REGULI PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

1. Primul ajutor se acorda la locul unde se gaseste

accidentatul.
Se face o examinare exterioara completa a accidentatului, avand
grija de a nu agrava starea sa prin actiuni bruste sau gresite.

2. Se va respecta o asepsie perfecta.

3. Primul ajutor in cazul unui accident colectiv se va
acorda in ordinea gravitatii (daca nu sunt suficiente
persoane pentru a se ajuta simultan):
 extrema urgenta - hemoragiile (la cap, gat,
subsoara, coapsa), hemoragiile interne, ranitii in
zona toracelui, cei cu arsuri mari, cei cu mai multe
rani grave;
 prima urgenta - ranitii care au pierderi de sange,
ranitii cu membre zdrobite;
 a doua urgenta - fracturile (de craniu, de coloana
vertebrala, fracturile deschise, ranile adanci);
 a treia urgenta - fracturile mici inchise, ranile
putin adanci, etc.
PRIM AJUTOR IN CAZ DE RANIRI

RANA (PLAGA) = leziune a pielii insotita de o atingere a

tesuturilor profunde (muschi, oase, organe,
nervi etc.)
1. CURATIREA SUMARA A PLAGII cu apa curata.

2. DEZINFECTIE cu tinctura de iod sau apa oxigenata.

3. PANSAREA consta in aplicarea de comprese sterile, aplicarea unui

strat de vata, urmata de infasurarea ranii in totalitate.

- pansarea ranilor capului, ochilor, nasului, barbiei etc. = in forma de

cruce, de nod, in opt la ceafa;

- pansarea corpului = pentru torace, abdomen, perineu, anus, organe

genitale etc.;

- pansarea membrelor = in forma de opt a mainii si piciorului, degetului,

cotului, genunchiului, bratului, coapsei.

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE HEMORAGII

HEMORAGIE = ruptura unui vas sanguin urmata de o
pierdere de sange.

Dupa felul vasului de sange:

- arteriala - sangele de culoare rosu deschis, curge cu presiune prin

tasnituri ritmice, urmand bataile inimii;
 - venoasa - sangele de culoare rosu inchis, curge continuu fara
tasnituri;
- capilara - sangele se prelinge lent in picaturi.

Dupa locul producerii:

externa - sangerarea intr-o plaga la suprafata corpului;
interna - sangerarea intr-o cavitate inchisa (abdomen, torace, craniu
etc.).
Hemoragiile externe pot fi oprite provizoriu:
- hemoragii capilare mici - prin spalarea plagii cu apa oxigenata si
tamponare cu comprese sterile;
- hemoragii mijlocii - printr-un pansament compresiv;
- hemoragii arteriale - prin apasare manuala deasupra plagii, la
punctul de compresiune cel mai apropiat. Mai eficace este folosirea garoului
(tub cauciuc, curea, cravata etc.) aplicat numai la ranile membrelor si
intotdeauna deasupra ranii. Intre garou si tegumente se aplica o fasa sau o
bucata de panza pentru a nu produce leziuni ale pielii. Cand nu se poate
folosi garoul (cap, piept, abdomen) se aplica pansamente compresive
(stranse puternic).
Apoi ranitul va fi transportat de urgenta la spital, pentru a i se face
hemostaza definitiva.
Hemoragiile interne sunt de obicei la ranitii cu plaga la piept sau la
abdomen si oricat de neansemnata ar parea rana, acesti raniti trebuie sa fie
evacuati cu prioritate intrucit pot fi pierderi mari de singe si ranitul nu mai
poate fi recuperat
 PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ARSURI

ARSURA = leziune a pielii datorata efectului termic, incendiilor

indirecte cauzate de avarii la retelele electrice si de
gaze, la instalatiile si depozitele petroliere etc.

Clasificare:

 arsuri de gradul I - inrosire si usoara inflamare a pielii;

 arsuri de gradul II - aparitia unor basici cu lichid alb-galbui;

 arsuri de gradul III - pe langa leziunile de la primele doua

categorii si necroze, iar in cazuri grave, chiar carbonizarea
tesuturilor.

Gravitatea arsurilor depinde de intinderea suprafetei arse a corpului si de

gradul arsurii.

1. Se scot hainele de pe suprafata arsa si apoi in functie de

gravitatea arsurii se procedeaza diferit. La arsurile de gradul II si III se
aplica pe suprafata arsa un pansament uscat steril, executandu-se cu grija
spargerea basicilor cu lichid care creaza pericol de infectie.

2. Bolnavii se invelesc cu paturi (cearceafuri) cand arsurile sunt

intinse.

3. Se evacueaza bolnavul in prima urgenta la spital.

Pentru preantampinarea starii de soc, accidentatul care sufera de arsuri va trebui

incalzit si, daca este posibil, li se da sa bea ceai indulcit.

 PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE FRACTURA

FRACTURA = ruperea unui os.

Clasificare:
 inchisa - se rupe numai osul, pielea ramane nevatamata;
 deschisa - capetele osului ies prin piele formand o rana.
Fracturile inchise se mobilizeaza pe cat posibil in axul membrului, fara
sa folosim gesturi bruste. Se pune de o parte si de alta a osului rupt cate
o scandurica (atela), suficient de lunga incat sa cuprinda articulatiile
osului rupt.

Atelele vor fi captusite cu vata, carpe etc. Se fixeaza solid cu cateva

ture de panza (fasa) care se leaga dedesubtul si deasupra fracturii. In
loc de atele se mai pot folosi crengi, bastoane etc. Trebuie evitat pe cat
posibil a se misca membrul rupt pentru ca apare posibilitatea ca cele
doua capete ale osului rupt sa se deplaseze si sa rupa muschii, arterele,
venele, nervii sau pielea. Nu se va incerca niciodata indreptarea unei
deformatii daca membrul fracturat isi pastreza pozitia in axul lung.
Readucerea corecta si imobilizarea fracturii in pozitie normala a osului
se executa in spitale de catre medic. Pentru prevenirea socului, ranitul
trebuie culcat si invelit. Ranitul va fi insotit pana la spital, transportul
facandu-se culcat.

O atentie deosebita se va acorda celor care acuza fracturi de coloana

vertebrala (ranitul simte o durere puternica in spate si uneori nu mai poate
misca piciorele). In aceste situatii se procedeaza la ridicarea de catre mai
multe persoane a ranitului si introducerea dedesubt a unei scanduri, usi,
oblon sau targa de care va fi bine legat ranitul si apoi se transporta urgent
la spital, de regula, cu fata in jos pe o patura sau un cearceaf.
PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE

ELECTROCUTARE = trecerea unui curent electric prin corpul

omului, ceea ce are drept consecinte
contractii musculare puternice, arsuri
locale, pierderea cunostintei, oprirea
respiratiei si inimii, fenomene care pot
deveni ireversibile, daca nu se intervine
imediat.

Timpul dupa care se intervine (min) 1 2 3 4 5 8

Sanse de salvare (%) 95 90 74 50 25 0,5

1. Se intrerupe curentul electric, direct de la comutator sau se rupe

firul de alimentare cu curent electric, fie cu un lemn, topor cu maner de
lemn sau clesti cu brate izolate.

ESTE INTERZIS:

SA SE ATINGA PARTILE DESCOPERITE ALE CORPULUI

VICTIMEI CU MANA NEPROTEJATA.

SA SE FOLOSEASCA OBIECTE UMEDE SAU METALICE PENTRU

INLATURAREA VICTIMEI SAU FIRELOR ELECTRICE.

2. Se indeparteaza victima de la locul accidentului, fie cu o prajina,

cu mana invelita intr-o haina groasa si uscata sau cu manusi de cauciuc. In
acest timp salvatorul va sta pe o scandura de lemn.

3. Daca victima mai respira sau prezinta o respiratie neregulata, se

executa respiratie “gura la gura” sau “gura la nas” si masaj cardiac,
folosind metodele clasice de respiratie artificiala.

4. Dupa revenirea starii de constienta, victima este transportata de

urgenta la cea mai apropiata unitate sanitara cu serviciu de reanimare.
PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE INEC

INEC = umplerea plamanilor cu apa, inspirata de victima sau ca

urmare a opririi activitatii inimii si plamanului, in mod
reflex la contactul cu apa rece, mai ales cu ocazia
sariturilor.

1. Daca victima are gura inclestata, poate fi deschisa prin

introducerea unei linguri intre dinti si a unei batiste impaturite in colturile
gurii.

2. In faza urmatoare, limba inecatului invelita intr-o batista si

apucata cu doua degete, va fi trasa in afara, dupa care (daca este cazul)
gura si nasul vor fi curatate de nisip, alge sau mucozitati.

3. Dupa executarea rapida a acestor operatiuni, victima va fi

apucata de la spate cu mainile impreunate la baza toracelui sub forma de
chinga sau luata de la spate, tinuta cu capul in jos si scuturata de cateva
ori.

4. Daca bolnavul nu si-a recapatat respiratia si pulsul se mai resimte

inca, se recomanda executarea respiratiei artificiale de catre o singura
persoanasau chiar de doua (unul face respiratie “gura la gura” iar celalalt
apasa toracele cu palmele in ritmul respiratiei).

5. Daca inecatul nu are puls, el trebuie intors cu fata, in sus si i se

face respiratie artificiala imediat de una sau doua persoane. Trebuie
retinut ca in astfel de cazuri insuflatia trebuie sa fie cat mai puternica
pentru a invinge rezistenta alveolelor si a apei din ele.
 PRIMUL AJUTOR IN INTOXICAREA CU
SUBSTANTE TOXICE
In cazul producerii unor avarii sau explozii la anumite instalatii,
substantele puternic toxice sunt expulzate in atmosfera formand un nor
toxic care se dsplaseaza pe directia vintului la mari distante de la locul
accidentului, cu consecinte grave pentru oamenii si animalele din zona
respectiva.

Substantele toxice din norul de aer contaminat patrund in organism,

indeosebi pe caile respiratorii, producind vatamari ale organelor interne,
uneori deosebit de grave, care in functie de concentratia si natura substantei
toxice pot provoca pierderea cunostintei si, in scurt timp, moartea.
La sol se disting doua zone de contaminare:
 Zona letala (raionul accidentului unde apar cele mai grave intoxicatii,
care de regula sunt mortale).
 Zona de intoxicare (cuprinde norul toxic deplasat pe directia vantului
la sol, unde apar cazuri mai usoare de intoxicatii).
1. Intreruperea inhalarii de substante toxice prin acoperirea fetei cu o
bucata de panza impaturita si umezita cu solutii de protectie specific
substantei toxice.
2. Se scoate imediat victima din atmosfera contaminata cu mijloace
improvizate, targa sanitara etc.
3. Se face respiratie artificiala persoanelor care nu mai respira sau si-
au pierdut cunostinta.
4. Pe timpul acordarii primului ajutor daca este posibil, intoxicatul sa
stea culcat.
5. Transportul victimei la spital sau la cabinetul medical se va face
numai dupa acordarea primului ajutor amintit mai sus.

Data : 21.06.2008 elaborat :

RSSM