UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA I.M.S.T.

REFERAT
ECOTEHNOLOGIE II

Popa Ciprian-Florentin
Grupa 642 CB
 POLUAREA AERULUI IN BACAU

Aerul este un element indispensabil vietii, cantitatea consumata de organismul uman

fiind foarte mare: într-o singura inspiratie patrund în pulmonul nostru 0,5 l de aer, ceea ce
înseamna 8 l pe minut, respectiv 14-15 m3 în 24 de ore. în lipsa aerului omul nu poate
supravietui mai mult de câteva minute, între organism si aer exista un permanent schimb de
gaze la nivelul pulmonului, suprafata de contact la nivelul alveolelor pulmonare fiind de
aproximativ 70 m2.
Aerul formeaza un învelis gazos care înconjoara Pamântul, având o grosime medie
de aproximativ 3.000 km, numit atmosfera. Principalele zone în care este subîmpartita
atmosfera sunt:
 troposfera 0 - 1 1 km altitudine;
 stratosfera 11-35 km altitudine;
 mezosfera 35 - 80 km altitudine;
 termosfera 80 - 400 km altitudine;
 exosfera 400 - 3.000 km altitudine.

Factori care influenteaza echilibrul ecologic

Aerul este prezent pretutindeni, atât la suprafata scoartei terestre, cât si în toate spatiile
aflate în legatura cu atmosfera: în crapaturile si porii solului, în pesteri, în apa, în apa marilor si
oceanelor etc.
Aerul este un amestec de gaze, în compozitia sa normala intrând: azot, oxigen, bioxid de
carbon, ozon, alte gaze, vapori de apa, pulberi, bacterii etc.
Modificarile survenite în compozitia aerului în urma procesului de respiratie:

Compozitia aerului Respiratie

inspirat expirat

azot 78 - 79 % 78 - 79 %

oxigen 20-21 % 16- 17%

bioxid de carbon 0,03 - 0,04 % 3-4%

Prin acest schimb de gaze aerul întretine viata asigurând arderile necesare desfasurarii
tuturor proceselor fiziologice din organismul uman. Aerul poate actiona însa si în sens
patologic asupra omului atunci când este poluat.
 Poluantii aerului

Poluantii aerului sunt substante solide, lichide sau gazoase, naturale sau artificiale ce pot
fi aeropurtate.
Clasificarea poluantilor aerului se poate face dupa:
a) starea de agregare
 suspensii (aerosoli) - sunt particule solide sau lichide dispersate în
atmosfera. Principala lor caracteristica consta în faptul ca în functie de marime
sau greutate ele au o stabilitate diferita în aer. Cele mai mari si mai grele se depun
repede si se numesc pulberi sedimentabile, iar cele mai usoare si mai mici pot persista
timp îndelungat si se numesc pulberi în suspensie;
 gaze - sub forma de poluanti în stare gazoasa, raspânditi în atmosfera
datorita calitatii de a difuza cu usurinta, fiind purtati uneori la mari distante de
locul unde au fost produsi si eliminati în atmosfera;
b) provenienta
 primari - acei poluanti care provin direct din surse de poluare
identificate sau identificabile;
 secundari - acei poluanti care sunt produsi în mediu, prin interactiunea
dintre doi sau mai multi poluanti primari sau prin reactia cu constituentii normali
ai aerului;
c) actiunea lor specifica asupra organismului
 iritanti - sunt cei mai raspânditi în mediu, din aceasta categorie facând
parte pulberile cu un grad scazut de solubilitate, oxizi de sulf si azot, substante
oxidante, amoniac, fluor, clor, vapori de acid fluorhidric si clorhidric;
 asfixianti - sunt monoxidul de carbon, cianurile, acidul cianhidric,
hidrogenul sulfurat;
 toxici sistemici - sunt metale grele si metaloide ca plumbul, zincul,
cadmiul, mercurul etc.
 cancerigeni: - pot fi, în functie de structura chimica:
o organici: - hidrocarburi policiclice aromatice, coloranti sintetici (anilina),
substante organice clorurate (pesticide);
o anorganici: - Cr (produce cancer nazal), As (produce cancer hepatic), Cd
(produce cancer de prostata), Ni (produce cancer al cailor respiratorii), substante
radioactive (produc cancer tiroidian);
1. fibrozonati - sunt suspensii de ciment, pulberi cu bioxid de siliciu si
beriliu, pulberi inerte, cuart;
2. alergizanti - pot fi de natura:
 minerala (cu continut mare de cuart);
 organica: vegetala (in, cânepa, tutun, cafea, cacao, ricin, soia)
sau animala (puf, pene, fulgi).
 Surse de poluare a aerului
Sursele de poluare a aerului pot fi clasificate în surse naturale si surse artificiale.
a) Surse naturale sunt:
• solul care, sub influenta diferentelor de temperatura, a ploilor si a
curentilor de aer, sufera fenomene de eroziune si macinare cu eliberarea de
particule foarte fine;
• plantele si animalele, care pot elimina în aer diverse elemente ca polen,
par, pene, fulgi etc.;
• gazele si vaporii naturali, eliminati din sol direct în aerul atmosferic si
care se gasesc în anumite zone caracteristice din punct de vedere geologic;
• eruptiile vulcanice, care arunca în aer, în anumite momente, mari
cantitati de gaze, vapori de apa si particule solide;
• praful cosmic, rezultat din distrugerea meteoritilor în straturile
superioare ale atmosferei.
b) Sursele artificiale sunt reprezentate de diversele activitati ale omului din care rezulta
o serie de elemente solide, lichide sau gazoase ce pot ajunge în atmosfera. Ele constituie
principalele surse de poluare si sunt fixe si mobile.
• surse fixe - produc o poluare limitata, de cele mai multe ori în jurul locului de
eliminare în atmosfera a poluantilor.
Aici se încadreaza doua grupe mari:
 procesele industriale, recunoscute ca fiind cele mai importante surse
de poluare a aerului: chimice, siderurgice, metalurgice, de materiale de
constructie etc.;
 procesele de combustie de la încalzirea locuintelor pâna la combustibilul
utilizat pentru producerea de energie; cantitatea poluantilor produsi astfel
depinde de calitatea combustibiluluifolosit si de felul arderii.
• surse mobile - produc o poluare diseminata pe o suprafata uneori foarte mare; aici se
încadreaza mijloacele de transport:
 transporturile rutiere;'
 transporturile navale si aeriene;
 transporturile feroviare.

Dezvoltarea socio-economică a municipiului Bacău

Din punct de vedere economic, Bacăul este caracterizat printr-un grad ridicat de
industrializare şi de o reţea de transporturi foarte dezvoltată, care cuprinde atât transporturile
rutier şi feroviar, cât şi transportul aerian. Ramurile industriale prezente în economia Bacăului,
cu efecte nocive asupra calităţii aerului, sunt: industria de producere a energiei electrice (centrala
termoelectrică – C.E.T.), industria chimică (cu subramurile producătoare de celuloză şi hârtie –
Letea S.A. – şi îngrăşăminte chimce pe bază de azot – Sofert S.A.), alimentară (complexul
zootehnic “Agricola Internaţional”), la care se adugă traficul rutier deosebit de intens şi arderea
diverşilor combustibili, într-o multitudine de procese tehnologice.
 Cele mai frecvente noxe eliberate în atmosfera oraşului sunt:
- SO2 – Centrala termoelectrică Bacău;
- NOx– C.E.T., Letea S.A., Sofert S.A. plus traficul rutier, feroviar şi aerian;
- CO – combustia în toate instalaţiile industriale şi arderea deşeurilor;
- CO2 – C.E.T, plus arderea combustibililor;
- CH4 – Agrcola Internaţional; - Hidrocarburi – trafic;
- NH3 – agricultura, Sofert S.A.

Analiza calităţii aerului în municipiul Bacău

Reţeaua de monitorizare din municipiul Bacău include patru puncte fixe de monitorizare a
calităţii aerului (probe medii zilnice) şi o staţie ce funcţionează continuu, în regim automat. Pentru
probele medii momentane sunt alese diferite puncte din oraş.
 Indicatorii urmăriţi sunt: amoniac (NH3), dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), şi
parametrii meteo.
 Indicatorul relevant al zonei este amoniacul (NH3)

Figura 1. Coeficient general de poluare

 Monitorizarea calităţii aerului a evidenţiat o bună calitate a acestuia, dar se remarcă o
serie de zone din Municipiul Bacău unde se înregistrează încă episoade de poluare determinate
de funcţionarea unor operatori economici.
Surese de poluare a aerului sunt:
• S.C. Amurco S.R.L. Bacău - operator economic profilat pe fabricarea îngrăşămintelor
chimice.
• S.C. Agricola Internaţional S.A. (Abator, Carbac); Fabrica de făină proteică; Ferme;
Frigorifer departamentul Carbac.
• S.C. CET S.A.
Depăşirile concentraţiilor maxim admisibile la indicatorii de calitate ai aerului au fost
determinate de incidente pe fluxul tehnologic al operatorilor economici, precum şi de stadiul
necorespunzător actual al realizărilor măsurilor impuse prin autorizaţii de mediu, planuri de
reducere şi de conformare.
Episoadele de poluare înregistrate au fost favorizate şi de condiţiile meteorologice
nefavorabile unei bune dispersii, ceea ce a permis acumularea poluanţilor în atmosferă.
 Reţeaua de monitorizarea aerului cuprinde, începând cu luna iunie 2009 un număr de 4
puncte fixe de control: Gherăieşti, FRE Mărgineni, N. Bălcescu şi Universitate. Prelevarea se
face pe o perioadă de 24 h.
Pe parcursul anului 2009 a fost monitorizat în regim manual indicatorul NO2 în punctul
de prelevare BC 2. Evoluţia calităţii aerului în Municipiul Bacău este raportată la STAS
12574/87 (NH3 şi pulberi sedimentabile), iar datele sunt furnizate în urma prelevării manuale şi
determinărilor chimice efectuate în laboratorul APM Bacău.
Pe parcursul anului 2009 în punctele de prelevare Gherăieşti, FRE Mărgineni,
Universitate, Nicolae Bălcescu nu au fost înregistrate depăşiri ale concentraţiei maxime admise
de 100 μg/mc, pentru amoniac conform STAS 12547/87.
Una din priorităţile actuale este luarea măsurilor necesare în vederea încadrării în
termenele stabilite în HG nr. 321/ 2005 (republicată) privind evaluarea şi gestionarea zgomotului
ambiant.

În ansamblu, comparativ cu anii anteriori, calitatea aerului în municipiul Bacău se află

într-un process de îmbunătăţire. Depăşiri ale C.M.A. la indicatorii de calitate a aerului s-au
datorat incidentelor din industrie, pe fondul unor condiţii atmosferice nefavorabile dispersiei,
ceea ce a permis acumularea poluanţilor în atmosferă. Analizând totuşi indicatorul relevant al
zonei – amoniacul –, se observă o îmbunătăţire a calităţii aerului, comparativ cu anii anteriori.
Scăderea generală a cantităţilor de poluanţi emişi în atmosferă are în principal cauze economice,
în primul rând fiind vorba despre diminuarea activităţii în unele intreprinderi, prin închiderea
unor secţii sau ca urmare a unor restructurări, iar în al doilea rând ca urmare a investiţiilor făcute
în retehnologizarea instalaţiilor, cu utilaje nepoluante (Tabelul1).
Cu toate acestea, s-au constituit câteva zone critice sub aspectul deteriorării stării de
calitate a mediului în municipiul Bacău. Pentru stabilirea acestor zone s-au inventariat sursele ce
evacuaează poluanţi gazoşi în atmosferă, în special SO2 şi NH3.
Zonele critice s-au putut stabili după efectuarea calculelor de dispersie, folosind modelul
climatologic de disperie. Datele meteorologice necesare acestor calcule au fost preluate de la
staţia automată de supraveghere a calităţii aerului din dotarea I.P.M. Bacău.

Tabel 1. Investiţii de success, cu efecte majore sub aspectul protecţiei atmosferei

Nr. Agent economic Denumire investiţie Efectul Valoare Stadiul

crt.
1 S.C. a. Completarea şi
LETEA funcţionarea tuturor
S.A. aparatelor de măsură
BACĂU şi control pe cazanele
de abur din centrala
termică
b. Introducerea
tehnologiei de golire
la rece a
fierbătoarelor de
celuloză
- Studiu pentru
stabilirea soluţiilor
tehnice
2. S.C. a. Achiziţionarea ,
AGROINDUSTR instalarea şi punera în
IALZ S.A. funcţiune a trei
BACĂU centrale termice
performante
b. Înlocuire sistem
frigorific
investiţie de
mil. lei realizare
%
Reducerea consumului de 505 100
combustibil prin creşterea
randamentului de
funcţionare a cazanelor de
la 78% la 80% şi reducerea
emisiilor de gaze arse în
atmosferă (CO, NOX, SO2)
Reducerea emisiilor de SO2 336 100
în atmosferă.
Reducerea emisiilor de 1969 100
CO2, CO, NOX până la
încadrarea în limitele
admise
Reducerea emisiilor de 2330 50
amoniac în atmosferă
 BIOGRAFIE:
http://www.bacauinteractiv.ro
www.apmbc.anpm.ro
www.csjbacau.ro
www.referat.ro