3.
FIZIOPATOLOGIA SÂNGELUI (77)
1. Care sunt parametrii normovolemiei normocitemice?
a. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul
de eritrocite 7.1012/L;
hematocritul 56%
b. volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul
de eritrocite 3.1012/L;
hematocritul 32%;
c. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul
de eritrocite 3.1012/L;
hematocritul 32%
d. volumul total de sânge 9% din masa corporală; numărul
de eritrocite 7.1012/L;
hematocritul 56%
e. *volumul total de sânge 7% din masa corporală;
numărul de eritrocite 5.1012/L;
hematocritul 42%
2. În ce stări se constată hipovolemia simplă?
a. *peste 30 - 40 minute după hemoragia acută acută
b. peste 72 ore după hemoragia acută
c. în şocul combustitional
d. în hipertermie
e. în iptermie
3. Care sunt parametrii hipovolemiei oligocitemice?
a. volumul total de sânge 5% din masa corporală;
numărul de eritrocite 5.1012/L;
hematocritul 42%
b. volumul total de sânge 7% din masa corporală;
numărul de eritrocite 7.1012/L;
hematocritul 56%
c. *volumul total de sânge 5% din masa corporală;
numărul de eritrocite 3.1012/L;
hematocritul 32%;
d. volumul total de sânge 7% din masa corporală;
numărul de eritrocite 3.1012/L;
hematocritul 32%
e. volumul total de sânge 5% din masa corporală;
numărul de eritrocite 7.1012/L;
hematocritul 56%
4. În ce stări se constată hipovolemia oligocitemică?
a. în primele minute după hemoragia acută
b. * peste 24 ore după hemoragia acută
c. în eritremie
d. în hipertermie
e. în hiptermie
5. Care sunt parametrii hipovolemiei policitemice?
a. volumul total de sânge 5% din masa corporală;
numărul de eritrocite 5.1012/L;
hematocritul 42%
b. volumul total de sânge 7% din masa corporală;
numărul de eritrocite 7.1012/L;
hematocritul 56%
c. *volumul total de sânge 5% din masa corporală;
numărul de eritrocite 7.1012/L;
hematocritul 56%;
d. volumul total de sânge 7% din masa corporală;
numărul de eritrocite 3.1012/L;
hematocritul 32%
e. volumul total de sânge 9% din masa corporală;
numărul de eritrocite 7.1012/L;
hematocritul 56%
6. În ce stări se constată hipovolemia policitemică?
a. *în deshidratarea hiperosmolară
b. * în combustii
c. în eritremie
d. în anemii
e. *în deshidratarea izoosmolară
7. Care sunt parametrii hipervolemiei oligocitemice?
a. volumul total de sânge 7% din masa corporală;
numărul de eritrocite 5.1012/L;
hematocritul 42%
b. volumul total de sânge 7% din masa corporală;
numărul de eritrocite 7.1012/L;
hematocritul 56%
c. volumul total de sânge 5% din masa corporală;
numărul de eritrocite 3.1012/L;
hematocritul 32%;
d. volumul total de sânge 7% din masa corporală;
numărul de eritrocite 3.1012/L;
hematocritul 32%
e. *volumul total de sânge 9% din masa corporală;
numărul de eritrocite 3.1012/L;
hematocritul 32%
8. În ce stări se constată hipervolemia oligocitemică?
a. * în infuzii masive de solitii izotonice
b. în transfuzii excesive de sânge
c. în transfuzi de nasă eritrocitară
d. în polidipsia în diabetul zaharat
e. în polidipsia în diabetulinsipid
9. Care sunt parametrii hipervolemiei policitemice?
a. volumul total de sânge 7% din masa corporală;
numărul de eritrocite 5.1012/L;
hematocritul 42%
b. volumul total de sânge 7% din masa corporală;
numărul de eritrocite 7.1012/L;
hematocritul 56%
c. volumul total de sânge 5% din masa corporală;
numărul de eritrocite 3.1012/L;
hematocritul 32%;
d. volumul total de sânge 7% din masa corporală;
numărul de eritrocite 3.1012/L;
hematocritul 32%
e. *volumul total de sânge 9% din masa corporală;
numărul de eritrocite 7.1012/L;
hematocritul 56%
10. În ce stări se constată hipervolemia policitemică?
a. *în eritremie
b. în insuficienta renală
c. în transfuzii excesive de sânge
d. în polidipsia în diabetul zaharat
e. în polidipsia în diabetul insipid
11. Care sunt semnele dereglării diferenţieirii celulare
în seria eritroblastică?
 a. creşterea numărului de proeritroblaşti, eritroblaşti,
normoblaşti şi reticulocite în
măduva roşie
b. creşterea numărului de normoblaşti şi reticulocite în
sângele periferic
c. creşterea numărului de eritroblaşti, normoblaşti şi
reticulocite în sângele periferic
d. *creşterea numărului de proeritroblaşti, eritroblaşti
concomitent cu scăderea
numărului de normoblaşti şi reticulocite în măduva
roşie
e. creşterea numărului de eritroblaşti concomitent cu
scăderea numărului de
normoblaşti şi reticulocite în sângele periferic
12. Care sunt modificările mielogramei în
hiperproliferarea măduvei roşii?
a. *creşterea numărului de eritroblaşti
b. *creşterea numărului de normoblaşti
c. *creşterea numărului de reticulociţi
d. substituirea cu ţesut adipos
e. *expansia măduvei roşii
13. Care sunt modificţrile hemogramei la
hiperproliferarea măduvei roşii?
a. creşterea numărului de eritroblaşti
b. *creşterea numărului de normoblaşti
c. *creşterea numărului de reticulociţi
d. eritrocitoză cu hemoconcentraţie, intensificarea
eritropoiezei neeficiente
e. eritrocitoză cu hemodiluţie
14. Care sunt semnele hipocromiei eritrocitelor?
a. *conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit sub 29
pg
b. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit sub 40 pg
c. *indicile cromatic mai mic de 0,8
d. *forma anulară a hematiilor
e. *concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit mai
mică de 33%
15. Care este unul din semnele hipocromiei
eritrocitelor?
f. *conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit sub 29
pg
g. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit 40 pg
h. indicile cromatic 0,9-1,1
i. forma eliptoidă anulară a hematiilor
j. concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit 33%
16. Care sunt semnele hipocromiei eritrocitelor?
k. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit 29 pg
l. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit 40 pg
m. *indicile cromatic mai mic de 0,8
n. forma eliptoidă a hematiilor
o. concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit 33%
17. Care este unul din semnele hipocromiei
eritrocitelor?
p. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit 29 pg
q. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit 40 pg
r. indicile cromatic 0,9-1,1
s. *forma anulară a hematiilor
t. concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit 33%
18. Care este unul din semnele hipocromiei
eritrocitelor?
u. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit 29 pg
v. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit 40 pg
w. indicile cromatic 0,9-1,1
x. forma eliptoidă a hematiilor
y. concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit sub
33%
19. Care este unul din semnele hipercromiei
eritrocitelor?
a. *conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit peste 30
pg
b. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit egal cu 29
pg
c. *indicile cromatic mai mare de 1,1
d. indicile cromatic egal cu 1
e. concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit mai
mare de 33%
20. Care sunt semnele macrocitozei eritrocitelor?
a. *diametrul mediu al eritrocitelor mai mare de 8 μ
b. *volumul mediu al eritrocitelor mai mare de 90 fl
c. *grosimea medie a eritrocitelor mai mare de 4 μ
d. forma elipsoidă a eritrocitelor
e. concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit mai
mare de 33%
21. Care este unul din semnele macrocitozei
eritrocitelor?
a. *diametrul mediu al eritrocitelor mai mare de 8 μ
b. volumul mediu al eritrocitelor 90 fl
c. grosimea medie a eritrocitelor 4 μ
d. forma elipsoidă a eritrocitelor
e. concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit mai
mare de 33%
22. Care este unul din semnele macrocitozei
eritrocitelor?
a. diametrul mediu al eritrocitelor 8 μ
b. *volumul mediu al eritrocitelor mai mare de 90 fl
c. grosimea medie a eritrocitelor 4 μ
d. forma elipsoidă a eritrocitelor
e. concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit mai
mare de 33%
23. Care este unul din semnele macrocitozei
eritrocitelor?
a. diametrul mediu al eritrocitelor 8 μ
b. volumul mediu al eritrocitelor 90 fl
c. *grosimea medie a eritrocitelor mai mare de 4 μ
d. forma elipsoidă a eritrocitelor
e. concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit mai
mare de 33%
24. Care sunt semnele eritrocitozei primare
(eritremiei)?
a. *granulocitoză
b. *numărul de eritrocite mai mare de 5.1012/L
c. *numărul de reticulocite mai mare de 2,5%
d. *trombocitoză
e. numărul de reticulocite sub 0,5%
222. Care sunt semnele eritrocitozei primare
(eritremiei)?
 a. *granulocitoză 32. În ce stări se constată eritrocitoza secundară
b. numărul de eritrocite mai mare de 5.1012/L relativă?
c. *numărul de reticulocite mai mare de 2,5% а. *în boala arşilor

d. *trombocitoză b. *în voma incoercibilă

e. numărul de reticulocite sub 0,5%
25. În ce stare se constată eritrocitoza primară? c. *în deshidratatrea organismului
a. în anemii d. în hipoxie cronică
b. în voma incoercibilă e. în eritremii
c. în boli renale
d. în hipoxii 33. În ce stare se constată eritrocitoza secundară
e. *în eritremie relativă?
а. *în boala arşilor
26. Care sunt semnele eritrocitozei secundare
absolute? b. în anemia feriprivă
a. *conţinutul de hemoglobină mai mare de 160 g/L
b. *numărul de eritrocite mai mare de 5.1012/L c. în anemia megaloblastică
c. *numărul de reticulocite mai mare de 0,5% d. în hipoxie cronică
d. volumul total de sânge sub 7% din masa corporală e. în eritremii
e. *hematocritul mai mare de 45%
33. În ce stare se constată eritrocitoza secundară
27. În ce stare se constată eritrocitoza secundară relativă?
absolută? а. b. în anemia feriprivă
а. *la locuitorii din regiunile muntene
b. la gravide cu vomă incoercibilă c. în anemia megaloblastică

c. la bolnavii deshidrataţi b. *în voma incoercibilă

d. *la bolnavii cu boli respiratorii cronice
е. *în hipoxie cronică d. în hipoxie cronică
28. În ce stare se constată eritrocitoza secundară e. în eritremii
absolută?
а. *la locuitorii din regiunile muntene 34. În ce stare se constată eritrocitoza secundară
b. la gravide cu vomă incoercibilă relativă?
а. b. în anemia feriprivă
c. la bolnavii deshidrataţi
d. la bolnavii cu boli respiratorii acute c. în anemia megaloblastică
е. în hipoxie acută c. *în deshidratatrea organismului
29. În ce stare se constată eritrocitoza secundară d. în hipoxie cronică
absolută? e. în eritremii
а. la locuitorii din regiunile Mediteranene
b. la gravide cu vomă incoercibilă
35. Ce proces se dereglează în anemia hipo- aplastică?
c. la bolnavii deshidrataţi a. diferenţierea tuturor celulelor măduvei osoase,
d. *la bolnavii cu boli respiratorii cronice preponderent a seriei eritroblastice
е. în hipoxie acută b *proliferarea tuturor celulelor măduvei osoase
30. În ce stare se constată eritrocitoza secundară preponderent a seriei eritroblastice.
absolută? c. sinteza hemoglobinei
а. la locuitorii din regiunile Mediteranene d. eritrodiereza
b. la gravide cu vomă incoercibilă
e. maturaţia eritrocitelor
c. la bolnavii deshidrataţi
d. la bolnavii cu boli respiratorii acute 36. Cum se modifică hemograma în anemia hipo-
е. *în hipoxie cronică aplactică?
a. Leucocitoză neutrofilă.
31. Care sunt semnele eritrocitozei secundare b. Drepanocitoză.
relative? c. Megalocitoză.
a. *conţinutul de hemoglobină mai mare de 160 g/L d. Trombocitoză.
b. *numărul de eritrocite mai mare de 5.1012/L e. *Pancitopenia.
c. numărul de reticulocite mai mare de 0,5%
d. hiperproliferarea seriei eritrocitare din măduva roşie 37. Ce reprezintă pancitopenia?
e. *volumul total de sânge sub 7% din masa corporală
 a. micşoraea numărului total de eritrocite în singele b. diferenţierea seriei eritroblastice
periferic c. *sinteza hemoglobinei
b. micşorarea numărului de agranulocite în singele d. eritrodiereza
periferic e. maturaţia eritrocitelor
c. creşterea numărului de trombocite în singele
periferic 45. Cum se modifică hemograma în anemia
d. * micşorarea numărului de eritrocite, granulocite şi feriprivă?
trombocite în singele periferic a. Megalocitoză.
e. creşterea tuturor elementelor figurate în singele b. *Hipocromia eritrocitelor
periferic c. *Microcitoză
d. *Anulocitoză.
38. Ce procese se dereglează în anemia hemolitică? e. Drepanocitoză
a. proliferarea seriei eritroblastice
b. diferenţierea seriei eritroblastice 46. În care anemii se constată microcitoza?
c. sinteza hemoglobinei a. *Anemia fierodeficitară.
d. *eritrodiereza b. *Anemia hemolitică ereditară (boala Minkowski –
e. maturaţia eritrocitelor Chauffard).
39. Care este unul din semnele hemolizei c. Anemia posthemoragică acută.
intracelulare? d. *Anemia posthemoragică cronică.
a. prezenţa hemoglobinei libere în plasma sanguină e. Anemia hipo- aplastică
b. scăderea cantităţii de haptoglobină în plasma 47. În care anemie se constată microcitoza?
sanguină a. *Anemia fierodeficitară.
c. hemoglobinurie b. Anemia hemolitică dobândită
d. *hiperbilirubinemie cu bilirubina liberă (indirectă) c. Anemia posthemoragică acută.
e. hiperbilirubinemie cu dilirubina conjugată (directă) d. Anemia B12 deficitară
e. Anemia hipo- aplastică
40. Care este unul din semnele hemolizei 48. În care anemie se constată microcitoza?
intracelulare? a. Anemia B12 deficitară
f. prezenţa hemoglobinei libere în plasma sanguină b. *Anemia hemolitică ereditară (boala Minkowski –
g. scăderea cantităţii de haptoglobină în plasma Chauffard).
sanguină c. Anemia posthemoragică acută.
h. #splenomegalie d. b. Anemia hemolitică dobândită
i. *hiperbilirubinemie cu bilirubina liberă (indirectă)
j. hiperbilirubinemie cu dilirubina conjugată (directă) e. Anemia hipo- aplastică
49. În care anemie se constată microcitoza?
41. Care este unul din semnele hemolizei a. Anemia B12 deficitară.
intravasculare severe? b. Anemia hemolitică dobândită
a. *prezenţa hemoglobinei libere în plasma sanguină c. Anemia posthemoragică acută.
b. *scăderea cantităţii de haptoglobină în plasma d. *Anemia posthemoragică cronică.
sanguină e. Anemia hipo- aplastică
c. *hemoglobinurie
d. *hiperbilirubinemie cu bilirubina liberă (indirectă) 50. Ce procese se dereglează în anemia B12 -
e. hiperbilirubinemie cu dilirubina conjugată (directă) deficitară?
42. Care sunt semnele hemolizei intravasculare a. *proliferarea seriei eritroblastice
severe? b. diferenţierea seriei eritroblastice
f. *prezenţa hemoglobinei libere în plasma sanguină c. sinteza hemoglobinei
g. Ceşterea cantităţii de haptoglobină în plasma d. *eritrodiereza
sanguină e. *maturaţia eritrocitelor
h. *hemoglobinurie
i. Cncentraţie normală de bilirubina în sânge 51. Cum se modifică hemograma în anemia B12-
j. hiperbilirubinemie cu dilirubina conjugată (directă) deficitară?
43. Care sunt semnele hemolizei intravasculare a. *Hipercromia eritrocitelor
severe? b. *Megalocitoză
k. *prezenţa hemoglobinei libere în plasma sanguină c. *Trombocitopenie
l. Ceşterea cantităţii de haptoglobină în plasma D * eritrocite cu inele Cabot şi corpusculi Jolli
sanguină e. Neutrofilie cu deviere nucleară spre stânga.
m. *scăderea cantităţii de haptoglobină în plasma
sanguină 52. În care anemii se constată eritropoieza de tip
n. *hemoglobinurie megaloblastic?
o. hiperbilirubinemie cu dilirubina conjugată (directă) a. -Talasemie.
b. * Anemia prin carenta de acid folic
44. Ce proces se dereglează în anemia feriprivă? c. * Anemia prin carenta de vitamina B12 .
a. proliferarea seriei eritroblastice d. Anemia hipo-aplastică
 e. Anemia fierodeficitară.
53. Care sunt semnele leucocitozei absolute?
a. *numărul de leucocite în sânge mai mare de
10.109/L
b. *creşterea numărului de leucocite tinere în sânge
c. numărul de leucocite în sânge normal
d. prezenţa în sânge a leucocitelor nediferenţiate
e. creşterea procentului unei forme de leucocite
concomitent cu scăderea
procentului altei forme de leucocite în
leucogramă
61. Ce reprezintă devierea nucleară “spre stânga”?
a. creşterea numărului de agranulocite în singele
periferic
b. creşterea numărului de granulocite în singele periferic
c. * creşterea numărului de neutrofile imature în singele
periferic
d. creşterea numărului de neutrofile mature în singele
periferic
e. creşterea numărului de neutrofile hipersegmentate în
singele periferic

62. În ce stare se constată leucocitoza neutrofilă

54.. Care sunt semnele leucocitozei relative? hiperregenarativă?
a. #numărul de leucocite în sânge mai mare de 9.109/L a. boala actinică
b. creşterea numărului de leucocite tinere în sânge b. aplaziа măduvei osoase
c. *numărul de leucocite în sânge normal c. intoxicatii cu benzol
d. Prezenţa în sânge a leucocitelor nediferenţiate d. * septicemie
e. *creşterea procentului unei forme concomitent cu e. suprarăcirea organismului
scăderea procentului
altei forme de leucocite în leucogramă 63. Î ce stări se atestă leucocitoza eozinofilă?
a. infecţie cocică
55. Care leucocitoze pot fi considerate fiziologice? b. *boli alergice
a. *miogenă c. *boli parazitaree
b. inflamatorie d. *leucoza mieloidă cronică
c. infectioasă e. *colagenoze
d. *alimentară
e. * la nou-născuti 64. În ce stare se atestă leucocitoza eozinofilă?
56. Ce leucocitoză estefiziologică? e. infecţie cocică
a. *la efort fizic f. *boli alergice
b. în inflamaţie g. boli infecţioase cronice
c. în boli infeţioase h. leucoza mieloidă acută
d. în inaniţia curativă e. boli ereditare
e. la persoanele sănătoase în vârstă 65. În ce stare se atestă leucocitoza eozinofilă?
i. infecţie cocică
57. Ce leucocitoză estefiziologică? j. boli infecţioase cronice
a. în repaus fizic k. leucoza mieloidă acută
b. b. în inflamaţie e. boli ereditare
c. în boli infeţioase f. *boli parazitaree
d. *postprandial 66. În ce stare se atestă leucocitoza eozinofilă?
e. la persoanele sănătoase în vârstă g. infecţie cocică
h. boli infecţioase cronice
58. Ce leucocitoză estefiziologică? i. leucoza mieloidă acută
a. în repaus fizic e. boli ereditare
b. b. în inflamaţie j. *leucoza mieloidă cronică
c. în boli infeţioase 67. În ce stare se atestă leucocitoza eozinofilă?
d. în inaniţia curativă k. infecţie cocică
e. * la nou-născuti l. e. boli infecţioase cronice
m. leucoza mieloidă acută
e. boli ereditare
59. Care este cauza neutrofiliei? f. *colagenoze
a. insuficienţa suprarenaliană
b. boli alergice 68. În ce boli se întâlneşte limfocitoza?
c. *infecţie cocică a. insuficienţa suprarenaliană
d. parazitoze b. boli alergice
e. infecţie specifică cronică c. infecţie cocică
d. parazitoze
60. În ce boi se constată leucocitoza neutrofilă? e. *infecţie specifică cronică
a. *Furunculoză
b . la gravide 69. În ce boli se întâlneşte limfocitoza?
c. * otite purulente a. *tuberculoză
d. boli virale b. septicemie
e. * infarct al miocardului c. astmul bronşic
 d. *leucoza limfoidă cronică b. *Numărul de leucocite mai mic de 50 x10 9 /L
e. infarct miocardic asociat cu un
număr mare de celule blaste în sângele perigeric.
70. În ce stări se atestă monocitoza? c. Numărul de leucocite mai mic de 6 x109 /L asociat cu
a. *în perioada convalescenţei infectiilor acute prezenţa
b. *inflamaţii granulomatoase de celule blaste în sângele periferic.
c. *mononucleoza infectioasă d. Nunărul e leucocite mai mic de 6 x10 9 /L asociat cu
d. astmul bronsic prezenţa
e. * metaplazia mieloidă de celule blaste în măduva roşie a oaselor.
e. *invadarea moderată a sângelui cu celule nediferenţiate
71.. Ce reprezintă agranulocitoza? din seria leucocitară
a. creşterea numărului de limfocite şi monocite în
singele periferic 76. Care sunt semnele hematologice de bază ale
b. *diminuarea severă sau lipsa leucocitelor granulate în leucozei mieloide leucocitopenice?
singele periferic
a. Numărul de leucocite mai mare de 50 x10 9 /L
c. creşterea numărului de leucocite agranulate în singele
asociat cu un
periferic
număr considerabil de celule blaste în sângele
d. creşterea numărului de neutrofile hipersegmentate în
periferic.
singele perifericc
b. Numărul de leucocite mai mic de 50 x109 /L asociat
e. diminuarea severă a numărului de reticulocite în
cu un număr
singele periferic
mare de celule blaste în sângele perigeric.
c. *Numărul de leucocite mai mic de 5 x10 9 /L asociat cu
72. În ce stări se atestă agranulocitoza?
prezenţa
a. *anemia aplastică
de celule blaste în sângele periferic.
b. *tratamentul cu citostatice
d. Nunărul de leucocite mai mic de 6 x109 /L asociat cu
c. boli parazitare
prezenţa
d. boli alergice
de celule blaste în măduva roşie a oaselor.
e. septicemie
e. *prezenţa de celule blaste în singele periferic
73. Ce procese se dereglează în leucoza eritroblastică?
a. *proliferarea seriei eritroblastice 77. Care sunt semnele hematologice de bază ale
b. *diferenţierea seriei eritroblastice leucozei mieloide aleucemice?
c. sinteza hemoglobinei
a. Numărul de leucocite mai mare de 50 x10 9 /L
d. eritrodiereza
asociat cu un număr
e. *maturaţia eritrocitelor
considerabil de celule blaste în sângele periferic.
b. Numărul de leucocite mai mic de 50 x10 9 /L asociat
74. Care sunt semnele hematologice ale leucozei
cu un număr
mieloide leucemice?
mare de celule blaste în sângele perigeric.
a. *Numărul de leucocite mai mare de 50x10 9 /L c. Numărul de leucocite mai mic de 6 x109 /L asociat cu
asociat cu un prezenţa
număr mare de celule blaste în sângele periferic. de celule blaste în sângele periferic.
b. Numărul de leucocite mai mic de 50 x10 9 /L asociat d. *Numărul de leucocite e de 5-6 x109 /L asociat cu
cu un număr prezenţa
mare de celule blaste în sângele perigeric. de celule blaste în măduva roşie a oaselor.
c. Numărul de leucocite mai mic de 6 x109 /L asociat cu e. *lipsa de celule blaste în singele periferic
prezenţa
de celule blaste în sângele periferic.
d. Nunărul e leucocite mai mic de 6 x10 9 /L asociat cu 4. Fiziopatologia circulaţiei sistemice (68)
prezenţa
de celule blaste în măduva roşie a oaselor. 1. În ce patologie survine suprasolicitarea inimii cu rezistenţă?
e. *invadarea sângelui cu celule nediferenţiate din seria 1. Insuficienţa mitrală
leucocitară 2. Insuficienţa valvelor aortice
* 3. Hipertensiunea arterială
4. Insuficienţa tricuspidiană
5.Anemii
75. Care sunt semnele hematologice de bază ale
leucozei mieloide subleucemice?
2. În ce patologii survine siprasolicitarea inimii cu volum?
a. Numărul de leucocite mai mare de 50 x10 9 /L 1. Stenoza mitrală
asociat cu un 2. Insuficienţa mitrală *
număr considerabil de celule blaste în sângele 3. Hipersecreţia adrenalinei
periferic. 4. Insuficienţa valvelor aortice *
5. Hipervolemia *
 3. Staza venoasă în mica circulaţie *
3. În ce maladii survine insuficienţa cardiacă dismetabolică ? 4. Dispnee *
1. Insuficienţa tricuspidiană 5. Hepatomegalie
2. Boala hipertensivă
3. Infarctul miocardic * 13. Care sunt manifestările caracteristice pentru insuficienţa
4. Miocardita * cardiacă dreapta ?
5. Stenoza aortică 1. Hepatomegalia *
2 Staza venoasă în circulaţia mare *
4. Care sunt cauzele posibile ale insuficienţei cardiace 3. Edem pulmonar
dreapta? 4. Staza venoasă în mica circulaţie
1. Hipertensiunea în mica circulaţie * 5. Ascita
2. Insuficienţa mitrală
3. Insuficienţa tricuspidiană * 14. Care sunt mecanismele compensatorii cardiace imediate în
4. Coarctaţia aortică afecţiunile cordului?
5. Emfizemul pulmonar * 1. Bradicardia
5. Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace dreapta? 2. Tahicardia *
6. Hipertensiunea în mica circulaţie * 3. Retenţia hidrosalină
7. Insuficienţa mitrală 4. Hipertrofia miocardului
8. Hipertensiunea în circlaţia mare 5. Intensificarea eritropoiezei
9. Coarctaţia aortică 15. Care este mecanismul compensator cardiac tardive în
10. edemul pulonar afecţiunile cordului?
6. Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace dreapta? 1. Bradicardia
11. Hipertensiunea în circulaţia mare 2. Tahicardia
12. Insuficienţa mitrală 3. Retenţia hidrosalină
13. Insuficienţa tricuspidiană * 4. Hipertrofia miocardului*
14. Coarctaţia aortică 5. Intensificarea eritropoiezei
15. edemulpulmonar
7. Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace dreapta? 16. Care sunt mecanismele compensatorii extracardiace
16. Hipertensiunea în circulaţia imediate în afecţiuni cardiace?
17. Insuficienţa mitrală 1. Redistribuirea debitului cardiac cu centralizarea
18. hipovolemia circulaţiei *
19. Coarctaţia aortică 2. Hipertrofia miocardului
20. Emfizemul pulmonar * 3. Creşterea tonusului sistemului nervos parasimpatic
4. Hiperventilaţia pulmonară *
8. Care sunt cauzele posibile ale insuficienţei cardiace stânga? 5. Intensificarea eritropoiezei
1. Insuficienţa mitrală * 17. Care sunt mecanismele compensatorii extracardiace
2. Coarctaţia aortică * tardive în afecţiuni cardiace?
3. Emfizemul pulmonar 6. Redistribuirea debitului cardiac cu centralizarea
4. Boala hipertensivă * circulaţiei
5. Pneumoscleroza 7. Hipertrofia miocardului
9. Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace stânga? 8. Creşterea tonusului sistemului nervos parasimpatic
6. Insuficienţa mitrală * 9. Hiperventilaţia pulmonară
7. hipertensiunea în circulaţia mică 10. Intensificarea eritropoiezei*
8. Emfizemul pulmonar
9. hipovolemia
10. Pneumoscleroza 18. Cum se realizează hiperfuncţia predominant
10. Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace stânga? homeometrică a miocardului?
11. Insuficienţa tricuspidală 1. Prin micşorarea amplitudinei contracţiei miocardului
12. Coarctaţia aortică * 2. Prin mecanismul Frank-Starling
13. Emfizemul pulmonar 3. Prin creşterea amplitudinei contracţiei miocardului
14. Boala hipotensivă 4. Prin creşterea încordării miocardului *
15. Pneumoscleroza 5. Prin tahicardie
11. Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace stânga?
16. Insuficienţa tricuspidală 19. Cum se realizaeză hiperfuncţia predominant
17. hipertensiunea pulmonară heterometrică a miocardului?
18. Emfizemul pulmonar 1. Prin micşorarea amplitudinei contracţiei miocardului
19. Boala hipertensivă * 2. Prin mecanismul Frank-Starling *
20. Pneumoscleroza 3. Prin creşterea amplitudinei contracţiei miocardului *
4. Prin creşterea încordării miocardului
12. Care sunt manifestările caracteristice pentru insuficienţa 5. Prin tahicardie
cardiacă stânga?
1. Reducerea volumului sistolic * 20. Pentru care vicii cardiace este caracteristică hiperfuncţia
2. Tahicardia * homeometrică?
 1. Stenoza orificiului aortei *
2. Stenoza orificiului trunchiului pulmonar*
3. Insuficienţa valvulelor aortice
4. Insuficienţa valvulelor mitrale
5. Insuficienţa valvulelor tricuspidale
21. Pentru care viciu cardiac este caracteristică hiperfuncţia
homeometrică?
6. Stenoza orificiului aortei *
7. Stenoza orificiului atrioventricular stâng
8. Insuficienţa valvulelor aortice
9. Insuficienţa valvulelor mitrale
10. Insuficienţa valvulelor tricuspidale
22. Pentru care viciu cardiac este caracteristică hiperfuncţia
homeometrică?
11. Stenoza orificiului atrioventricular stâng
12. Stenoza orificiului trunchiului pulmonar*
13. Insuficienţa valvulelor aortice
14. Insuficienţa valvulelor mitrale
15. Insuficienţa valvulelor tricuspidale
23. Pentru care vicii cardiace este caracteristică hiperfuncţia
heterometrică ?
1. Stenoza mitrală
2. Stenoza orificiului aortic
3. Insuficienţa valvulelor mitrale *
4. Insuficienţa valvelor aortice *
5. Stenoza orificiului arterei pulmonare
24. Pentru care viciu cardiac este caracteristică hiperfuncţia
heterometrică ?
6. Stenoza mitrală
7. Stenoza orificiului aortic
8. Insuficienţa valvulelor mitrale *
9. Stenoza orificiului atrioventricular drept
10. Stenoza orificiului arterei pulmonare
25. Pentru care viciu cardiac este caracteristică hiperfuncţia
heterometrică ?
11. Stenoza mitrală
12. Stenoza orificiului aortic
13. Stenoza orificiului atrioventricular stâng
14. Insuficienţa valvelor aortice *
15. Stenoza orificiului arterei pulmonare
26. Cum se modifică structura miocardului la hipertrofie?
1. Creşte numărul de miofibrile
2. Creşte numărul de miofibrile cu micşorarea volumului lor
3. creşterea abundentă a ţesutului conjunctiv
4. creşte volumul miofibrilelor cu micşorarea numărului lor
5. Creşte volumul miofibrilelor dar numărul lor rămâne
constant *
27. Care sunt mecanismele epuizării funcţionale
cardiosclerozei a miocardului hipertrofiat?
1. Tulburarea asigurării cu energie a cardiomiocitelor*
2. hipoxia relativă a miocardului *
3. Creşte IFS miocardioctelor rămase intacte*
4. Creşte presiunea în cavitatea pericardului
5. Scade presiunea de perfuzie în coronare
28. Care este cauza hipoxiei relative în miocardul hipertrofiat?
1. Spasmul vaselor coronariene
2. Formarea in vase a plăcuţelor ateromatoase
3. Dereglarea utilizării oxigenului
4. Dereglarea energogenezei
5. insuficienţa relativă a vasculaturii miocardului *
29. Cum se modifică volumul sistolic şi volumul de sânge
circulant în insuficienţa cardiacă?
1. Volumul sistolic se micşorează, iar volumul de sânge
circulant creşte *
2. Ambii indici se măresc
3. Volumul sistolic creşte, iar volumul de sânge circulant
scade
4. Ambii indici se micşorează
5. ambii indici nu se modifică
320. Care sunt cauzele hipervolemiei în insuficienţa cardiacă
cronică?
1. Staza venoasă
2. Mobilizarea sângelui depozitat*
3. Retenţia hidrosalină *
4. Sporirea filtraţiei glomerulare
5. Intensificarea eritropoezei *
31. Care sunt consecinţele stazei venoase în insuficenţa
circulatorie?
1. hipoxia *
2. Formarea edemelor *
3. Mărirea vitezei de circulaţie a sângelui
4. Scăderea proceselor de disociere a oxihemoglobinei
5. Cetoacidoza
32. În ce regiuni anatomice apare staza venoasă în caz de
insuficienţă ventriculară stângă?
1. În regiunea facială
2. În membrele inferioare
3. În ficat
4. În creier
5. În plămâni *
33. Care sunt consecinţele stazei venoase în ficat?
1.hepatomegalia
2.moartea hepatocitelor şi substituirea cu ţesut conjunctiv *
3.Suprasolicitarea ventriculului stâng
4.Suprasolicitarea ventriculului drept
5.Hipertensiunea portlă*
34. Care sunt cauzele hipertensiunii portale în ciroza hepatică?
1. insuficienţa colateralelor cava-cavale
2.Compresia vaselor circuitului mare
3. insuficienţa colateralelor porto-cavale
4. Reducerea numărului de capilare funcţionale intrahepatice*
5. Creşterea permiabilităţii vaselor mezenteriale
şi
35. Care sunt consecinţele hipertensiunii portale?
1.Formarea anastomozelor porto-cavale *
2. Ascita *
3.Dilatarea varicoasă a venelor esofagiene inferioare*
4.Hemoragia din venele vericoase ale esofagului *
5.Formarea anastomozelor cava-cavale
36. Care este consecinţa hipertensiunii portale?
1.Formarea anastomozelor porto-cavale *
2. ischemia organelor abdominale
3.Dilatarea varicoasă a venelor picioarelor
4.Hemoragia din venele hemoroidale
 5.Formarea anastomozelor cava-cavale
37. Care este consecinţa hipertensiunii portale?
1.Formarea anastomozelor cava-cavale
2. Ascita *
3.Dilatarea varicoasă a venelor picioarelor
4.Hemoragia din venele hemoroidale
5.Formarea anastomozelor cava-cavale
38. Care este consecinţa hipertensiunii portale?
1.Formarea anastomozelor cava-cavale
2. ischemia organeor abdominale
3.Dilatarea varicoasă a venelor esofagiene inferioare*
4.Hemoragia din venele hemoroidale
5.Formarea anastomozelor cava-cavale
39. Care este consecinţa hipertensiunii portale?
1.Formarea anastomozelor cava-cavale
2. ischemia organeor abdominale
3.Dilatarea varicoasă a venelor picioarelor
4.Hemoragia din venele hemoroidale
4.Hemoragia din venele vericoase ale esofagului *
40. În ce patologii se dezvoltă staza venoasă în ficat?
1.Boala hipertensivă
2.Hipotonie arterială
3.Hipovolemie
4.Insuficienţa ventriculară dreapta *
5.Insuficienţa ventriculară stânga
41. În ce caz se formeaz anastomoze porto-cavale?
1. hipertensiune sistemică
2. În caz de hipertensiune portală *
3. şoc hipovolemic
4. hipervolemie
5. hipotonie arterială cronică
42. Care sunt factorii patogenetici ale edemelor cardiace?
1. hipoperfuzia rinichilor şi hiperseceţia reninei *
2. Staza venoasă *
3. insuficienţa hepatică şi hipoalbuminemia*
4. hipotensiunea arterială
5. hipoxia
43. Care sunt factorii patogenetici ale edemelor cardiace?
6. Staza venoasă *
7. hiperaldosteronismul secundar*
8. hipervolemia *
9. hipotensiunea arterială
10. hipoxia
44. Care este unul din factorii patogenetici ale
cardiace?
11. hipoperfuzia rinichilor şi hiperseceţia reninei *
12. hipotensiunea arterială
13. hipoxia
14. hipersecreţia vasopresinei
15. hipersecreţia hormonului natriuretic
45. Care este unul din factorii patogenetici ale
cardiace?
16. Staza venoasă *
17. hipotensiunea arterială
18. hipoxia
19. hipersecreţia vasopresinei
20. hipersecreţia hormonului natriuretic
46. Care este unul din factorii patogenetici ale edemelor
cardiace?
21. hiperaldosteronismul secundar*
22. hipotensiunea arterială
23. hipoxia
24. hipersecreţia vasopresinei
25. hipersecreţia hormonului natriuretic
47. Care este unul din factorii patogenetici ale edemelor
cardiace?
26. insuficienţa hepatică şi hipoalbuminemia*
27. hipotensiunea arterială
28. hipoxia
29. hipersecreţia vasopresinei
30. hipersecreţia hormonului natriuretic
48. Care este unul din factorii patogenetici ale edemelor
cardiace?
31. hipervolemia *
32. hipotensiunea arterială
33. hipoxia
34. hipersecreţia vasopresinei
35. hipersecreţia hormonului natriuretic
49. Care este rolul hipoperfuziei rinichiului în patogenia
edemelor?
1. edemul parenchimului rinichiului
2. activarea aparatului juxta-glomerular *
3. ischemia parenchimului rinichiului
4. inflamaţia parenchimului rinichiului
5. hipertensiunea în vasele nefronului
50. Care este patogenia hiperaldosteronismului secundar în
insuficenţa circulatorie?
1. hipersecreţia primară a aldosteronului
2. hiperreninemia *
3. degradarea insuficienţa a aldosteronului de către ficat *
4. Micşorarea excreţiei renale a aldosteronului
5. secreţa aldosteronului de către ficat
15. Cum se modifică metabolismul în miocard în faza iniţială a
hipertrofiei ?
1. Diminuarea proceselor oxidative
2. Diminuarea proceselor glicolitice
3. Utilizarea intensă de ATP *
4. Creşterea utilizării oxigenului *
5. Intensificarea sintezei proteice *
52. Cum se modifică presiunea arterială şi venoasă în
insuficienţa cardiacă?
edemelor 1. Presiunea arterială şi venoasă creşte
2. Presiunea arterială scade, iar cea venoasă creşte *
3. Presiunea arterială şi venoasă nu se schimbă
4. Presiunea arterială şi venoasă scade
5. Presiunea arterială creşte iar cea venoasă scade
edemelor 53. Cum se modifică volumul sistolic şi volumul endsistolic în
insuficienţa cardiacă?
1. Volumul sistolic se măreşte, iar volumul endsistolic se
micşoreză
2. Ambii indici se micşorează
3. Volumul sistolic se micşorează, volumul endsistolic
rămânând neschimbat
 4. Ambii indici se măresc 66. Hiperfuncţia cărui compartiment al inimii are loc în boala
5. Volumul sistolic se micşorează, iar volumul endsistolic hipertensivă?
creşte * 1. Ventriculului drept
2. Atriului stâng
3. Atriului drept
54. Prin ce se manifestă dereglarea conductibilităţii 4. Ventriculului stâng *
intracardiace? 5. Atriului şi ventriculului drept
1. bloc atrioventricular *
2. bradicardie sinuzală
3. tahicardie sinuzală
4. extrasistolie 68. În ce boli endocrine survine hipertensiunea arterială
5. Fibrilaţie ventriculară secundară?
55. Pentru ce afecţiuni este caracteristică bradicardia 1. Boala Cushing *
sinuzală? 2. Hiperaldosteronismul primar *
1. Edemul pulmonar 3. Boala Addison
2. Tireotoxicoză 4. Mixedemul
3. Icterul mecanic * 5. Feocromocitomul *
4. Emfizemul pulmonar
5. Meningite *
5. FIZIOPATOLOGIA RESPIRAŢIEI EXTERNE (74)

57. Pentru ce extrasistolie este caracteristică pauza 1. Ce reprezintă hiperpneea?

compensatorie completă?
1. Extrasistolie sinuzală
2. Extrasistolie atrială
3. Extrasistolie atrioventriculară din partea superioară
4. Extrasistolie ventriculară *
5. Extrasistolie atrioventriculară din partea medie
58. Prin ce se manifestă dereglarea excitabilităţii inimii?
1. Bradicardie
2. Bloc transversal complet
3. Bloc longitudinal
4. Tahicardie
5. Extrasistolie *
61. Prin ce se manifestă tulburarea automatismului cardiac?
1. Bloc atrio-ventricular
2. Bradicardie sinizală *
3. Tahicardie sinuzală *
4. Extrasistolie
5. Fibrilaţie atrială
62. Care sunt cauzele bradicardiei sinuzale?
1. Excitarea centrului vaso-constrictor
2. Activarea sistemului nervos simpatic
3. Excitarea centrului nervului vag *
4. Excitarea fasciculului Hisse
5. hipertensiunea intracraniană *
65. Care este patogenia hipertensiunii arteriale
afecţiuni renale?
1. Creşte secreţia de adrenalină
2. Creşte secreţia reninei *
3. creşte secreţia vasopresinei
4. Creşte secreţia eritripoietinei
5. creşte secreţia hormonului nariuretic
a. creşterea frecvenţei respiraţiei
b. *creşterea amplitudinei respiraţiei
c. scăderea frecvenţei respiraţiei
d. scăderea amplitudinei respiraţiei
c. sporirea minut-volumului respiraţiei
2. Ce reprezintă polipneea?
a. *creşterea frecvenţei respiraţiei
b. creşterea amplitudinei respiraţiei
c. scăderea frecvenţei respiraţiei
d. scăderea amplitudinei respiraţiei
c. sporirea minut-volumului respiraţiei
3. Ce reprezintă bradipneea?
a. creşterea frecvenţei respiraţiei
b. creşterea amplitudinei respiraţiei
c. *scăderea frecvenţei respiraţiei
d. scăderea amplitudinei respiraţiei
c. sporirea minut-volumului respiraţiei
4. Ce reprezintă hiperventilaţia?
a. *sporirea minut-volumului respiraţiei
b. scăderea minut-volumului respiraţiei
c. creşterea frecvenţei respiraţiei
d. scăderea frecvenţei respiraţiei
e. scăderea amplitudinei respiraţiei
5. Ce reprezintă hipoventilaţia?
a. *sporirea minut-volumului respiraţiei
b. scăderea minut-volumului respiraţiei
c. creşterea frecvenţei respiraţiei
d. scăderea frecvenţei respiraţiei
în unele e. scăderea amplitudinei respiraţiei
6. Ce modificări ale compoziţiei aerului alveolar se constată în
hiperventilaţie?
a. presiunea parţială a oxigenului sub 100 mm Hg
b. *presiunea parţială a oxigenului peste 100 mm Hg
c. *presiunea parţială a dioxidului de carbon sub 40 mm Hg
d. presiunea parţială a azotului sub 600 mm Hg
e. presiunea parţială a azotului peste 600 mm Hg

7. Ce modificări ale compoziţiei aerului alveolar se constată în
hipoventilaţie?
a. *presiunea parţială a oxigenului sub 100 mm Hg
b. presiunea parţială a oxigenului peste 100 mm Hg
c. presiunea parţială a dioxidului de carbon sub 40 mm Hg
d. *presiunea parţială a azotului sub 600 mm Hg
e. presiunea parţială a azotului peste 600 mm Hg
8. Ce modificări ale compoziţiei gazoase a sângelui arterial se
constată în hiperventilaţie?
a. presiunea oxigenului sub 100 mm Hg
b. *presiunea oxigenului peste 100 mm Hg
c. *presiunea dioxidului de carbon sub 40 mm Hg
d. presiunea oxigenului peste 40 mm Hg
e. presiunea azotului peste 600 mm Hg
9. Ce modificări ale compoziţiei gazoase a sângelui arterial se
constată în hipoventilaţie?
a. *presiunea oxigenului sub 100 mm Hg
b. presiunea oxigenului peste 100 mm Hg
c. presiunea dioxidului de carbon sub 40 mm Hg
d. *presiunea oxigenului peste 40 mm Hg
e. presiunea azotului peste 600 mm Hg
10. Ce modificări ale echilibrului acido-bazic se constată în
hiperventilaţie?
a. acidoză respiratorie
b. *alcaloză respiratorie
c. acidoză metabolică
d. alcaloză metabolică
e. echilibru nemodificat
11. Ce modificări ale echilibrului acido-bazic se constată în
hipoventilaţie?
a. *acidoză respiratorie
b. alcaloză respiratorie
c. acidoză metabolică
d. alcaloză metabolică
e. echilibru nemodificat
12. Ce modificări ale parametrilor ventilatorii ai plămânilor se
constată în hiperventilaţie?
a. creşte capacitatea vitală a plămânilor
b. *creşte minut-volumul respiraţiei
c. creşte rata procentuală a spaţiului mort anatomic din minut-
volumul respiraţiei
d. *scade rata procentuală a spaţiului mort anatomic din
minut-volumul respiraţiei
e. scade minut-volumul respiraţiei
13. Ce modificări ale parametrilor ventilatorii ai plămânilor se
constată în hipoventilaţie?
a. creşte capacitatea vitală a plămânilor
b. creşte minut-volumul respiraţiei
c. *creşte rata procentuală a spaţiului mort anatomic
d. scade rata procentuală a spaţiului mort anatomic
e. *scade minut-volumul respiraţiei
16. Cum se modifică presiunea intratoracică şi returul venos spre
cord în respiraţia profundă şi accelerată?
a. presiunea intratoracică creşte
b. *presiunea intratoracică scade
c. returul venos nu se modifică
d. returul venos este dificil
e. *returul venos este facilitat
17. Cum se modifică presiunea intratoracică şi returul venos spre
cord în respiraţia superficială?
a. *presiunea intratoracică creşte
b. presiunea intratoracică scade
c. returul venos nu se modifică
d. *returul venos este dificil
e. returul venos este facilitat
18. Ce este caracteristic pentru dispnee?
a. *modificarea frecvenţei respiraţiei
b. *modificarea amlitudinei respiraţiei
c. *modificarea ritmului respiraţiei
d. modificarea compoziţiei gazoase a sângelui
e. *senzaţie subiectivă de insuficienţă a aerului
19. Ce numim dispnee inspiratorie?
a. *prelungirea duratei inspirului
b. preliungirea duratei expirului
c. *creşterea efortului inspirator cu expir pasiv
d. creşterea efortului inspirator cu expir forţat
e. prelungirea concomitentă a inspirului şi expirului
20. Ce numim dispnee expiratorie?
a. prelungirea duratei inspirului
b. *preliungirea duratei expirului
c. creşterea efortului inspirator cu expir pasiv
d. *expir forţat
e. prelungirea concomitentă a inspirului şi expirului
21. Ce parametri fizici ai aerului alveolar încetineşte difuzia
gazelor prin bariera alveolo-capilară?
a. creşterea presiunii parţiale a oxigenului
b. *scăderea presiunii parţiale a oxigenului
c. *creşterea presiunii parţiale a dioxidului de carbon
d. scăderea presiunii parţialşe a dioxidului de carbon
e. creşterea presiunii parţiale a azotului
24. Ce condiţii diminuează difuzia gazelor prin bariera alveolo-
capilară?
a. *îngroşarea barierei
b. *edemul pulmonar interstiţial
c. ateroscleroza arterelor circuitului mic
d. hipoperfuzia plămânilor
e. hipobaria atmosferică
25. Ce condiţii diminuează difuzia gazelor prin bariera alveolo-
capilară?
f. *prezenţa lichidului în alveole
g. *reducerea suprafeţei totale de difuzie
h. ateroscleroza arterelor circuitului mic
i. hipoperfuzia plămânilor
j. hipobaria atmosferică
26. Ce condiţie diminuează difuzia gazelor prin bariera alveolo-
capilară?
k. *îngroşarea barierei
l. ateroscleroza arterelor circuitului mic
 m. hipoperfuzia plămânilor
n. hipobaria atmosferică 36. Ce compuşi ai hemoglobinei scad capacitatea oxigenică a
o. obstrucţia căilor aeroconductorii sângelui?
27. Ce condiţie diminuează difuzia gazelor prin bariera alveolo- a. oxihemoglobina
capilară? b. hemoglobina deoxigenată
p. *prezenţa lichidului în alveole c. carbohemoglobina
q. ateroscleroza arterelor circuitului mic d. *carboxihemoglobina
r. hipoperfuzia plămânilor e. *methemoglobina
s. hipobaria atmosferică
t. obstrucţia căilor aeroconductorii 37. Ce parametri fizico-chimici împiedică asocierea oxigenului la
28. Ce condiţie diminuează difuzia gazelor prin bariera alveolo- hemoglobină în circuitul
capilară? mic?
u. *edemul pulmonar interstiţial a. *acidoza
v. ateroscleroza arterelor circuitului mic b. alcaloza
w. hipoperfuzia plămânilor c. hipocapnia
x. hipobaria atmosferică d. *hipercapnia
y. obstrucţia căilor aeroconductorii e. temperatura joasă
29. Ce condiţie diminuează difuzia gazelor prin bariera alveolo- 38. Ce parametri fizico-chimici împiedică disocierea
capilară? oxihemoglobinei în circuitul mare?
z. *reducerea suprafeţei totale de difuzie
aa. ateroscleroza arterelor circuitului mic a. acidoza
bb. hipoperfuzia plămânilor b. *alcaloza
cc. hipobaria atmosferică c. *hipocapnia
dd. obstrucţia căilor aeroconductorii d. hipercapnia
e. *temperatura joasă
30. Ce factori scad capacitatea oxigenică a sângelui?
a. *înlocuirea hemoglobinei adulte cu cea fetală
b. *transformarea hemoglobinei în methemoglobină
c. scăderea concentraţiei fierului seric în sânge 39. Ce procese determină restricţia pulmonară extraparenchimală ?
d. scăderea concentraţiei feritinei în sânge a. *afecţiunile pleurei
e. scăderea concentraţiei transferinei în sânge b. *afecţiunile cutiei toracice
c. dereglările din circuitul pulmonar
31. Ce factori scad capacitatea oxigenică a sângelui? d. *dereglările aparatului neuro-muscular
f. *conţinutul redus de hemoglobină în sânge e. modificările complianţei plămânilor
g. *asocierea monoxidului de carbon la hemoglobină
h. scăderea concentraţiei fierului seric în sânge
i. scăderea concentraţiei feritinei în sânge 40. Ce numim restricţie pulmonară intraparenchimală ?
j. scăderea concentraţiei transferinei în sânge a. *reducerea complianţei şi elasticităţii plămânilor
b. reducerea complianţei totale a aparatului respirator
32. Ce factor scade capacitatea oxigenică a sângelui? c. reducerea complianţei cutiei toracice
k. *înlocuirea hemoglobinei adulte cu cea fetală d. reducerea complianţei totale a cutiei toracice
l. scăderea concentraţiei fierului seric în sânge e. obturarea căilor respiratorii superioare
m. scăderea concentraţiei feritinei în sânge
n. scăderea concentraţiei transferinei în sânge 41. Ce numim obstrucţie pulmonară ?
o. scăderea conentraţiei haptoglobinei în sânge a. dereglarea afluxului de sânge spre plămâni
33. Ce factor scade capacitatea oxigenică a sângelui? b. marirea presiunii sanguine în circuitul pulmonar
p. *conţinutul redus de hemoglobină în sânge c. *mărirea rezistenţei căilor aeroconductoare cu dereglarea
q. scăderea concentraţiei fierului seric în sânge ventilaţiei pulmonare
r. scăderea concentraţiei feritinei în sânge d. micşorarea presiunii sanguine în circuitul pulmonar
s. scăderea concentraţiei transferinei în sânge c. micşorarea rezistenţei căilor aeroconductoare
t. scăderea conentraţiei haptoglobinei în sânge
34. Ce factor scade capacitatea oxigenică a sângelui? 42. Ce factori pot provocă obstrucţia căilor aeroconductorii
u. *transformarea hemoglobinei în methemoglobină superioare ?
v. scăderea concentraţiei fierului seric în sânge a. prezenţa trombilor în artera pulmonară
w. scăderea concentraţiei feritinei în sânge b. *tumefierea mucoasei bronhiilor
x. scăderea concentraţiei transferinei în sânge c. *prezenţa corpilor străini în trahee şi bronhii
y. scăderea conentraţiei haptoglobinei în sânge d. *stenoza laringelui
35. Ce factor scade capacitatea oxigenică a sângelui? e. tumori mediastinale
z. *asocierea monoxidului de carbon la hemoglobină
aa. scăderea concentraţiei fierului seric în sânge 43. Ce factori pot provoca obstrucţia căilor aeroconductorii
bb. scăderea concentraţiei feritinei în sânge inferioare ?
cc. scăderea concentraţiei transferinei în sânge a. *hipersecreţia de mucus bronhial
dd. scăderea conentraţiei haptoglobinei în sânge b. *tumefierea mucoasei bronhiolelor terminale
 c. prezenţa corpilor străini în trahee şi bronhii a. *pneumonii totale
d. stenoza laringelui b. *transfuzii masive de sânge
e. ?spasmul musculaturii netede a bronhiilor subsegmentare c. hipertensiune arterială sistemică
d. Hipertensiune pulmonară
44. În ce azuri se întâlneste respiraţia profundă şi accelerată* e. Hipertensiune portală
a. *efort fizic f. Spasmul bronhioleleor
b. astm bronşic
c. *acidoză nerespiratorie
d. *stres psiho-emoţional 53. Ce factori provoacă distresul
e.* hipoxie circulatorie respirator acut la maturi?
g. *diverse tipuri de şoc
45. În ce azuri se întâlneste respiraţia frecventă superficială? h. *sindromul coagulării diseminate intravasculare
a. hipercapnie i. hipertensiune arterială sistemică
b. atelectazie pulmonară. j. Hipertensiune pulmonară
c. edem pulmonar k. Hipertensiune portală
d. pneumonie l. Spasmul bronhioleleor
e. acidoză nerespiratorie

46.În ce cazuri se întâlneşte respiraţia rară şi profundă? 54. Ce factor provoacă distresul
a. efort fizic respirator acut la maturi?
b. *stenoza căilor aeroconductorii m. *pneumonii totale
c. pneumonie n. hipertensiune arterială sistemică
d. edem pulmonar o. Hipertensiune pulmonară
e. hipoxie de orice origine p. Hipertensiune portală
q. Spasmul bronhioleleor
47. În ce caz se întâlneşte dispneea expiratorie? 55. Ce factor provoacă distresul
a. pneumonie respirator acut la maturi?
b. hipertenzie pulmonară r. *diverse tipuri de şoc
c. *astm bronşic s. hipertensiune arterială sistemică
d. stenoza căilor aeroconductorii superioare t. Hipertensiune pulmonară
e. atelectazie pulonară u. Hipertensiune portală
v. Spasmul bronhioleleor
48. Ce substanţe biologic ative posedă efect bronhoconstrictor? 56. Ce factor provoacă distresul
a. *histamina respirator acut la maturi?
b. *serotonina w. *transfuzii masive de sânge
c. bradikinina x. hipertensiune arterială sistemică
d. PGF2-alfa y. Hipertensiune pulmonară
e. *acetilcolina z. Hipertensiune portală
aa. Spasmul bronhioleleor
49. Ce substanţe biologic ative posedă efect bronhodilatator? 57. Ce factor provoacă distresul
a. PGE1 respirator acut la maturi?
b. *PGE2 bb. *sindromul coagulării diseminate intravasculare
c. serotonina cc. hipertensiune arterială sistemică
d. prostaciclinele dd. Hipertensiune pulmonară
e. *PGF2-alfa ee. Hipertensiune portală
ff. Spasmul bronhioleleor
50. Ce substanţe biologic active cresc presiunea în circuitul
pulmonar? 58. Care este patogenia sindromului
a. *angiotensina II distres respirator acut la maturi?
b. serotonina a. *dereglarea troficii endoteliului vaselor pulmonare;
c. PGF2-alfa b. *creşterea permeabilităţii membranei alveolo – capilare;
d. PGE1, PGE2 c. creşterea elasticităţii parenchimului pulmonar;
e. tromboxanul A2 d. *extravazarea lichidului în alveole;
e. *formarea de membrane hialinice.
51. Ce substanţe biologic active scad presiunea în circuitul
pulmonar? 59. Ce reprezintă edemul pulmonar ?
a. PGI2 1. *acumulare de lichid în interstiţiul pulmonar
b. Factorul natriuretic atrial 2. acumulare de lichid în cavitatea pleurală
c. *PGE1, PGE2 3. *acumulare de lichid în alveole
d. serotonina 4. acumulare de lichid în mediastin
e. *bradikinina 5. acumulare de lichid în caile aeroconductorii

52. Ce factori provoacă distresul respirator acut la maturi?

 60. Ce factori provoacă edemul b. *dizechilibrul dintre proteinaze şi antiproteinaze cu
pulmonar? predominarea proteinazelor
a. *mărirea presiunii hidrostatice a sângelui în capilarele c. *dizechilibrul dintre tripsină şi alfa 1 antitripsină cu
circulaţiei mici predominarea tripsinei
b. *mărirea permeabilităţii peretelui vascular d. dizechilibrul dintre trpsină şi alfa 1 antitripsină cu
c. Hipoperfuzia pulmonară predominarea alfa 1 antitripsinei
d. Şuntul vascular dreapta-stânga e. dizechilibrul dintre factorii trombogenetici şi fibrinolitici
e. Astmul bronşic în favoarea fibrinoliticelor.
f. Stenoza laringelui
68. Care sunt sursele de enzime
61. Ce factori provoacă edemul proteolitice care lezează alveolele
pulmonar? pulmonare?
g. *blocul drenajului limfatic pulmonar a. mastocitele
h. *creşterea presiunii oncotice în interstiţiul pulmonar b. *neutrofilele
i. Hipoperfuzia pulmonară c. monocitele
j. Şuntul vascular dreapta-stânga d. *pancreasul exocrin
k. Astmul bronşic e. hepatocitele
l. Stenoza laringelui
69. Prin ce se caracterizează emfizemul
62. Ce factor provoacă edemul pulmonar?
pulmonar? a. *mărirea volumului rezidual al plămânilor
m. *mărirea presiunii hidrostatice a sângelui în capilarele b. *micşorarea capacităţii vitale a plămânilor
circulaţiei mici c. dispnee inspiratorie
n. Hipoperfuzia pulmonară d. micşorarea volumului rezidual
o. Şuntul vascular dreapta-stânga e. dispnee inspiratorie
p. Astmul bronşic f. hiperventilaţie pulmonară
q. Stenoza laringelui

63. Ce factor provoacă edemul 70. Prin ce se caracterizează emfizemul

pulmonar? pulmonar?
r. *blocul drenajului limfatic pulmonar g. *dispnee expiratorie
s. Hipoperfuzia pulmonară h. *micşorarea volumului expirator forţat timp de 1
t. Şuntul vascular dreapta-stânga secundă
u. Astmul bronşic i. dispnee inspiratorie
v. Stenoza laringelui j. micşorarea volumului rezidual
64. Ce factor provoacă edemul k. dispnee inspiratorie
pulmonar? l. hiperventilaţie pulmonară
w. *mărirea permeabilităţii peretelui vascular
x. Hipoperfuzia pulmonară
y. Şuntul vascular dreapta-stânga 71. Prin ce se caracterizează emfizemul
z. Astmul bronşic pulmonar?
aa. Stenoza laringelui a. *mărirea volumului rezidual al plămânilor
65. Ce factor provoacă edemul m. dispnee inspiratorie
pulmonar? n. micşorarea volumului rezidual
bb. *creşterea presiunii oncotice în interstiţiu pulmonar o. dispnee inspiratorie
cc. Hipoperfuzia pulmonară p. hiperventilaţie pulmonară
dd. Şuntul vascular dreapta-stânga
ee. Astmul bronşic
ff. Stenoza laringelui 72.Prin ce se caracterizează emfizemul
pulmonar?
q. *micşorarea capacităţii vitale a plămânilor
66. Ce numim emfizem pulmonar ? r. dispnee inspiratorie
a. micşorarea lumenului căilor aeroconductorii inferioare s. micşorarea volumului rezidual
b. *dilatarea excesivă persistentă a spaţiilor aeriene distal de t. dispnee inspiratorie
bronhiolele terminale u. hiperventilaţie pulmonară
c. dilatarea excesivă a arteriolelor pulmonare
d. colabarea parenchimului pulmonar
e. dilatare excesivă persistentă a bronhiilor de calibru II. 73.Prin ce se caracterizează emfizemul
pulmonar?
67. Care este veriga patogenetică v. *dispnee expiratorie
principală a emfizemului pulmonar? w. dispnee inspiratorie
a. dizechilibrul dintre proteinaze şi antiproteinaze cu x. micşorarea volumului rezidual
predominarea antiproteinazelor y. dispnee inspiratorie
z. hiperventilaţie pulmonară

74. Prin ce se caracterizează emfizemul

pulmonar?
a. *micşorarea volumului
expirator forţat timp de 1
secundă
b. dispnee inspiratorie
c. micşorarea volumului
rezidual
d. dispnee inspiratorie
e. hiperventilaţie pulmonară