Lacu Rosu

Lacu Rosu este un lac de baraj

natural, situat la poalele Muntilor
Hasmasu Mare, in apropiere de
orasul Gheorgheni, din judetul
Harghita. Este cel mai mare lac
natural montan din
Romania numele provenind de la
Paraul Rosu, care traverseaza
straturi de culoare rosie, cu oxizi si
hidroxizi din fier.
Pe vremea lui Ceausescu, cele doua minuni erau destinatii turistice obligatorii pentru concediile
itinerante prin tara.
Lacul pare intunecat si amenintator, cioturile ce ies din apa lasând impresia ca o civilizatie lacustra si-a
gasit sfârsitul cu numai câtiva ani inainte sa treci pe acolo. Cârduri de rate trec nestingherite pe lânga
tine daca te aventurezi cu barca pe apa. Motiv suficient sa dai la rame cam 10 minute, la concurs cu
macanitoarele, cât sa te departezi de mal si sa observi civilizatia de la distanta.
Lacul Rosu s-a format relativ recent, intr-o zi din luna iulie 1837. Atunci, dupa o serie de furtuni si ploi
torentiale, din Muntele Ucigasu s-a desprins o bucata si a blocat pârâul Licas, pârâul Oii si paraul
Rosu.
Martori actuali ai calamitatii naturale de atunci sunt cioatele de molid ramase in apa. Reflectarea
purpurie in lac a Suhardului Mic, prezenta aluviunilor rosiatice aduse indeosebi de pârâul Rosu si
calcarele roscate din jurul sau i-au facut pe ciobani sa-i dea numele de Lacul Rosu.
Abia in 1857, trei turisti din Gheorgheni au poposit pe malurile sale, uimiti si fermecati de frumusetea
salbatica a privelis tei montane si a lacului. Au povestit tuturor ca au descoperit un colt din paradis. De
atunci, atrasi de frumusetea naturala a lacului, de bogatia faunei, florei, numerosi turisti au strabatut
potecile acestei regiuni.
In 1910 a inceput construirea drumului din Gheorgheni pâna la Lacu Rosu, realizat pâna in locul numit
„Gâtul Iadului“, si numai in 1937 s-a terminat drumul care leaga Transilvania de Moldova.
Imprejurimile lacului au o fauna si o flora foarte bogata, predomina padurile de conifere in amestec
cu alunul, salcia de munte, pe versantii din preajma cresc bradul alb, paltinul si plopul de munte iar
dintre animale vietuiesc rasul, capra neagra ,lupi, cerbi mistreti.
 Barajul de la Bicaz si lacul artificial “Izvorul Muntelui”

O alta atractie turistica este si Lacul de

acumulare” Izvorul Muntelui” (35km
lungime pe o suprafata de 33 km2),
cunoscut si sub numele de “Lacul
Bicaz”. Acesta este cel mai mare lac
artificial (antropic) amenajat pe raurile
interioare din Romania, fiind situat pe
cursul superior al raului Bistrita. Locul
s-a format ca urmare a
construirii barajului hidroenergetic
de la Bicaz, adevarat gigant cu o
înaltime de 127 m, a carei ridicare a cerut excavarea a mai mult de 170.000 m3 de
stânca. Din el se alimenteaza centrala hidroenergetica Bicaz-Stejaru.
Pentru realizarea constructiei Barajul de la Bicaz au trebuit stramutate aproape 20 de
sate.
Lucrarile de constructie la amenajarea hidro-energetica au inceput in luna noiembrie a
anului 1950 an in care a fost aprobat planul de electrificare al tarii. Costurile realizarii
proiectului au fost de aproximativ 1,7 miliarde de lei ( bani socotiti la valoarea de
atunci) si au insemnat pierderea a sute de vieti omenesti in timpul lucrarilor. Aici au
muncit mii de detinuti ( majoritatea lor, in primii ani de santier, au fost detinuti politici
cu inalta pregatire de specialitate) militari in termen si brigaderi.
Pentru realizarea constructiei au trebuit stramutate aproape 20 de sate. Doua dintre
acestea , Rapciunita si Carnei, au disparut in totalitate. Au fost stramutati peste 18000
de locuitori din aproape 2300 de gospodarii.
Portul turistic Bicaz, de unde pleaca ambarcatiuni pentru plimbari de agrement,
popasurile turistice din zona si in apropiere Izvorul Muntelui (797 m alt.) Au
transformat intreaga zona intr-un centru de mare civilizatie turistica.
In orasul Bicaz este deschis un muzeu cu exponate oglindind constructiile
hidroenergetice de pe valea Bistritei.