Acţiuni preferenţiale şi acţiuni ordinare (numite şi

acţiuni comune)
Spre deosebire de obligaţiuni care în esenţă reprezintă vînzarea de datorie, cîştigul fiind
reprezentat de dobîndă la termen (numit şi „termen de maturizare al obligaţiunii”), acţiunile
oferă dividende.

Există două feluri de acţiuni : Acţiuni preferenţiale şi acţiuni ordinare (numite şi acţiuni
comune). Ele diferă în mod esenţial prin forma dividendelor.

Acţiunile preferenţiale dau dividende sub forma de dobândă fixă, şi foarte atractivă, pentru
aportul mare de capital ; acţiunile preferenţiale nu sunt puse pentru tranzacţionare pe piaţa
bursieră, spre deosebire de acţiunile comune sau ordinare. De fapt acţiunile preferenţiale
seamănă mai mult cu obligaţiunile de corporaţie, decât cu acţiunile ordinare.

Acţiunile ordinare (numite şi acţiuni comune) dau dividende în funcţie de rezultatul afacerilor,
dividende care sunt în general mici, ori care pot să nu existe deloc. Acţiunile ordinare (numite şi
acţiuni comune) sunt puse pentru tranzacţionare pe piaţa bursieră. Acţiunile ordinare dau
dividende aleatorii.

Valoarea dividendelor pentru acţiunile ordinare depinde în general de managementul firmei

(întreprinderea economică), precum şi de “timpul economic”, adică de faza specifică din ciclul
conjunctural (ciclul conjuncturii economice).

Atunci când un investitor cumpără un pachet de acţiuni ordinare la o firmă, el devine proprietarul
unei părţi din acea firmă. Partea respectivă de proprietate achiziţionată de investitorul care a
cumpărat acţiuni ordinare se numeşte, –în globish–, equity.

Posesorul unui pachet de acţiuni ordinare la o firmă are dreptul, în principiu, să participe cu drept
de vot la şedinţele consiliului de administraţie al firmei respective, din această cauză acţiunile
ordinare se mai numesc şi “voting shares”. Posesia acţiunilor preferenţiale nu oferă acest drept
de vot.

Valoarea dividendelor pentru acţiunile preferenţiale depinde de ţară.

Un exemplu recent privind acţiunile preferenţiale se referă la recapitalizarea băncilor în UK,

Germania şi Franţa. Această recapitalizare a băncilor s-a făcut în cadrul acţiunii de bailout
(salvare financiară).

1/ Recapitalizarea băncilor în UK. Aici guvernul a făcut recapitalizarea băncilor private

cheltuind din banii public, cumpărând din banii publici participaţiuni la băncile private sub
forma de acţiuni preferenţiale care dau o dobândă fixă de 12 % .

2/ Recapitalizarea băncilor în Germania. Şi aici guvernul a făcut recapitalizarea băncilor private

cheltuind tot din banii publici, cumpărând din banii publici participaţiuni la băncile private sub
forma de acţiuni preferenţiale care dau o dobândă fixă de numai 5%.

3/ Recapitalizarea băncilor în Franţa. Aici guvernul a făcut recapitalizarea băncilor private

cheltuind tot din banii public, dar pe gratis ! Adică nu a cerut băncilor private acţiuni
preferenţiale!
Numai companiile care emit acţiuni şi sunt cotate pe pieţele bursiere pot fi numite corporaţii.

Titus Filipas

(<i>Preferred stock</i>)<br> Tip de actiune care confera detinatorului ei dreptul

la un dividend prestabilit care trebuie platit regulat, inaintea dividendelor aferente
actiunilor comune. De asemenea, in cazul lichidarii companiei, detinatorii de
Actiune
actiuni preferentiale isi exercita drepturile asupra activelor acesteia, fiind
preferentiala
superiori detinatorilor de actiuni comune, dar inferiori detinatorilor de
obligatiuni. De regula, proprietarii de actiuni preferentiale nu au drept de vot in
adunarea generala a actionarilor.

Actiune preferentiala (<i>Convertible preffered stock</i>)<br> Actiune preferentiala care

convertibila poate fi schimbata cu un numar de actiuni comune, la un pret prestabilit

(<i>Adjustable rate preferred stock</i>)<br> Actiune preferentiala al carei

dividend este recalculat la intervale de timp specificate, de obicei trimestrial,
Actiune dupa o formula predeterminata. Acest tip de actiune preferentiala
preferentiala cu contrasteaza cu majoritatea actiunilor de acest tip care platesc trimestrial un
dividend variabil dividend fix. In general, pretul actiunilor preferentiale cu dividend variabil nu
are fluctuatii mari (are o volatilitate redusa) deoarece dividendul este ajustat
automat pentru a mentine tranzactionarea actiunilor in jurul valorii nominale.

(<i>Cumulative preffered stock</i>)<br> Actiune preferentiala ale carei

dividende, omise de la plata din cauza ca firma nu a obtinut castiguri suficiente
Actiune
sau din alte cauze, se acumuleaza pana in momentul in care dividendele vor
preferentiala
putea fi platite. Aceste dividende trebuie platite integral inaintea platii
cumulativa
dividendelor aferente tuturor actiunilor comune ale companiei. In prezent,
majoritatea actiunilor preferentiale sunt cumulative.

(<i>Noncumulative preffered stock</i>)<br> Actiune preferentiala pentru

Actiune care dividendele neplatite din cauza faptului ca firma nu a obtinut castiguri
preferentiala suficiente sau din alte motive nu se acumuleaza, spre deosebire de o actiune
necumulativa preferentiala cumulativa pentru care dividendele neplatite se acumuleaza si
trebuie platite inaintea dividendelor aferente actiunilor comune.
Actiune
(<i>Nonparticipating preffered stock</i>)<br> Vezi Participating preferred
preferentiala
stock.
neparticipativa
(<i>Participating preferred stock</i>)<br> Actiune preferentiala care pe
langa plata dividendului stabilit da dreptul detinatorului sau sa participe, in
anumite conditii, alaturi de detinatorii actiunilor comune la distribuirile
Actiune suplimentare care se fac din castigurile companiei. De obicei, distribuirile
preferentiala suplimentare sunt impartite in mod egal intre detinatorii de actiuni comune si
participativa detinatorii de actiuni preferentiale participative. De exemplu, o emisiune de
actiuni preferentiale participative poate impune ca orice crestere a
dividendului aferent actiunilor comune peste 2$ sa fie impartita in mod egal
detinatorilor de actiuni comune si celor de actiuni preferentiale participative.
 (<i>Prior preffered stock</i>)<br> Actiune preferentiala care ofera un drept
Actiune
de retentie superior celui oferit de celelalte emisiuni de actiuni preferentiale
preferentiala
asupra activelor companiei in caz de lichidare si asupra castigurilor atunci
prioritara
cand sunt declarate dividende.
(<i>Callable preferred stock</i>)<br> Actiune care poate fi rascumparata de
Actiune catre emitent (de obicei, la valoarea nominala sau la un pret putin peste
preferentiala aceasta valoare). Rascumpararile pot fi de asteptat atunci cand ratele
rascumparabila dobanzii de pe piata scad semnificativ sub randamentul oferit de actiunea
preferentiala la momentul emiterii.
(<i>Treasury stock</i>)<br> Actiune care a fost emisa si apoi rascumparata
de catre compania emitenta. O actiune tezaurizata poate fi retrasa sau
revanduta pe piata secundara. Ea este emisa, dar nu se afla in circulatie. Ea
nu este luata in considerare la plata dividendelor, la calcularea castigurilor
per actiune si nu confera dreptul de vot. O corporatie isi tezaurizeaza
actiunile: (1) pentru a oferi o alternativa la plata dividendelor impozabile,
Actiune deoarece reducerea numarului actiunilor aflate in circulatie creste valoarea
tezaurizata per actiune si adesea pretul de piata; (2) pentru a furniza actiuni pentru
exercitarea optiunilor, a garantiilor si conversia instrumentelor financiare
transferabile convertibile; (3) pentru a contracara o tentativa de preluare; (4)
pentru a modifica raportul datorii pe termen lung/capitalul actionarilor (debt-
to-equity ratio), emitand obligatiuni cu scopul de a finanta rascumpararea
actiunilor; (5) ca rezultat al stabilizarii pretului de piata in timpul unei
emisiuni noi.

3.1. Concepte cheie

 actiuni;
 emitent;
 valoare nominala;
 valoare de piata;
 drept de preferinta.

3.2. Caracteristicile actiunilor

Actiunile sunt titluri financiare emise de o societate comerciala denumita emitent,

tranzactionabile, ce reprezinta partea din capitalul social detinuta de o persoana fizica sau juridica.

Actiunile tranzactionate la bursa sunt cele mai populare plasamente pe piata de capital pentru
ca ele reprezinta un echilibru optim intre riscul asumat (mai mare decat in cazul obligatiunilor dar
totodata mai coborat decat in cazul instrumentelor derivate) si castigul potential a fi obtinut (peste
dobanda la obligatiuni dar mai coborat decat cel teoretic in cazul speculatiilor cu contracte futures).123

Actiunile reprezinta, conform celor mai uzuale definitii, o participare in capitalul social al unei
companii. Actionarii detin un drept de proprietate asupra activelor nete ale firmei respective, desigur
proportional cu numarul de actiuni detinute.
 Actionarii au dreptul sa fie informati cu privire la activitatea companiei, sa participe la Adunarea
Generala a Actionarilor si sa voteze cu privire la deciziile ce se iau in acest organism si sa incaseze
dividende daca societatea a avut profit. De cealalta parte insa, daca societatea are o evolutie negativa si
ajunge in incapacitate de plata (faliment), actionarii sunt ultimii care sunt despagubiti, dupa ce se
platesc datoriile la stat si catre salariati, dupa rambursarea creditelor bancare 14114g618o si
rascumpararea obligatiunilor emise. Din acest motiv se considera ca gradul de risc al unei detineri de
actiuni este mai mare decat in cazul cumpararii de obligatiuni pentru ca in caz de faliment, un detinator
de obligatiuni este despagubit inaintea actionarului.

Exista mai multe criterii de clasificare a actiunilor in functie de caracteristicile acestora. Functie
de criteriile avute in vedere, actiunile pot fi clasificate astfel:

 functie de drepturile conferite:

-actiune ordinara: nu confera nici un drept suplimentar detinatorului

sau;

-actiune privilegiata: confera detinatorului drepturi speciale (in general

drepturi la o cota suplimentara din profit, drept de vot suplimentar);

 functie de valoarea de circulatie:

-valoare nominala: valoarea la emisiune, inscrisa pe titlu;

-valoare de piata: valoarea cu care se tranzactioneaza titlul de valoare;

 functie de forma de prezentare:

-actiuni la purtator: pe care nu este inscris numele actionarului ci

numai drepturile sale, se transmite prin simpla inmanare;

-nominative: sunt inscrise pe titlu datele sale de identificare, necesita

un intermediar pentru tranzactionare;

-nominative legate: vanzarea se face numai cu acordul emitentului.

Cele mai intalnite tipuri de actiuni sunt actiunile comune si actiunile preferentiale.

Actiunile comune (COMMON STOCK) prezinta toate drepturile si caracteristicile: drept de

proprietate asupra patrimoniului companiei conform cu numarul de actiuni detinute, drept de vot in
Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) si dreptul de a incasa dividend daca societatea incheie exercitiul
financiar anual cu profit si in AGA se hotaraste repartizarea de dividend. Acest divident este asadar
variabil in functie de rezultatele si politica pe care o are compania (de a investi in dezvoltarea activitatii
sau de a plati dividende actionarilor).

Dintre drepturile generale ale actionarilor prezentam cateva:

- in general numarul de voturi este dat de numarul de actiuni detinute, dar sunt si societati la
care numarul de voturi este limitat prin anumite mecanisme;

- dreptul de vot nu poate fi transmis unor terti, dar poate fi imputernicita o alta persoana sa
voteze in numele actionarului prin procura speciala, în conditiile prevazute de statutul societatii
si de cele doua legi mentionate mai sus;

- participarea la majorarea capitalului social al societatii respective, in calitate de actionar

preexistent la data aprobarii majorarii capitalului social, conform dreptului de preemptiune;

-transferul actiunilor - actionarii au dreptul de a tranzactiona sau cesiona actiunile lor altor
personae, fara restrictii; in cazul societatilor inchise primeaza regula impusa de statutul
societatii aprobat de actionari in Adunarea Generala a Actionarilor;

- raspunderea va fi limitata la pierderea valorii actiunilor lor, in cazul in care societatea

comerciala va da faliment;

- actionarii au dreptul la dividend, in conditiile realizarii de profit si aprobarii acordarii acestuia

de catre Adunarea Generala a Actionarilor;

- actionarii are dreptul sa primeasca, la cerere, o copie dupa situatia finaciara anuala a societatii
(bilantul exercitiului incheiat, contul de profit si pierderi, Raportul Consiliului de administratie,
Raportul cenzorilor);

- in cazul in care societatea se dizolva sau da faliment, actionarii au dreptul la repartizarea

activului ramas dupa acoperirea pasivului exigibil.

Actiunile preferentiale presupun in general un dividend fix precizat inca de la inceput, care este
incasat in totalitate in fiecare an in care compania a realizat profit, dar in acelasi timp o limitare sau
eliminare totala a dreptului detinatorilor de a participa la Adunarea Generala a Actionarilor si de a vota.
Asadar o companie promite plata cu regularitate a unui dividend mai ridicat pentru actionarii care
cumpara actiuni preferentiale, dar acestia nu au dreptul sa se implice in nici un fel in activitatea acesteia
si nu pot influenta deciziile ce se iau in AGA.

Actiunile preferentiale (PREFERRED STOCK) reprezinta participatia actionarilor in societate, dar

au caracteristici deosebite ce le disting de cele ordinare, anume actionarii preferentiali au dreptul la
dividende fixe, care se platesc înaintea dividendelor la actiunile ordinare. Acesti actionari nu au drept de
vot.

Actiunile preferentiale pot fi :

 cumulative - reprezentand de fapt dividende neplatitedin anii precedenti, se

cumuleaza si se platesc inaintea celor ordinare;

 noncumulative - dividendele neplatite nu se pot cumula;

 participative - la dividendul prestabilit se adauga in plus un anumit procent din

dividendul actiunilor comune;

 nonparticipative - dividendul e fix, prestabilit la emisiune;

 cu dividend variabil - care se exprima sub forma procentuala, ajustabila in

functie de dobinda la zi sau inflatia;

 prioritare ( actiuni senioare ) - plata se efectueaza inaintea tuturor actiunilor

preferentiale, se acorda de obicei unor actionari care au adus servicii
importante firmei;

 convertibile - la cererea detinatorului se pot transforma in actiuni comune,

aceasta ducand la diluarea dreptului de vot, in consecinta fiind obligatoriu sa se
obtina aprobarea actionarilor posesori de actiuni comune;

 rascumparabile (call clause) - emitentul isi rezerva dreptul de a le rascumpara de

pe piata la un pret prestabilit, stingand obligatia emitentului fata de investitor;

 revocabile (put clause) - ofera dreptul emitentului de a le rascumpara de pe

piata.

Atunci cand actiunile comune se tranzactioneaza la bursa concomitent cu actiunile preferentiale,

cotatiile lor sunt destul de diferite si trebuie spus ca actiunile au o valoare nominala egala cu suma pe
care ele o reprezinta in capitalul social al companiei. Valoarea nominala este doar o conventie si nu
prezinta un punct de referinta pentru a aprecia pretul corect al actiunii respective.

De asemenea, este important de precizat faptul ca durata de viata a actiunilor comune este
nelimitata, spre deosebire de obligatiuni care au o durata de viata limitata (chiar daca in unele cazuri ea
poate fi si de 20-30 de ani).

Investitia in actiuni listate la bursa se face atat pentru dividendele ce ar putea fi obtinute, cat si
pentru cresterile anticipate ale pretului de tranzactionare. Inainte de a cumpara actiuni intr-o societate
este necesara o informare cu privire la domeniul in care activeaza, structura actionariatului,
performantele financiare, cadrul legislativ, etc.

In calcule se utilizeaza anumite modalitati pentru a stabili valoarea actiunii:

- valoare patrimoniala:

- valoare contabila = activ net / nr. de actiuni;

Activ net = Activ total - Datorii totale

- valoare intrinseca = activ net corectat / nr. de actiuni;

Activ net corectat = Activ net ± Corectii

- valoare de rentabilitate:

- valoare financiara = dividend/rata medie a dobanzii;

- valoare de randament = profil net pe actiune/ rata medie a dobanzii.

Practic, pretul de tranzactionare al actiunilor poate fi influentat de o larga gama de factori dintre
care merita amintiti cel putin urmatorii: evolutia generala a economiei si a pietei de capital, stirile
oficiale transmise de companie (cu privire la castigarea de noi contracte de desfacere, patrunderea pe
noi piete zonale, investitii, schimbari ale conducerii, modificarea structurii actionarilor semnificativi,
profiturile obtinute, etc.), estimarile analistilor transmise prin rapoartele de analiza intocmite de acestia
si transmise clientilor institutionali sau chiar publicate, articole de presa, sentimentul general al
investitorilor si psihologia pietei, semnale de analiza tehnica, etc.

3.3. Drepturile de subscriere

 Uneori companiile tranzactionate la bursa au nevoie sa atraga fonduri banesti suplimentare
pentru a-si finanta programul de investitii in dezvoltarea capacitatilor de productie sau chiar pentru a
achizitiona alte companii de dimensiuni mai reduse, dar care le-ar permite sa-si sporeasca semnificativ
cota de piata.

Un astfel de exemplu l-a constituit recent achizitia pachetului majoritar al Bancii Comerciale
Romane de catre Erste Bank. Pentru aceasta achizitie banca austriaca a lansat o oferta de majorare de
capital prin emiterea de obligatiuni si de actiuni preferentiale.

Atragerea fondurilor suplimentare se poate face atat printr-o emisiune de obligatiuni

corporative, cat si printr-o majorare de capital social. In cazul majorarii de capital social sunt emise noi
actiuni, comune sau preferentiale asa cum precizam in subcapitolul anterior.

Valoarea nominala a acestor actiuni nou emise este de regula egala cu cea a actiunilor anterior
emise, dar pretul la care ele sunt vandute catre cei interesati este determinat in raport cu valoarea pe
actiune a activelor nete ale companiei. Asa se face ca de regula pretul de emisiune al noilor actiuni este
mai mare decat valoarea nominala, diferenta numindu-se prima de emisiune. Pentru a stimula insa
interesul investitorilor de a cumpara aceste actiuni nou emise, pretul lor de emisiune este, de regula,
stabilit de conducerea companiei la un nivel inferior pretului curent de piata.

Pentru a da posibilitatea actionarilor deja existenti sa isi conserve cota detinuta in companie,
acestia beneficiaza de dreptul de a subscrie primii actiunile nou emise. Acest drept se numeste drept de
preferinta (drept de preemptiune). In functie de numarul de actiuni cu care se face majorarea de capital
si de numarul de actiuni vechi detinute fiecare actionar primeste un anumit numar de drepturi de
preferinta. Aceste drepturi de preferinta sunt titluri de valoare, la fel ca si actiunile sau ca obligatiunile,
si pot fi pastrate sau pot fi vandute, ele tranzactionandu-se la bursa.

Cele mai importante caracteristici ale drepturilor de preferinta sunt durata de viata limitata si
faptul ca singurul avantaj pe care il ofera este dreptul de a subscrie un anumit numar de actiuni noi la
pretul de oferta.

De regula, drepturile de preferinta sunt emise la putin timp dupa ce Adunarea Generala a
Actionarilor aproba initierea procedurilor de majorare a capitalului prin aport de numerar si expira cu
cateva zile inaintea inceperii subscrierilor efective. Exista astfel o perioada de cateva saptamani in care
actionarii vechi care au dobandit aceste drepturi de preferinta se pot decide daca sa le vanda pe piata la
pretul la care ele se tranzactioneaza sau sa le pastreze si sa subscrie la majorarea de capital. Pretul de
piata al drepturilor de subscriere este in majoritatea timpului foarte apropiat de nivelul rezultat din
calculul matematic facut pornind de la pretul de piata al actiunii respective, pretul de oferta si numarul
de drepturi necesare pentru a subscrie o actiune noua.

De exemplu, daca pentru a subscrie o actiune noua la pretul de 1,00 lei este necesar un singur
drept de subscriere, iar pretul de piata al actiunii respective este in momentul respectiv de 1,50 lei,
atunci valoarea teoretica a unui drept de preferinta este egal cu 1,50 - 1,00 adica 0,50 lei.

Principiul care sta la baza acestui calcul este acela ca unui investitor ar trebui sa-i fie perfect
indiferent daca achizitioneaza actiunea veche de pe piata la pretul curent de cotare sau dimpotriva,
cumpara dreptul de subscriere si apoi subscrie o actiune noua. Efortul financiar ar trebui sa fie absolut
identic, indiferent de varianta aleasa. Din aceasta ecuatie rezulta pretul corect de piata al dreptului de
subscriere.

Actiuni preferentiale
Data: 14 decembrie 2010 Ora: 18:28

Actiunile preferentiale reprezinta un tip hibrid de actiuni, fiind similare cu obligatiunile pe

de-o parte si pe cealalta parte avand caracteristicile unor actiuni comune.

Ca si obligatiunile, actiunile preferentiale au o valoare nominala si o suma fixa de dividende

care trebuie platita inainte ca dividendele aferente actiunilor comune sa fie platite.

Totusi, dividendele actiunilor preferentiale pot fi omise de la plata, fara ca prin aceasta sa se
declanseze procedura de faliment a firmei.

Diferenta dintre aceste actiuni si obligatiuni este data de faptul ca atunci cand emitentul intra in
incapacitate temporara de plata, neplata unui dividend nu atrage dupa sine obligativitatea platii
integrale a sumelor datorate pana la scadenta. In astfel de situatii, dividendele neplatite se
acumuleaza, iar cand emitentul are din nou capacitatea de plata, aceste actiuni au prioritate.

Asadar, actiunile preferentiale confera dreptul posesorului la incasarea unor sume fixe, regulate
sub forma dividendelor. Daca plata este acestora este pe o perioada nelimitata, este vorba de o
perpetuitate cu valoarea:

Unde:

Vp = valoarea actiunii preferentiale

Dp = dividendul actiunii preferentiale

kp = rata de rentabilitate a investitiei adecvata pentru gradul de risc al investitiei respective.

Societatea pe acțiuni este în drept să plaseze acţiuni ordinare şi preferenţiale. În cazul în
care ați achiziționat acțiuni preferențiale, obțineți și drepturi (privilegii) suplimentare faţă
de proprietarii acţiunilor ordinare în ceea ce privește ordinea primirii dividendelor,
precum şi la primirea unei părţi din bunurile societăţii care sunt distribuite la lichidarea
societății pe acțiuni. Astfel, proprietarii acțiunilor preferențiale obțin cu preferință (față de
proprietarii acțiunilor ordinare) orice compensație în formele indicate mai sus.

Valoarea de lichidare a acțiunii preferențiale este stabilită în statutul societăţii şi poate depăşi
valoarea ei nominală. Dacă statutul nu prevede valoarea de lichidare a acţiunii preferenţiale, la
lichidare, proprietarul acţiunii are dreptul la primirea unei părţi din bunurile societăţii în cuantum
corespunzător valorii nominale a acţiunii.

Acțiunile preferențiale nu pot depăși 25% din capitalul social al societăţii și pot fi de mai multe
clase. Conform art. 15 alin.(2) al Legii cu privire la societățile pe acțiuni, acţiunile preferenţiale
plasate pot fi cu dividende fixate sau cu dividende nefixate. Dividendele fixate se stabilesc într-o
sumă fixată pe o acţiune sau în procent fixat faţă de valoarea nominală a acţiunii.

În practică am remarcat că în cadrul puținelor societăți pe acțiuni care au plasat acțiuni

preferențiale există cazuri de neplată a dividendelor, care atrag necesitatea apărării juridice a
drepturilor proprietarilor acțiunilor preferențiale.

De regulă, proprietarii acțiunilor preferențiale nu au drept de vot în adunarea generală a

acţionarilor. Totodată proprietarii acțiunilor preferențiale cu dividende fixate obțin dreptul de a
participa la conducerea societății prin votare la adunarea generală acționarilor în două cazuri: (i)
neplata dividendelor anunţate; sau (ii) luarea de către adunarea generală a acţionarilor a hotărârii
privind modificarea drepturilor proprietarilor de acţiuni preferenţiale în legătură cu reorganizarea
ori lichidarea societăţii, cu emiterea suplimentară de acţiuni preferenţiale de altă clasă care dau
proprietarilor lor drepturi suplimentare faţă de proprietarii acţiunilor preferenţiale plasate, sau
din alte motive prevăzute de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societăţii.

Proprietarii acțiunilor preferențiale cu dividende nefixate obțin dreptul de vot la adunarea

generală a acționarilor doar în ipoteza de la pct. (ii) de mai sus. Dreptul de vot la adunarea
generală a acţionarilor, în cazul neplăţii dividendelor anunţate poate fi exercitat de către
proprietarii acțiunilor preferențiale cu dividende fixate până la plata integrală a dividendelor.

În raport cu societatea pe acțiuni rău-platnică, este important de formalizat raporturile juridice

existente în vederea evitării situației neplăcute de declinare a dreptului de vot la adunarea
generală a acționarilor. În vederea garantării respectivului drept, ați putea solicita de la societate
un certificat despre pe care le-aţi primit până la moment, care ar servi ca dovadă a neplății în
termen a dividendelor, cu consecință obținerii de către Dvs. a dreptului la conducerea societății.

În cazul neeliberării certificatului respectiv de către societate, nu sunteți lipsit de dreptul de a

solicita instanței de judecată în ordinea procedurii speciale (nelitigioasă) constatarea faptului
juridic că dividendele nu s-au plătit, ca temei prezentând extrase de cont de la băncile unde aveți
conturi.

În caz de litigiu, va fi necesară formularea unei poziții procesuale în funcție de circumstanțele

cauzei, în vederea: anulării hotărârii adunării generale a acționarilor, obligarea societății să vă
permită participarea la adunarea respectivă, achitarea daunelor-interese etc. În cazul neachitării
dividendelor proprietarilor acțiunilor preferențiale cu dividende nefixate, aceștia ar putea în
principiu face uz de procedura în ordonanță (simplificată) sau procedura contencioasă (în acțiune
civilă) în vederea încasării sumei datorate de societate ca dividende.

http://dictionar.netflash.ro/termeni-financiari/?w=Actiune&h=1

http://www.efin.ro/analiza_financiara_1967/actiuni_preferentiale.html