Sunteți pe pagina 1din 160
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI MIRELA DRIGA ISTORIA MUZICIT Mauual pentru licee yocationale, specializarea muzica Clasele a TX-a sia Xa contakeo PRESS wwwcdpress.ro Editor: COSTIN DIACONESCU Editura CD PRESS Bucuresti, Str, Iendchita Vacarescu nr. 18, sector 4 Cod 040157 Redactor: Oana DONTU Tel.: (021) 337.37.17, 3397.37.27, 3397.37.37 ‘Tehnoredactare: Razvan SOCOLOV Fax: (021) 337.37.57 Coperta: Valeriy STIHL e-mail: office@edpress.r0 Corectura: Luciana PUIU, Malina TROFIN Tipar executat la: Regia Autonoma RASIROM Referenti Tipografia «Bucurestii Noi» prof. dr, Carmen STOIANOV prof. gr. 1 Valeria [ONESCU ©Copyright CD PRESS, 2008 Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei DRIGA, MIRELA oria muzicii; manual pentru licee yocationale, specializarea muzica: clasa a IX-a gi a Xa / Mirela Driga. - Ed. a 3-a - Bucuresti: CD PRESS, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-1760-83-4 78(100)(091)(075.36) ‘Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului. Manualul a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Educatici si Cercetirii nr. 3463/22.03.2006, Anexa 2, in urma licitatici organizate de c&tre Ministerul Educatiei gi Cercetrii, este realizat in conformitate cu programa analiticd aprobata prin Ordinul Ministrului Educatici si Cercetarii nr. 3919 din 20.04.2005 si este distribuil gratuit clevilor. ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE: Numele elevului Clasa | Scoala | Anu! | Starea manualului*: care a primit scolar ‘manualul la primire | a returnare * Starea manualului se va inscrie folosind termenii: nou, bun, ingrijit, nesatisfAcdtor, deteriorat. Cadrele didactice vor controla daca numele clevului este scris corect. Elevii nu trebuie si faci niciun fel de insemnari pe manual. Civilicagia Cultura Arta Creatia si receptarea Ateneut Roman Introducere in studiul muzicii Arta si cultura Studiul istoriei opereazi cu notiuni care permit categorisirea diverselor faze evolutive ale omenitii, prin impartirea pe epoci si regiuni, fiecare find caracterizati de un anumit stadiu sau nivel de dezvoltare materiala si spiritual a societatii, denumit generic eivilizatia acelei epoci, tri sau regiuni. Diferitele civilizafii au acumulat de-a lungul mileniilor cantititi de informatii din cele mai diverse domenii, contribuind la construitea a ceea ce as materiale Preocuparea pentru categorisirea cunostintelor si a activitafilor este strveche, ginditori din diverse epoci propunind clasificari si trasiind granite intre diversele domenii de activitate umani. i numim generic cultura, reprezentati de totalitatea valorilor spirituale oreate de omenire pe parcursul istoriei Dintre acestea, de interes pentru obiectul de fat este preocuparea omenirii pentru muzici si evolutia ei de-a lungul istoriei, intr-un anumit context social si cultural. Muzica se incadreazi in categoria formal a artelor, categorie care, conform Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, desemneaza fie 0 activitate a omului care are drept scop producerea unot valori estetice si care foloseste mijloace de exprimare cu caracter specific, fie totalitatea operelor dintr-o epoca, o tari etc., care apartin acestei activitati La baza artelor stau doud elemente fundamentale: creatia - procesul prin care artistul concepe $i isi realizeazi opera care este dependent nu numai de capacitatile imaginative ale acestuia, dar si de premiscle culturale si geografice in care el traieste, si receptarea - actul prin care publicul sau auditoriul ia contact nemijlocit cu creatia artistului, prin ideile, senzatiile si emotiile transmise de acesta prin intermediul operei sale. | in muzica — si de altfel in toate artele temporale — intre creator si public intervine un alt element fundamental: interpretul, acesta fiind oglinda prin care publicul poate primi creeatiile compozitorului. Melodia Ritmul Agogica } Dinamica Ovehestratia Organizarea discursului amuzical Genul si forma Elementele muzicii Studiul istoriei muzicii presupune cunoasterea unor concepte de bazi, referitoare la abordarea analizei creatiilor muzicale. Sunetul Pornind de Ja elementul primordial al muzicii, sunetul, si de la calititile sale, vom obtine instrumentele de baz, necesare analiziirii oricirei luerati muzicale, indiferent de epoca in care aceasta a fost scrisi. Calitifile sunetului (indltimea, durata, intensitatea si timbrul) stau la baza elementelor componente ale muzicii. inaltimea (calitate corespondenti cu proprietatea fizici a sunetului, denumit freevent’) std la baza unui important element muzical: melodia. Durata (calitate corespondenti cu proprietatea fizicd a sunetului, denumiti continuitate in timp) genereazi dou’ elemente ale muzici ¢ ritmul (raportul dintre durate); ¢ agogica (viteza de succesiune a duratelor unui ritm: tempoul si modificarile acestuia). Intensitatea (calitate corespondenti cu proprietatea fizic’ a sunetului, denumiti amplitudinea vibratiilor) determina dinamica (nuanfele). Timbrul (calitate corespondenti cu proprietatea fizicd a sunetului, denumiti forma spectralii a vibratiilor, respectiv compozitia in armonice a sunetului) distinge sunetele dupa sursa care le produce, fie ea vocala sau instrumentala; in analiza muzicala vom discuta despre orchestratie. Elemente ale limbajului muzical Exist mai multe modalititi de a organiza discursul muzical: monodia - melodia pe o singura voce, solo sau amplificat& de un ansamblu a unison ori la octava; heterofonia - devierea incidental de la linia melodica de baz, in cazul suprapunerii a dou sau a mai multor voci care intoneaza aceeasi melodie; polifonia - suprapunerea mai multor linii melodice care se afla in relat armonice, fir ca in ansamblu ele si-si piardi individualitatea melodici omofonia - predominanta unei lini melodice asupra celorlalte, care 0 Intregese armonic (forménd acompaniamentul). Forma in muzicd reprezinta structura unei piese muzicale bazate pe Stiluri Categorit generale Practica muzicalé St Sa Virgintbus OFS Spteots na jet ats! Notatia muzicaldt Zone geografice Compositori Evaluarea cunostinfelor anumite principii, Cele mai simple forme muzicale sunt cea monopartitd (A), bipartita (A-B) si tripartitaé (A-B-A). Genul este un tip de creatie muzicala, definit de obicei fie de o anumiti forma (spre exemplu, sonata) fie de mijloacele de redare ale respectivei compozitii (spre exemplu, trio, cvartet, simfonie). Considerente de ordin istoric ‘Atunci cand elementele definitorii ale muzicii (melodia, ritmul, dinamica, agogica, organizarea discursului muzical, forma etc.) au niste caracteristici ‘comune, vorbim despre un anumit stil muzical. Astfel, putem mentiona atat stilurile specifice unor epoci, evident prin contrast cu alte perioade istorice, dar si stilurile proprii unor compozitori. Muzica poate fi abordati si din punctul de vedere al unor eategorii mai largi, cum ar fi muzica religioasi sau cea laici; ea mai poate fi instrumental, vocal, vocal-instrumentald etc. © compozitie muzicali poate fi redaté prin mijloace specifice, dupa intentia compozitorului. fn general, aceste mijloace pot fi vocale, instrumentale sau améndoug. Tipul de combinatii instrumentale (de exemplu, un ansamblu cu bas continuu, un evartet sau o orchestra simfonic3) poate fi adesea un indicin asupra epocii in care a fost scrisi 0 anumiti pies’ De-a lungul timpului, muzica a fost transmis in scris cu ajutorul unor sisteme diverse. Transformarea si dezvoltarea acestor sisteme de notatie ‘muzicali sunt importante si din perspectiva evolutiei gandirii muzicale. Datoriti unor conditii sociale si culturale comune, in anumite zone geografice muzica a dezvoltat aceleasi caracteristici, existind aga-numitele seoli, fir si fie vorba intotdeauna de niste institutii educationale propriu-zise (de exemplu, Scoala Franco-Flamanda, Scoala Venetiand, Scoala Romani etc.), ci mai degrabii de tristituristilistice comune care formeazi un curent in domenin, Compozitorii importanfi pe care ti vom studia sunt personalitati care definese stilurile, fie prin sinteza elementelor muzicale ale epocii in care au ‘rit, fie prin inovatii care igi vor dovedi insemnitatea in epocile ulterioare. 1, Cirei proprietiti fizice a sunetului ti corespunde timbrul muzical? 2, Denumiti cele doua elemente generate de duratt. 3. Lace se referd termenii de gen si forma? 4, Enumerati cele patru tipuri de organizare a discursului muzical. Caracterul functional Preistoria Originile muzicii Teoriile despre inceputurile muzicii sunt diverse. Ipotezele initiale despre originile acestei arte puneau accentul pe imitatia sunetelor din natura. ins pe misurd ce cunoasterea a avansat, au iesit la iveali numeroase aspecte care rimaneau neexplicate prin folosirea acestor teorii, Astfel au fost emise noi teze care incearca si explice mai clar sursele muzicii. Una dintre ele sustine aparitia si evolutia acestei arte ca instrument al atractiei intre sexe, ca metoda de curtare similar cu unele comportamente din lumea animali, © alti teorie pune accentul pe rolul muzicii de a ajuta la generarea si coordonarea coeziunii si cooperirii la nivelul unui grup social. in fine, 0 a treia tezi aduce in discutie rolul muzicii in ingrijirea parentala. in virtutea acestei ipoteze, muzica ar fi evoluat in incercrile parintilor de a imbunititi comunicarea dintre ei si copii, pregitindu-i pe acestia din urmi pentru supravietuire, Alte grupuri de cercetitori sustin faptul cd muzica a evoluat in stransé legiitura cu limbajul, fird a avea neaparat o fimetie speciala, Toate aceste teorii relev anumite aspecte, in fapt complementare muzicii, lucru care demonstreaza necesitatea abordarii pluridisciplinare a studiului aparitiei gi evolutiei acestei arte in societatea umana. De altfel, in perioada primitiva delimitarile dintre limbaj si diferitele forme ale arielor sunt foarte greu de stabilit, din acest sincretism arhaic originar evoluand ulterior, prin divizare si specializare, fiecare arta. Urmirind evolufia muzicii de-a lungul secolelor, observam numeroase alte fanctii pe care aceasta le-a avut, pornind de la cea magic’, aplicat’ in ritualurile religioase strivechi si ajungand pana la conceptiile esteticii din ziua de astizi. Caracteristici generale tn perioada preistoricd muzica nu era destinata divertismentului, ci avea un_ caracter functional, Funetia magicd - prin intermediul muzicii oamenii atingeau stiri paranormale, de trans. Funefia suprasensibili - muzica permitea intrarea in comunicare cu fortele divine, supranaturale. Funetia inifiaticd - muzica avea un rol foarte important in ritualurile initiatice, 1 Caracterul monodie si heterofonic Caracterut modal Caracter vocal sau vocal-instrumental? Caracterul oral Bvaluarea | cunostintelor Funetia taumaturgici - prin muzic% se indepartau spiritele malefice, aceasta avand si rol de vindecare, Este foarte probabil ca muzica preistorica si fi fost preponderent monodicd (cu heterofonii apirute in mod firesc), cu melodii minimale (formate din putine sunete) si repetitive (cu rol important in incantatiile magice). in muzica primitiva putem vorbi despre sciri modale cu putine trepte, numite oligocordii. and nu demult, vocea umani era considerati instrumentul principal, dacd ‘nu chiar singurul folosit in epoca primitiva. Dar pe angi picturile rupestre din pesteri, care infitisau oameni dansind in ritmurile tobelor, recente cercetiri arheologice intreprinse in Europa au scos la iveala fluiere din os de animal care provin din epoca de piatra, fapt care dovedeste cd oamenii cfntau la instrumente de acum mai bine de 45.000 de ani, Muzica era indiscutabil transmis prin viu grai, fara documente scrise. 1, Descrieti caracterul functional al muzicii in Preistorie. 2. in Preistorie melodiile aveau un caracter: a, minimal; b, repetitiv; c, ambele variante de mai sus; . nici una din variantele de mai sus. ‘A.l. Calitate corespondenta proprietitii fizice a sunetului, denumiti amplitudinea vibratiilor. 2. Calitate a sunetului ce genereazai doud elemente ale muzicii: ritmul si agogica. 3, Melodie pe o singura voce. 4, Predominanta unei linii melodice asupra celorlalte, care o intregesc armonic. 5. Una dintre cele mai simple forme muzicale (A-B-A). BAL. Categorie muzicali ce include piese dedicate exclusiv instramentelor. 2, Sunt caracteristice unor epoci sau unor compozitori. 3. Autor de piese muzicale. 4, Modalitate de transmitere in scris a muzicii. 5. Grupare de compozitori dintr-o anumiti regiune si epocd, avand unele caracteristici comune ale creatiei. 6. Muzica practicaté in afara institutiilor religioase. cca 586 ir. cca 500 i.e. ced 380 Lr. cca 330 i.Hr. cca 320i cca 130 iH, sec. I d.Hr. sec, IT d.Hr. sec. IV dr, Antichitatea — Cronologie Sacadas cfinti la aulos la Jocutile Pytice Pitagora determina raporturile intervalelor muzicale Platon scrie despre muzica in Republica Aristotel discuta despre educatia muzicala in Politica Atistoxene termini Elementa Harmonica (cel mai vechi tratat muzical grecese existent) Sunt compuse cele doua Imnuri delphice Este compus Skolionul lui Seikilos Mesomedes din Creta compune mai multe imnuri Traieste Aristide Quintilianul - ultimul mare teoretician al muzicii antice grecesti Partenonal Grafice Literare Avheologice } Emontuzicologice Seen de lawn banchet ‘incretismul Organizarea discursului musical Izvoare istorice Informatiile despre muzic3 in Antichitate provin din mai multe surse. Exist numeroase imagini cu reprezentiri ale unor activititi care implicau muzica, Cu toate cd aceste desene nu contin indicii referitoare la fenomenul {n sine, ele cel putin atest o vial muzicali infloritoare, prezentii in toate culturile epocii antice. Sursa cea mai important& pentru imaginea pe care o avem astiizi despre muzica din Antichitate este de natura literar’. Mai multi ginditori ai timpului au scris adevirate tratate de teorie muzicalé sau au consemnat ideile lor despre arta sunetelor. Dovezile atheologice excavate in toate zonele geografice ale lumii {intregesc imaginea despre muzica, in special cu privire la rolul social al acesteia, dar si asupra instrumentelor folosite si a posibilitatilor tehnice de interpretare. Etnomuzicologia este stiinla care cerceteazi culturile muzicale ale popoarelor sau culturile muzicale de tip arhaic, Prin comparajie cu exemplele existente in zilele noastre, care apartin unor culturi de tip arhaic (tiburi, culturi izolate etc.), dar si prin studierea influentelor pe care le-a avut muzica greacd, spre exemplu, asupra muzicii populare indiene sau persane, etnomuzicologii au contribuit la clarificarea anumitor aspecte ale muzicii in Antichitate. Caracteristici Sincretismul const in imbinarea de elemente care apartin unor arte diferite (literaturi, muzic’, dans etc.), fiind caracteristic fazelor primitive de dez- yoltare a culturii, cand artele nu erau inca diferentiate. in majoritatea culturilor antice gisim manifestiri sincretice, fie sub forma teatrului antic (in Grecia si Roma), fie ca reprezentiri in cadrul unor ritualuri religioase (in Egipt sau China) in care muzica, poezia si dansul erau un tot unitar, interdependent. Monodia pare si fie, in acceptiunea clasicd, modul de organizare a discursului muzical in Antichitate. Totodati este acceptati si varianta ; heterofoniei. Exist’ insi si voci ale unor cercetitori (doar un singur | exemplu fiind Robert Fink in a sa Evidence Of Harmony In Ancient Music -1988, Greenwich Publishing) care sustin c& armonia exista deja. 10 - Oralitatea Improvicatoricul Modalismut Eticul gi esteticul Evaluarea cunostingelor incepand cu Antichitatea, exist marturii scrise ale unor piese muzicale. Notatia este insi rudimentara si nu constituie un mijloc de raspandire a muzicii la scari larga, aceasta fiind transmis in continuare in mare parte prin viu grai. ‘Avind in vedere caracterul oral al muzicii, in mod firese interpretul avea un aport semnificativ in arta sunetelor. Fafi de oligocordiile epocii primitive, in Antichitate sistemele sonore evolueazi foarte mult. Din aceasti perioada avem chiar primele tratate de teorie muzicald, referitoare la moduri (in China gi Grecia). Daci in muzica primitivé caracterul estetic al muzicii lipseste, in Antichitate avem si muzici profane, de divertisment, pe linga cele de cult, sacre, derivate din caracterul etic al muzi 1. Care sunt izvoarele istorice prin intermediul cdrora avem informatii despre muzica din Antichitate? 2, Definiti sincretismul. 3. Prin ce metodi de cercetare contribuie etnomuzicologia la intregirea imaginii asupra muzicii antice? Muele ~ Clo, Euterpe gt Thalia Caracterist Organicarea discursului muzical Tipuri de muzied Teorie Principiul simetriei Muzica in Grecia Antica Grecia Anticd traverseazi mai multe perioade de dezvoltare, incepaind cu etapa religioasi, in care s-au edificat zeitatile grecesti, urmati apoi de epoca marilor scoli filosofice si culmindnd cu secolul Ini Pericle, in care inflorirea artelor este far precedent. Cuvantul ,muzica provine din vechea Grecie, din conceptul de ,.muzii* (cele nou muze erau: Caliope, muza poeziei epice; Clio, a istoriei; Euterpe, a poeziei litice cAntate cu acompaniament de flaut; Melpomene, a tragediei; Terpsihore, a dansului; Erato, a poeziei de dragoste cdntate cu acompaniament de lira; Polimnia, a poeziei sacre; Urania, a astronomiei, si Thalia, a comediei), Multi alti termeni muzicali, precum ,,tetracord", itm, ,polifonie", ,,imn* sau ,liric*, au etimologie greact, Spiritul de intrecere era specific epocii, existind dou tipuri de jocuri (coneursuri) in care erau implicate si artele: Jocurile Oplimpice si Jocurile Pytice (la Delphi). Sincretismul - muzica este inseparabilé de teatru si poezie. De asemenea, ea este un factor important in ritualurile ceremoniale religioase, Improvizatia - interpretii isi demonstrau miiestria prin abilitatea de a .inframusefa‘ linia melodie, mai ales prin ormamentiri. Se presupune c& muzica vechilor greci era predominant monodicé, iar in cazul in care interpretau doi cAntireti sau exista acompaniamentul unui instrument, acesta din urma executa aceeasi melodie, dar cu diverse omamentati, creand astfel o forma de heterofonie. Exist insi, dupa cum am amintit, si pareri care sustin ci acompaniamentul ar fi putut fi de natura armonici Existau dou tipuri de concepte muzicale, fiecare determinate de cultul unui zeu: Cultul lui Apollo - genereaza cAntirile apolinice, despre care Aristotel spune ca stau la baza comediei grecesti. Acestea erau echilibrate, cu 0 forma foarte clara si simpli si cu o expresie emotionala rezervata. Ele erau acompaniate de un instrument cu coarde ciupite: kithara. Cultul lui Dionysos (zeu! petrecerilor) - genereazi muzica dionisiaca, din care Aristotel spune cA s-ar fi niscut tragedia greaci, Aceasta era caracterizati de subiectivitate gi de o expresivitate emotional accentuate. CAntitile erau acompaniate de aulos, instrument de suflat cu ancie dubla. {n Grecia, cei mai multi filosofi si intelectuali erau si muzicieni, Astfel c& din aceasti perioadi ne-a rimas un numér mare de tratate (aproape douizeci) din care s-au pastrat diverse fragmente, Teoria era in mare parte bazata pe raporturile acustico-matematice descoperite de Pitagora Principiul simetriei guverneaza toate artele si, implicit, si muzica. Aici, el se exprima prin organizarea moduler. 12 Tetracordut descendent Intengionalitatea actului creator Unitatea de bazi a modurilor era tetracordul (fragment al unui mod format din patru sunete aliturate, confinute in cadrul unei cvarte perfecte) descendent. Tetracordurile puteau fi aliturate conjunet (ultima noti a primului tetracord fiind in acelasi timp si prima not’ a celui de-al doilea) sau disjunct, legitura dintre acestea realizéndu-se printru-un interval de secundi. Dupa descrierea lui Aristoxene in Elementa Harmonica, tetracordurile puteau fi de trei felu DIATONIC CROMATIC ENARMONIC. Tetracordul enarmonic confinea intervale mai mici decét semitonul (sferturi de ton), in notafia moderna neputnd fi reprezentat cu acuratete. in tratatele vremii sunt teoretizate sapte moduri principale: = Bo SSS DORIAN LIDIAN HIPODORIAN TIPOLIDIAN SS FRIGIAN MIXOLIDIAN, HIPOFRIGIAN, Potrivit teoriei grecesti dezvoltate de Platon si Aristotel, muzica avea influenti puternic’ asupra caracterului uman, prin functia sa moral si educativa Modurile avean un etos propriu (din gr. ethos - morav, obicei, caracter), fiecare puténd transmite anumite stiri sufletesti Spre deosebire de Platon, care vedea in arti doar o imitare (mimesis) a realitifii, Aristotel vede imitatia din art ca pe un mod de reprezentare a adevarurilor universale si a virtufilor, aceasta avand in consecinfé un rol educativ, ‘Termenul folosit de Aristotel pentru a defini efectul purificator al artei, precum si rolul acesteia de a-1 elibera pe om de pasiunile josnice este cel de catharsis (gr. katharsis - purificare) 13 Ritmica Notagia Tastrumentele ‘grins Un alt aspect important al teoriei muzicale grecesti se refer la modurile ritmice bazate pe ritmurile poetice. tld +dd) oe ad) ald — std) edd) EES Grecii sunt printre primii care dezvolt& un sistem de notatie, existind chiar tipuri specifice pentru muzica instrumentala (bazata pe literele alfabetului fenician) si pentru cea vocal (bazati pe alfabetul ionian si notata deasupra textului literar). Din aceasta perioada ne-au rimas doar efteva fragmente de notatie, dintre care cele mai importante sunt Imnurile delphice catre Apollo si Skolionul lui Seikilos. Muzica instrumental era foarte dezvoltatii in Grecia Anti Instrumentistii erau organizati in bresle, in functic de instrumentul la care cfntau (cele mai cunoscute erau breslele chitarozilor si aulozilor). Chitarozi celebri erau Terepandra si Arion. Muzicienii profesionisti se numeau aezi si erau in acelasi timp compozitori si poeti,fiind instruiti in scoli speciale in arta cAntului vocal si instrumental, dar si in cea a recitirii si a versificatiei. Instrumente cu coarde: lyra (cu 4 coarde) si derivatul acesteia, kithara (cu 7-11 coarde), ambele de tipul harpei. Instrumente de suflat: aulos (instrument de tipul oboiului), syrinx (instrument rustic, de tipul naiului - flautul lui Pan), salpynx (instrument de tipul trompetei, folosit pentru semnale militare). Instrumente de percutie: krotala (instrument de tipul castanietei), kimbala | (instrument de tipul talgerelor), tympanon (strmosul timpanului din zilele | noastre). 14 ———_——_, in scrierile despre muzici rimase din aceasti vreme avem referiri la diverse genuri muzicale practicate. Dintre acestea mentionam: threni (gen funerar), skolion (céntec de petrecere), epinkhii (cdntec de slava). Doua tipuri de imnuri foarte cunoscute erau peanul (imn inchinat lui Apollo) si ditirambul (imn inchinat zeului Dionysos). Inspirat de genul antic funerar, Igor Stravinski a scris, in 1958, 0 lucrare intitulata Threni (pentru solisti, cor si orchestra). De asemenea, Krysztof Penderecki a compus Threni pentru victimele de la Hirosima, in 1961. Dintre putinele fragmente muzicale pastrate din vechea Grecie mentioniim: 1. Imnurile delphice (anonim atenian, cca 138 i.Hr.) - fragment 2. Skolionul lui Seikilos - secolul I d.Hr. c ZZ Kizi K12iK 0 Coo Ooov Gig, gaivov, undév drag od AvmOd, to Ses ic KZIKIKCQh CKO IZ K ccey mpog OAiyov Eotl 10 Civ, 10 TéAOG O XPOVOG OmatTEL aes ipa rere ep rs e Skolionul lui Seikilos este probabil prima compozitie care a strabatut timpurile, ajungind pind in zilele noastre in forma complet. Data compunerii acesteia nu este sigur’, dar este, probabil, ulterioara lmnurilor delphice din care ne-au rimas doar fragmente. Evaluarea cunostingelor din meal Lowsre Desi skolionul este un cantec de petrecere, acesta a fost gasit pe o piatra funerari, find scris de Seikilos pentru sotia sa. Muzica este notat& prin literele alfabetului, deasupra versurilor care spun: Cat traiesti, fii vesel! De nimic si nu-ti pese, Ciici viata este scurté Si-si cere preful su. 1. Emumerati cele sapte moduri ale Greciei Antice. 2. Ce tip de cantec era skolionul? 3. Unde aveau loc Jocurile Pytice? 4, Cum se numeau muzicienii profesionisti la vechii greci? 1. Denumirea de muzicd vine din limba greaci de la... 2. Termen ce desemneazi spectacolele care sunt o imbinare de dou sau ‘mai multe arte. 3. Clntiri despre care Aristotel spune ci stau la baza comediei grecesti 4. Instrument ce acompania muzica dionisiacd, despre care Aristotel spune of stitea la baza tragediei grecesti. Filosof si matematician grec, descoperitor al relatiilor dintre acustic& si matematic’i. 6. Unitatea de baz a modurilor grecest. 71, Termen folosit de Aristotel pentru a desemna efectul purificator al arti. 8. Termen prin care erau denumiti muzicienii profesionisti in vechea Grecie. 9. Gen practicat in Grecia Antic’, de tipul cfntecului de petrecere. Context istoric Caracteristici Instrumentele Practica muzicala Evaluarea cunostingetor Muzica tin Roma Antica Traditia elenisticd influenteaz muzica tuturor popoarelor cu care intr in contact, Mai mult, din momentul in care Grecia devine provincie romani in 146 i.Hr,, arta strimosilor nostri imiti practic, in mare parte, modelele grecesti, Ca si in muzica greceasci, monodia rimine modul predominant de organizare a discursului muzical. Se piistreazi aceeasi notafie, aceleasi moduri gi acceagi ritmick bazati pe accentele prozodice. Legatura dintre muzici si poezie este de altfel sustinutd si de indiciile potrivit c&rora Odele tui Horatiu sau fragmente ale Metamorfozelor lui Ovidiu ar fi fost cdntate. O diferent fati de muzica greceasci se observa la nivelul etosului, mai exact in disparitia functiei etice a muzicii, aceasta devenind aproape exclusiv de divertisment. Se pastreazi aceleasi instrumente ca la greci, unele avand denumiri diferite (spre exemplu: aulos = tibia, syrinx = fistula, salpynx = tuba, tympanon = tympanum, krotala = crotala, kymbala = eymbala). Lyra si kithara se pastreazii sub acceasi denumire. Se dezvolta foarte mult muzica militar’, cu instrumente specifice: cornu (un instrument in forma de ,,G*, folosit pentru semnale militare, in batalii si in ceremoniile funerare; este confectionat de obicei din bronz) si lituns (instrument de origine etrusc, cu un tub conic, incovoiat la capat). Avem multe dovezi, atit in operele literare, cat gi in mozaicurile care impodobeau vilele aristocratilor, ce ne vorbese despre ansambluri vocale si instrumentale cu multi participanti, toate sustinind ideea unei vieti muzicale infloritoare. Spre deosebire de instrumentistii greci care erau profesionisti, in Roma “Antica se observa o depreciere a profesionalismului, majoritatea muzicie- nilor fiind amatori. De asemenea, apare un element consttictiv, avénd in vedere ci multi interpreti erau sclavi; dreptul de a alege tipul de muzici apartinea exclusiv aristocratului, proprictarului 1. Care era modul de organizare a discursului muzical? 2. Cum evolueaza profesionalismul in muzica, fati de perioada greaca? Context istorie Caracteristici Sisteme ronore Instrumentele Muzica in Antichitatea extraeuropeana India Dovezi despre muzica indian veche ne sunt fumizate atét de cercetirile arheologice cit si de ,vede” - mituri, legende, obiceiuri transmise mai intai oral, de-a lungul generatiilor, apoi scrise in sanscrita veche, Muzica reflect mitologia hindus in care Brahma este zeul suprem, dar si zeul melodiei, iar Shiva, zeul ritmului Sincretismul - in cultura indiana existi o legdtura foarte stransi intre muzicii, dans si poezie. Funefionalitatea - indienii credeau in forta magic a muzicfi, in puterea ei de a vindeca, de a imblanzi animale, de a influenta fenomenele naturii. Cel mai important document despre muzica indian’ veche este Natya Shastra, atvibuit infeleptului Bharatha Muni; datarea lui este inst incerti, osciliind intre 200 i.Hr. gi 200 d.Hr. Potrivit acestei scrieri, muzica indian era bazaté pe moduri heptatonice (aledtuite din sapte sunete). Bharatha mentioneazi si anumite microintervale, denumite shruti, Un numir de 22 dintre ele alcituia echivalentul unei octave din teoria moder. De asemenea, in Sama Veda sunt mentionate denumirile celor sapte note: sa, ri, ga, ma, pa, dha, ni. Indienii impdrfeau instrumentele in patru tipuri: tat - instrumente cu coarde; sushir - instrumente de suflat; avanaddh - instrumente de percutie membranofone; ghan - instrumente de percutie, altele decat cele membranofone. Instrumente cu coarde: Veena (sau vina, ilustraté mai jos) si yazh, instru- mente cu coarde ciupite; ravanastron, instrument cu coarde si arcus. inci din perioada antici, in India gisim un sistem de clasificare a instrumentelor, care va folosi in epoca modern ca fundament al organologiei - stiinfa care se ocupi cu studiul instrumentelor muzicale. Instrumente de suflat: shanku si kuzhal (un fel de flaut). Instrumente de percutie: variate (inclusiv maddalam). 18 Leet de musics } Caracteristici Si jeme sonore Instrumentele Pipa China in anul 1999 a fost descoperit in China cel mai vechi instrument din lume, la care inc se mai poate cAnta, Este vorba despre un fluier vechi de 9000 de ani, gisit intr-o conditie foarte bund. Cu o lungime de aproximativ 22 de centimetri, acesta are sapte giuri si este confectionat dintr-un os. ase asemenea fluiere au mai fost gisite la Jiahu, in provincia Henan. Acest lucru dovedeste faptul cd muzica avea o importanffi deosebit’ in cultura chinez veche. China cunoaste 0 Antichitate zbuciumat’, fiind féramitaté in mai multe regate, precum Wei, Chu sau Qin, Acesta din urma reuseste sisi extinda influenta in secolul al I1I-lea i.Hr., ajungand pana la Marea Chinei de Sud si transforméndu-se incet-incet intr-un imperiu care va cunoaste 0 noud expansiune in timpul dinastiei Han (206 i Hr. - 220 d.Hir.). Aceasti petioada a favorizat rispdndirea in toate colturile imperiului a unor clemente culturale importante, precum scrisul, filosofia confucianisté gi ritualurile sale. La curtea imperial, ca si in ritualurile confucianiste, existau dou’ tipuri de muzici: yen-yiieh - muzici laicd, pentru ocazii festive, si_ ya-ylieh - muzica ritualé, Dansurile din cadrul ritualurilor confucianiste erau mpirtite in dansuri cu caracter martial (wu-wu) si dansuri cu caracter civil (wen-wu). Ansamblurile de muzicieni si dansatori erau de mari dimensiuni, putand ajunge chiar pana la 800 de persoane. Functionalitatea - dup cum am viizut, in China Antic’ existau doui tipuri de muzica: de cult si laicd. in ambele, functionalitatea este evident, chinezii considerdnd c& muzica are un rol educativ deosebit. Ritmica - este pusi in legitura cu ritmul astrelor, cu ciclul biologic uman sau cu ritmurile naturi Sistemul sonor specific muzicii chineze antice (pastrat de altfel pin’ in prezent in aceasta regiune geografic’) este cel pentatonic anhemitonic - sistem modal bazat pe o scar de cinci sunete, fara semitonuri Instrumentele muzicale se impart in opt categorii, in functie de materialul din care sunt confectionate: @ mitase: er-hu (cu coarde si arcus), pipa si qin (cu coarde ciupite) si zheng (varianta de titera); bambus: di-zi (instrument din familia fluierului); Jemn: chu (instrument de percutie); piatra (bucdti de piatra folosite ca instrumente de pereutie); metal: elopote, gonguri; lut: fluier globular (aseminitor ocarinei); piele de animal (diferite tipuri de tobe); tigve (din tirticufe de diverse dimensiumi si forme se creau jnstrumente cu coarde sau instrumente de suflat - sheng). 19 Context istorie Instrumentele Context istorie Jnstrumentele Evaluarea cunostingelor Templul i Solomon -acteristicé Egipt {fn Egiptul Antic muzica s-a dezvoltat in trei directii majore. Exista, pe de © parte, muzica militar, legati in primul rand de fastul ceremonial al curtii faraonului, dar care insotea si armata in rizboaie. in afara de aceasta, egiptenii mai cultivau si o muzied popular, a oamenilor de rind, dovezi fiind textele numeroaselor cdntece de dragoste, de jale ete. Cele mai importante centre muzicale erau templele unde, cu timpul, si muzica religioasi a inceput si fie practicata de profesionisti, angajati ca slujitori permanenti ai licaselor de cult. Pe Kinga ritualurile zilnice, care implicau incantatii si cdntari de imnuri, in jurul templului se desfisurau adevarate spectacole teatral-muzicale, dedicate cultului zeilor. Cele mai importante astfel de manifestari erau cele inchinate lui Osiris, zeul naturii; ele implicau aportul sincretic al tuturor artelor, in spectacol imbindndu-se poezia cu dansul si muzica, dar si cu elemente ale artelor vizuale, prin decorurile fastuoase, pregitite minutios. in Egiptul Antic erau folosite diferite tipuri de fluiere, instrumente de percutic, luta si lira, cel mai important instrument fiind harpa. Muzica ebraica anticd Civilizatia ebraici este prima fird zei, far mirturii picturale sau sculpturale despre practica muzicala, Vechiul Testament ne ofera inst informatii privind arta sunetelor in Psalmii lui David sau in Cémtarea cdntarilor, atribuiti lui Solomon; si tot aici gasim informatii despre instrumentele si termenii muzicali intrebuintati. Alte surse referitoare la viata muzicali ebraici le gisim in consemnari ale vechilor egipteni si in imagini de instrumente incrustate pe vechi monumente romane. Muzica ebraicd avea in principal un caraeter reli ale muzieii de divertisment (dansul).. Una din trisiturile importante ale sale, constand intr-unul din stilurile responsorial (alternanfa solist-cor) sau antifonic (alternanta dintre dow grupuri corale), a fost preluati de primi crestini si intergrata in muzica de cult a bisericii primare, impreund cu alte aspecte. Astfel, muzica ebrai constituit intr-una din sursele principale ale muzicii culte europene. ios, dar existau gi genuri Instrumente cu coarde: lira, psalterionul. Instrumente de suflat: diverse tipuri de fluiere. Instrumente de percutie: diverse. 1, Denumiti cele sapte note ale gamei indiene. 2. Ce tip de instrument muzical este ravanastronul? 3. Cirui instrument din India Anticd i-ar corespunde, ca tip, er-hu din China? 4, in cinstea c&rui zeu egiptean erau organizate spectacole sincretice? 5, Care era cel mai folosit instrument in Egiptul Antic? 20