' E.

Figura 3.4 Pozitia punctului P008

Pozitia punctului P009 a fost determinata utilizand GPS/DGPS-ul. Coordonatele
acestuia
au fost 26� 10.7' N si 055� 31.6' E.
Pozitia punctului P010 a fost determinata utilizand GPS/DGPS-ul. Coordonatele
acestuia
au fost 26� 31.6' N si 056� 23.6' E.
Pozitia punctului P011 (punct radar) a fost determinata prin masurarea unui
relevment si
a unei distante radar la un far. �n data de 16.07.2016 la ora 17:36 s-au masurat
relevmentul
R1=187o si distanta d1=49 mile marine la farul Didamar. Nava avea un drum adevarat
de 078o.
Distanta totala la loch era de 501,5. S-a obtinut pozitia navei la 26� 33.5' N si
056� 33.0' E.
Fig.3.5. Pozitia punctului P011

Pozitia punctului P014 (punct estimat observat) a fost determinata prin doua
observatii
succesive la acelasi far. �n data de 17.07.2016 la ora 13:57 s-a masurat
relevmentul R1=261o la
farul Ras Al Hadd. Citirea totala la loch era de 813,9 iar nava se �ndrepta pe un
drum prin apa de
173o cu o viteza de 15 noduri. Dupa 31 de minute, la ora 14:28 s-a masurat
relevmentul R2=300o
la acelasi far. Citirea la loch era de 833,9. S-a obtinut pozitia navei la 22�
26.0' N si 059� 59. 6' E.
Fig.3.6. Pozitia punctului P014

Pozitia punctului P015 a fost determinata utilizand GPS/DGPS-ul. Coordonatele

acestuia
au fost 22�05.7' N si 059�58.3' E.
Pozitia punctului P021 (punct observat cu 2 unghiuri orizontale) a fost determinata
prin
observatii simultane la trei faruri. �n data de 11.07.2016 la ora 12:04 s-au
masurat unghiurile
orizontale A=31o si B=34o. Drumul navei era Da=250o. Citirea la loch era 1906,0. S-
a obtinut
pozitia navei la 12� 39.4' N si 045� 02.2' E.
Figura. 3.7. Pozitia punctului P021

Monitorizarea voiajului �n zona maritima �Marea Rosie si Canalul Suez�

Determinarea pozitiei navei

Pozitia punctului P025 (punct observat) a fost determinata prin masurarea

relevmentului
si unghiului vertical la un far. �n data de 21.07.2016 la ora 00:39 s-au masurat
relevmentul
R1=060o si unghiul vertical U2=0o15i la farul Al Mukha. Inaltimea farului este H=32
metri. S-a
calculat distanta la far d1=10,5 mile marine. Drumul navei era Da=335o. Distanta la
loch 2045,4
mile marine. S-a obtinut pozitia navei la 13� 13.8' N si 043� 04.3' E.
Fig.3.8. Pozitia punctului P025

Pozitia punctului P027(punct estimat observat) a fost determinata prin doua

observatii
succesive la acelasi far. �n data de 21.07.2016 la ora 02:42 s-a masurat
relevmentul R1=006o la
farul Hanish Al Kubra. Citirea totala la loch era de 2076,3 iar nava se �ndrepta pe
un drum prin
apa de 310o cu o viteza de 15 noduri. Dupa 31 de minute, la ora 03:13 s-a masurat
relevmentul
R2=100o la acelasi far. Citirea la loch era de 2084,1. S-a obtinut pozitia navei la
13� 40.6' N si
042� 36.3' E.
Figua .3.9. Pozitia punctului P027

Pozitia punctului P029 (punct observat cu 3 relevmente optice) a fost determinata

prin
observatii simultane la trei faruri. �n data de 23.07.2016 la ora 19:08 s-au
masurat: relevmentul
R1=218o la farul Shaker Island, relevmentul R2=318o la farul Shag Rock si
relevmentul R3=358o
la farul Qad Ibn Haddan. Drumul adevarat al navei era de 330o. Lochul indica
3040,1. Pozitia
navei s-a obtinut la 27� 32.7' N si 034� 07.3' E. Dupa o ora si 12 minute la 20:20
s-a masurat
R4=030 o la farul Shag Rock. Drumul navei era 318 o iar citirea la loch era 3058,1.
S-a determinat
pozitia navei cu doua relevmente succesive la acelasi reper costier rezult�nd 27�
44.1' N si 033�
51.6' E.
Fig.3.10. Pozitia punctelor P029 si P030

Pozitia punctului P033 a fost determinata utilizand GPS/DGPS-ul. Coordonatele

acestuia
au fost 28� 12.0' N si 033� 19.8' E.
Pozitia punctului P034 a fost determinata utilizand GPS/DGPS-ul. Coordonatele
acestuia
au fost 28� 41.4' N si 033� 00.9' E.

Monitorizarea voiajului �n zona maritima �Marea Mediterana�

Determinarea pozitiei navei

Pozitia punctului P082 (punct observat cu 3 astrii) a fost determinata prin

observatii
simultane la 3 astri. Astfel �n data de 25.07.2016 la ora 04:00 (ora bordului)
(GMT+2) nava avea
un drum Da=342o si o citire la loch de 33148 mile marine. Coordonatele punctului
estimat al
navei erau fe=31o 32�.5 N si .e=032o 13�.6 E. Eroarea sextantului era e=+0�5 si a
cronometrului
este (Tm-A)=04m26s. S-au efectuat 3 observatii simultane la 3 astri �n modul
urmator: la ora
A1=04h04m26s s-a masurat �naltimea hi=51o17�.0 la Deneb, la ora A2=04h24m26s s-a
masurat
�naltimea hi=51o50�.7 la Altair si la ora A3=04h04m26s s-a masurat �naltimea
hi=14o41�.2 la
Pollux. Am calculat si reprezentat punctul navei dupa cum urmeaza:

1. Calculul Liniei de Pozitie 1 (pentru Deneb)

Calculul P
25.07.2016 pentru Tm = 04h00m00s Ts = 220o 05�. 5
+ . = 049o 50�. 5 d = 45o 11�. 9 N
T = 269o 56�. 0
+ .e = 032o 13�.6
t = 302o 09�. 6
PE = 057o 50�. 4
Calculul he Calculul Az
sin he = sin fe sin d + cos fe cos d cos P sin Z = cos d sin P sec he
log sin fe = 9,67708 log cos fe = 9,94436 log cos d = 9,87989
log sin d = 9,81412 log cos d = 9,87988 log sin P = 9,89686
log cos P = 9,78880 log sec he = 0,15874
log a = 9,4912 log b = 9,61304 log sin Z = 9,93549
a = + 0,30988 Z = SE 66o 09�. 2
+ b =+ 0,41024 Az = 246o 2
sin he = 0,72012
he = 51o 11�. 0
Calculul ha Calculul .h
hi = 51o 17�. 0 ha = 51o 10�. 0
+ e = + 0�. 5 - he = 51o 11�. 0
ho = 51o 17�. 5 .h = -1�. 0
+ Cor = - 7�. 5
ha = 51o 10�. 0
2. Calculul Liniei de Pozitie 2 (pentru Altair)

Calculul P
25.07.2016 pentru Tm = 04h00m00s Ts = 220o 05�. 5
+ . = 062o 35�. 1 d = 08o 48�. 4 N
T = 282o 42i. 6
+ .e = 032o 13�.6
t = 314o 54i. 2
PE = 045o 05i. 8
Calculul he Calculul Az
sin he = sin fe sin d + cos fe cos d cos P sin Z = cos d sin P sec he
log sin fe = 9,67708 log cos fe = 9,94436 log cos d = 9,99583
log sin d = 9,13955 log cos d = 9,99583 log sin P = 9,81331
log cos P = 9,88048 log sec he = 0,16342
log a = 8,81663 log b = 9,82067 log sin Z = 9,97256
a = 0,06555 Z = NE 77o 36�. 4
+ b = 0,66171 Az = 077o 6
sin he = 0,72726
he = 51o 50�. 3
Calculul ha Calculul .h
hi = 51o 58�. 0 ha = 51o 50�. 7
+ e = + 0�. 5 - he = 51o 50�. 3
ho = 51o 58�. 5 .h = + 0�. 4
+ Cor = - 7�. 8
ha = 51o 50�. 7
3. Calculul Liniei de Pozitie 3 (pentru Diphda)

Calculul P
25.07.2016 pentru Tm = 04h00m00s Ts = 220o 05�. 5
+ . = 244o 00�. 8 d = 28o 04�. 8 N
T = 084o 06�. 3
+ .e = 032o 13�.6
t = 116o 19�. 4
PW = 116o 19�. 4
Calculul he Calculul Az
sin he = sin fe sin d + cos fe cos d cos P sin Z = cos d sin P sec he
log sin fe = 9,67708 log cos fe = 9,94436 log cos d = 9,95631
log sin d = 9,63034 log cos d = 9,95631 log sin P = 9,98556
log cos P = 9,73248 log sec he = 0,01146
log a = 9,30742 log b = 9,63315 log sin Z = 9,95333
a = + 0,20296 Z = NW 71o 00�. 7
+ b = - 0,42968 Az = 289o 0
sin he = 0,22672
he = 14o 33�. 6
Calculul ha Calculul .h
hi = 14o 41�. 2 ha = 14o 33�. 6
+ e = + 0�. 5 - he = 14o 33�. 6
ho = 14o 41�. 7 .h = 0�. 0
+ CT = - 8�. 2
+ .ht = + 0�. 1
+ .hp = - 0�. 0
ha = 14o 33�. 6
Figura 3.11. Pozitia punctului P082

Pozitia punctului P083 a fost determinata utilizand GPS/DGPS-ul. Coordonatele

acestuia
au fost 31� 44.4' N si 031� 59.7' E.
Pozitia punctului P084 a fost determinata utilizand GPS/DGPS-ul. Coordonatele
acestuia
au fost 36� 35.0' N si 014� 39.4' E .
Pozitia punctului P085 (punct observat cu 2 unghiuri orizontale) a fost determinata
prin
observatii simultane la trei faruri. �n data de 28.07.2016 la ora 05:29 s-au
masurat unghiurile
orizontale A=80o si B=34o. Drumul navei era Da=289o. Citirea la loch era 4409,2. S-
a obtinut
pozitia navei la 37� 23.5' N si 011� 19.6' E.
Fig.3.12. Pozitia punctului P085

Pozitia punctului P087 (punct observat radar) a fost determinata prin masurarea a
doua
distante la repere costiere. �n data de 28.07.2016 la ora 09:14 s-au masurat
distantele d1=27 Mm
si d2= 235 Mm. Drumul navei era Da=300o. Citirea la loch era 4465,1. S-a obtinut
pozitia navei
la 37� 39.0' N si 010� 12.3' E.
Figura.3.13. Pozitia punctului P087

Pozitia punctului P090 (punct observat) a fost determinata prin masurarea

relevmentului
si distantei la Cap Serrat. �n data de 28.07.2016 la ora 20:27 s-au masurat
relevmentul R1=176o si
distanta la far d=8,2 mile marine. Drumul navei era Da=335o. Distanta la loch
4631,3 mile
marine. S-a obtinut pozitia navei la 37� 16.9' N si 006� 48.1' E.

Fig.3.14 Pozitia punctului P090

Pozitia punctului P093 (punct observat) a fost determinata prin masurarea
relevmentului
si unghiului vertical la Cap Bengu. �n data de 01.08.2016 la ora 02:08 s-au masurat
relevmentul
R1=124o si unghiul vertical U2=1o35i la farul Cap Bengu. Inaltimea farului este
H=84 metri. S-a
calculat distanta la far d1=13,1 mile marine. Drumul navei era Da=268o. Distanta la
loch 5069,4
mile marine. S-a obtinut pozitia navei la 36� 21.9' N si 002� 12.7' W.

Figura 3.15 Pozitia punctului P093

Pozitia punctului P094 (punct observat cu 2 relevmente optice) a fost determinata

prin
observatii simultane la doua faruri. �n data de 01.08.2016 la ora 12:33 s-au
masurat: relevmentul
R1=314o la Pta Sabinar si relevmentul R2=000o la farul Cabo de Gata. Drumul
adevarat al navei
era de 258o. Lochul indica 5222,7. Pozitia navei s-a obtinut la 36� 01.6' N si 005�
20.5' W.
Figura 3.16. Pozitia punctului P094

Pozitia punctului P095 (punct observat cu 2 relevmente optice) a fost determinata

prin
observatii simultane la doua faruri. �n data de 01.08.2016 la ora 13:28 s-au
masurat: relevmentul
R1=306o la Punta Carnero si relevmentul R2=357o la farul Europa. Drumul adevarat al
navei era
de 262o. Lochul indica 5236,5. Pozitia navei s-a obtinut la 35� 57.3' N si 005�
36.7' W.

Fig.3.17. Pozitia punctului P095

Navigatie radar

Parallel indexing

Fig. 3.18. Parallel indexing 1 (pe harta)

Fig. 3.19 Parallel indexing 1 (pe radar)

Fig. 3.20. Parallel indexing 2 (pe harta)

Fig. 3.21. Parallel indexing 2 (pe radar)
Navline

Figura 3.22. Navline (pe harta)

Figura 3.32 .Navline (pe radar)