Tematica examen sanatate orala

1 Sanatatea orală: definitii

OMS – 1947 – sanatatea este o stare completa de bine din punct de vedere fizic, mental si social
si nu doar absenta bolii sau infirmitatii
OMS – 1984 – masura in care o persoana sau un grup sunt capabile sa isi satisfaca nevoile de
baza, dar si modul in care sunt capabile sa se transforme pentru a se adapta la mediul ambiant
OMS – cea mai recenta - este o stare eliberata de durere cronica a regiunii orale si faciale, de
cancer oral si in regiunea gatului, de existenta leziunilor orale, a defectelor congenitale, de boli
parodontale, de leziuni carioase si pierderea unitatilor dentare si alte afectari si tulburari care pot
afecta cavitatea orala

2 Calitatea vietii: definitie, componente, evaluare, interrelatia cu sanatatea

Calitatea vietii = concept multidisciplinar care include:
durata de viata
absenta bolii
absenta discomfortului si durerii
functii adecvate : fizica, emotionala si sociala
perceptia unei stari adecvate de sanatate
satisfactia legata de sanatate
absenta dezavantajelor sociale sau culturale corelate cu sanatatea
Evaluarea calitatii vietii
Cercetare – instrumente de masura a calitatii vietii
Ingrijirile de sanatate si accesul la ingrijire
Nivelul personal influenteaza decizia pacientului privind alegerea tratam
Poate influenta si deciziile la nivel politic
Calitatea vieţii devine un instrument de înţelegere şi conturare a practicii clinice,
cercetării, educaţiei pentru sănătate, nu numai la nivel individual, ci la nivel de
comunitate
Interrelatia cu sanatatea- patru factori şi modul în care aceştia afectează starea de bine a
individului şi anume:
 factori funcţionali,
 factori psihologici (aspectul şi încrederea în sine),
 factori sociali (interacţiunea cu ceilalţi, comunicarea)
 experienţa durerii ⁄ discomfortului

3 Determinantii sanatatii
Lalonde a definit determinanţii sănătăţii:
a. biologia umană,
b. comportamentul sau stilul de viaţă,
c. mediul înconjurător
d. organizarea serviciilor de sănătate.

Modelul conceptual al factorilor care influenţează starea de sănătate

(Dahlgren şi Witehead, 1995)
(din desen)
Varsta, sex, factori ereditari stil de viata influente sociale si de comunicare conditii de trai
si munca conditii socio-economice si culturale, factori de mediu
 4 Programul Global O.M.S. pentru sănătate orală (2003)
Politici de sănătate orală, pentru controlul eficient a factorilor de risc comuni, ce pot fi
modificati, reprezentati de stilul de viaţă (igiena orală, dieta nesanogenă, consumul excesiv de
alcool, fumatul, etc.) pentru:
bolile dentare,
cancerul oral,
tulburarile de dezvoltare cranio-faciale.
Dezvoltarea si implementarea proiectelor de prevenire a bolilor orale si promovare a sanatatii,
punând accent pe grupurile populationale dezavantajate din tările dezvoltate si cele in curs de
dezv., cele cu sisteme de sănătate in curs de tranzitie.
Prioritatea cea mai mare- îmbunătăţirea sănătătii orale a copiilor si vârstnicilor.
prevenirea si tratarea leziunilor mucoasei orale (cancer oral si manifestari orale HIV), tulburari
cranio-faciale, traume si accidente.
Accente - Reducerea inegalităţilor existente în starea de sãnãtate a populaţiei cauzate de
diferenţele de venit şi nivelul de educaţie al individului.
Reducerea inegalităţilor - prin abordarea populaţiei ţintă cu cel mai mare factor de risc pentru
bolile orale şi creşterea accesului la sistemele de ingrijiri primare existente.
Una dintre responsabilităţile majore ale O.M.S. este surprinderea tiparului si tendinţelor bolilor
orale şi analiza determinanţilor bolii (cu referire particulară la populaţia cu risc crescut).

5 Obiectivele OMS pentru anii 2000, 2010, 2025

2000 2010 2025
5-6 ani 50% dd indemni 90% dd indemni
12 ani CAO maxim 3 CAO maxim 2 CAO maxim 1
18-20 ani 85% arcade integre 75% fara carii 90% fara carii
75%fara afect parod 90%fara afect parod
75% din pop tanara sa aiba suficinet cunostinte despre etiologia si preventia afect oro-
dentare, pt a stabili sg un dg si atitudinea preventiva
Evidenta computerizata a datelor epidemiologice

6 Programe de sanatate orala: definitie, clasificari, 7 etape (Modelul Ewles şi Simnett

de realizare a unui program de sănătate, 1999) de realizare a unui program de
sanatate , informatii necesare planificarii programelor(Daly,2002), metode de educatie
Reprezinta o succesiune de activitati intreprinse pentru a imbunatati unul sau mai multe aspecte
ale starii de sanatate orala ale unui grup populational

Actiunile trebuie focalizate pe

 Identificarea determinantilor sanatatii
 Implementarea de proiecte demonstrative comunitare de promovare a sanatatii
 Crearea unor baza de date care sa permita evaluarea probramelor aflate in derulare
 Stabilirea unor relatii nationale si internationale de schimb de experienta privind
promovarea sanatatii orale

Programele de sănătate orală variază în funcţie de: planificare programelor

 tipul de problemă de sănătate orală
 grupa de vârstă căreia se adresează
 factorii de risc ai grupului populaţional
 perioada de derulare
 nivelul de mobilizare a comunităţii.
Tipuri de programe de promovare a sanatatii
 Programe internationale
 Programe nationale
 Programe locale
7 Etape (modelul Ewels)
 Identificarea necesitatilor si prioritatilor
 Stabilirea scolupui si obiectivelor
 Stabilirea celei mai eficiente metode de atingere a scopului
 Identificarea resurselor
 Planificarea metodelor de evaluare
 Stabilirea planului de actiune
 Implementarea programului
Identificarea necesităţilor şi priorităţilor: (informatii necesare)
 Date privind problema de sănătate - determinarea gravităţii şi extinderii afecţiunii
respective, precum şi stabilirea grupelor de risc - (fişe clinice tip O.M.S.)
 Date demografice (profilul colectivităţii) - instrumente sociologice (chestionar,
interviu, focus grup)
 numărul indivizilor din populaţia ţintă şi distribuţia geografică
 status-ul soco-economic
 condiţii de viaţă
 adresabilitatea către serviciile medicale publice
 starea generală de sănătate
 Date privind status-ul educaţional – instrumente sociologice (chestionar, interviu,
focus grup)
 cunoştinţe
 atitudini şi comportamente.

Stabilirea scopului şi obiectivelor:

Ce vrem să obţinem?
Unde vrem să ajungem?
Stabilirea celor mai eficiente metode.

Alegerea metodelor de educaţie: În funcţie de problema educaţională identificată în

faza de evaluare si de vârsta grupului ţintă. Exemple:
 expuneri, demonstraţii,
 diapozitive, jocuri
 jucarea unui rol (teatru)
 teatru de păpusi,
 postere,
 mass media (TV, internet, radio), jocuri video.

7 ???Abordarea individuala a sanatatii orale

. Abordarea S.O. la nivel comunitar

 Sănătatea unei colectivităţi şi a mediului în care indivizii işi defăşoară activitatea.

  Sănătatea publică dentară - ştiinţa şi practica prevenirii afecţiunilor orale,
promovării sănătăţii orale şi îmbunătăţirii calităţii vieţii prin efortul organizat al
societăţii.
 Ştiinţa - identificarea problemelor de sănătate orală ale populaţiei, stabilirea
cauzei şi efectelor acestora şi planificarea unor intervenţii eficiente.
 Practica - aplicarea unor soluţii eficiente de rezolvare a problemelor de sănătate
orală ale populaţiei

Abordările sănătăţii orale (Young şi Striffler, 2000) - diferente intre practica

individuala si cea a sanatatii publice.

Sănătatea orală - Abordare interdisciplinară (Domeniile)

 Demografia
 Epidemiologia
 Statistica
 Ştiinţe biomedicale.
 Ştiinţe sociale şi comportamentale
 Ştiinţa mediului exterior organismului
 Managementul şi administraţia serviciilor de sănătate.

Implicarea decidentului politic

 Element cheie în asigurarea serviciilor de sănătate la nivel comunitar şi
populaţional.
 după anul 1990 s-a realizat o îmbunătăţire în această privinţă în ţările din centrul
şi sud-estul Europei, nivelul este situat mult sub cel din ţările din vestul şi nordul
Europei

8 Factorii de risc ai cariei dentare

Fizici: modificări de structură ale smalţului, zone anatomice dentare susceptibile, hipoplazia de
smalţ, nivel crescut SM, experienţa carioasă anterioară, carii de biberon în antecedente, factori
genetici.
Socio–demografici: venitul, educaţia părinţilor (mama), vârsta mamei, etnia, ocupaţia, rangul
copilului, număr mare de membrii în familie, mediul rural sau urban, lipsa serviciului, lipsa
îngrijirii materne, sănătatea orală inadecvată a părinţilor, fluorizare suboptimală, nivel crescut SM
la părinţi.
Comportamentali: lipsa alăptării naturale, folosirea biberonului în timpul somnului sau la cerere
cu băuturi îndulcite, orar alimentar inadecvat, cantitate mare de dulciuri, igienă orală
necorespunzătoare (frecvenţa periajului, lipsa supervizării părinţilor şi a pastei dinti cu F, vârsta
începerii periajului, placa vizibilă), periaj şi flossing neregulat al mamei, transfer salivar maternal
la copil, bulimie, vizite neregulate la cabinet, adresabilitatea mamei către serv. dentare, vârsta
primului control.
Boli sau tratamente: dietă specială bogată în carbohidraţi, administrare frecventă de
medicamente cu conţinut crescut de zahăr, scăderea fluxului salivar datorită iradierii sau
medicaţiei, purtarea ap. ortodontice.

9 Parametrii utilizaţi în evaluarea riscului carios

Caracteristici esentiale ale indicatorilor de risc in predictia risc carios : Sn, Sp, VP+, VP-
A. Experienta carioasa anterioara: uzual cel mai semnificativ predictor singular,
exprimata prin:
1. prevalenta cariei – balanta intre factorii de rezistenta si atac in prezent si trecut ,
exprimata prin DMFT,DMFS, dmft, dmfs si SIC.
2.prezenta leziuni incipiente precavitare;
3.statusul dentitiei primare si M1 – cel mai bun predictor;
4.cea mai buna combinatie de predictori ai cresterii carioase : “nr mic de molari indemni
din dentitia primara”.
B. Teste salivare – teste dg:
1.rata flux salivar(stimulat si nestimulat);
2.capacitatea tampon salivara;
3.determinarea nivelului Streptococului mutans – corelat cu statusul carios;
4. determinarea nivlului de Lactobacili;
5. determinarea concentratiei de candida Albicans;
6. Testul surazei

C. Factorii dieta, igiena orala si sociodemografici

1.rezultatele unor studii arata ca relatia consum zahar – aparitie CD e mult mai atenuata in era
moderna a expunerii la fluoruri decat in trecut;
2.periajul este eficent in reducerea cariei doar in combinatie cu pasta fluorizata intr`un procentaj
mult mai mare decat restrictionarea consumului de zahar;Fluorizarea apei potabile este
recunoscuta si implementata in multe comunitati, efectul benefic fiint recunoscut particular in
cazul copiilor deprivati material cu risc carios crescut;3. jumatate din adolescentii din 11 tari din
UE consuma dujlciuri zilnic, in contrast cu cei din tarile nordice, unde consumul este mai scazut.
Indivizii cu SES ridicat au mai putine carii decat cei cu SES sczut (indicatori de risc :clasa
sociala, obiceiul de fumator al mamei, nr de frati)
D. Boli generale asociate :1.modificari in formarea sau compozitia salivei(SIDA, diabet,
Parkinson, HTA, tumori craniene) ; 2. modificari ale obiceiurilor alimentare, cu potential
cariogen si administrarea medicamentelor :antihipertensive, analgetice, neuroleptice, diuretice,
citostatice, somnifere ; 3. Rx care afect regiunea cap – gat ; 4. dizabilitati fizice si psihice

10 Grupele de risc carios

Risc scazut : fara leziuni noi /leziuni incipiente in ultimu an ;
Risc mediu : o leziune noua/incipienta/recurenta in ultimu an ; fisuri si gropite adanci sau lipsite
de coalescenta; experienta carioasa mare la parinti sau frati; carii in antecedente in fisuri sau
gropite ocl; carii in copilaria timpurie; igiena orala defectuasa; vizite neregulate in cabinet dentar;
expunere neadecvata la fluoruri; radiotrasnparenta proximala
Risc crescut: 2 sau mai multe leziuni noi/incip/recurente sau 2 din urmatoarele conditii : fisuri si
gropite adanci /fara coalescenta ; parinti, frati cu rata carioasa mare ; carii in antecendete in fisuri
/gropite ocl ; carii aparute in copilaria timpurie, Expuneri frecvente la zahăr, Flux salivar scăzut,
Igiena orală defectuoasă, Vizite neregulate la cabinetul dentar, Expunere neadecvată la fluoruri,
Radiotransparenţe proximal.

11 Cariograma
-Cel mai nou si performant model de evaluare a RC, program computerizat, interactiv si
educational;
-conceput pt intelegerea interactiunii dintre factorii care concura si predispun la aparitia CD
-scopul sau este de demonstrare grafica a riscului carios, exprimat prin “sansa de a evita noile
carii”, ilustrand in ce proportie afecteaza diferiti factori aceasta sansa si de a incuraja aplicarea
metodelor de preventie inainte de aparitia noilor leziuni;
-factorii cuprinsi in evaluare sunt :”dieta”(sectorul albastru), “bacterii(rosu), “sustecptibilitate”
alc din programul fluorizare, capacitate tampon salivara si rata fluxului salivar (bleu) so
“Cirucumstante” alc din experienta carioasa anterioara si bolile generale asociate(galben). “sansa
actuala de evitare a cariilor” este reprezentata de sectorul verde, iar dimensiunea sa arata marimea
riscului carios.
-se poate demonstra modul in care s poate reduce “sansa” si se ofera sugestiipt metodele de
reducere a risc carios.

12 Evaluarea riscului parodontal (metoda Previser)

Factori de risc :igiena orala precara, bacterii parodontogene, fumat, malnutritia, consum excesiv
de alcool, stres, diabet mellitus, alte afect sistemice, status socioeconomic
Metoda Periodontal Risk Calculator : evaluare obiectiva , cantitativa a riscului de boala
parodontala si a stadiului BP ; cuantificat pe o scara de la 1 la 100 cu o corespondenta de 17
diagnostice ; Info necesare pt evaluare risc parodontal prin PRC: varsta, istoric de fumator,
diagnostic de diabet, istoric de chirurgie parodontala, adancimea pungilor parodontale, sangerare
la sondaj parodontal, restarurari la nivel subgingival, tartru pe supraf radic, inaltimea os alveolar
pe rx.

13 Evaluarea riscului la cancer oral (metoda Previser)

Factorii de risc pentru cancerul oral : consumul de tutun, consumul de alcool, antecedentele
personale patologice de cancer, antecedente heredocolaterale de cancer, varsta sex
Scorurile riscului de cancer oral – instrumentul Previser
1,2 – risc redus
3 – risc medium
4si 5- risc crescut

Examinarea la interval de 5 ani (risc de gradul 1, 2 sau 3), reexaminarea la 2 ani (risc 4), anual
(risc crescut).
14 conceptul de necesitate de tratament (3 definiţii)
Donabedian (1973): ”stare a individului care îl face să solicite îngrijire, transformându-l într-un
potenţial utilizator al serviciilor de sănătate”.
Cooper (1975): “o modificare a stării de sănătate apreciată de către un specialist ca necesitând
tratament”.
Mathew: ”nevoia de îngrijiri medicale apare atunci când individul prezintă o afecţiune sau
disfuncţie pentru care există un tratament sau o îngrijire eficientă şi acceptabilă”.

15 Necesitatea de tratament: terminologia propusă de Bradshow (1972)

1.Nevoia normativa – necesitatea in acceptiunea expertilor, specialistilor
2. Nevoia simtita – dorinta in acceptiunea individului
3.Nevoia exprimata – punerea in practica a nevoii simtite de catre individ prin solicitarea
asistentei de specialitate
4.Nevoia comparata – comparatie intre ingrijirile sanitare primite de catre indivizi diferiti dar cu
caracteristici similare
5.Nevoia nesatisfacuta – diferenta intre ceea ce s`a oferit si ceea ce se cerea in realitate

16 Elemente cheie care permit estimarea necesarului de tratament

-utilitatea procedurilor disponibile si resursele necesare acestor proceduri
-tb sa se tina cont de necesitatea tratamentului, de eficienta sa si de costurile acestuia
-tb evaluata si incluse rezultatele care stau la baza necesitatii
-aceste rezultate se refera la morbiditate, durere, disconfort, disfunctie, incapacitate, handicap si
mortalitate

17 Determinarea necesităţilor stomatologice

Dimensiune clinică bazată pe istoricul simptomatologiei
Evaluarea disfuncţiilor pentru evaluarea impactului
Determinări privind disfuncţionalitatea socială
Pretenţiile individului - percepţii asupra normalului
Evaluarea tendinţei individului de a întreprinde acţiuni de prevenţie, mentalităti, cunoştinte şi
atitudini în ceea ce priveşte comportamentul de sănătate
Recomandarea unui tratament sau a unor ingrijiri eficiente şi acceptabile
Aptitudini necesare pentru acordarea acestora.

18 Indicatori socio-dentari si scale: chestionarele OHIP, DAS, MDAS

19 Indicele Semnificativ de Carie (Significant Caries Index) – SiC

Prof. Douglas Bratthall a propus introducerea unui nou indice –pentru a atrage atenţia asupra
indivizilor cu cele mai mari valori ale indicelui DMFT.
SiC reprezintă valoarea medie a indicelui CAO-D la treimea din grupul studiat cu cele mai mari
valori ale acestui indice.
Calcularea indicelui SiC are o importanţă deosebită şi în aprecierea necesităţilor de tratament,
deoarece la această treime cu valorile cele mai mari ale indicelui DMFT se impune luarea de
măsuri preventive suplimentare.