Sunteți pe pagina 1din 7

Cursul 9 BAZELE PROCESELOR DE FABRICAȚIE 1

4. TEHNOLOGII DE PRELUCRARE PE MAŞINI-UNELTE CU


COMANDĂ NUMERICĂ (MAŞINI-UNELTE CNC)

4.1. Introducere.

Prelucrarea suprafeţe1or unei piese pe o maşină-unea1tă cu comandă numerică se realizează


prin programarea deplasărilor sculei în raport cu un sistem de coordonate cartezian, legat de
piesă. Sistemul de coordonate cartezian are trei axe de coordonate perpendiculare între ele,
sensul pozitiv al axelor sistemului cartezian fiind dat de regula produsului vectorial: X  Y =
Z. Axele maşinilor-unelte cu comandă numerică sunt reglementate prin recomandarea ISO R-
841, iar în România prin STAS 8902-1983.

Modul în care sunt atribuite axele de coordonate conform normelor anterior menţionate se
face după următoarele reguli:
 Axa Z este identică sau paralelă cu axa arborelui principal al maşinii. Axa Z este identică
cu axa semifabricatului la maşinile care prelucrează suprafeţe de revoluţie, cum sunt
strungurile (figura 1) şi maşinile de rectificat rotund, în timp ce la maşinile de frezat şi
centrele de prelucrare axa Z este identică cu axa sculei (figura 2). Sensul pozitiv al axei Z
corespunde deplasării care conduce la mărirea distanţei dintre scula şi semifabricat.

Figura 1. Axele unui strung CNC

 Axa X a maşinilor la care se roteşte piesa (strunguri, maşini de rectificat rotund etc.) este
pe direcţie radială, paralel cu ghidajele saniei transversale. Sensul pozitiv al axei este
sensul care corespunde cu retragerea sculei faţă de piesă. La maşinile la care se roteşte
scula, axa X este de regulă orizontală şi paralelă cu suprafaţa de aşezare a piesei,
reprezentând axa principală de deplasare în planul în care se realizează prelucrarea piesei
şi perpendicular pe direcţia axei sculei. În acest caz, se pot evidenţia următoarele situaţii:
o dacă axa Z este verticală, sensul axei X este pozitiv când scula se deplasează relativ
spre dreapta faţă de piesă, judecand cazul stând în faţa maşinii (figura 2.a: degetul din
mijloc indică sensul pozitiv al axei Z, degetul mare arată sensul pozitiv al axei X, iar
degetul arătător sensul pozitiv al axei Y);
Cursul 9 BAZELE PROCESELOR DE FABRICAȚIE 2

o dacă axa Z este orizontală, sensul pozitiv al axei X este dat de deplasarea relativă spre
dreapta a sculei faţă de piesă, judecând cazul când se priveşte dinspre arborele
principal spre piesă (figura 2.b);
 Axa Y este perpendiculară pe axele X şi Z, formând cu acesta un sistem de coordonate
drept.

a b
Figura 2. Axele de coordonate la o maşină de frezat

Pentru poziţionarea sculei, de exemplu în punctul P1, la strungurile CNC şi maşinile de


rectificat rotund CNC se utilizează sistemul de coordonate X şi Z (figura 3.a), iar pentru
pozitionarea sculei în punctul P1, la maşinile de frezat şi centrele de prelucrare CNC se
utilizează sistemul de coordonate XYZ (figura 3.b).

a b
Figura 3. Poziţionarea sculei

4.1.1. Alegerea originii sistemului de coordonate

Deplasările sculei pot fi raportate fie la sistemul de coordonate apartinând maşinii


(OMXMYMZM), fie la sistemul de coordonate aparţinând piesei (O PXPYPZP). De regulă,
raportarea deplasărilor sculei se face la sistemul de axe al piesei, pentru elaborarea unui
program de prelucrare a unei piese programându-se deplasările sculei faţă de sistemul de
coordonate al piesei. Se judecă astfel pentru a uşura programarea, pentru că în realitate, în
timpul aşchierii se deplasează fie scula, fie piesa, important din punctul de vedere al aşchierii
fiind deplasarea relativă dintre sculă şi piesă.
Cursul 9 BAZELE PROCESELOR DE FABRICAȚIE 3

Originea sistemului de coordonate asociat maşinii-unelte, OM, poartă denumirea de originea


maşinii sau punctul de zero al maşinii. Originea maşinii reprezintă un punct fix bine precizat
odată cu montarea traductorilor de deplasare la montajul maşinii, respectiv la punerea în
funcţiune a maşinii. Orice deplasare a sculei este măsurată prin raportare la acest punct,
comanda numerică cunoscând permanent distanţa de la poziţia sculei la punctul de origine al
maşinii. La punerea sub tensiune a maşinii, pe afişajul CNC-ului apar valori aleatoare pe axe.
La operaţia de sincronizare, prin apasarea tastei corespunzătoare axei, elementele mobile ale
maşinii (săniile) se deplasează în extremităţile axelor (fie în originea axei, fie în extremitatea
axei respective - numită punct de sincronizare, acest lucru depinzând de tipul maşinii-
unelte). La atingerea unui microcontact de sincronizare, afişajul CNC-ului revine la zero sau
arată valoarea maximă de deplasare pe axa respectivă (punctul de sincronizare). După această
operaţie, valorile deplasărilor pe axe de pe afişajul CNC-ului sunt distanţe de la punctul de
referinţă a suportului sculei la originea maşinii.

La strunguri şi maşini de rectificat rotund, originea maşinii se află la intersecţia axei Z cu


suprafaţa frontală a arborelui principal (figura 4). La freze şi centre de prelucrare, originea
maşinii pe axa X şi Y, se află la un colţ al mesei maşinii, iar pe axa Z se află în poziţia de
schimbare a sculei (figura 5).

Figura 4. Originea maşinii şi a piesei


la strunjire şi rectificare

Originea sistemului de coordonate asociat piesei, OP, poartă denumirea de originea piesei sau
punctul de zero al piesei. Acest punct poate fi ales arbitrar, oriunde pe piesă. De regulă se
alege la o extremitate a piesei sau la centrul piesei - dacă aceasta este simetrică, sau în alt
punct care să facă programarea cât mai uşoară. La piesele de revoluţie care se prelucrează pe
strunguri sau maşini de rectificat rotund, originea piesei se alege de regulă într-o extremitate a
piesei (figura 6.a şi b). Pentru piesele complexe se pot alege mai multe origini ale piesei
(figura 7).
Cursul 9 BAZELE PROCESELOR DE FABRICAȚIE 4

Figura 5. Originea maşinii şi a piesei la frezare

Figura 6. Alegerea originii piesei la piesele de revoluţie simple

Figura 7. Alegerea originii piesei la piesele complexe de tip arbore

La prelucrarea pieselor prismatice pe maşini de frezat şi centre de prelucrare CNC, originea


piesei se alege, de regulă, într-un colţ al piesei (figura 8.a) sau într-un alezaj (figura 8.b). La
piesele prismatice care necesită prelucrări în mai multe plane de lucru (figura 9), de regulă
utilizarea unei singure origini pentru toate planele de lucru ar face programarea mai dificilă,
motiv pentru care în fiecare plan de lucru se aleg alte origini.

După poziţionarea (aşezarea, orientarea, centrarea etc.) piesei faţă de sistemul fix de
coordonate al maşinii (în dispozitivul de prindere al maşinii), trebuie comunicat
echipamentului CNC poziţia originii piesei, adică distanţa dintre OM şi OP. Aceasta lucru este
sinonim de fapt cu translatia sistemului de coordonate al maşinii din originea maşinii O M în
originea piesei OP, deoarece programarea deplasărilor sculei se realizează faţă de sistemul de
coordonate al piesei. În terminologia CNC translaţia sistemului de coordonate al maşinii în cel
al piesei se numeşte deplasare de origine.
Cursul 9 BAZELE PROCESELOR DE FABRICAȚIE 5

Figura 8. Alegerea originii piesei la piesele prismatice


prelucrate într-un singur plan de lucru

Figura 9. Alegerea originii piesei la piesele prismatice


prelucrate în mai multe plane de lucru

Modalitatea determinării deplasării de origine diferă în funcţie de tipul maşinii şi al


echipamentului CNC. În cazul strungurilor CNC (figura 4), distanţa dintre O M şi OP este
posibil de determinat prin simpla măsurare a acesteia cu şublerul (cota Z O), după care se
introduce într-o memorie specifică a echipamentului de comandă.

Deplasarea de origine la prelucrările pe maşini de frezat şi centre de prelucrare este prezentată


în figura 10. Determinarea originii piesei se poate realiza prin mai multe metode:
1. Metoda sculei de control (figura 11):
 se introduce o sculă de control cu diametru şi lungime cunoscute (de exemplu o freză
cilindro-frontală) în port-scula adecvată din arborele principal;
 se înaintează spre piesă cu viteză de avans din ce în ce mai mică; se atinge faţa piesei cu
vârful sculei; dacă piesa este fragilă, se interpune între piesă şi sculă un adaos de valoare
cunoscută;
 se citeşte valoarea de pe afişajul CNC-ului şi, ţinându-se cont de raza sculei, se introduc
aceste valori (utilizând tastatura echipamentului) în regiştrii de memorie dedicaţi
deplasării de origine pe axa respectivă;
 se procedează la fel şi pentru celelalte două feţe ale piesei.
Cursul 9 BAZELE PROCESELOR DE FABRICAȚIE 6

Figura 10. Deplasarea de origine la piese prelucrate pe


maşini de frezat şi centre de prelucrare

Figura 11. Determinarea originii piesei la prelucrările pe


maşini de frezat şi centre de prelucrare

2. Metoda dornului de control (figura 12), asemănătoare primei metode, cu deosebirea că în


loc de utilizarea unei scule de control, se utilizează un dorn de control cu diametru şu
lungime cunoscute. Între piesă şi dornul de control se poate interpune o cală plan-paralelă
cu grosimea cunoscută. În acest caz decalajele de origine pe axele X şi Y sunt date de
relaţiile:
XO = Xafişat+ d/2 + g (1)
YO = Yafişat+ d/2 + g (2)
în care:
d – diametrul dornului de control;
g – grosimea calei.
Cursul 9 BAZELE PROCESELOR DE FABRICAȚIE 7

Figura 12. Determinarea deplasării de origine la prelucrări pe maşini


de frezat şi centre de prelucrare utilizând un dorn de control

3. Metoda sondei cu palpator (figura 13), utilizată la prelucrări pe maşini de frezat şi centre
de prelucrare CNC. Atingerea piesei se realizează cu o sondă de palpare 3D (figura 13.a).
Originea piesei este determinată automat prin palparea cu sonda 3D a celor 3 laturi ale
piesei (figura 13.b). Metoda este pusă în valoare mai ales la prelucrări pe centre de
prelucrare, unde pentru prelucrarea pieselor în mai multe plane (figura 9) este necesară
determinarea mai multor decalaje de origine (piesa având mai multe origini).

Figura 13. Metoda sondei cu palpator