Cursul 10 BAZELE PROCESELOR DE FABRICAȚIE 1

4.1.2. Sisteme de control al deplasărilor

Modul în care scula se poziţionează relativ la piesă şi forma traiectoriei sculei detzermină cele
trei sisteme de bază de control al deplasărilor în comanda numerică a maşinilor unelte:
 Deplasarea de poziţionare sau programarea punct cu punct, caz în care scula se
poziţionează de la un punct la altul în vedera realizării unor operaţii de tipul găuririi,
lamării, alezăre, tarodării etc (figura 14). Scula nu este în contact permanent cu piesa.
Deplasarea de la un punct la altul se realizează de regulă cu viteza maximă de deplasare
(avans rapid). Deplasarea după axa Z poate să nu fie controlată numeric.

Figura 14. Programarea punct cu punct

 Deplasarea (sau programarea) liniară, caz în care scula se deplasează în aşchiere paralel
cu una din axele de coordonate, cu o anumită viteză de avans (programată). Deplasarea pe
axe poate fi facută doar succesiv. Prin strunjire, se pot prelucra suprafeţe frontale şi
cilindrice în trepte, iar prin frezare suprafeţe plane, paralele cu axele de coordonate
(figura 15).

Figura 15. Programarea liniară

 Deplasarea de conturare sau programarea traiectoriei continue, caz în care scula se poate
deplasa în aşchiere simultan şi corelat după cel puţin 2 axe numerice, cu o anumită viteză
de avans. Acest lucru se realizează prin interpolare. Figura 1.36 ilustrează prelucrarea de
conturare prin frezare după 2 axe.
Cursul 10 BAZELE PROCESELOR DE FABRICAȚIE 2

Figura 16. Programarea de conturare după 2 axe

Într-o deplasare elementară, scula se deplasează între două puncte de coordonate, punctul
iniţial şi punctul final al deplasării. Acest lucru implică existenţa în structura echipamentului
CNC a aşa-numitului interpolator, care asigură corelarea deplasărilor simultane ale organelor
mobile ale maşinii. Toate echipamentele CNC dispun de interpolator liniar şi circular.
Interpolarea presupune furnizarea informaţiilor privind modul în care trebuie să se deplaseze
simultan săniile, astfel încât scula, în procesul de prelucrare, să genereze traiectoria dintre
punctul iniţial şi punctul final al deplasării.

La o deplasare după o dreaptă înclinată sau după un arc de cerc (figura 17), interpolatorul
trebuie să asigure descrierea traiectoriei, dar să şi coreleze vitezele de deplasare pe axele de
coordonate, astfel încât viteza de avans rezultantă să fie constantă:
v f  v 2fx  v 2fy  ct. (3)

Figura 17. Viteza de avans la interpolarea liniară şi circulară

În figura 18 sunt ilustrate prelucrările în 2 axe ale unui contur prin strunjire, respectiv prin
frezare.
Cursul 10 BAZELE PROCESELOR DE FABRICAȚIE 3

b
Figura 18. Prelucrări în 2 axe
Posibilităţile de lucru ale unei maşini-unelte CNC cresc odată cu numărul axelor numerice ale
maşinii. Din acest punct de vedere există maşini-unelte CNC în două axe, două axe şi
jumătate, trei axe, patru axe şi cinci axe:
 La prelucrarea în 2 ½ axe scula se deplasează simultan şi corelat pe 2 axe urmărind un
anumit contur, după care are loc o deplasare cu un anumit increment pe cea de a treia axă,
urmând ca scula să descrie un nou contur pe cele două axe corelate, şi aşa mai departe.
 La prelucarea în 3 axe (figura 19), scula se deplasează simultan şi corelat după 3 axe;
 La prelucarea în 4 sau 5 axe, scula se deplasează simultan şi corelat după 4, respectiv 5
axe.

Figura 19. Prelucrare în 3 axe

4.2. Programarea manuală a maşinilor-unelte CNC

4.2.1. Principii de bază

Programul CNC, denumit şi program piesă, constituie descrierea tehnologiei de prelucrare a

unei piese şi cuprinde informaţii de natură geometrică şi tehnologică. Un program CNC este
format dintr-o succesiune de fraze NC, în ordinea de execuţie a fazelor de prelucrare a piesei.
O frază (linie de program) se compune din cuvinte NC. Un cuvânt NC se compune din:
 O adresă, reprezentând locaţia de memorie la care trebuie să ajungă informaţia
geometrică sau tehnologică necesară desfăşurării prelucrării; se numeşte şi funcţie,
deoarece defineşte tipul de acţiune care trebuie executată de către echipament; adresa este
urmată de:
 un număr care defineşte conţinutul informaţiei. Numărul respectiv poate avea semn
(semnul + este implicit) şi punct zecimal.
Cursul 10 BAZELE PROCESELOR DE FABRICAȚIE 4

O frază trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru realizarea unei mişcări în cadrul
operaţiei de prelucrare. În figura 1 este prezentat un exemplu finisare prin strunjire a unei
piese., fiind necesară prelucrarea a 4 suprafeţe (reprezentate prin linie groasă). Scula îşi
începe ciclul de prelucrare din punctul de start S, deplasându-se cu avans rapid din punctul S
în punctul 1, aflat cu câţiva milimetri în faţa piesei şi la cota X=20 (traiectoriile parcurse cu
avans rapid sunt descrise prin linii întrerupte, iar cele realizate cu avans de lucru prin linii
continue). Prelucrarea porţiunii 40 se face cu avans de lucru între punctele 1 şi 2. pentru
prelucrarea porţiunii conice cuţitul se deplasează cu avans de lucru pe segmentul 2-3
combinând mişcările de avans pe axele Z şi X (interpolare liniară). Ulterior se realizează
deplasarea cu avans de lucru pe segmentele 3-4 şi 4-5, de unde cuţitul se retrage cu avans
rapid în punctul de start S.

Figura 1. Finisare prin strunjire CNC

Pentru programarea acestor mişcări sistemul are nevoie de informaţii geometrice

(coordonatele punctelor 1, 2 … 5, respectiv S) şi tehnologice (sens de rotaţie al piesei,
mărimea avansului de lucru, utilizarea lichidului de răcire-ungere, etc.). De exemplu,
comanda deplasării din punctul 2 în punctul 3 se realizează printr-o frază de tipul:

N35 G01 X30 Z-45.981 F0.15 S845 M03

Inf. geometrice Inf. tehn. şi aux.

Fucţia de interpolare liniară
Numărul frazei

Adresele (funcţiile) NC se pot clasifica în 4 tipuri de bază, corespunzătoare tipurilor de

informaţii pe care le descriu: informaţii geometrice, tehnologice, pregătitoare şi auxiliare.