Sunteți pe pagina 1din 12

CAPETE ÎNFIERBÂNTATE

Editorial
"În iunie 1990, la chemarea
%N VALEA JIULUI ca agitatori, instigatori }i chiar
coordonatori ai ac]iunilor mine-
}i profilul de personalitate al celui care rilor.
pre}edintelui Ion Iliescu, minerii din Valea
Jiului au venit la Bucure}ti în frunte cu lucreaz@ în min@. Lucrul într-un mediu ab- În sfâr}it, cel de-al treilea motiv ]ine de un
Miron Cozma }i au declan}at o serie de rutizant, extrem de periculos, în care dup@ joc politic caracteristic regimurilor totalitare,
agresiuni }i violen]e împotriva intelectualilor cum declar@ mul]i mineri "când intri nu }tii atât de dreapta, cât }i de stânga, }i anume
bucure}teni". Aceast@ fraz@ este un loc dac@ vei mai vedea lumina zilei", în condi]ii asmu]irea unor grupuri sociale margina-
comun }i un cli}eu instalat în mentalul foarte dificile (lipsa luminii naturale, spa]iul lizate împotriva altora, pentru a distrage
colectiv al intelectualilor români, al tinerilor închis }i foarte strâmt, c@ldura etc.), îi face aten]ia de la problemele economice cu
care nu au tr@it momentele respective, al pe mineri s@ fie mai solidari }i uni]i decât care se confrunt@. Acela}i model aplicat,
multor cet@]eni ai Bucure}tiului, dar }i al alte grupuri de muncitori, dar }i mai u}or de desigur la scar@ larg@, de Hitler cu stigmati-
opiniei publice interna]ionale. manipulat, din cauza lipsei de educa]ie }i a zarea evreilor, romilor sau comuni}tilor,
acela}i model aplicat de
Atât prin articolul de fa]@ regimul opresiv comunist
cât }i prin participarea cu în România anilor '50 cu
spectacolul Capete Înfier- stigmatizarea burgheziei,
bântate. 13-15 iunie 1990 }i aplicat inclusiv în anul
în Valea Jiului, vom încer- 2010 de regimul Sarkozy
ca s@ nuan]@m }i s@ în Fran]a prin expulzarea
deconstruim acest loc romilor. În iunie 1990 în
comun. România acest principiu
Prima idee care trebuie de tipul "dezbin@ }i
nuan]at@ este cea a st@p$ne}te" s-a manifes-
"venirii" minerilor, care nu tat prin inocularea prin
s-a desf@}urat "spontan, intermediul mass-media a
ca reac]ie a unui grup ideii c@ motivul pentru
social cu con}tin]@ civic@ care lucrurile nu merg
la dezordinea din ]ar@", bine în ]ar@ sunt golanii }i
a}a cum a declarat în bi}ni]arii care ocup@ Pia]a
repetate rânduri Ion Universit@]ii din Bucure}ti.
Iliescu, ci a fost organizat@ Astfel, minerilor, de fapt
în cele mai mici am@nunte tuturor muncitorilor, le-a
chiar de Serviciul Român fost distras@ aten]ia de la
de Informa]ii (SRI) }i de lipsa drepturilor }i s@r@cie,
Guvernul României, cu }i îndreptat@ împotriva
concursul reprezentan]ilor locali ai partidu- "for]elor anarhiste" din
provenien]ei majorit@]ii minerilor din medii Bucure}ti (este interesant faptul c@ în fe-
lui de guvern@mânt, F.S.N. Argumentele
s@race }i defavorizate. Deci mai potrivi]i bruarie 1990, liderii de sindicat ai minerilor
pentru aceast@ variant@ sunt foarte multe,
pentru o ac]iune represiv@ violent@, de î}i negociaser@ o serie de drepturi, pe care
de la faptul c@ Gelu Voican Voiculescu,
mas@, în care la nevoie s@ joace rolul ]apu- Ion Iliescu personal promisese c@ le va
consilier al primului-ministru, a plecat spre
lui isp@}itor. acorda; acest lucru a facilitat solidarizarea
Valea Jiului s@ se ocupe personal de trans-
portul minerilor, ^nc@ înainte s@ fi avut loc Cel de-al doilea motiv este unul istoric, minerilor cu noul regim, iar nerespectarea
presupusa "atacare a televiziunii de c@tre care se leag@ de revolta minerilor din 1977, conven]iei a fost pretextul mineriadei din
for]e cu caracter legionar", la m@rturia unui când, protestând împotriva condi]iilor de 1991).
fost lider local al F.S.N., care confirm@ c@ a lucru inumane }i a salariilor foarte mici, O alt@ idee care trebuie nuan]at@ este cea
organizat venirea minerilor la Bucure}ti, în minerii l-au sechestrat pe prim-ministrul }i care îi face pe mineri vinova]i exclusivi pen-
sprijinul lui Ion Iliescu }i pân@ la implicarea l-au chemat pe Nicolae Ceau}escu la tru actele de violen]@ din Bucure}ti. Ori
angaja]ilor SRI, inclusiv a directorului Virgil negocieri. Dup@ acest episod, securitatea a lucrurile nu au stat deloc a}a. Chiar dac@
M@gureanu, în ac]iunile minerilor în acordat o aten]ie deosebit@ acestui grup nu poate fi negat@ implicarea unora dintre
Bucure}ti). social din Valea Jiului }i a început s@ infil- mineri în b@t@i, furturi, devast@ri, tâlh@rii }i
treze agen]i printre mineri. Astfel c@ în iunie chiar violuri, trebuie semnalate dou@ lucruri.
Odat@ stabilit@ aceast@ ac]iune premeditat@
1990, la doar }ase luni dup@
a statului român, vine firesc întrebarea: de David Schwartz /
c@derea regimului totalitar
ce minerii? Aici credem c@ motivele sunt de Regizorul spectacolului “Capete ^nfierb$ntate”
ceau}ist, aceste structuri erau
trei categorii. În primul rând, motivul cel mai
înc@ active }i au putut func]iona (continuare ^n pagina 2)
des adus în discu]ie, cel legat de specificul
NIRVANA SOCIAL~ Pag. 2
(urmare din pagina 1) cele din urm@ la stigmatizarea unei întregi opinie din România au continuat s@ îi
categorii sociale - minerii, }i a unei întregi blameze }i ridiculizeze pe mineri. Evolu]ia
Primul, care ar trebui s@ fie de la sine zone geografice - Valea Jiului. Termenul de ulterioar@ a lui Miron Cozma, celelalte
în]eles, este acela c@ nu to]i minerii au miner a devenit sinonim inclusiv în limbajul "mineriade", chiar situa]ia hilar@ din cam-
venit la Bucure}ti! Iar dintre minerii care au uzual al multor români cu "huligan" sau pionatul românesc de fotbal, unde Jiul
venit, nu to]i s-au dedat la astfel de ac]iuni. "brut@", iar aceast@ generalizare Petro}ani ajunsese s@ câ}tige toate meci-
Unii au venit din spirit de solidaritate, dar d@un@toare a fost între]inut@ chiar de mul]i urile de pe teren propriu, sub amenin]area
s-au dezis de ac]iunile colegilor, al]ii au intelectuali români (regizorul Lucian Pintilie cu b@taia arbitrilor }i echipei adverse, au
venit pur }i simplu din curiozitate sau spirit îi numea la un moment dat "urangutani pro- perpetuat }i ^nt@rit preconcep]iile despre
de aventur@ (mul]i nu v@zuser@ niciodat@ gramabili la cerere"). Mai departe, termenul Valea Jiului. Mine s-au închis, investitorii
Bucure}tiul), iar al]ii chiar au ac]ionat în de "mineriad@" folosit pentru ceea ce a fost str@ini }i autohtoni speria]i de aceast@
contra colegilor lor violen]i }i pentru de fapt o represiune a statului român imagine de "no man's land", au evitat zona,
ap@rarea manifestan]ilor. Cel de-al doilea împotriva propriilor cet@]eni, s-a încet@]enit statul a ignorat problemele din Valea Jiului,
fapt pe care oamenii nu îl }tiu, sau nu vor în opinia public@ româneasc@, }i a fost pre- sau a oferit solu]ii de moment total neprac-
s@ îl recunoasc@, este acela c@ majoritatea luat în mediile interna]ionale (de exemplu, tice (acordarea salariilor compensatorii
covâr}itoare a ac]iunilor ilegale din timpul pe site-ul Wikipedia/english g@sim defini]ia pentru minerii disponibiliza]i), uitând c@
represiunii din iunie 1990 au fost coordo- termenului de "Mineriad" în limba englez@!). primii vinova]i pentru c@derea economic@ a
nate sau/}i executate de cadre din minis- Presa interna]ional@ a difuzat peste tot zonei sunt chiar reprezentan]ii statului
terul de interne }i securitate, jandarmi, imagini cu "minerii, uneltele lui Ion Iliescu român, care i-au manipulat }i aruncat pe
poli]i}ti, solda]i, deci de reprezentan]i ai împotriva democra]iei" iar presa }i liderii de mineri în derizoriul "mineriadei".
statului român. Peste 1200 de arest@ri ile-
gale, 6 mor]i prin împu}care, cel pu]in 6 Astfel, la 20 de ani dup@ evenimentele din
violuri reclamate la unitatea militar@ de la iunie 1990 se poate afirma cu convingere
M@gurele, devastarea sediilor partidelor de c@ a treia categorie de victime ale represiu-
opozi]ie }i altor organiza]ii, sechestrarea nii din 13-15 iunie 1990, pe lâng@ "intelec-
unui num@r de peste 1000 de civili în unit@]i tuali" }i "romi" au fost chiar minerii }i
militare, distrugerea locuin]elor de romi din locuitorii V@ii Jiului.
cartierele m@rgina}e ale Bucure}tiului,
interzicerea ziarului România liber@, toate Participarea cu spectacolul de teatru docu-
aceste acte i-au avut în prim-plan nu pe mentar Capete Înfierbântate. 13-15 iunie
mineri, ci chiar pe reprezentan]ii statului, pe 1990 urmat de o dezbatere public@ în
cei care ar trebui s@ asigure protec]ia Petro}ani, are ca obiective atât educarea }i
cet@]enilor! informarea cet@]enilor din Valea Jiului în ce
prive}te evenimentele, cât }i facilitarea
Toate aceste omisiuni inten]ionate sau posibilit@]ii de exprimare a opiniei unei
neîn]elegeri ale fenomenelor din jurul comunit@]i afectate de represiunea respec-
represiunii din 13-15 iunie 1990 au dus în tiv@.

CAPETE ÎNFIERBÂNTATE 13-15 IUNIE 1990


adev@r }i istorie
"Fiecare epoc@ î}i z@p@ce}te contemporanii." Studen]ilor, ca form@ de protest la adresa conducerii provizorii a
]@rii, controlat@ în continuare de reprezentan]i ai vechilor structuri
John Steinbeck
}i mentalit@]i de dinainte de 1989.
"Istoria este întotdeauna scris@ gre}it, de aceea este nevoie s@ fie
Aceste structuri de putere au încercat s@ compromit@ manifesta]ia
atât de des rescris@."
prin infiltrarea unor "agitatori", care incitau la manifest@ri violente,
George Santayana agresive în perimetrul pie]ii.

Conform teoriei filosofice coerentiste a adev@rului, o propozi]ie Pe 21 mai, dup@ alegerile generale, Liga Studen]ilor a decis s@
este adev@rat@ în m@sura în care este coerent@ cu un întreg set încheie manifesta]ia. Agitatorii infiltra]i au r@mas în pia]@ împreun@
de alte propozi]ii. cu grevi}tii foamei cu inten]ia de a compromite imaginea protes-
tatarilor.
În cazul evenimentelor din 13-15 iunie 1990, exist@ cel pu]in dou@
ipoteze asupra adev@rului evenimentelor, dac@ nu chiar trei, coe- Evenimentele represive din 13-15 iunie au fost organizate de
rente în interior, dar absolut incompatibile între ele. În lipsa unor structurile de putere din mai multe motive:
informa]ii suplimentare, stabilirea unui adev@r istoric, de unde ar
1. retezarea oricarei ini]iative de protest la adresa noului
decurge identificarea unor vinova]i }i studierea mecanismelor de
regim proasp@t instaurat }i inducerea unei st@ri de teroare asupra
func]ionare ale sistemului care a produs evenimentele, devine
popula]iei Bucure}tiului.
imposibil@.
2. crearea unui timp de repliere pentru ca noua putere s@ se
În acest context, nu ne r@mâne decît s@ ascult@m m@rturiile acto-
poat@ organiza }i împiedica investi]iile de capital str@in, care ar fi
rilor evenimentelor, s@ descoperim efectele acestor evenimentele
urmat s@ intre în ]ar@.
asupra lor }i asupra întregii societ@]i române}ti post-1989, }i,
urmând sfatul lui George Santayana ("Cine nu are memoria isto- 3. o lupt@ la cel mai înalt nivel al conducerii statului între
riei, risc@ s@ o repete"), s@ rememor@m traumele fizice }i psihice e}alonul doi al fostului partid comunist român }i fostele servicii de
pe care cei implica]i în aceste evenimente le-au suferit. securitate. Mineriada a fost folosit@ ca arm@ de }antaj, eventual
pentru compromiterea unora dintre liderii puterii.
IPOTEZA I
(continuare ^n pagina 3)
Manifesta]ia din Pia]a Universit@]ii a fost organizat@ de Liga
NIRVANA SOCIAL~ Pag. 3
(urmare din pagina 2) puteri, cât }i pentru a teroriza popula]ia Dup@ victoria FSN în alegerile din 20 mai,
Bucure}tiului, pentru a induce o stare de unii lideri ai PN[ au luat leg@tura cu mani-
În ziua de 13 iunie, poli]ia }i aceia}i "agita-
panic@ }i a în@bu}i orice tentativ@ de festan]i anarhi}ti din ]@rile vecine (Bulgaria,
tori", pl@ti]i de poli]ie, au înscenat o "rebeli-
revolt@. În acest scop au fost atacate Iugoslavia), }i au planificat o lovitur@ de
une violent@", au dat foc la autobuze,
cartierele de romi, au fost aresta]i ilegal stat pentru a da jos guvernul ]@rii }i pe
ma}ini în zona Universit@]ii, au simulat
peste 1200 de cet@]eni, atât romi cât }i pre}edinte, ale}i democratic, }i, eventual,
atacuri asupra Ministerului de Interne,
români, care nu aveau neap@rat leg@tur@ pentru a ob]ine arbitraj sau alt@ implicare
Sediului Poli]iei Capitalei, Televiziunii, pen-
cu mi}c@rile de protest din pia]@. interna]ional@.
tru a justifica o interven]ie în for]@, repre-
siv@ asupra popula]iei. Pe 13 iunie, poli]ia }i armata au dat foc Aceste for]e au ac]ionat în ziua de 13 iunie
autobuzelor, Ministerului de Interne, au ata- 1990, profitând de interven]ia poli]iei pentru
În ziua de 14 iunie mase de muncitori si
cat televiziunea, punând toate aceste ridicarea corturilor grevi}tilor foamei din
mineri din ]ar@ au fost coordonate }i dirijate
atacuri pe seama manifestan]ilor anti- Pia]a Unviersit@]ii, i-au folosit pe agitatorii
de for]e ale securit@]ii }i poli]iei pentru a
regim. din pia]@, dar }i pe liderul Ligii Studen]ilor,
"face ordine în ]ar@", de fapt pentru a tero-
care a agitat spiritele în discursul s@u din
riza popula]ia. Au fost operate arest@ri ile- La televiziunea român@ a fost înscenat@
dup@-amiaza zilei de 13 din balconul
gale, înscenate perchezi]ii, fabricate dosare întreruperea emisiei, chiar în timpul unui
Universit@]ii. Apoi au atacat sediul Poli]iei
false, pentru a justifica arestarea liderilor meci de fotbal de la Campionatul Mondial,
Capitalei, sediul Ministerului de Interne,
mi}c@rii din Pia]a Universit@]ii }i compro- din cauza presupusului atac, pentru a incita
Televiziunea Român@, l-au amenin]at pe
miterea lor. Întreaga opera]iune operat@ de popula]ia, mai ales pe cei din afara
pre}edintele televiziunii c@ îl arunc@ de la
aparatul de stat a avut scopul înscen@rii Bucure}tiului, }i a facilita interven]ia vio-
etaj.
unei lovituri de stat organizate de "for]e lent@ a minerilor }i muncitorilor.
legionare" }i compromiterea presupu}ilor Poli]ia }i armata, compromise dup@
Transportarea minerilor }i muncitorilor din
conduc@tori ai loviturii. revolu]ia din decembrie 1989 }i prost orga-
]ar@ înspre Bucure}ti a fost organizat@ de
nizate, nu au f@cut fa]@ la asalt, iar
IPOTEZA II guvernul României, cu sprijinul
pre}edintele României a f@cut apel la popu-
organiza]iilor locale ale FSN-ului.
Manifesta]ia din Pia]a Universit@]ii a fost un la]ia capitalei, dar }i la restul ]@rii s@ con-
fenomen organizat chiar de FSN, pentru a-i Pe 14 }i 15 iunie, oameni din securitate si tribuie la restabilirea ordinii în Bucure}ti.
aduna }i ]ine pe loc pe to]i sus]in@torii par- poli]ie, deghiza]i în mineri, i-au coordonat
Astfel, îngrijora]i de situa]ia din capital@,
tidelor de opozi]ie }i a-i împiedica s@ orga- pe minerii condu}i de Miron Cozma pentru
mineri }i al]i muncitori din ]ar@ au r@spuns
nizeze o campanie electoral@ sus]inut@, la a ataca toate institu]iile }i persoanele care
apelului, au venit în Bucure}ti }i au resta-
nivelul întregii ]@ri. Lideri ai Ligii Studen]ilor se opuneau noii puteri (publica]ii, asocia]ii,
bilit ordinea public@. Au plantat flori, au
}i ai altor organiza]ii civice au fost antrena]i partide istorice, persoane fizice, etc.), dar }i
salubrizat Pia]a Universit@]ii, au ajutat la
în aceste ac]iuni. pentru a-}i rezolva probleme de serviciu
prinderea }i arestarea "]iganilor bi}ni]ari".
(atacarea unor comunit@]i întregi de romi,
Dup@ alegeri, aceste organiza]ii împreun@ Din p@cate, unii dintre ei, de bun@ voie }i
sub pretextul prinderii "bi}ni]arilor").
cu liderii lor s-au conformat ordinelor pri- f@r@ a fi condu}i de cineva, au f@cut exces
mite de la conducerea FSN, proasp@t IPOTEZA III de zel, lovind pe unii cet@]eni sau atacând
aleas@ la conducerea ]@rii, }i s-au retras, casele unor lideri ai partidelor de opozi]ie.
Pia]a Universit@]ii a fost o tribun@ elec-
încheind manifesta]ia.
toral@, parte din campania electoral@ a par- Venirea minerilor în Bucure}ti a fost o sal-
În pia]@ au r@mas doar grupuri radicale, tidelor istorice, fiind finan]at@ de PN[ }i vare pentru popula]ia pa}nic@ a ora}ului,
imposibil de controlat, oponen]i reali ai PNL, de la pancarte }i bannere pân@ la ali- speriat@ }i revoltat@ de scenele de groaz@
FSN-ului, unii dintre ei afla]i în greva mente pentru grevi}tii foamei. care au amintit de rebeliunea legionar@ din
foamei. 1941. Foarte mul]i cet@]eni au mul]umit
Manifesta]ia avea aspecte de joas@ calitate minerilor pentru interven]ia lor.
Represiunea din 13-15 iunie a fost organi- prin prezen]a unor agitatori - persoane
zat@ personal, la cel mai înalt nivel, de Ion agresive - }i o component@ de extrem@ Minerii au fost condu}i de c@tre liderii lor,
Iliescu cu sprijinul conducerii Securit@]ii, dreapt@ neo-fascist@ prin utilizarea unor f@r@ implicarea structurilor din conducerea
atât pentru a sc@pa de ace}ti ultimi mani- concepte }i simboluri legionare de c@tre ]@rii.
festan]i, care compromiteau imaginea noii unii lideri ai demonstra]iei.

3 d i n 6 A L E X A N D R U P O T O C E A N
NIRVANA SOCIAL~ Pag. 4

T O U L O U S E L A U T R E C

APARTMAN - chant et guitare DIZZY - basse et chant GREENMAN - batterie


Les ToulouseLautrecs descind din familii aristocrate. Ei au copil@- microfoane, gesticuleaz@ pe corzi ^n cabaret }i ^mb@ta]i de succes
rit pe paji}ti verzi }i ^ntinse ^n fa]a castelului }i au crescut cu sune- sparg fe]ele tobelor din localuri }i se uit@ sub crinolinele fetelor.
tul cornurilor de v$n@toare }i mirosul parfumurilor de contes@
Difuz@ri radio: Porno (Radio Guerilla), Apartman (Radio
rumen@ ^n obraji. De}i predestina]i studiului academic }i educa]iei
Guerilla), Wonders (CityFM)
alese, viat] i-a aruncat ^n paturile cele mai c$rpite ale societ@]ii.
Influenta]i ini]ial de Rene Pricetau }i John Lewis Brown ei }i-au Festivaluri: Liveland,Top T Festival, Padina Fest
g@sit drumul ^n mijlocul boemei rebele. Sunt obi}nui]i ai localurilor
de noapte, sunt pasiona]i de femei, absint }i opium, scuip@ ^n www.toulouselautrec.ro

PETRILA PE DISCOVERY! PE C#ND {I PE ANIMAL PLANET?


Ada Roseti, Channel Director
pentru România, Ungaria,
Republica Ceh@ }i Slovacia,
Discovery Networks Central
Europe:
“De când am început s@ lucrez
la Discovery, am primit în mod
repetitiv întrebarea «De ce nu
facem programe în România?».
Pentru spectatorii Discovery
este mai important ca progra-
mul s@ fie Discovery, decât s@
fie românesc. Ideea a fost s@
c@utam oameni. Avem eroi
Discovery }i avem eroii români.
Nu am preten]ia c@ sunt sin-
gurii, c@ sunt cei mai buni, am
aflat pove}tile lor }i ne-au
pl@cut. Ei sunt eroii no}tri, cred
c@ sunt ni}te buni ambasadori Mihai Barbu, un motociclist care a c@l@torit ^n Mongolia }i ^napoi
ai ideii de Discovery“.
Un alerg@tor de curs@ lung@, un aeromodelist, un motociclist care a c@l@torit ^n Mongolia }i ^napoi, un t$n@r practi-
cant de parkour }i un doctor care salveaz@ oameni la cel@lalt cap@t al lumii, sunt doar c$]iva dintre “eroii" pove}tilor
din Rom$nia. Filmele cu povestea lor sunt scurt-metraje de c$te 3 minute, care vor fi difuzate ^n fiecare zi, de la ora
22.00, pe Discovery Channel, ^ncep$nd cu 27 septembrie.
NIRVANA SOCIAL~ Pag. 5

FRA[I %NTRU COLONIE


ALEXANDRU POTOCEAN CENTRUL DE
INTROSPECTIE VIZUALA
Centrul de Introspectie Vizual@ este o platform@ independent@
generat@ de arti}tii Anca Benera, Arnold Estefan, C@t@lin Rulea }i
istoricul de art@ Alina {erban. Reac]ion$nd critic fa]@ de cadrele
institu]ionale restrictive prezente ^n sfera cultural@ rom$neasc@,
Centrul de Introspec]ie Vizual@ a fost conceput ca centru inde-
pendent de promovare a produc]iei artistice aflate la grani]a dintre
teoria cultural@, cercetare, arhitectur@, design }i experiment
sonor. Termenul de “introspec]ie” plaseaz@ CIV pe pozi]ia de
agent-observator, al c@rui principal rol este de a dezvolta modele
specifice de rela]ionare a spa]iului social cu cel al artei.
Centrul de Introspec]ie Vizual@ este un proiect de colaborare
angajat ^ntr-o cercetare continu@ dedicat@ condi]iei individului ^n
sfera artelor }i a politicii. Astfel, CIV func]ioneaz@ ca structur@
mobil@ }i de mediere conectat@ la via]a comunit@]ii, asum$ndu-}i
sarcina de a articula o nou@ pedagogie cultural@ care ar putea
modela diferit spa]iul discursiv ^mp@rt@}it at$t produc@torii cultu-
rali, c$t }i de publicul lor.
Îi „joac@" pe Miron Cozma }i pe Ion Iliescu în „Capete înfierbân-
tate" - un „one man show" despre celebra mineriad@, un specta- O aten]ie special@ este dedicat@ cercet@rii }i teoretiz@rii practicilor
col independent selec]ionat ^n Festivalul National de Teatru din }i discursurilor artistice locale, abord$nd specificitatea acestora }i
2010. Cunoscut din filme ca „Hârtia va fi albastr@", „Nunta mut@", subiectivit@]ile culturale din perspectiva ultimelor schimb@ri politice
dar mai ales din „4 luni, 3 s@pt@mâni }i 2 zile", Alexandru }i sociale petrecute ^n Europa Centrala }i de Est. %n acest sens,
Potocean a filmat anul trecut în dou@ produc]ii cu mari vedete Centrul de Introspec]ie Vizual@ este interesat s@ dezvolte proiecte
interna]ionale. de colaborare cu o varietate de parteneri, dorind s@ se angajeze
^ntr-un schimb dinamic cu diferi]i produc@tori culturali ^n plan local
Primul film este „The Way Back", un film regizat de Peter Weir,
}i interna]ional.
care îi are în distribu]ie pe Colin Farell, Ed Harris, Mark Strong. E
un film bazat pe romanul „The Long Walk" al lui Slavomir Rawicz,
un locotenent polonez care a fost încarcerat în Gulagul sovietic. Introspec]ioni}tii vizuali /
Aceast@ carte, care pâna nu demult a fost considerat@ a fi autobi-
ografic@, e povestea a }apte prizonieri care evadeaz@ din Gulag opere alese
}i merg pe jos peste 6.500 de kilometri, din Siberia pâna în India
controlat@ de britanici. În cele din urm@, s-a dovedit c@ spectacu- Mihaela Michailov / scriitor
loasa evadare e o inven]ie, iar volumul lui Rawicz este de fapt
scris de un scriitor-substitut. (De curând, un alt veteran de r@zboi C@r]i publicate:
polonez a pretins c@ povestea evad@rii ar fi adevarat@, dar c@ nu Regele }i nebunul, în volumul colectiv Metamorfoze text-ima-
Rawicz ar fi fost eroul, ci el.) Filmul, în care Potocean }i Drago} gine, Editura Universit@]ii Bucure}ti, 2002
Bucur interpreteaz@, fiecare, câte unul din cei }apte evada]i, va fi Complexul România, Editura UNITEXT, Bucure}ti, 2007
lansat la finalul acestui an sau la începutul lui 2011. Tot atunci Victor Rebengiuc. Omul }i actorul, (în colaborare cu Simona
este programat si un alt film în care apar Potocean }i mul]i al]i Chi]an) Editura Humanitas, Bucure}ti, 2008
actori români: „The Whistleblower". E o produc]ie filmat@ la David Schvartz / regizor, dramaturg
Bucure}ti, care le are în rolurile principale pe Rachel Weisz,
Monica Bellucci }i Vanessa Redgrave. Regii:
Mai-Iunie 2009, Teatrul LUNI de la GreenHours, Bucure}ti
Robert B@lan (Rom$nia Liber@) Face]i loc! - spectacol de teatru documentar pe un text de
Filmografie Mihaela Michailov, Produc@tori: Teatrul LUNI }i tangaProject
"2005- Moartea domnului L@z@rescu, regia Cristi Puiu; Martie-Aprilie 2009, Uzina cu Teatru, Ia}i
"2006- H$rtia va fi albastr@, regia Radu Munteanu;
"2007-4 luni, 3 s@pt@m$ni }i 2 zile, regia Cristian Mungiu; Rom$nia! Te pup - spectacol-concert pe textul lui Bogdan
"2008-Nunta Mut@, regia Hora]iu M@l@ele; Georgescu, Produc@tori: Teatrul Na]ional din Ia}i }i tangaProject
"2008- Boogie, regia Radu Muntean;
Februarie 2009, Teatrul LUNI de la GreenHours, Bucure}ti
"2009- %nt$lnire cu al treilea Reich, regia Victor Dragomir;
Anna Politkovskaia in Memoriam - spectacol-lectur@ pe textul
"2009- Amintiri din Epoca de Aur-Tovar@}i, frumoas@ e via]a!,
lui Lars Noren, Organizatori: Teatrul LUNI }i U.N.A.T.C. Bucure}ti
regia Ioana Uricaru;
^n cadrul Atelierului de traduceri coordonat de Carmen Vioreanu
"2010- Luna Verde, regia Alexa Visarion;
"2010-The Whistleblower, regia Larysa Kondraki; Mai 2009, Unirea - text scris ^n cadrul Atelierului de piese de 10
"2010- Portretul Lupt@torului la tinere]e, regia Constantin minute coordonat de Gianina C@rbunariu
Popescu; E.T.C.
"2010- The Way Back, regia Peter Weir. (continuare in pagina 9)
NIRVANA SOCIAL~ Pag. 6

O AX~: PETRILA - SIDNEY


O ARTIST~
Vara aceasta a trecut pragul Casei Ion D. S^rbu un Pictor.
Un pas m@sur$nd c$teva mii de buni kilometri.
A revenit taman din Sidney/Australia ca s@ pun@ un cap de pod ^n curtea scriitorului.
A plecat de la noi, apoi, ca s@ bat@ cu piciorul alt@ curte care trage s@ moar@.
Curtea Minei Petrila.
Impresiile ei despre trecerea zidurilor pot fi admirate ^n picturile de g@sit pe galeria din
site-ul personal: www.deliavilhelm.com
{tim cu to]ii c@ zilele Minei Petrila sunt num@rate.
Vorba poetului Ion Gheorghe: ''vine iarba!'' care va acoperi urmele milioanelor de pa}i
care au c@lcat incinta vreme de aproape 160 de ani.
C@rbunele a fost ars,
fumul s-a risipit,
vor r@m$ne peste veacuri tablourile acestui artist despre care tocmai ce-am f@cut vorbire,
y compris scriere.
Se nume}te Delia Vilhelm.
Pagina dedicat@ ei, aici }i acum, ^ntrege}te tabloul s@rac al r$ndurilor de fa]@.
ion barbu

O VIA[~ O CONFESIUNE ca un lucru dat, ci mai degrab@ procesul de


Educa]ie descoperire a ei.
1986 Diploma de inginer la Institutul de Atentia mea exploreaz@ similitudinea dintre
Tablourile mele se inspir@ dintr-o serie de
Mine Petro}ani, România megaliti vechi }i cl@diri abandonate indus-
arti}ti vizuali. Influen]e esen]iale le g@si]i ^n
2000 Diploma ^n design grafic, Colegiul triale pe care cultura noastr@ le las@ în
operele lui Leon Kossoff, Mark Rothko,
TAFE Hornsby, Sydney urm@. Eu cred c@ peisaje obi}nuite sau de
Willem De Kooning, Jim Dine, George
BFA 2007, Scoala Na]ional@ de Arte, zi cu zi sunt artefacte istorice importante
Walker, Chaim Soutine, Anselm Kiefer,
Sydney care pot fi citite precum documentele, ast-
Antoni Tapies, Peter Booth }i John Virtue.
Premii }i distinc]ii fel încât sensul cultural }i experien]a de
Unitatea peisajului lui Cezanne, spa]iul
2000 AGDA Na]ional Laureat pentru ilus- mediu pot fi descifrate }i mai bine în]elese.
plastic a lui Hans Hofmann, lumina lui
trare "Energie Live Smart" Nimicuri ale industriei miniere abandonate Monet, calitatea sculptural@ a lui Leon
C$}tig@tor 2007, Premiul S@pt@mânii la pe dealuri, ruginite }i pe jum@tate Kossoff }i pictura-ac]iune a lui Jackson
Desen, {coala Na]ional@ de Arte îngropate, ac]ioneaz@ ca metafore eficiente Pollock, sunt por]i de intrare în viziunea
Expozitii personale pentru cronica l@comiei cu orice pre] }i mea.
2008 "Round the hoist", GIG Galerie, dorin]a umanit@]ii de a cuceri natura.
Glebe Delia Vilhelm
Expozitii de grup Trecutul meu ca inginer minier }i amintirea
2005 Drawing Week Show, Cell Block locurilor ^n care am tr@it deter-
Theatre, National Art School min@ interesul meu în lupta
2005 Exchange Square, Stock Exchange, veche de secole între industrie
Sydney }i natur@. M-am n@scut într-un
2006 Art On the Rocks Exhibition, Finalist, mic ora} minier, care este
The Rocks, Sydney acum umplut de ruinele unei
2006 MCQ International Art Prize, Finalist, vechi industrii redus@ la un
Arthouse Hotel, Sydney minim }i anonim de monu-
2007 Drawing Week Exhibition, Winner, mente din beton. Este ceva
National Art School mistic cu aceste moderne
2007 Mosman Art Prize, Finalist, Mosman "Menhire", care poart@ o pu-
Art Gallery, Sydney tere }i un sens mistic care
2007 Xavier Art Space, 'Drawing week win- vine din trecut, dar care abor-
ners exhibition', St Vincent's Hospital, deaz@ in mod identic, pre-
Sydney ocup@ri ale culturii actuale.
2007 Project Space, 'Australians with an
C$t prive}te abordarea
accent', National Art School, Sydney
tehnic@ a picturii mele, sunt
2007 Graduation show, National Art
interesat@ de textura lucr@rilor
School, Sydney
care aduc aminte de o vari-
2008 Xavier Art Space, 'Charged spaces',
etate a sculpturii. Provocarea
St Vincent's Hospital, Sydney
mea este aceea de a transfor-
2008 Sydney Children's Hospital
ma tensiunea dintre vopsea }i
Artspace,'Silverwing. The story', Randwick
imagine, a contrastului dintre
2009 GIG Gallery, 'Australians with an
vulnerabilitate }i formele sub-
accent', Glebe
stan]iale într-o oper@ vie, pu-
2009 GIG Gallery, 'Landmarks', Glebe
ternic@. Obiectul esen]ial al
2009 Mary Place Gallery, Paddington, 'Still
operei mele nu va fi structura
point', Group exhibition
NIRVANA SOCIAL~ Pag. 7

Ana Blandiana,

O STEA ADUS~ DE V#NT


Carte de vizit@
Funda]ia Academia Civic@( s-a
înfiin]at la 21 aprilie 1994.
Printre scopurile sale se
num@r@ educa]ia civic@,
educa]ia tineretului, o bun@
cunoa}tere a trecutului ]@rii }i,
în acest sens, restituirea isto-
riei contemporane a României,
falsificat@ în anii dictaturii
comuniste.
Principalul proiect este
Memorialul Victimelor
Comunismului }i al Rezisten]ei
de la Sighet.
Memorialul este format din
Muzeul Memorial - Sighet }i
Centrul International de Studii
asupra Comunismului –
Bucure}ti.
Cum se na}te un mit Memorialul Victimelor
Recunoa}tem ^n Ana
Blandiana, ^n
Romulus Rusan, ^n
MEMORIALUL SIGHET Comunismului }i al Rezisten]ei
a fost gândit }i ini]iat înc@ din
Funda]ia Academia Funda]ia Academia Civic@ a preluat ruina fostei închisori în 1993, în ve- 1992 de c@tre pre}edinta
Civic@, unii din primii derea transform@rii ei în muzeu. Alian]ei Civice, Ana Blandiana,
investitori strategici ^n realizat împreun@ cu Romulus
Pentru realizarea acestui proiect trebuia pe de o parte organizat@ strân-
ora}ul Petrila. Rusan }i un important grup de
gerea de fonduri pentru reabilitarea cl@dirii, iar pe de alt@ parte realizarea
istorici, arhitec]i }i designeri.
Dona]ia impresio- unei b@nci de date necesare cre@rii muzeului. Centrul de studii înfiin]at }i
nant@ de carte f@cut@ condus de Romulus Rusan, înc@ din 1993, a demarat înregistr@rile de isto- În ianuarie 1993, Ana
pentru Memorialul rie oral@ }i colectarea de fotografii, acte, obiecte, scrisori, colec]ii de ziare, Blandiana a predat proiectul
Sirbu poate c@ n-a c@rti, manuale, albume, ^nregistr@ri de istorie oral@, precum }i - pe un alt Memorialului la Consiliul
creat locuri de plan - organizarea de ateliere, seminarii, simpozioane, ^nt$lniri ^ntre vic- Europei. Dupa ce dou@ dele-
munc@, dar suntem timele comunismului }i istoricii din Rom$nia }i din str@in@tate, publicarea de ga]ii de exper]i au vizitat
siguri c@ va crea ^n c@r]i cuprinz$nd m@rturii, studii, statistici }i documente privind rezisten]a Sighetul, Consiliul Europei a
viitorul foarte apropiat anticomunist@ }i reprimarea ei. P$n@ ^n prezent centrul a realizat peste cinci întocmit, în 1995, un studiu-
at$tea locuri de mii de ore de ^nregistr@ri, 35000 de pagini de carte }i a tezaurizat zeci de raport }i a luat Memorialul sub
g$ndire! mii de documente (file, fotografii, casete audio }i video). egida sa. %n 1998 Consiliul
Europei a}eza Memorialul de
Azi, Memorialul În paralel, prin concurs, alc@tuirea proiectului de reabilitare a cl@dirii fostei
la Sighet printre principalele
Sighet, acel Muzeu închisori transformate în muzeu a fost încredin]at firmei UMROL din Cluj, iar
locuri de p@strare a memoriei
de luat acas@, se execu]ia propriu-zis@ firmei Stelid din Baia Mare. Lucr@rile au durat pân@ în
continentului, al@turi de
preg@te}te s@ se anul 2000. Pentru c@ edificiul, vechi de un secol, era ruinat }i plin de
Memorialul de la Auschwitz }i
^nfr@]easc@ cu sora lui igrasie, a fost nevoie de refacerea funda]iilor, izola]iilor, acoperi}ului, iar
Memorialul P@cii din
mai mic@ Colonia pere]ii interiori, care oricum fuseser@ revopsi]i }i nu mai aminteau perioada
Normandia.
Literar@ Petrila, care anilor 50, au fost v@rui]i în alb.
promite s@ creasc@
Rezultat al unor cercet@ri laborioase, fiecare celul@ a devenit
mare, frumoas@,
o sal@ de muzeu, în care, întâi într-o form@ provizorie, mai
de}teapt@ }i s@ fie
apoi definitiv@, urmând acum o ordine cronologic@, sunt
devreme acas@.
prezentate marile teme ale represiunii comuniste, ale dis-
{i mai ales trugerii statului de drept }i înlocuirii lui printr-o construc]ie de
ascult@toare atunci tip totalitar
c$nd Ana Blandiana ^i
Cercetarea istoric@ a fost realizat@ de angaja]ii }i colabora-
va spune dulce doje-
torii Centrului de Studii, iar realizarea muzeografic@ a fost
nitor c@: atunci c$nd
înf@ptuit@ de firmele Ozana Design - designer {tefan Popa,
justi]ia nu reu}e}te s@
firma Prima Metal - arh. Radu Canciovici }i Ciprian Ionescu,
fie o o form@ de
Lime Production - designer Bogdan Dumitrescu, Forum Art -
memorie, memoria
arh. Dan Popovici, Ghildus Design System - designer
singur@ poate s@ fie o
Alexandru Ghildu}, APGA - arh. Petru Gheorghiu, MB Studio
form@ de justi]ie.
- arh. Matei Marcu }i Octavian Carabela.
NIRVANA SOCIAL~ Pag. 8

NOP[ILE ALBE ALE PETRILEI


Deoarece toate eforturile noastre culturale la lumina
zilei n-au avut vizibilitatea dorit@, am hot@r$t s@
^ncepem s@ ne manifest@m noaptea.
Astfel au luat na}tere ''nop]ile ora}ului petrila'', mani-
festare menit@ s@ ]in@ ^n stare de veghe parte din elec-
toratul adormit.
N-am avut, e drept, audien]a “Zilelor Ora}ului” asta }i
pentru c@ am ^n]eles s@ nu r$vnim la strada principal@,
Republicii carevas@zic@.
Gary S^rbu, odat@ cu revolu]ia literaturii de sertar, a
reu}it s@ fac@ pasul din raftul doi ^n raftul unu al litera-
turii rom$ne.
Noi, din p@cate, nu am f@cut ^nc@ pasul pe strada care
azi e ^mbr@cat@ ^n asfalt, ^n borduri }i cu trotuare }i de-
a st$nga }i de-a dreapta.
Plus c@ pe noi nu ne-a monitorizat dec$t o singur@ Dudu, Luca }i Adrian / La Petrila an de an
ma}in@ somnoroas@ de Poli]ie...
Cu toate astea, }i-n lipsa de autoritate local@, ne-am permis de a t@ia o panglic@ simbolic@ marc$nd inaugurarea Casei S^rbu.
Au participat: T@}uleasa Social care a ridicat cu for]e proprii scara care va duce la cel mai frumos studio de concerte de pe-aici }i de
pe mai ^ncolo, Margento Project cu un concert incanta]ie despre S^rbu }i Colonie, Ana Dubyk }i colegii ei ^ntru jazz, Luca Pi]u }i Adrian
Alui Gheorghe - doi scriitori pentru care Petrila e un loc special de vreme ce periodic simt nevoia s@ o calce, Lizica S^rbu - cire}ica de
pe torturile de aniversare ale lui Gary, Vlad Alui Gheorghe }i Dudu Alui Gala]i - doi muzicieni cum avea odinioar@ Colonia, Florentin
Budea - colonist cu vechi stagii }i studii, plus copii, mul]i copii, to]i pendinte de Neamul S^rbule}tilor.

Concurs de ghizi la Casa S^rbu Lizica Cultural }i T@}uleasa Social

Gary, bufonul lui Lucian Blaga. Lizi, Adrian, Ciociosan }i Chris bufonii lui Vasile Blaga
NIRVANA SOCIAL~ Pag. 9

premiera mondiala a filmului

DEPARTE DE MINE
Prima dat@ m@ ^nt$lnesc cu Petrila ^n iunie Un film documentar cu }i despre pentru toate celelalte, v@ multumesc.
2007. Interpreta unei echipe de film Petrila, scris }i realizat de
C$teva momente dintre cele care au per-
francez@, m@ prezint la fa]a locului
nelini}tit@, cu capul greu de imagini nu toc-
Raluca Bunescu mis un film ^n comun, scurta list@ anti-
imagine Denis Gravouil, sunet Raluca uitare:
mai atr@g@toare. Locul @sta ^mi sun@ a miz-
erie, a uitare }i a violen]@. {tiu c@ aici Bunescu, montaj Ranwa Stephan
- Ion Barbu, caricaturistul, ^mi arat@
minele de c@rbune se ^nchid dureros, cu 52min. , High Definition
dealurile din ^mprejurimi, pe}tera lui
for]@. Brutalitatea dezn@d@jduit@ a minerilor Produc@tor:
Florian. De la prima vizit@ ^n casa lui col-
la Bucure}ti ^n iunie 1991, pe toate Cocottesminute Productions
orat@, imperiu artistico-pisicesc, m@
ecranele ]@rii, mi s-a ^ntip@rit pe retin@ - (Lyon, Franta) ^napoiez la Petro}ani cu bra]ele pline de
ursita rea. Via]a pe care o duc de at$ta ies la suprafa]@...Vorbim despre viitorul pe c@rti }i borcane de dulcea]@.
timp departe de Rom$nia, ^n Fran]a, nu m@ care se zbat s@-l fac@ posibil, despre
ajut@ s@-mi imaginez altceva. Iat@ cam ce - %n curtea coci}-blocului, cea mai frumoas@
alegerile ale c@ror pre] e ^nscris pe
cli}ee car ^n bagaje, ^naint$nd spre Petrila. cl@dire d@r@p@nat@ din ora}, o b@tranic@ ^mi
chipurile }i imaginile lor despre lume.
poveste}te tinere]ea ei. Alt@ dat@ adminis-
V@d un or@}el lini}tit, ^n care z$mbetele se Nic@ieri nu am sim]it mai puternic tensi- tratorul m@ invit@ ^n apartamentul lui, unde
^ntind st@ruitor ^ntre dou@ mine, Petrila }i unea dintre trecutul comunist }i dorin]a el }i nevast@-sa cresc o turturic@ care
Lonea. Vorbesc ^nt$i cu b@tr$nii ora}ului, unei rena}teri. Istoria ora}ului nu se zboar@ liber@ printre fotografiile de familie
to]i pensionari ai minei. Pe fiecare fa]@ v@d ^ncheie cu episodul de glorie stahanovist@ alb-negru.
o bucurie veche, o dilem@, o speran]@. din anii '80. Civiliza]ia minei }i solidaritatea
Descop@r }i alte figuri: copii care se joac@ - Dup@ ce vorbim despre fotbal ^n stadionul
ei aparte au produs ceva care a rezistat ^n
^n cartierul 8 Martie, oameni care }i-au vechi, Alexandru, un b@ie]el de 10 ani, ^mi
cele mai grele condi]ii tr@ite de Rom$nia,
realizat vise chiar aici, unde pare c@ nimic spune c@ ar vrea s@ fie pre}edintele
diamantul pur al omeniei din Vale. Scriitorul
nu ar mai fi posibil. %n]eleg c@ sufletul Rom$niei. A doua zi, mergem ^mpreun@ pe
Ion Dezideriu S^rbu spune cel mai bine
ora}ului e mai puternic dec$t toate prob- malul verde al Jiului cu caprele. %mi explic@
asta.
lemele economice }i sociale cu care se ce }tie despre min@.
confrunt@. Simt for]a vital@ a unui loc care %mpreun@ cu cei mai tineri ^n]eleg c@, dac@
- Ploua cu g@leata peste cartierul Pu}kin, o
nu renun]@, nevoia lui urgent@ de un vis de nu ne st@ ^n putere s@ ne alegem locul
doamn@ m@ cheam@ la ad@post pe cerda-
schimb. M@ g$ndesc ca la acest vis pot na}terii, putem, ^n schimb, s@ hot@r$m s@
cul ei. Bem cafea fierbinte, printre ghive-
participa }i eu, cu o imagine mai aproape ne construim }i s@ ne hr@nim intim dintr-un
cele de plante }i ^mi spune cum a petrecut
de cei de aici. "acas@" pentru totdeauna unic, chiar de-ar
ani de zile lucr$nd la cantina minerilor.
fi ^n zdren]e. R@m$nem "acas@" din dorin]a
Petrila ^mi intr@ sub piele, o obsesie care So]ul ei a murit }i el tot la min@ lucra.
de a construi astfel ceva din propriul sine.
m@ va transforma timp de trei ani ^ntr-un - M$nc@m de pranz cu R@zvan, Ana-Maria,
oaspete cu ochii larg deschi}i. Simt c@ Orice film e mai mult pentru cel care l-a
Bianca, Mihai, Raluca }i cameramanul.
aceasta este ocazia de a aduce, la r$ndul f@cut dec$t rezultatul final. Pentru filmul
Vorbim despre dragoste }i gelozie }i m@
meu, o imagine replic@ la ansamblul de “Departe de mine” a trebuit s@ fac o
mir c$t de maturi sunt, c$te ^n]eleg la 18
cli}ee care fac istoria ]@rii mele. selec]ie drastic@ la montaj: din cele 50 de
ani.
Personajele reale ale filmului poart@, ore filmate au r@mas 52 de minute. Am
fiecare ^n felul s@u, o imagine vital@ a f@cut alegeri, uneori sacrificii, renun]$nd la - cu Cristina {andor, mergem s@ ud@m
ora}ului. Cei mai ^n v$rst@ au lucrat ^n min@ personaje }i imagini care-mi erau dragi }i gradina, la poalele dealului din fa]a minei
}i au fost siliti s@ se reconstruiasc@ altfel, greu de ob]inut. Era ^ns@ necesar pentru Petrila. M@ uit cum plive}te calm straturile,
pentru a putea continua s@ tr@iasc@. Tinerii film. cum trimite pic@turile de ap@ exact unde
n-ar vrea nici ^n ruptul capului s@ lucreze ^n trebuie s@ ajung@, la r@d@cinile ^nsetate ^n
Alte momente cu voi, care nici m@car nu au
min@ }i caut@ scenarii pe termen lung, seara unei zile de var@ din 2009.
fost ^nregistrate pe banda video, mi-au
altele dec$t fuga. Doresc s@ schitez un alt hr@nit visul ^ndelung. Continui s@-mi Raluca Bunescu
portret al Petrilei - vreau s@ o ar@t cum o proiectez mental filmul lor. Pentru ele }i
v@d eu: frumoas@, pentru c@ e fragil@ }i vie.
O imagine pe care eu o resimt ca atare, pe Mihai, R@zvan, Bianca,
care o v@d cei filma]i de mine. Filmul ar fi Ana Maria }i Raluca ^n primul
martorul unui vis ^n cor, la ^nceputul unei rol dintr-un film str@in
transform@ri care ia ^ncet contur.
M@ ^ntorc, deci, ^n 2008, apoi ^n 2009.
Prospectez, m@ plimb, m@ r@t@cesc.
Primesc, filmez, tr@iesc. Descop@r ^n Petrila
un ora} complex }i fascinant. %nt$lnesc
locuitori care se lupt@ pentru a inventa altfel
vie]ile pe care le-au ^nceput aici. %mi
vorbesc despre traiectoriile lor, despre
proiectele la care lucreaz@ }i clipele lor de
fericire }i de am@r@ciune. Amintiri }i con-
secinte ale unui trecut nu tocmai ^ndep@rtat
NIRVANA SOCIAL~ Pag. 10

Primii colonizatori ai Coloniei Literare Petrila:

T ~ { U L E A S A S O C I A L

Introspec]ioni}tii vizuali / opere alese


Cinty Ionescu / artist video Adrian Cristea / C@t@lin Rulea / muzician
Yoli-Zoli / Proiect de art@ comunitar@ }i spectacol scenograf 2010
de teatru împreun@ cu copiii diagnostica]i cu autism
din Centrul Horia Motoi, produs de Asocia]ia pentru Selec]ia oficial@ la Cannes Film - Sound design pentru piesa de teatru
Ajutorarea Copiilor cu Autism din Rom$nia "Horia Festival - Cinefondation 2008, "Capete %nfierb$ntate", o piesa produs@ de
Mo]oi", pe un text de Valerica Grigore, regizat de Cannes, France, Centrul de Introspec]ie Vizual@ }i
Monica S@ndulescu / februarie - iunie 2010, TangaProject.
LG Short Film Grand Prize -
Bucure}ti - Concert cu ToulouseLautrec la
Special Mention on 4 th
Capete înfierbântate 13-15 iunie 1990 Arhiv@ IndieLisboa IFF 2008, Lisabon, Livelandfestival, cu Cinematics, Xiu Xiu,
video }i spectacol de teatru documentar despre Portugal Bucure}ti (RO)
"mineriada" din iunie 1990, spectacol produs de - Concert cu The Pixels }i ToulouseLautrec
Premiul pentru cel mai bun sce-
Centrul de Introspec]ie Vizual@, pe un text de la alternaTIFF (eveniment colateral TIFF),
nariu la a 11-a edi]ie Cinemaiubit
Mihaela Michailov, regizat de David Schwartz, ian- Cluj (RO)
2007, Bucure}ti, Romania
uarie - mai 2010, Bucure}ti selec]ionat în Festivalul
Na]ional de Teatru, 2010, Bucure}ti; în festivalul Arte Short Film Award on 24th 2008
Ideo Ideis, 2010, Alexandria. Hamburg International Short Film - Proiectul Assemblage, realizat cu ajutorul
Festival 2008, Germany revistei Arhitext la Dealu Frumos / Sibiu
Vârsta a Patra / Proiect de art@ comunitar@ dez-
voltat de tangaProject împreun@ cu reziden]ii BEST DRAMA Award on 4th (RO)
c@minului de b@trâni Moses Rosen, Bucure}ti, New York City Short Film - Proiectul Assemblage prezentat la
octombrie 2009 - martie 2010, Bucure}ti Festival, 2008, USA Filarmonica George Enescu, Ateneul
ZNE / Performance audio-video împreun@ cu muzi- RTP Prize on the 5th Roman, Bucuresti (RO)
cienii Luiza Zan }i Edi Neumann, Green Hours, International Short Film Festival - - lansarea albumului "Fire Exit" album/ The
Control Club decembrie 2009, Bucure}ti. Curtocircuito, Santiago de Pixels / lastradamusic
Compostela, 2008, Spain
Face]i loc! / Spectacol de teatru documentar pro- - Co-curator al proiectului de arta publica
dus de Teatrul Luni Green Hours, pe un text de Special Jury Prize on 27th "Ars Telefonica" (printre artistii invitati Carl
Mihaela Michailov, regizat de David Schwartz, iunie Uppsala International Short Film, Michael von Hausswolff si Bernhardt
- august 2009 selec]ionat în Festivalul Na]ional de 2008, Sweden Schreiner), Centrul de Introspectie Vizuala,
Teatru 2009, Bucure}ti. Bucuresti (RO)
NIRVANA SOCIAL~ Pag. 11

Mina Petrila a murit, tr@iasc@ Mina S^rbu!

Doamna Julie Br$nzoiu, fost@ Voiculescu, pa}ii apoi ^nspre Bucure}ti, dar ^n rarele alul ^nconjur@tor ^ntr-un veritabil Parc
este cel mai bun exemplu despre investi]iile ^nt$lniri avute n-a fost moment ^n care s@ Cultural.
^n suflet pe durat@ nedeterminat@. nu ^ntrebe despre funda]ia noastr@, despre Aici, ^n pagina de fa]@, reproducem pla-
Pentru cei c@rora le lipse}te un mic casa scriitorului sau despre posteritatea nurile cu care Petrila este ''condamnat@'' s@
am@nunt, dar esen]ial, le amintim c@ Julie asumat@ a lui Ion D. S^rbu. devin@ periferie cultural@ european@.
este printre membrii fondatori ai societ@]ii Iat@ c@, acelui care scria ''Adio, Europa!'', Atunci c$nd Funda]ia noastr@ c$}tiga locul
noaste, Funda]ia Cultural@ Condi]ia continentul ^n cauz@ pare s@-i trag@ cu 1 la Gala Societ@]ii Civile / sec]iunea Arte
Rom$n@. ochiul. cu proiectul virtual “Petrila, Periferia
Se ^ntampla prin anii 1990, ani revolu]ionari %ntr-un parteneriat cu autorit@]ile locale din Cultural@ European@”, nu credeam c@ reali-
}i eroici, c$nd o m$n@ de entuzia}ti au pus Petrila, d-na Julie }i grupul ABBAC au con- tatea lui este at$t de aproape ^nc$t putem
bazele unei institu]ii menite s@ perpetueze ceput un proiect destinat finan]@rii acum s-o pip@im }i s@ url@m:
memoria scriitorului petrilean de voca]ie europene, care prin amplitudinea lui va ESTEEEEEEEEEEEEEE !
european@, Ion D. S^rbu. Via]a i-a ^ndreptat transforma casa natal@ Ion D. S^rbu }i are-
NIRVANA SOCIAL~ Pag. 12

Program
FUNDA[IA CULTURALA CONDI[IA ROM#N~ v@ prezint@ 3 ^n 1!
teatru, film & muzic@
S$mb@t@, Duminic@, Mar]i,
2 octombrie, 3 octombrie, 5 octombrie,
orele 18:00 orele 18:00 orele 12:00
Casa Ion D. S^rbu - Teatrul Dramatic Ion D. S^rbu - Casa Ion D. S^rbu -
Petrila Petro}ani
Petrila
z Festivitate de z Spectacol de teatru documen-
^nfr@]ire a Coloniei z Festivitate de
tar }i dezbatere: Capete
Literare Petrila cu ^nfr@]ire a Coloniei
^nfierb$ntate - 13-15 iunie 1990,
Centrul de Literare Petrila cu
produc@tor: Centrul de
Introspec]ie Vizual@ }i Funda]ia Academia
Introspec]ie Vizual@ (Bucure}ti)
decernarea titlurilor Civic@ }i decernarea
de Apropritar }i z Premiera mondial@ a filmului
titlurilor de Apropritar
Cet@]ean de Onoare documentar “Departe de mine”, o
produc]ie Cocottesminute }i Cet@]ean de
al Coloniei
Productions (Lyon, Franta) ^n Onoare al Coloniei
z Conferin]@ de pres@
regia Raluc@i Bunescu. doamnei
cu Raluca Bunescu,
regizorul }i scenaristul z Concert de muzic@ indie-pop- Ana Blandiana }i
filmului documentar rock Toulouse Lautrec domnului
“DEPARTE DE MINE” (Bucure}ti) Romulus Rusan
NIRVANA
SOCIAL~
M U L [ U M I R I
Redac]ia:
Ion Barbu Teatrul Dramatic
Ana Blandiana
Raluca
Ion D. S^rbu
Bunescu
Ilie Pintea
Petro}ani
Romulus Rusan
David Schwartz
Rolland
Szedlacsek
Cristina {andor
Delia Vilhelm Director general Realizator
Toulouse
Lautrec ing. Constantin Jujan Dite Dinesz
Ana-Maria &
Bianca
--------------------
Redac]ia
Nirvana
Social@
str. 1 Iunie nr.
8
335800 Petrila
Tel: 0254-
Director general Director Realizator
550.962 Ionu] Dr@gotesc Nicoleta Bolc@ Ilie Pintea