Sunteți pe pagina 1din 13

SISTEMUL DE PLATĂ PRIN CARDURI BANCARE

BERARU CARMEN FRANCESCA


ADMINISTRAREA AFACERILOR
ANUL II, GRUPA 1

AN UNIVERSITAR 2017 – 2018


SISTEMUL DE PLATĂ PRIN CARDURI BANCARE
INTRODUCERE
Pornind de la ideea că sistemul de plăți a fost revoluționat de către card, prin această lucrare mi-
am propus să evidențiez principalele caracteristici ale acestora.
Cardul a evoluat de la plăcuțele metalice din 1914 când Genneral Petroleum Corporation of
California a emis primele cărți de credit pentru funcționarii săi și pentru câțiva clienți aleși cu grijă,
până la cardul de plastic în care sunt înmagazinați noii bani electronici care câștigă tot mai mult
teren. Cardul a devenit unul dintre rarele suporturi care dispune de accesibilitatea și
universabilitatea unui veritabil mijloc de plată.
PREZENTARE GENERALĂ
Scurt istoric privind apariția și dezvoltarea cardului – Perfecționarea, modernizarea și
eficientizarea instrumentelor și modalităților de plată au fost determinate pe de o parte de cuceririle
științei, îndeosebi în domeniul tehnologiei informațiilor și telecomunicațiilor digitale de date.
Cardul de plată sub formă arhetipală a apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii în
anul 1914, fiind emis de compania Wstern Union în scopul încurajării cumpărăturilor și creșterii
fidelității clienților săi. Prin acest card se puteau face cumpărături numai la această companie. În
România primul card de plată în lei, sub numele de Prima, a fost emis de BRD în 1995, ca un card
proprietar, iar începând din același an au apărut primele carduri Visa și Europay. În aprilie 2004
existau în toată țara circa 5 milioane de carduri, 19 bănci emitente a circa 100 tipuri diferite de
carduri, între care 52 erau Visa, 36 erau Europay/MasterCard, iar 4 erau American Express.
Definire – Cardul este un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informație
standardizat, securizat și individualizat, care permite deținătorului său să utilizeze disponibilitățile
bănești proprii dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul cardului ori să utilizeze o linie de
credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă la emitent în favoarea deținătorului
cardului.
Funcții:
 Funcția de retragere fonduri.
 Funcția de plată.
 Funcția de credit.
 Funcția de garanție a cecurilor.

AVANTAJELE ȘI RISCURILE PLĂȚILOR PRIN INTERMEDIUL


CARDURILOR
AVANTAJE
Pentru utilizatorii de carduri
 Băncile au promovat ideea ușurinței în utilizare, atrăgând atenție asupra faptului că nu mai
este nevoie ca deținătorii de carduri să poarte asupra lor sume însemnate de numerar.
 Urmărirea plăților este simplificată. În momentul efectuării achiziției, seînmânează
deținătorului de card, atașa și chitanțele originale de la comerciant. Comparând cele două
chitanțe, se poate confirma suma datorată băncii.
Pentru comercianți
Autorizarea cardurilor este o procedură simplă: dacă numărul de card nu apare pe lista „neagră” a
comerciantului și valoarea tranzacției se încadrează sub limita de autorizare stabilită, atunci
achiziția deținătorului de card este considerată validă.
2
Prin utilizarea cardului crește volumul vânzărilor comercianților. Băncile și organizațiile emitente
de carduri au avut bugete de publicitate importante pentru a direcționa posesorii de carduri către
punctele de vânzare ce afișau autocolante cu însemnele cardurilor de plată emise de acestea.
Pentru bănci
La început, ceea ce a atras băncile în emiterea de carduri era posibilitatea de acordarea de credite
pentru consum. Prin linia de credit revolving clientul se poate împrumuta din nou fără a mai fi
nevoit să meargă la bancă pentru a completa o cerere de împrumut. Atât timp cât suma
împrumutată nu depășea plafonul de creditare stabilit.
Un alt avantaj pentru bănci este că emiterea de carduri de plată atrag noi clienți. Pentru bănci,
emiterea de credit – carduri și utilizarea acestora de către clienții lor prezintă o serie de avantaje:
 Permit creșterea gradului de automatizare a operațiunilor, reducându-se astfel volumul
operațiunilor efectuate manual.
 Determină diminuarea operațiunilor cu numerar.
 Plățile efectuate cu credit – card sunt garantate.
 Dobânzile percepute în cadrul operațiunilor cu credit – carduri sunt mai ridicate,
comparativ cu cele percepute în cazul majorității celorlalte forme de împrumut.
 Comisioanele percepute de la comercianții care acceptă achitarea cu credit – carduri a
mărfurilor sau serviciilor oferite de ei reprezintă o sursă de venituri pentru bancă.
Principalele avantaje pentru băncile care emit debit – carduri:
 Gradul ridicat de control asupra tranzacțiilor clientului în raport cu disponibilitățile bănești
din cont și creditul în descoperit de cont.
 Costurile băncii pentru operarea debit – cardurilor sunt mai reduse comparativ cu
cheltuielile aferente utilizării cecurilor și numeralului.
 Degrevarea activității la ghișeele bancare, inclusiv reducerea cheltuielilor din acest punct
de vedere.
RISCURI
Majoritatea covârșitoare a plăților pe internet se realizează prin carduri. Deși majoritatea
tranzacțiilor sunt sigure sunt cazuri de furt al datelor cardurilor pe traseul cumpărător – comerciant.
Mai există și problema protejării datelor private astfel că nu toți consumatorii sunt doritori să-și
dea informațiile din card pe mâna unui comerciant necunoscut de pe ineternet. Tehnologia SET
introdusă de Visa sau MasterCard aduce un nivel de securitate fără precedent în tranzacțiile de
plăți cu carduri prin internet permițând atât posesorului cât și comerciantului fără să facă schimb
de certificate digitale pentru a verifica validitatea contului celuilalt la o instituție financiară și de
încredere.
Un alt risc al cardurilor îl reprezintă utilizarea frauduloasă a acestora în urma furtului sau pierderii.
Pentru a contracara acest risc, titularul deposedat trebuie să anunțe imediat emitentul cardului, iar
acesta, la rândul lui, să-i avizeze pe comercianții agregați.
SISTEMUL DE PLĂȚI ÎN ROMÂNIA
Plăţile prin intermediul cardurilor sunt unanim recunoscute şi utilizate în Occident ca modalitate
de achitare a unor mărfuri şi servicii ce exclud numerarul, ajungându-se ca în prezent circulaţia
numerarului să nu depaşească 20% din volumul tranzacţiilor care au loc. Considerentele pentru
care băncile din România au introdus sistemul de plată bazat pe carduri sunt reprezentate, în primul
rând, de avantajele pe termen mediu şi lung oferite: diminuarea numerarului în circulaţie, creşterea
corespunzătoare a plăţilor prin virament şi a plăţilor prin conturi, avantaje ce sunt deopotrivă
3
valabile pentru agenţii economici şi pentru bănci. Preocupate în permanenţă de diversificarea
produselor şi serviciilor oferite clienţilor lor, precum şi de adaptarea activităţii de specialitate la
nivelul standardelor internaţionale, principalele bănci comerciale din România s-au decis să
introducă acest sistem de plăţi prin intermediul reţelei mondiale VISA. Anul 1992 poate fi
considerat anul debutului programelor de carduri bancare în România. Din anul 1992, bănci
comerciale româneşti, cum ar fi: Banca Agricolă, Banca Comercială Română, Banca Română
pentru Dezvoltare, Bancorex, Banca Comercială ―Ion Ţiriac‖ iar din 1995 şi BancPost, au pus
bazele programelor de carduri în România, angajându-se atât în emiterea cardurilor, cât şi în
crearea condiţiilor pentru acceptarea acestor instrumente de plată ca mijloc de decontare în mediul
economic românesc.
Intenţiile băncilor mai sus menţionate au fost materializate în prima fază prin aderarea lor la
sistemele mondiale VISA International şi ulterior (1994) la EUROPAY International (promotor al
cardurilor EUROCARD şi MASTERCARD), precum şi prin crearea unor departamente bancare
specializate, dedicate exclusiv operaţiunilor cu carduri.
Pentru procesarea tranzacţiilor cu carduri potrivit cerinţelor mondiale în materie, băncile
comerciale amintite au constituit în Bucureşti o societate comercială denumită ROMCARD,
specializată în prelucrarea automată a operaţiunilor derulate prin carduri în România. Într-un timp
foarte scurt, băncile comerciale au atras în sfera plăţilor prin carduri toţi comercianţii reprezentativi
din România, astfel încât la sfârşitul anului 1996 pe teritoriul naţional se afişau siglele VISA,
EUROCARD/MASTERCARD sau AMERICAN EXPRESS. Necesitatea reorientării activităţii
bancare româneşti către domenii sigure şi profitabile a determinat continuarea şi amplificarea
programelor de carduri din ţara noastră. Astfel, principalele bănci comerciale au lărgit aria de
răspândire a activităţilor cu carduri, acţionând prin toate unitaţile lor teritoriale atât pentru
determinarea acceptării cardurilor ca mijloc de plată cât şi pentru stimularea eliberării de carduri
naţionale.
Prin procesarea tranzacţiilor derulate de deţinătorii cardurilor emise, băncile româneşti au obţinut
cel puţin două surse de venit, respectiv venituri din taxe pe operaţiuni şi surse băneşti din depozite
în cont. În acest sens trebuie subliniat faptul că întregul câştig al băncilor nu a fost reprezentat
numai de venitul efectiv sau potenţial al taxelor din operaţiuni ci, în special, de constituirea de
surse valutare atrase care, printr-o politică adecvată, conduce la dezvoltarea altor sectoare bancare
(credite sau garanţii valutare) şi reduce presiunea asupra rezervelor valutare ale ţării. Analizele
efectuate de către compartimentele specializate ale băncilor au indicat că succesul programelor de
carduri va fi direct dependent de tipul cardurilor lansate.
Realităţile economiei româneşti de tranziţie, mentalitatea profund înrădăcinată în spectrul
numerarului, dar şi necesitatea asigurării unei treceri graduale la folosirea banilor de plastic au
determinat specialiştii băncilor să abordeze gradual proiectele lor de carduri. În primul rând, şi-au
propus să ofere consumatorului un card prin intermediul căruia să poată oricând retrage numerar.
Un alt mare operator de carduri din România, a abordat însă, într-un alt mod programul său de
card naţional. Dispunând de o largă reţea teritorială şi având un număr impresionant de clienţi,
această bancă a lansat simultan atât produse tip ATM (cash) cât şi carduri de consum direct într-
un singur card.
O CLASIFICARE A SISTEMELOR DE PLĂȚI PRIN CARDURI
După numărul de bănci participante sistemele de plăți prin carduri pot fi sisteme deschise (open –
loop systems) – cu mai multe bănci participante, și sisteme închise (closed – loop systems) – cu o
singură bancă, iar după aria geografică a emiterii și acceptării cardurilor pot fi sisteme naționale
(sau domestice) și sisteme internaționale.
Sistemele deschise de carduri poartă acest nume deoarece sunt deschise oricărui număr de bănci
care doresc să facă parte din sistem. Sistemele închise au o singură bancă emitentă și acceptatoare,
4
iar cardurile sistemului sunt carduri private, aparținnd ca proprietate intelectuală doar acelei bănci
unice, motiv pentru care aceste sisteme închise mai poartă și numele de sisteme private de carduri.
Această unică bancă a sistemului de carduri închis poate fi o bancă domestică sau o bancă mare
internațională cu sucursale interconectate aflate în mai multe țări.
Sistemele naționale de carduri sunt sistemele în care emiterea și acceptarea cardurilor se fac în
interiorul unei singure țări. În acest caz plățile și decontarea interbancară se fac în moneda
națională, iar transferul de fonduri interbancar se face sub controlul băncii centrale naționale.
În sistemele internaționale de carduri emiterea și acceptarea cardurilor se pot face în țări diferite,
în monede diferite, iar o plată poate fi transfrontalieră (cross – border payment) în sensul că
moneda țării în care a fost emis cardul poate fi diferită de moneda țării în care se află comerciantul
care acceptă plata. În acest caz vor fi necesare conversii de monedă, iar decontarea interbancară
între emitent și acceptator trebuie să fie asigurată de o bancă a sistemului anume destinată acestui
scop.
Toate cele patru combinații posibile de sisteme de carduri există în realitate – închise naționale
(private), închise internaționale, deschise naționale și deschise internaționale. Între marile sisteme
de carduri, Visa și MasterCard sunt sisteme de carduri internaționale deschise, iar American
Express și Diners Club sunt sisteme de carduri internaționale închise. Sisteme de carduri naționale,
închise sau deschise, există în mai multe țări, între care Anglia, Franța și SUA.
SISTEME PRIVATE DE PLĂȚI PRIN CARDURI
Un sistem privat de plăți prin carduri e compus dintr-o singură bancă care este în același timp și
emitentă a cardului privat, și acceptatoare a plăților inițiate de acest card, și deține atât conturile
de card cât și conturile de comerciant. Această bancă are un procesator propriu de autorizare a
tranzacțiilor și de decontare între contul de card și contul de comerciant, și deține propria rețea de
terminale de plată POS sau de bancomate ATM. (fig. 1)

1. Sistem privat de plată prin carduri.

Cardurile private ale acestei bănci pot fi folosite numai la terminalele proprii ale băncii, astfel că
toate tranzacțiile sunt de tip „ale noastre”, se desfășoară rapid întrucât telecomunicațiile se reduc
doar la legătura între terminal și bancă, și costă mai puțin. De regulă, cardurile private se folosesc
numai la câțiva comercianți mari (de exemplu supermarketuri sau rețele de stații de benzină), în
înțelegere specială cu aceștia, și cărora le sunt dedicate. Dacă la un terminal apare un card străin,
5
care e un alt card privat, unul național sau unul internațional, atunci procesarea tranzacțiilor
acestuia este trimisă sistemului de care aparține, iar rețeaua de telecomunicații a băncii trebuie să
includă o legătură exterioară a băncii cu respectivul sistem privat, național sau internațional de
carduri. Tranzacția străină va fi respinsă dacă banca nu are o astfel de legătură.
Proccesatorul de autorizare a tranzacțiilor și cel de documentare pentru cardurile private este
reprezentat de sistemul de management de carduri, SMC, al băncii, fie că banca dispune de un
astfel de sistem propriu fie că îl externalizează, folosind un procesator de carduri independent (caz
în care toate terminalele sunt legate la acesta, pe lângă legătura pe care procesatorul independent
o are cu banca și cu sistemul ei bancar informatizat, SBI). Funcția principală a acestui procesator
este acea în timp real de autorizare a tranzacțiilor inițiate de carduri, în vreme ce funcția de
decontare este redusă la minim, transferul de fonduri nefiind interbancar, ci având loc prin
decontare internă în cadrul sistemului de conturi ale băncii, de la contul de card la contul de
comerciant. Această decontare între cardurile de card și de comerciant poate avea și ea loc în timp
real, tranzacție cu tranzacție, sau se poate face zilnic, sau la câteva zile odată, la încheierea unei
zile bancare, prin agregarea tranzacțiilor corespunzătoare unui același comerciant. SMC – ul băncii
generează extrase de cont și raportări periodice pentru deținătorul de card și comercianții săi, și le
oferă și un serviciu de asistență telefonică permanentă.
SISTEME NAȚIONALE DE PLĂȚI PRIN CARDURI
CARDUL NAȚIONAL ȘI BĂNCILE PARTICIPANTE
Un sistem național, sau domestic, deschis de plăți prin carduri este compus dintr-un card național
și din mai multe bănci aflate într-o aceeași țară (guvernate de o aceeași bancă centrală), unele fiind
emitente, altele acceptatoare, sau de ambele tipuri în același timp, și care emit și acceptă un același
tip de card național.
Băncile acceptatoare dispun, de regulă, și de terminale de plată POS aflate la comercianți și de
bancomate ATM, iar băncile emitente dispun de terminale ATM și de terminale de avans de
numerar aflate în ghișeele de bancă (sau nu dispun de niciun terminal). ATM – urile pot fi puse în
comun de către un grup de bănci asociate în acest scop. Cardul național cu bandă magnetică sau
cu cip, emis de băncile emitente este acceptat la plată de toate băncile acceptatoare participante la
sistem. Pot fi mai multe versiuni ale aceluiași card național – cu bandă magnetică, cu cip, de credit
sau de debit, etc., esențial fiind faptul că toate au circulație și acceptare națională, nefiind
recunoscute în afara țării. Contul cardului și al comerciantului se exprimă, evident, în moneda
națională. Este posibil ca terminalele băncilor participante la sistemul național să accepte și
tranzacații cu carduri internaționale (de exemplu Visa sau MasterCard). Aceste tranzacții nu vor fi
însă procesate în sistemul național ci vor fi dirijate de centrul național către sistemul internațional
de care aparțin.
Sistemul național poate oferi și serviciile de eComerț și mComerț, dacă are facilitățile necesare,
servicii în care vor fi acceptate plățile cu cardul național.
Băncile acceptatoare și emitente de sistemul de plăți prin card național dispun de propriul sistem
de management de carduri, SMC, integrat sau cuplat la sistemul lor bancar informatizat, SBI, sau
externalizează această funcție către un rpocesator independent specializat (care poate fi chiar
centrul național).
În principiu într-o țară pot exista în paralel mai multe sisteme naționale de carduri, fiecare cu cardul
său național, distinct de al altuia. Băncile pot decide la care card național să adere, sau pot adera
la mai multe carduri naționale (dacă centrul național de procesare pentru cardul național numărul
1 este cuplat și la centrul național de procesare pentru cardul numărul 2, etc.)
Fig. 2 prezintă schema generală de principiu a unui sistem deschis de plăți printr-un card național.
Pe figură se poate observa și un procesator independent către care una sau mai multe bănci
6
participante și-au externalizat sistemul de procesare a cardurilor, SMC. Toate comunicațiile din
sistem sunt de regulă criptate.

2. Sistem național de plăți prin carduri.

CENTRUL NAȚIONAL DE DE PROCESARE A TRANZACȚIILOR CU CARDUL


NAȚIONAL
O poziție centrală în acest sistem o ocupă așa numitul centru național de procesare a tranzacțiilor
efectuate cu cardul național, care are trei funcții importante – este comutator național de tranzacții,
procesator național de decontare interbancară, și certificator al băncilor participante în sistem.
Centrul poate aparține băncii centrale, naționale, dar poate fi și independent dar lucrând cu banca
centrală pentru decontări.
Funcția de comutator național de tranzacții constă în dirijarea (în funcție de BIN) a tranzacțiilor
între băncile participante, pentru a fi autorizate. În vederea rutării, centrul național dispune de
propriile echipamente de telecomunicații cu o viteză foarte mare.

7
Funcția de procesator de decontări interbancare a centrului național se realizează pe baza
fișierelor de tranzacții cu cardul național pe care le primește zilnic de la toate băncile acceptatoare
(și pe care le poate reconcilia cu propriile evidențe). Din aceste fișiere se pot calcula zilnic sumele
datorate între ele de către toate băncile participante, înclusiv comisioane și deduceri. Centrul va
emite zilnic către banca centrală un raport cu rol de ordin de plată pe baza căruia banca centrală
(eventualprintr-un agent propriu de transfer de fonduri) va executa transferul de fonduri
interbancar între conturile băncilor.
Centrul național poate oferi băncilor emitente participante și un serviciu opțional constând în
substituirea sa unei bănci emitente în cazul în care banca nu funcționează (accidental sau
controlat), sau telecomunicația cu ea este încă întreruptă temporar. În acest caz centrul național
intră în regimul numit „de rezervă” pentru acea bancă emitentă și dă răspunsuri la cererile de
autorizare adresate ei, în locul și în numele acesteia. Pentru a afla dacă o bancă emitentă este sau
nu disponibilă, centrul testează periodic disponibilitatea băncii prin transmiterea unui mesaj
administrativ la care așteaptă un răspuns, iar dacă răspunsul nu vine într-un interval limitat de
timp, centrul intră în regimul de rezervare pentru acea bancă.
ANATOMIA PROCESĂRII UNEI TRANZACȚII CU CARD NAȚIONAL
Procesarea tranzacției de plată are cele două etape mari:
 Autorizarea în timp real;
 Decontarea finală între cele două bănci participante, care, de regulă, se face zilnic.

3. Prima etapă de procesare.

8
4. A doua etapă de procesare.

SISTEME INTERNAȚIONALE DE PLĂȚI PRIN CARDURI, SIC


Sistemele internaționale de plăți prin carduri sunt sistemele în care se emit și se acceptă la plată
carduri internaționale ale căror plăți pot fi transfrontaliere iar băncile acceptatoare și emitente
membre se pot afla oriunde în lume.
Într-un sistem internațional băncile membre pot fi independente și amplasate în orice țară. în acest
caz toate băncile independente sunt legate prin telecomunicații la sistem. Sau băncile pot fi
sucursale ale unei bănci internaționale mari, amplasate în diferite țări, și care folosesc rețeaua de
telecomunicații existentă între sucursale, sistemul fiind toată banca, cu centrală și sucursale (o
bancă distribuită internațional).
Cardurile emise într-un sistem internațional pot fi admise la plată și la terminalele acceptatoare ale
altor sisteme internaționale (de exemplu un card emis de o bancă membră Visa poate fi acceptat
la un terminal aparținând unei bănci membre MasterCard, ambele bănci fiind membre ale ambelor
sisteme) dacă între cele două sisteme există o înțelegere în acest scop. În acest caz o tranzacție a
unui card străin de un sistem va fi comutată de sistemul acceptator către sistemul emitent căruia îi
aparține.
Cele mai cunoscute sisteme internaționale de plăți prin carduri sunt sistemele Visa și MasterCard
care dețin, împreună, circa 90% din piața mondială a plăților prin card, fiecare având jumătate din
acest procent, cu variații de la țară la țară.
Visa și MasterCard sunt enorme asociații de bănci emitente și acceptatoare, independente între
ele. Cele două asociații au practic aceeași membri. American Express și Diners Club sunt sisteme
bazate pe o singură bancă internațională, emitentă și acceptatoare, cu sucursale în toată lumea,
emit carduri proprii și le acceptă la propriile terminale. JCB are parteneriate stabilite pe bază de
franciză a tehnologiei sale de carduri cu bănci emitente și acceptatoare din toată lumea, care obțin
licență de la JCB.
9
Visa și MasterCard sunt sisteme care emit carduri universale, potrivite pentru toate felurile de plăți
care se fac cu carduri, fără a avea vreun specific aparte, sau, mai degrabă, având toate specificurile.
Cardurile Visa și cardurile MasterCard, în diverse variante, pot face cumpărături, retrageri de
numerar, sunt utilizabile în domeniul călătoriilor și petrecerii timpului aferent, în restaurante și
hoteluri, pot fi de credit, de debit, cu program de loialitate atașat, sau preplătite, cu o bandă
magnetică sau cu cip, cu program de loialitate atașat, sau preplătite, cu bandă magnetică sau cu
cip, pentru persoane sau pentru companii.
Toate sistemele internaționale de carduri dispun de o rețea internațională de telecomunicații care
le permite autorizarea în timp real a tranzacției, indiferent de locul de pe glob în care a amplasat
terminalul și are loc tranzacția, și de locul în care a fost emis cardul. Aceeași rețea e apoi folosită
și pentru schimbul de date necesare în decontarea interbancară.
ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNUI SISTEM INTERNAȚIONAL DE CARDURI
Principalele elemente și concepte funcționale ale unui SIC, cele care împreună descriu complet
sistemul model și funcționarea sa, sunt următoarele:
 Cardurile oferite persoanelor și companiilor
 Canalele de acces pentru plăți oferite comercianților
 Regulamentul de funcționare a sistemului
 Centrul de procesare și rețeaua de telecomunicații
 Băncile acceptatoare și emitente de carduri
 Autorizarea tranzacțiilor
 Decontarea interbancară
 Serviciul de asistență a deținătorilor de carduri și a comercianților
 Managementul riscului, fraudei și disputelor
 Pachetul de servicii speciale care adaugă valoare
 Costurile plăților prin carduri
Modul de realizare fizică a acestor elemente și concepte funcționale poate varia de la un SIC real,
existent, la altul.
PLĂȚI CU CARDUL PE INTERNET – BANCA TRANSILVANIA
Banca Transilvania îți pune gratuit la dispoziție mijloace și tehnologii moderne pentru a
beneficia de siguranța maximă când plătești cu cardul pe IINTERNET.
3D SECURE, SHOPPING ONLINE ÎN SIGURANȚĂ – 3D secure oferă shopping în siguranță,
pe baza tehnologiei dezvoltate de Visa International și MasterCard.

Ce reprezintă Verified by VISA sau MasterCard SecureCode? – Aceste servicii de securizare


a tranzacțiilor, cunoscute și sub denumirea generică de 3D Secure, îți protejează cardul prin setarea
unei parole necesare pentru autorizarea plăților. Numărul comercianților înrolați în sistemul 3D
Secure este în continuă creștere, aceștia putând fi recunoscuți prin afișarea pe site a siglelor de mai
sus.

10
PLĂȚI ONLINE
Sfaturi utile pentru securizarea tranzacțiilor pe Internet:
 Achiziționează de la comercianți cunoscuți, care se bucură de o bună reputație.
 Verifică dacă în momentul realizării plății adresa paginii de pe internet începe cu https://
și nu cu http:// și dacă în subsolul paginii apare simbolul unui lacăt închis, sau al unei chei
(ceea ce înseamnă că schimbul de informații între calculatorul tău și site este securizat).
 Citește condițiile practicate de site în ceea ce privește modalitățile acceptate de plată,
garanția oferită pentru produse, condițiile de rambursare etc.
 Păstrează e-mailurile cu confirmarea plății primite de la comerciant.
 Nu răspunde e-mailurilor care par a fi trimise de Banca Transilvania în care îți sunt
solicitate datele sensibile ale cardului (număr card, data expirării, codul CVV2 / CVC2 sau
chiar pinul), sub pretextul unor verificări, culegerii de informații pentru respectarea unor
modificări legislative etc.
 Evită, în măsura posibilităților, logarea de pe computere publice, mai expuse infecțiilor de
viruși, troineri sau alte programe neautorizate. Există un risc ridicat ca datele tale de
identificare să fie interceptate de programe specifice.
 Nu uita să te deloghezi după ce ai terminat sesiunea.
AVANTAJE
Achiziționând pe internet poți beneficia de diverse avantaje:
 Produsele achiziționate de la magazinele online sunt adesea mai ieftine, deoarece
comerciantul online poate avea la rândul său cheltuieli mai mici.
 Poți obține reduceri semnificative pe site-uri de booking / transport aerian înainte de a
efectua o călătorie.
 Poți plăti comod pentru produse și servicii de pe calculatorul personal, așteptând livrarea
la domiciliu. Plata se poate face către comercianți din toată lumea.
 Poți plăti facturi pentru servicii, impozite și taxe, fără să fie nevoie să te mai deplasezi la
sediul comercianților, bancă, primărie, etc.
 Pe lângă plata diverselor bunuri și servicii, poți întâlni situații în care obții serviciul dorit
doar cu ajutorul plăților pe Internet.
 Poți transfera și încasa banii prin intermediul unui procesator de plăți, în siguranță și cu
costuri reduse.
 Vei avea o evidență a cheltuielilor pe extrasul de cont.
CUM PLĂTIȚI CU CARDUL ÎN MAGAZINE
OPT RECOMANDĂRI PENTRU TRANZACȚII FĂRĂ EMOȚII
Plata cu cardul la comercianți implică o serie de avantaje, față de plata în numerar. Este fără costuri,
vă scapă de grija banilor din portofel, este sigură. În plus, dacă vorbim de carduri de credit, aveți
diverse beneficii, sub forma bonusurilor sau reducerilor, în magazinele partenere.
Ca și când scoateți bani de la bancomat, atunci când achitați în magazin, trebuie să tastați PIN – ul
cu atenție, ca să nu îl vadă vreun răufăcător. Un hoț de carduri poate folosi PIN – ul pentru a fura
sume de bani.
Ca orice tranzacție, și la plata cu cardul pot apărea erori. Dacă observați ceva dubios, anunțați
imediat banca.
1. Plătiți imediat, în doi pași - Pașii pentru a achita cu cardul în magazin sunt simpli. După
ce bunurile sunt scanate de vânzător, acesta vă va întreba dacă achitați cash sau cu cardul.

11
Dacă veți opta pentru card, înmânați plasticul vânzătorului, care îl va introduce în POS.
Imediat ce cardul va fi „citit” și identificat în sistem, vânzătorul vă va cere să introduceți
PIN-ul pe un terminal prevăzut cu taste. Dacă operațiunea are succes, atunci POS-ul va
elibera o chitanță pe care scrie „tranzacție aprobată”. Dacă sistemul de plată este
nefuncțional, plata va eșua. Există și o a treia variantă, când banii de pe card nu acoperă
valoarea cumpărăturilor. În acest caz, pe hârtia emisă de POS va apărea mesajul „fonduri
insuficiente”.
2. Plăți fără comisioane și fără rest - Plata cu cardul nu presupune niciun comision, la
magazinele din România. Este, astfel, o modalitate fără costuri, spre deosebire de plata
cash. Asta deoarece dacă retrageți banii de la bancomat pentru a face plata în magazin, ați
putea achita comision de retragere. În plus, plata cu cardul vă scapă de disconfortul folosirii
cash-ului. Sumele achitate vor fi „la centimă”, exact cele prevăzute pe bonuri. Nici
dumneavoastră, nici vânzătorul, nu mai aveți probleme cu achitarea restului.
3. Plățile în străinătate pot fi comisionate - Regula „fără comision la comerciant” nu este
valabilă însă peste tot în lume. E drept, în proporție de 90% se aplică și în străinătate dar
există și bănci care percep un comision de circa 1% pentru plata în magazine, în afara țării.
În plus, în unele cazuri veți avea de achitat un comision de conversie, din lei în respectiva
valută în care veți face plata. Și acesta va fi de circa 1%.
4. Ascundeți PIN – ul - Când plătiți în magazin, trebuie să fiți atenți, exact ca atunci când
retrageți bani de la bancomat, ca nimeni să nu vă vadă PIN-ul. Acest risc este mai mare
într-un supermaket, unde aproape mereu sunt cozi, decât la un ATM, unde nu este
întotdeauna aglomerație. În plus, la bancomate există și o limită de discreție trasată de
regulă printr-o bandă colorată, ce nu trebuie depășită de cei care urmează la rând. Dacă un
răufăcător observă PIN-ul, acesta îl poate fi folosi pe un card clonat, pentru a vă fura bani
din cont.
5. Plătiți rapid, prin contactless - De câțiva ani, băncile au introdus în ofertă cardurile
contactless ce permit plăți rapide. Practic, pentru cumpărături de până la 100 de lei, cardul
nu mai trebuie introdus în POS, iar clientul nu mai trebuie să certifice plata prin tastarea
PIN-ului. Va achita cumpărăturile prin simpla apropiere a cardului de un termeinal special.
Plata contactless este mult mai rapidă decât când se achită cu cash sau prin cardul clasic.
6. Folosiți cardul de credit, când aveți avantaje - Bonusuri, bani înapoi pe card, reduceri –
acestea sunt principalele avantaje oferite de cardurile de credit la cumpărături, în
magazinele partenere. Folosindu-le, puteți face aceleași cumpărături ca și cu cardul de
debit, însă la un cost redus. Ulterior, imediat ce aveți suma disponibilă pe cardul de debit,
puteți transfera banii de pe acesta pe cardul de credit. Transferul ar trebui să aibă loc în
perioada de grație, ca să nu plătiți comision pe sumele accesate de pe cardul de credit.
7. Cardul de credit, bun și pentru achiziții în rate - Aproape toate magazinele de dimensiuni
mari oferă acum posibilitatea de a plăti în rate fără dobândă, mai ales pentru cumpărături
de valoare mare. Folosind oferta, puteți achita produsul în tranșe egale. E drept, facilitatea
implică, de regulă, plata unui comision ce reprezintă un procent de 2-3% din întreaga sumă.
8. Comunicați băncii erorile apărute - Mediul de plată online nu este 100% ferit de erori. Au
existat cazuri în care sumele au fost retrase de două ori de pe card sau, situații și mai grave,
când serverele comerciantului au fost atacate, iar datele de identificare ale cardului au fost
furate. De aceea, e bine să vă consultați frecvent sodul, fie prin Internet Banking, fie prin
extrase de cont de la bancomat, pentru a depista eventuale erori. În aceste cazuri, banca vă
va despăgubi, dar trebuie să îi comunicați că a apărut respectiva problemă.

12
BIBLIOGRAFIE:
1. www.bankingnews,ro
2. www.ziarulfinanciar.ro
3. www.wikipedia.ro
4. www.scribd.ro
5. www.bancatransilvania.ro
6. CARDURI – INSTITUȚII EMITENTE ȘI ACCEPTATE – lucrare de licență – București,
2010
7. Mihaela Brut, Sisteme electronice de plată (curs), Facultatea de Informatică, Iași, 2007
8. Dr. Ing. Dan Vasilache, Sisteme de plăți prin carduri, curs, 2004

13