Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA I.M.S.T.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA I.M.S.T. REFERAT ECOTEHNOLOGIE II Popa Ciprian-Florentin Grupa 642 CB

REFERAT ECOTEHNOLOGIE II

Popa Ciprian-Florentin Grupa 642 CB

POLUAREA AERULUI IN BACAU

Aerul este un element indispensabil vietii, cantitatea consumata de organismul uman fiind foarte mare: într-o singura inspiratie patrund în pulmonul nostru 0,5 l de aer, ceea ce înseamna 8 l pe minut, respectiv 14-15 m 3 în 24 de ore. în lipsa aerului omul nu poate supravietui mai mult de câteva minute, între organism si aer exista un permanent schimb de gaze la nivelul pulmonului, suprafata de contact la nivelul alveolelor pulmonare fiind de aproximativ 70 m 2 . Aerul formeaza un învelis gazos care înconjoara Pamântul, având o grosime medie de aproximativ 3.000 km, numit atmosfera. Principalele zone în care este subîmpartita atmosfera sunt:

troposfera

0 - 1 1 km altitudine;

stratosfera

11-35 km altitudine;

mezosfera

35 - 80 km altitudine;

termosfera

80 - 400 km altitudine;

exosfera

400 - 3.000 km altitudine.

Factori care influenteaza echilibrul ecologic

Aerul este prezent pretutindeni, atât la suprafata scoartei terestre, cât si în toate spatiile aflate în legatura cu atmosfera: în crapaturile si porii solului, în pesteri, în apa, în apa marilor si oceanelor etc. Aerul este un amestec de gaze, în compozitia sa normala intrând: azot, oxigen, bioxid de carbon, ozon, alte gaze, vapori de apa, pulberi, bacterii etc. Modificarile survenite în compozitia aerului în urma procesului de respiratie:

Compozitia aerului

Respiratie

 

inspirat

expirat

azot

78 - 79 %

78 - 79 %

oxigen

20-21 %

16- 17%

bioxid de carbon

0,03 - 0,04 %

3 - 4 %

Prin acest schimb de gaze aerul întretine viata asigurând arderile necesare desfasurarii tuturor proceselor fiziologice din organismul uman. Aerul poate actiona însa si în sens patologic asupra omului atunci când este poluat.

Poluantii aerului

Poluantii aerului sunt substante solide, lichide sau gazoase, naturale sau artificiale ce pot fi aeropurtate. Clasificarea poluantilor aerului se poate face dupa:

a) starea de agregare

suspensii (aerosoli) - sunt particule solide sau lichide dispersate în atmosfera. Principala lor caracteristica consta în faptul ca în functie de marime sau greutate ele au o stabilitate diferita în aer. Cele mai mari si mai grele se depun repede si se numesc pulberi sedimentabile, iar cele mai usoare si mai mici pot persista timp îndelungat si se numesc pulberi în suspensie;

gaze - sub forma de poluanti în stare gazoasa, raspânditi în atmosfera datorita calitatii de a difuza cu usurinta, fiind purtati uneori la mari distante de locul unde au fost produsi si eliminati în atmosfera;

b) provenienta

primari

- acei

poluanti

care provin direct din

identificate sau identificabile;

surse

de poluare

secundari - acei poluanti care sunt produsi în mediu, prin interactiunea dintre doi sau mai multi poluanti primari sau prin reactia cu constituentii normali ai aerului;

c) actiunea lor specifica asupra organismului

iritanti - sunt cei mai raspânditi în mediu, din aceasta categorie facând parte pulberile cu un grad scazut de solubilitate, oxizi de sulf si azot, substante oxidante, amoniac, fluor, clor, vapori de acid fluorhidric si clorhidric;

asfixianti - sunt monoxidul de carbon, cianurile, acidul cianhidric, hidrogenul sulfurat;

toxici sistemici - sunt metale grele si metaloide ca plumbul, zincul, cadmiul, mercurul etc.

cancerigeni: - pot fi, în functie de structura chimica:

o

organici: - hidrocarburi policiclice aromatice, coloranti sintetici (anilina), substante organice clorurate (pesticide);

o

anorganici: - Cr (produce cancer nazal), As (produce cancer hepatic), Cd (produce cancer de prostata), Ni (produce cancer al cailor respiratorii), substante radioactive (produc cancer tiroidian);

1. fibrozonati - sunt suspensii de ciment, pulberi cu bioxid de siliciu si beriliu, pulberi inerte, cuart;

2. alergizanti - pot fi de natura:

minerala (cu continut mare de cuart);

organica: vegetala (in, cânepa, tutun, cafea, cacao, ricin, soia) sau animala (puf, pene, fulgi).

Surse de poluare a aerului

Sursele de poluare a aerului pot fi clasificate în surse naturale si surse artificiale. a) Surse naturale sunt:

solul care, sub influenta diferentelor de temperatura, a ploilor si a

curentilor de aer, sufera fenomene de eroziune si macinare cu eliberarea de

particule foarte fine;

plantele si animalele, care pot elimina în aer diverse elemente ca polen, par, pene, fulgi etc.;

gazele si vaporii naturali, eliminati din sol direct în aerul atmosferic si care se gasesc în anumite zone caracteristice din punct de vedere geologic;

eruptiile vulcanice, care arunca în aer, în anumite momente, mari

cantitati de gaze, vapori de apa si particule solide;

praful cosmic, rezultat din distrugerea meteoritilor în straturile

superioare ale atmosferei.

b) Sursele artificiale sunt reprezentate de diversele activitati ale omului din care rezulta o serie de elemente solide, lichide sau gazoase ce pot ajunge în atmosfera. Ele constituie principalele surse de poluare si sunt fixe si mobile.

surse fixe - produc o poluare limitata, de cele mai multe ori în jurul locului de eliminare în atmosfera a poluantilor. Aici se încadreaza doua grupe mari:

procesele industriale, recunoscute ca fiind cele mai importante surse de poluare a aerului: chimice, siderurgice, metalurgice, de materiale de constructie etc.;

procesele de combustie de la încalzirea locuintelor pâna la combustibilul utilizat pentru producerea de energie; cantitatea poluantilor produsi astfel depinde de calitatea combustibiluluifolosit si de felul arderii.

surse mobile - produc o poluare diseminata pe o suprafata uneori foarte mare; aici se încadreaza mijloacele de transport:

transporturile rutiere;'

transporturile navale si aeriene;

transporturile feroviare.

Dezvoltarea socio-economică a municipiului Bacău

Din punct de vedere economic, Bacăul este caracterizat printr-un grad ridicat de industrializare şi de o reţea de transporturi foarte dezvoltată, care cuprinde atât transporturile rutier şi feroviar, cât şi transportul aerian. Ramurile industriale prezente în economia Bacăului, cu efecte nocive asupra calităţii aerului, sunt: industria de producere a energiei electrice (centrala termoelectrică – C.E.T.), industria chimică (cu subramurile producătoare de celuloză şi hârtie – Letea S.A. – şi îngrăşăminte chimce pe bază de azot – Sofert S.A.), alimentară (complexul zootehnic “Agricola Internaţional”), la care se adugă traficul rutier deosebit de intens şi arderea diverşilor combustibili, într-o multitudine de procese tehnologice.

Cele mai frecvente noxe eliberate în atmosfera oraşului sunt:

- SO2 – Centrala termoelectrică Bacău;

- NOx– C.E.T., Letea S.A., Sofert S.A. plus traficul rutier, feroviar şi aerian;

- CO – combustia în toate instalaţiile industriale şi arderea deşeurilor;

- CO2 C.E.T, plus arderea combustibililor;

- CH4 – Agrcola Internaţional; - Hidrocarburi trafic;

- NH3 agricultura, Sofert S.A.

Analiza calităţii aerului în municipiul Bacău

Reţeaua de monitorizare din municipiul Bacău include patru puncte fixe de monitorizare a calităţii aerului (probe medii zilnice) şi o staţie ce funcţionează continuu, în regim automat. Pentru probele medii momentane sunt alese diferite puncte din oraş. Indicatorii urmăriţi sunt: amoniac (NH3), dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), şi parametrii meteo. Indicatorul relevant al zonei este amoniacul (NH3)

şi parametrii meteo.  Indicatorul relevant al zonei este amoniacul (NH3) Figura 1. Coeficient general de

Figura 1. Coeficient general de poluare

Monitorizarea calităţii aerului a evidenţiat o bună calitate a acestuia, dar se remarcă o serie

Monitorizarea calităţii aerului a evidenţiat o bună calitate a acestuia, dar se remarcă o

serie de zone din Municipiul Bacău unde se înregistrează încă episoade de poluare determinate de funcţionarea unor operatori economici. Surese de poluare a aerului sunt:

S.C. Amurco S.R.L. Bacău - operator economic profilat pe fabricarea îngrăşămintelor

chimice.

• S.C. Agricola Internaţional S.A. (Abator, Carbac); Fabrica de făină proteică; Ferme; Frigorifer departamentul Carbac.

• S.C. CET S.A.

Depăşirile concentraţiilor maxim admisibile la indicatorii de calitate ai aerului au fost determinate de incidente pe fluxul tehnologic al operatorilor economici, precum şi de stadiul necorespunzător actual al realizărilor măsurilor impuse prin autorizaţii de mediu, planuri de reducere şi de conformare. Episoadele de poluare înregistrate au fost favorizate şi de condiţiile meteorologice nefavorabile unei bune dispersii, ceea ce a permis acumularea poluanţilor în atmosferă.

Reţeaua de monitorizarea aerului cuprinde, începând cu luna iunie 2009 un număr de 4 puncte fixe de control: Gherăieşti, FRE Mărgineni, N. Bălcescu şi Universitate. Prelevarea se face pe o perioadă de 24 h. Pe parcursul anului 2009 a fost monitorizat în regim manual indicatorul NO2 în punctul de prelevare BC 2. Evoluţia calităţii aerului în Municipiul Bacău este raportată la STAS 12574/87 (NH3 şi pulberi sedimentabile), iar datele sunt furnizate în urma prelevării manuale şi determinărilor chimice efectuate în laboratorul APM Bacău. Pe parcursul anului 2009 în punctele de prelevare Gherăieşti, FRE Mărgineni, Universitate, Nicolae Bălcescu nu au fost înregistrate depăşiri ale concentraţiei maxime admise de 100 μg/mc, pentru amoniac conform STAS 12547/87. Una din priorităţile actuale este luarea măsurilor necesare în vederea încadrării în termenele stabilite în HG nr. 321/ 2005 (republicată) privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant.

privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant. În ansamblu, comparativ cu anii anteriori, calitatea
privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant. În ansamblu, comparativ cu anii anteriori, calitatea

În ansamblu, comparativ cu anii anteriori, calitatea aerului în municipiul Bacău se află într-un process de îmbunătăţire. Depăşiri ale C.M.A. la indicatorii de calitate a aerului s-au datorat incidentelor din industrie, pe fondul unor condiţii atmosferice nefavorabile dispersiei,

ceea ce a permis acumularea poluanţilor în atmosferă. Analizând totuşi indicatorul relevant al zonei amoniacul –, se observă o îmbunătăţire a calităţii aerului, comparativ cu anii anteriori. Scăderea generală a cantităţilor de poluanţi emişi în atmosferă are în principal cauze economice, în primul rând fiind vorba despre diminuarea activităţii în unele intreprinderi, prin închiderea unor secţii sau ca urmare a unor restructurări, iar în al doilea rând ca urmare a investiţiilor făcute în retehnologizarea instalaţiilor, cu utilaje nepoluante (Tabelul1). Cu toate acestea, s-au constituit câteva zone critice sub aspectul deteriorării stării de calitate a mediului în municipiul Bacău. Pentru stabilirea acestor zone s-au inventariat sursele ce evacuaează poluanţi gazoşi în atmosferă, în special SO2 şi NH3. Zonele critice s-au putut stabili după efectuarea calculelor de dispersie, folosind modelul climatologic de disperie. Datele meteorologice necesare acestor calcule au fost preluate de la staţia automată de supraveghere a calităţii aerului din dotarea I.P.M. Bacău.

Tabel 1. Investiţii de success, cu efecte majore sub aspectul protecţiei atmosferei

Nr.

Agent economic

Denumire investiţie

Efectul

Valoare

Stadiul

crt.

investiţie

de

mil. lei

realizare

%

1

S.C.

a.

Completarea şi

Reducerea consumului de combustibil prin creşterea randamentului de funcţionare a cazanelor de la 78% la 80% şi reducerea emisiilor de gaze arse în atmosferă (CO, NO X , SO 2 )

505

100

LETEA

funcţionarea tuturor aparatelor de măsură şi control pe cazanele de abur din centrala termică

S.A.

BACĂU

b.

Introducerea

 

336

100

tehnologiei de golire la rece a fierbătoarelor de celuloză - Studiu pentru stabilirea soluţiilor

Reducerea emisiilor de SO 2 în atmosferă.

tehnice

2.

S.C.

a.

Achiziţionarea ,

Reducerea emisiilor de CO 2 , CO, NO X până la încadrarea în limitele admise

1969

100

AGROINDUSTR

instalarea şi punera în

IALZ S.A.

funcţiune a trei centrale termice performante

BACĂU

b.

Înlocuire sistem

Reducerea emisiilor de amoniac în atmosferă

2330

50

frigorific