Tema 2.

Eficiența economică și competitivitatea

• Un întreprinzător, care deţine un lot de pământ în preajma unei păduri, a decis
iniţierea unei afaceri în domeniul apicol. Specialiştii din domeniu i-au recomandat să
lanseze afacerea pornind de la 50 familii de albini. Consultând resursele Internet,
identificaţi eforturile şi efectele anticipate pentru primul an de activitate al prisăcii.
Identificaţi eforturile şi efectele atât în valori naturale cât şi monetare.

Răspuns: Analizând și cercetând informațiile prezentate de către sursele Internet pentru

teritoriul Republicii Moldova am determinat că pentru lansarea unei afaceri în domeniul
apicol sunt necesare eforturi foarte mari, iar lansarea unei afaceri pornind de la 50 familii
de albini ar reprezenta și achiziționarea a 50 de stupi. Un alt efort ar fi dotarea cu
echipament special care ar permite îngrijirea acestor stupi, colectarea roadelor precum și
protecția personală necesară. Totodată, nu trebuie să uităm că producția obținută nu poate
fi depozitată, deoarece nu ar aduce profit, respectiv cercetarea pieței de desfaceri, precum
și identificarea consumatorilor poate fi considerat un alt efort important.
Efectele obținute pe parcursul primului an desigur nu vor aduce mari rezultate
însă acestea pot asigura o deținere mai vastă a informațiilor privind piața de desfaceri,a
concurenților precum și a prețurilor de realizare. Cunoscând prețurile de vânzare, evident
că poate fi cunoscut și profitul potențial pe care îl poate obține acest antreprenor.
Dacă am estima aceste eforturi și efecte în valori monetare am obține următoarele
rezultate:
-Stup din lemn (complet): 950-1500 de lei/bucata
-Familie de albine: 1800-2200 de lei/familia
-Combinezon intergral (recomandat cel cu fermoar): 800 de lei
-Mănuși de piele: 100 de lei
-Afumător: 300 de lei
-Colector de polen: 90-140 de lei
-Centrifugă apicolă (recomandată cea din inox, cu patru rame): circa 6 000 de lei (nouă)
-Butoi pentru miere (din inox): circa 4 000 lei pentru cel de 300 litri
-Maturator de miere (din inox 100litri): de la circa 2 400 de lei
Efectele obținute în valori monetare ar fi următoarele:
Analizând situația medie care este prezentată, am obține că în mediu un stup de albine
poate oferi anual în jur de 40-60 kg de miere, iar prețul unui kg de miere fiind 35-40 lei
angro și 75-90 lei cu amănuntul am obține un rezultat de 70 000-120 000 lei (angro) și
150 000-270 000 lei(amănuntul).
• Sunt cunoscuți următorii indicatori cu referire la activitatea unei unități economice:
• luna iunie: valoarea factorilor utilizați în activitatea desfășurată 20000 lei;
veniturile încasate 22000 lei;
• luna iulie: valoarea factorilor utilizați în activitatea desfășurată 25000 lei;
veniturile încasate 27000 lei;
 • luna august: valoarea factorilor utilizați în activitatea desfășurată 30000 lei;
veniturile încasate 32000 lei.
Utilizând indicatorii de mai sus, realizați următoarele sarcini:
• identificați care dintre formulele de calcul a eficienței poate fi aplicată în acest
caz;
• calculați eficiența conform formulei selectate și explicați esența cifrelor obținute;
• reprezentați rezultatele obținute printr-o diagramă;
• analizați diagrama și formulați concluzii în baza diagramei.

Răspuns:
1) Analizând indicatorii reprezentați cu referire la activitatea unei unități economice
identificăm că putem utiliza una dintre cele 2 formule admisibile acestui caz, și
anume:
Ee=efect economic/efort economic sau Ee=efort economic/efect economic
2) Conform formulei Ee=efort economic/efect economic obținem:
-iunie: Ee= 20 000/22 000=> Ee= 0,(90)
-iulie: Ee= 25 000/27 000=> Ee= 0,(925)
-august: Ee= 30 000/32 000=> Ee= 0,9375
Observăm că indicatorul calculat pe parcursul a celor 3 luni de referință are o
tendință de creștere,și anume de la 0,(90) din luna iunie la 0,(925) în luna iulie și
0,9375 în luna august, fapt ce se apreciază negativ, deoarece acestindicator trebuie să
fie în descreștere, adică să fie urmărită minimizarea acestui indicator.
3)
4) Analizând rezultatele obținute putem constata faptul că activitatea economică are
o tendință de descreștere, aceasta fiind datorată faptului că indicatorul analizat are o
tendință de creștere, fapt ce se apreciază ca fiind unul negativ în activitatea
economică a unității economice. Trebuie de analizat că eficiența economică trebuie
săaibă o tendiță de descreștere, fapt ce ar permite prosperare a activității economice,
însă la momentul dat urmărim o tendință de diminuare a avantejelor și beneficiilor
economice, însă odată ce acest indicator nu atinge valoarea de 1 sau mai mult,
activitatea economică continuă să obțină beneficii.

• Pentru a produce 1000 unităţi din bunul X, unitatea economică suportă cheltuieli în
volum de 4000 unităţi monetare, dintre care 3000 sunt cheltuieli salariale, celelalte
revenind cheltuielilor materiale. Fiecare unitate produsă a fost comercializată cu 20
unități monetare. Volumul total de producție a fost comercializat în 3 magazine, după
cum urmează: 200 un. în magazinul Fidesco, 500 unități în magazinul Nr. 1 și 300 în
magazinul Welmart.
• identificați ce formule de calcul a eficienței pot fi aplicate în baza datelor
prezentate mai sus;
• calculați indicatorii de eficiență economică conform formulelor selectate,
 explicați esența acestora.

Răspuns:
1) În baza datelor prezentate mai sus putem aplica următoarele 2 formule de calcul
ale eficienței:
- Ee=efect parțial/efect total sau Ee=efort parțial/efort total
2) Pentru a cerceta eficiența economică vom utiliza următoarea formulă de calcul:
Ee=efect parțial/efect total
• magazinul Fidesco: Ee=200/1000 => Ee= 0,2
• magazinul Nr.1 : Ee=500/1000 => Ee= 0,5
• magazinul Welmart: Ee=300/1000 => Ee= 0,3

Urmărind rezultatele obținute putem constata că cea mai mare eficiență economică unitatea
economică o înregistrează pentru magazinul Nr.1 adică 0,5, iar cea mai mică fiind înregistrată
pentru magazinul Fidesco și anume 0,2. Din această perspectivă putem constata că cel mai
avantajos ar fi magazinul Nr. 1, deoarece înregistrarea unor valori mai mari ale acestui indicator
oferă mai mari avantaje pentru unitatea economică și anume posibilitatea de a mări cantitatea
produsă de bunul X.

• În capitolul 2 al manualului Economia Unităților Economice sunt prezentați un șir de

indicatori care determină gradul de competitivitate a unității economice. Explicați
care este impactul următorilor indicatori asupra competitivității:
• experiența personalului;
• relațiile cu furnizorii;
• etapa ciclului de viață la care se află produsul;
• gradul de coeziune a echipei;
• sistemul de circulație a informației;
• delegarea dreptului de decizie;
• capacitatea de autofinanțare.
Explicați esența fiecărui factor enumerat.

• Explicați de ce competitivitatea este considerată un concept relativ.

• Inovația este considerată unul dintre factorii principali ai competitivității unității economice.
În baza manualului identificați care sunt căile de transmisie a inovației asupra competitivității
unității economice. Folosind experiența personală și resursele Internet, aduceți exemple de
utilizare a inovației în calitate de generator al competitivității.

• Un alt factor important al competitivității este calitatea. În vederea asigurării calității unitățile
economice implementează sisteme de management al calității, unul dintre care este ISO 9001.
 Citiți materialul din continuare și identificați ce dependență există între sistemul de
management al calității implementat de către unitatea economică și competitivitatea acesteia.
http://www.topconsulting.md/index.php?
option=com_content&view=article&id=15&Itemid=19&lang=ro

• Citiți textul din continuare:

Republica Moldova ocupă locul 84 din 140 de state, în Clasamentul Global al
Competitivităţii 2015-2016, realizat de Forumul Economic Mondial. Țara noastră a coborât cu
două poziții, față de locul 82 pe care îl ocupa în studiul precedent.
Potrivit studiului, principalele probleme cu care se confruntă Republica Moldova sunt
corupția, instabilitatea politică, guvernarea ineficientă și birocrația, accesul dificil la finanțe, forță
de muncă inadecvată, lipsa infrastructurii și inflația.
Totodată, studiul subliniază că performanțele generale sunt amenințate de prețurile
materiilor prime, a situațiilor regionale și a evoluțiilor geopolitice recente. Rusia se confruntă în
continuare sancțiuni economice, în timp ce situația din partea de est a Ucrainei rămâne tensionată.
În aceste condiții, recesiunea în ambele țări va afecta în mod direct perspectivele regiunii CSI.
Astfel, statele membre ale CSI trebuie să-și diversifice activitatea, pentru a deveni mai competitive
și mai rezistente la șocuri.
Raportul Global al Competitivităţii este un indicator important pentru investitorii internaţionali.
Republica Moldova se regăsește în acest clasament începând cu anul 2008, atunci țara noastră se
situa pe locul 95.
În text sunt enumerați un șir de factori care formează mediul extern al unității
economice. Explicați cum va influența fiecare dintre factorii enumerați în articol asupra
competitivității unității economice.