Sunteți pe pagina 1din 43

CUPRINS-PARTEA I

INTRODUCERE
Cap.-I-
MODELUL GEOMETRIC AL ZACAMANTULUI
1.1.HARTA STRUCTURALA (CU IZOBATE) A ZACAMANTULUI
1.2.FIXAREA LIMITEI INITIALE A CONTACTULUI TITEI-APA
1.3.INTOCMIREA SECTIUNII GEOLOGICE
1.4.DETERMINAREA GROSIMII DE STRAT EFECTIV SATURAT CU FLUIDE
1.5.CALCULUL ARIEI ZONEI PRODUCTIVE
1.5.CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL COLECTORULUI-METODA
VOLUMETRICA
Cap.-II-
PROPRIETATILE MEDIULUI POROS
2.1.CALCULUL MARIMILOR MEDII ALE PARAMETRILOR FIZICI
CARACTERISTICI COLECTORULUI
2.1.1.POROZITATEA –m
2.1.2.PERMEABILITATEA-k
2.1.3.SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA-Sai
2.1.4.COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCII-βr
2.1.5.CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL REZERVORULUI
2.1.6.CALCULUL VOLUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI
Cap.-III-
PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID
3.1.PROPRIETATILE TITEIURILOR
3.1.1.SOLUBILITATEA GAZELOR IN TITEI-RATIA DE SOLUTIE -rs
3.1.2.FACTORUL DE VOLUM AL TITEIULUI-bt
3.1.3.VASCOZITATEA DINAMICA A TITEIULUI- µt
3.1.4.COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL TITEIULUI- βt
3.2.PROPRIETATILE APELOR DE ZACAMANT
3.2.1.SOLUBILITATEA GAZELOR IN APA DE ZACAMANT-G’
3.2.2.VASCOZITATEA DINAMICA A EPEI DE ZACAMANT-µa
3.2.3.COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALE-β’a
Cap.-IV-

1
STABILIREA SI AMPLASAREA RETELEI SONDELOR DE EXPLOATARE
4.1.AMPLASAREA SONDELOR PE ZACAMINTE DE TITEI TIP BANDA LINIARA,CU
ACVIFER ACTIV

CAP. –V-
EXPLOATAREA IN REGIM ELASTIC
5.1 GENERALITATI
5.2 DINAMICA DEBITULUI DE TITEI MEDIU PE ZACAMANT
5.3 DINAMICA PRESIUNII PE ZACAMANT
CAP. VI
PROIECTAREA IN REGIM DE GAZE DIZOLVATE
6.1 METODA DIFERENTIALA
6.2 METODA GRAFICA
CAP. VII
INJECTIA DE APA
7.1 TRASAREA PROFILELOR DE SATURATIE. PROIECTAREA PROPRIU - ZISA

2
Tema de proiect

Se considera un zacamant de titei de forma si dimensiunile indicate infig.1. In


perioada exploatarii de proba au fost sapate sondele mentionate in fig.1. Se anexeaza
diagrafiile electrice ale sondelor sapate pe acest zacamant(fig.1si.2).
Pe baza acestor materiale se cere:
o intocmirea hartii structurale a zacamantului;
o realizarea unor sectiunitransversale;
o fixarea pozitiei initiale a contactului titei-apa;
o calcularea volumului brut al rezervorului.
Studiul fizic asupra carotelor extrase din roca colectoare indica parametrii mentionati
in tabela 1.
Se cere:
o sa se calculeze marimile medii ale parametrilor fizici caraceristici colectorului;
o sa se calculeze volumul de pori ai rezervorului
o sa se calculeze rezerva de titei si gaze a zacamantului.
Studiul mediului fluid indica urmatori parametrii:
A. - proprietatile sistemului de hidrocarburi fluide in conditii de zacamant sunt redate in
diagrama din figura 4;
B. -proprietatile fizico-chimice ale apei de zacamant sunt redate in tabelul 2.
Pe baza datelor de mai sus se cere:
o determinarea capacitatii energetice a zacamantului la momentul initialal exploatarii;
o stabilirea retelei sondelor de exploatare;
o executarea calculului de comportare in exploatare a rezervorului sub energia
naturala a zacamantului;
o proiectarea procesului de injectie a apei sau a gazelor pentru marirea factorului final
de extractie a titeiului.

3
Sonda Intervalul mef Permeabilitate Sa.i. Descrierea

nr. litostratigrafică
(m) (o/o) (mD) (o/o)
766 1364,2-1365,3 19,2 789 675 30,8 Nisip
766 1370,0-1371,5 20 569 368 28,9 Nisip
766 1380,0-1381,6 19,2 606 576 30 Gresie
589 1335,1-1336,0 17,8 607 465 30,5 Gresie
589 1338,2-1339,3 16,7 578 408 31,4 Gresie
589 1342,3-1343,8 17,9 632 467 30,4 Gresie
586 1342,4-1343,2 18 456 372 31,2 Gresie
586 1347,0-1347,8 17,6 437 360 30,8 Gresie
586 1360,0-1361,4 17,4 422 356 30 Gresie
586 1378,0-1379,3 14,2 241 157 33,7 Gresie
514 1501.0-1502.0 19.7 765 495 100 Nisip
514 1515.0-1516.0 16.5 386 284 100 Nisip

Tabel 1

Unitatea de Componenţii
Varianta
măsură
Na   K  Ca 2 Mg 2 Cl  SO42 HCO3

I mg./l 25517,22 1915,10 242,81 43139,11 318,11 235,0

Tabel 2

4
INTRODUCERE:

Petrolul, in pofida unor previziuni,a ramas principala sursa de energie si cea mai
importanta sursa de materii prime pentru industria petrochimica si va mai ramane ,probabil,o
perioada insemnata de timp si de acum incolo.Or,se stie,resursele de pertrol ale Terrei nu sunt
inepuizabile.Descoperirea de noi zacaminte petrolifere nu va putea compensa multa vreme ritmul
epuizarii resurselor cunoscute in present.De astfel,in Romania,productia de hidrocarburi fluide
este,de cativa ani buni,in declin.
Pe de alta parte,factorii de extractie realizati astazi in Romania si chiar pe plan mondial,au
valori destul de modeste,in special in cazul zacamintelor exploatate pe baza energiei proprii,dar
si in cazul zacamintelor la care se aplica diverse tehnologii de complementare a energiei de
zacamant.Cauzele sunt atat de natura obiectiva,legate de conditiile de zacamant,cat mai ales de
natura subiectiva asociate de variantele de exploatare si tehnologiile de lucru adoptate.
Se poate spera,totusi intr-un reviriment al productiei de hidrocarburi in Romania,dar
numai in cazul implicarii mai active a ingineriei de zacamant.Acesta inseamna intocmirea unor
proiecte de exploatare care sa indice varianta optima de exploatare pentru fiecare zacamant in
parte.
In cazul zacamintelor noi nu trebuie inceputa exploatarea industriala pana ce nu se
determina exact capacitatea energetic a acestora, forma predominanta a energiei de
zacamant,cea care va determina fixarea regimului de exploatare.Daca conditiile de zacamant o
impun,este preferabil sa se faca complementarea energiei de zacamant inca din faza primara a
exploatarii si sa se evite,pe cat posibil,intrarea in domeniul eterogen al curgerii hidrocarburilor in
mediul poros.
In ce priveste zacamintele aflate in fazele secundara sau tertiala a exploatarii,zacaminte
epuizate din punct de vedere energetic, dar care mai contin un procent insemnat de
hidrocarburi,se ridica problema alegerii celor mai potrivite metode,conventionale sau
neconventionale,in vederea maririi factorului final de recuperare.
Eficienta exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide este influentata,nu in mica
masura,de modul de traversare a stratului productive,de modul de constructie si amplasare a
sondelor de extractive si a celor de injectie.De aceea este necesar ca orice inginer de foraj-
extractie sa priveasca activitatea proprie prin prisma corelatiei acesteia cu celelalte activitati
complementare pe care le desfasoara colegii sai.Prezenta lucrare este elaborate in conformitate
cu programa analitica de la facultatea de Ingineria Petrolului si Gazelor din cadrul Universitatii
PETROL-GAZE din Ploiesti.
Zacamantul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alcatuit dintr-un mediu
solid pros-permeabil si un mediu fluid format din sistemele de hidrocarburi si apele de zacamant
.
Un zacamant de hidrocarburi fluide ocupa un volum bine determinat in scoarta terestra .
El este delimitat in acoperis si culcus de strate impermeabile , iar lateral de accidente tectonice
si/sau litologice .
In general , zacamintele de hidrocarburi fluide sunt alcatuite din doua zone distincte : o
zona saturata cu hidrocarburi , numita zona productiva si o zona saturata 100% cu apa – acviferul
adiacent , care poate lipsi in anumite cazuri .

5
In vederea exploatarii , un zacamant trebuie delimitat atat in suprafata ( in plan orizontal )
, cat si grosimea stratului . De asemenea , trebuie facuta o delimitare exacta a celor doua zone –
zona productivasi acviferul adiacent .
Dupa forma zacamantului si tipul capcanei , zacamintele pot fi : zacaminte stratiforme ,
masive , delimitate litologic , combinate si subtile .
Indiferent de tipul capcanei , in proiectarea exploatarii se opereaza cu doua forme geometrice de
baza :
 zacaminte in forma de banda liniara , care admit o simetrie liniara

 zacaminte de forma circulara , care admit o simetrie radiala


In natura , nu intotdeauna zacamintele se incadreaza perfect in una din cele doua forme
geometrice de baza mentionate . In aceasta situatie se va aproxima forma reala a
zacamantului la una din cele doua forme geometrice de baza specificate mai sus , obtinandu-
se astfel modelul de zacamant .

6
CAPITOLUL 1

MODELUL GEOMETRTIC AL ZĂCĂMÂNTULUI

1.1 Harta structurală ( cu izobate ) a zăcământului

Harta structurală ( cu izobate ) , reprezintă proiecţia în plan orizontal a punctelor de


intersecţie între diverse plane izobatice şi un plan reper . Ca plan reper se va lua intrarea în
stratul productiv .
Harta structurală poate fi construităpe baza secţiunilor geologice sau prin metoda triadelor .
În acest caz s-a adoptat metoda triadelor . Aceasta presupune alegerea stratului reper, intrarea în
stratul productiv , intrări ce se determină pe baza diagrafiilor geofizice ale sondelor . Adâncimile
reperului , citite pe diagrafii , sunt în cote absolute care vor fi raportate la un reper unic , adică
nivelul mării . Astfel, din aceste cote absolute se va scădea elevaţia sondelor şi se obţin cotele
izobatice.
Cotele determinate pe diagrafii nu coincid întotdeauna perfect cu cele reale din sonde ,
abaterea fiind în funcţie de tipul dispozitivului utilizat , de grosimea statului poros , de mărimea
rezistivităţii . Pentru fiecare situaţie în parte se utilizează relaţii analitice care permit efectuarea
corecţiilor necesare . În acest caz se vor ignora aceste decalaje
Metoda de lucru :
o se alege ca reper , intrarea în stratul productiv;
o se trec pe hartă cotele izobatice ale reperului , citite din diagrafii ( anexele 2, 3 ) pentru
fiecare sondă în parte;
o se unesc punctele câte trei;
o se caută puncte de valori egale pentru aceste drepte ( interpolare ).

atele obţinute se trec in tabelul 1.

Calculul adâncimilor izobatice

Sonda Adâncimi reale E Adâncimi izobate


Ha Hc H Ht/a Ha* Hc* Ht/a*
586 1724 1785 61 1770 355 1369 1430 1415
514 1496 1547 51 - 66 1429 1481 -
766 1354 1408 54 - 90 1264 1318 -
589 1728 1782 52 - 384 1344 1398 -

7
Sonda 586:
H*a = Ha – E = 1724 – 355 = 1369m
H*c = Hc – E = 1785 – 355 = 1430m
Sonda 514:
H*a = Ha – E = 1496 – 66 = 1429m
H*c = Hc – E = 1547 – 66 = 1481m
Sonda 766:
H*a = Ha – E = 1354 – 90 = 1264m
H*c = Hc – E = 1408 – 90 = 1318m
Sonda 589:
H*a = Ha – E = 1728 – 384 = 1344m
H*c = Hc – E = 1782 – 384 = 1398m

Unde :
o 𝐻𝑎 - cotele în acoperiş absolute măsurate pe diagrafii
o 𝐻𝑎∗ - cotele în acoperiş izobatice
o 𝐻𝑐 - cotele în culcuş măsurate pe diagrafii
o 𝐻𝑐∗ - cotele în culcuş izobatice
o 𝐻𝑡/𝑎 - cotele limită ţiţei/apă absolute măsurate pe diagrafii

o 𝐻𝑡/𝑎 - cotele limită ţiţei/apă izobatice
o 𝐸 - elevaţiile sondelor respective
După determinarea acestor valori s-au făcut interpolările din care a rezultat harta cu
izobate a zăcământului ( anexa nr. 5 )

1.2 Fixarea limitei a contactului ţiţei/apă

Limita hidrocarburi/apă se determină tot din diagrafii , pe baza curbelor de rezistivitate . În


realitate nu există un plan orizontal de separaţie între fluidele respective ci mai degrabă o zonă de
tranziţie hidrocarburi/apă , a cărei grosime este în funcţie de structura spaţiului poros şi diferenţa
de masă specifică dintre cele două fluide din zăcământ . Totuşi , pentru simplificare se admite
existenţa planurilor orizontale de separare a fluidelor existente în zăcământ .
Această limită hidrocarburi/apă prezintă două contacte cu stratul productiv : un contact pe
acoperiş şi un contact pe culcuş . Proiecţia acestor două contacte pe harta cu izobate prezintă , la
randul ei două contururi : un contur interior ( pe culcuş ) şi unul exterior (pe acoperiş) . Între cele
două contururi se găseşte aşa numita zonă de contact. În problemele de evaluare a resurselor şi
rezervelor de hidrocarburi , de urmărire a deplasării limitei în timpul exploatării , se operează cu
un contur mediu , numit contur de calcul sau contur de lucru ( anexa nr.5) .
Se trasează limita ţiţei/apă la adâncimea 𝐻𝑡/𝑎 = ... m

8
\

1.3 Întocmirea secţiunilor geologice

Secţiunile geologice sunt reprezentări în plan vertical a stratelor geologice . Cele mai
adecvate sunt secţiunile transversale , deoarece oferă o imagine mult mai realistă asupra
înclinării stratului decât secţiunile longitudinale . În plus aceasta evidenţiază limitele
hidrocarburi/apă şi/sau ţiţei/gaze . În cazul de faţă s-au întocmit pe baza hărţii structurale (
anexele nr. 6,7 ) .

1.4 Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu fluide

Complexul productiv include şi intercalaţii de strate impermeabile , care trebuiesc puse în


evidenţă şi înlăturate de la grosimea totală a stratului .
Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie în parte şi se analizează . Se identifică şi se
notează stratele care compun obiectivul . Grosimea se măsoară atât după curba de potenţial
standart ( PS ) cât şi după cea de rezistivitate ( 𝜌 ) , apoi se face media .

9
Sonda 766:

Strat hef _
PS  hef
A 22 22
B 13 13
C 20 2 18

Total = 53 m

Sonda 589:

Strat hef _
PS  hef
A 12 12
B 23 2 21
C 21 4 17

Total = 50 m

Sonda 514:

Strat hef _
PS  hef
A 14 14
B 16 16
C 19 4 15

Total = 45 m

Sonda 586:

Strat hef _
PS  hef
A 12 12
B 22 22
C 14 3 11

Total = 45 m

După determinarea grosimilor efective , acestea se vor reprezenta pe secţiunile geologice.

10
1.5 Calculul ariei zonei productive
Aria zonei productive se determină măsurând pe harta cu izobate ( anexa 5 ) aria
trapezului cuprinds între faliile F1 , F2 şi F3 şi limita ţiţei – apă de calcul .
Pentru determinarea ariilor s-au împărţit zonele respective în triunghiuri , iar ariile s-au calculat
cu următoarea formulă :
𝐴1 = √𝑝 ∙ ( 𝑝 − 𝑎) ∙ ( 𝑝 − 𝑏 ) ∙ ( 𝑝 − 𝑐 ) , unde :
𝑝 = semiperimetrultriunghiurilor
a , b , c – laturiletriunghiurilor , cititepe hartă.
` Ţinând cont de scara hărţii cu izobate ( anexa 5 ) rezultă aria zonei productive :

Pentru aria poligonului 1


Al=Al1+Al2
A11=√163(163 − 23)(163 − 158)(163 − 145)
Al1=1608,6 m2
A12=√267(267 − 141)(267 − 158)(267 − 235)
Al2=7181,29 m2
Al= 219747,25m2

Pentru aria poligonului 2


A2=A21+A22
A21=√159(159 − 141)(159 − 154)(159 − 23)
A21=1543,4m2
A22=√237,5(237,5 − 154)(237,5 − 170)(237,5 − 151)
A22=7513,42m2
A2= 226420,5m2

Pentru aria poligonului 3


A3=A31+A32
A31=√152,5(152,5 − 111)(152,5 − 143)(152,5 − 151)
A31=249m2
A32=√217,5(217,5 − 194)(217,5 − 143)(217,5 − 98)
A32=3085,47m2
A3= 83361,75m2

Pentru aria poligonului 4


A4=A41+A42
A41=√151(151 − 98)(151 − 62)(151 − 142)
A41=521,67m2
A42=√211.5(211.5 − 142)(211.5 − 136)(211.5 − 145)
A42=14406,2m2

11
A4= 373196,75m2
Aria zonei productive :
Ap=A1+A2+A3+A4
Ap=902726,25 m2

1.6 Calculul Volumului Brut Al Colectorului


Volumul brut reprezinta volumul total al zacamantului de hidocarburi , delimitat in culcus si in
acoperis de stratele impremeabile, iar lateral de faliile F1 F3. Pt determinarea acestui volum se
foloseste relatia :
Vb= Ap*hmed
Unde :
Vh=volulul brut al zacamantului
Ap=aria productiva
hmed=grosimea medie efectiva a stratului in zona productiva, ce se poate calcula cu relatia :
∑ hi∗Ai (ℎ1∗𝐴1)+(ℎ2∗𝐴2)
hmed= ∑ Ai = 𝐴1+𝐴2
44∗219747,25 +45∗226420,5+34∗83361,75+33∗373196,75
hmed= =39,22 m
902726,25
Vb=902726,25*39,22= 35 404 923 m3

12
CAPITOLUL 2

2.1 Calculul mărimilor medii ale parametrilor fizici ai colectorului

Pentru determinarea mărimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului (porozitate,


permeabilitate, saturaţie în apă ireductibilă, coeficient de compresibilitate al rocii), se vor folosi
datele din carote din Tabelul1. . Pe baza diagrafiilor geofizice (anexele nr.2,3) se vor separa
pachete de roci.

2.1.1 POROZITATEA – m –

Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spaţii libere numite pori sau fisuri. Acest
parametru măsoară capacitatea rocii de a înmagazina fluide.

ms 
m  h
j j

h j

unde: mj – porozitatea măsurată din carote;


hj – grosimea pachetului de rocă.
Pt sonda 514:

19.7∗13+16.5∗15+16.5∗16
M514= =17.41
44

Pt sonda 586:

17.25∗14+17.9∗21+14.2∗10
M586= =16.87
45

Pt sonda 766:

19.93∗34
M766= =19,93
34

13
Pt sonda 589:

17.9∗13+17.1∗21+14.2∗10
M589= =17.65
33

Porozitatea medie pe zăcământ este:

∑ mj∗Aj
Mzac= ∑ Aj
=18.03 %

2.1.2 PERMEABILITATEA – K –

Permeabilitatea poate fi definită, în general, ca proprietatea unui mediu de a permite


curgerea fluidelor prin el. În proiectarea exploatării se operează cu toate cele trei categorii de
permeabilitate cunoscute: absolută, efectivă şi relativă. Ca şi în cazul porozităţii determinarea se
va face în cazul de faţă pe baza determinărilor din carote.
Permeabilitatea medie pe sondă este

k, 
k  h, j j
k
1
 (k  k  )
h j
2

unde: kII – permeabilitatea medie paralelă, pe sondă;


k - permeabilitatea medie perpendiculară, pe sondă.

Permeabilitatea medie paralela pt o sonda (kII)


Sonda766
34∗688
kII= =688 mD
34

Sonda 586
14∗592,5+21∗632+10∗241
kII= =532,82 mD
45

Sonda 514
13∗765+15∗386+16∗386
kII= =497,97 mD
44

Sonda 589
13∗431,5+10∗412+10∗632
kII= =486,34 mD
33

14
Permeabilitatea medie perpendiculara pt o sonda (k┴)
∑ ℎ𝑖
k= ℎ𝑖

k
Sonda 514
13+15+16
k= 13 15 16 =324.29mD
+
+
495 284 284

Sonda 586
14+21+10
k= 14 21 10 =319,44 mD
+ +
436.5 467 157

Sonda 766
34
k= 34 =539,6mD
539,6

Sonda 589
13+10+10
k= 13 10 10 =400,76mD
+ +
378,5 376 467

Permeabilitatea medie a sondei


k+k||
kmed=
2

324,29+497,97
kmed 514= =411,44 mD
2
319,44+532,82
kmed 586= =426,13 mD
2
539,6+688
kmed 766= =613,8 mD
2
400,76+486,34
kmed 589= =443,55 mD
2

Permeabilitatea medie pe zacamant

∑ 𝑆𝑎𝑖𝑗∗ℎ𝑗
kmed zac= ∑ ℎ𝑗

kmed zac=470,1 mD

15
2.1.3. SATURAŢIA ÎN APĂ IREDUCTIBILĂ – sai –

În porii rocii colectoare pot fi prezente următoarele fluide: apă, ţiţei şi gaze. Prin urmare,
se poate vorbi de o saturaţie în apă, o saturaţie în ţiţei şi saturaţie în gaze. Numeric, saturaţia se
exprimă ca raport între volumul de fluid din pori şi volumul respectiv de pori şi poate lua valori
între 0 şi 1, respectiv între 0% şi 100%. Într-un anumit volum de pori pot coexista toate cele trei
faze. Saturaţia în apă ireductibilă, pentru un anumit zăcământ, rămâne invariabilă în procesul de
exploatare.
Saturaţia medie în apă ireductibilă pe sondă este

Sai 
S  h
ai j j

h j

Unde (sai)j – saturaţia în apă ireductibilă, din carote.

Pentru sonda 514


100∗35+100∗23+100∗31
Sai 514= =100 %
35+23+31

Pentru sonda 586


30,95∗14+30,4∗21+33,7∗10
Sai 586= =31,30 %
14+21+10

Pentru sonda
30,53∗34
Sai 766= =30,53 %
34

Pentru sonda 589


31∗13+33∗10+30,4∗10
Sai 589= =31,42 %
13+10+10

Saturatia medie pe zacamant este :


∑ 𝑆𝑎𝑖𝑗∗𝐴𝑗 100∗219747,25+31,30∗226420,5+30,53∗83361,75+31,42∗373196,75
Sai zac= ∑ 𝐴𝑗
= =48%
903726,25

16
2.1.4. COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCII - r –

Coeficientul de compresibilitatea este parametrul prin intermediul căruia se exprimă


elasticitatea rocilor colectoare, elasticitate ce are o pondere importantă în cadrul forţelor care
determină deplasarea fluidelor prin mediul poros. Coeficientul de compresibiltate este definit ca
raport al variaţiei volumului cu presiunea şi volumul însuţi, şi anume:
1 dV
   , T  ct.
V dp
Se operează, în mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii şi cu un coeficient
de compresibilitate al porilor. Între cei doi există o legătură:
r  m   p .
Pentru cazul de faţă, când avem numai roci plastice coeficientul de compresibilitate va fi:
18,03
r  m   p = 100
*5.3*10-10=0,95*10-10 Pa-1

2.1.5 CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL REZERVORULUI

Vb=Ap*hz
Unde :
Vb- volumul brut al zonei productive
hz- grosimea mede a zacamantului

2.1.6 CALCULUL VOUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI

Roca colectoare are proprietate de ap rezenta pori si fisuri. Determinarea volulului de pori ai
rocii, rezervorului este absolut necesara pentru evaluarea, in continuare a resursei geologice de
gaze. Pentru determinarea acestui volum se va folosi urmatoarea formula :
Vb=Ap*hmed Z
unde
Vp-volumul brut al zonei productive
mmed Z- porozitatea medie in zona productive

17
CAPITOLUL 3

PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID

3.1.PROPRIETATILE TITEIURILOR
3.1.1. SOLUBILITATEA GAZELOR IN TITEI- RATIA DE SOLUTIE- rs

Ratia de solutie se defineste ca fiind cantitatea de gaze , in m³N/m³, dizolvata intr-un metru cub
de titei , in conditii de zacamant.
Se citeste in diagrama din anexa 4.

3.1.2 FACTORUL DE VOLUM AL TITEIULUI- bt


Factorul de volum monofazic al titeiului – bt se defineste ca fiind raportul dintre volumul
ocupat de o anumita cantitate de titei in conditii de zacamant ( deci, cu gaze in solutie) si volumul
ocupat de aceeasi cantitate de titei in conditii standard ( fara gaze in solutie).
Factorul de volum al titeiului este adimensional, supraunitar, valoarea lui depinzand de
marimea ratiei de solutie , in sensul ca un titei cu ratia de solutie mare va avea si un factor de volum
mare.

Din anexa 4 se citesc de pe diagrama valorile pentru:


bts- factorii de volum ai titeiului la presiunea de saturatie ps
bt0- sunt factorii de volum la presiunea initiala, p0

3.1.3 VAZCOZITATEA DINAMICA A TITEIULUI-µt

Vascozitatea dinamica a titeiului scade cu cresterea temperaturii. Intre p0 si pS1 vascozitatea


titeiului se reduce cu scaderea presiunii ca pentru orice lichid. Sub presiune de saturatie, vascozitatea
creste cu reducerea presiunii, fenomen datorat iesirii gazelor din solutie.
Se citeste din diagrama din anexa 4.
Aceasi parametrii se citesc din diagrama din anexa 4 in functie de temperature de zacamant.

TEMPERATURA DE ZACAMANT

𝑇 𝑧=(𝐻 𝑡 +𝐸𝑚𝑒𝑑.)×𝑔𝑟𝑎𝑑𝑇+𝑇𝑚𝑎 =10+0.03∗(1418+223.75)=59.25 °𝐶


𝑎

𝐸𝑠766 + 𝐸𝑠586 + 𝐸𝑠514 + 𝐸𝑠589 90 + 355 + 66 + 384


𝐸𝑚𝑒𝑑. = = = 223.75
4 4
Unde:
Ht/a- limita titei-apa;
Emed- elevatia medie;
gradT=0,03% C/m- gradientul de temperatura;
Tma=10ºC- temperature mediului ambient.

18
Tabelul 3.1
Tz=59.25
p bt rs µt
bar - - cP
p0=165 bar 1.225 75 14.5
psat=130 bar 1.23 75 15.0
Pab=22 bar 1.08 18 20.0

3.1.4 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL TITEIULUI-βt


Elasticitatea se exprima numeric prin intermediul coeficientului de compresibilitate al
titeiului, βt..Coeficientul de compresibilitate al titeiului se calculeaza cu realatia:
𝑏𝑡𝑠 − 𝑏𝑡0
𝛽𝑡 =
𝑏𝑡𝑠 (𝑝0 − 𝑝𝑠 )

βt=1.62 ∗ 10−4 bar-1


In diagrama de variatie avem doua domenii in care factorul de volum al titeiului, ratia de
solutie si vascozitatea variaza dupa legi diferite si anume:
a) intre presiunea initiala si cea de saturatie
b) intre presiunea de saturatie si cea de abandonare
Pab=22.bar
p0=165 bar
psat=130 bar
Pentru determinarea legii de variatie se folosesc conditiile unei drepte ce trece prin doua
puncte.

Psat + P0 165 + 130


p= = = 147.5 bar
2 2

CAZUL 1 p=psat…p0 rs=constant.


a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut:
bt.o=1.225

bt.sat=1.23

𝑏𝑡 − 𝑏𝑡0 𝑝0 − 𝑝 (𝑝0 − 𝑝)(𝑏𝑡,𝑠𝑎𝑡 − 𝑏𝑡,0 ) (165 − 147.5)(1.225 − 1.23)


= = + 𝑏𝑡,0 = + 1.09
𝑏𝑡.𝑠𝑎𝑡 − 𝑏𝑡0 𝑝0 − 𝑝𝑠𝑎𝑡 𝑝0 − 𝑝𝑠𝑎𝑡 165 − 130

bt=1.087

19
b) Pentru determinarea legii de variatie a vascozitatii:
µt.o=14.5 cP
µt.sat=15cP

𝜇𝑡 − 𝜇𝑡.𝑠𝑎𝑡 𝑝 − 𝑝𝑠𝑎𝑡 (p − psat ) ∙ (μt,0 − μt,sat )


= = + μt,sat
𝜇𝑡.0 − 𝜇𝑡.𝑠𝑎𝑡 𝜇𝑡.0 − 𝜇𝑡.𝑠𝑎𝑡 p0 − psat

(147.5 − 130) ∙ (14.5 − 15)


= + 15
165 − 130
µt=14.75 cP

CAZUL 2 p=pab…psat
a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut

bt.ab=1.08

bt.sat=1.23

𝑏𝑡 − 𝑏𝑡.𝑎𝑏 𝑝 − 𝑝𝑎𝑏 (𝑝 − 𝑝𝑎𝑏 ) ∙ (𝑏𝑡,𝑠𝑎𝑡 − 𝑏𝑡,𝑎𝑏 )


= = + 𝑏𝑡,𝑎𝑏
𝑏𝑡.𝑠𝑎𝑡 − 𝑏𝑡.𝑎𝑏 𝑝𝑠𝑎𝑡 − 𝑝𝑎𝑏 𝑝𝑠𝑎𝑡 − 𝑝𝑎𝑏𝑡

(147.5 − 22) ∙ (1.23 − 1.08)


𝑏𝑡 = + 1.042
130 − 22

bt=1.254

b) Pentru determinarea legii de variatie a vascozitatii:


µt.ab=20.0 cP
µt.sat=15 cP

𝜇𝑡 − 𝜇𝑡.𝑠𝑎𝑡 𝑝𝑠𝑎𝑡 − 𝑝 (𝑝𝑠𝑎𝑡 − 𝑝) ∙ (𝜇𝑡,𝑎𝑏 − 𝜇𝑡,𝑠𝑎𝑡 )


= = + 𝜇𝑡,𝑠𝑎𝑡
𝜇𝑡.𝑎𝑏 − 𝜇𝑡.𝑠𝑎𝑡 𝑝𝑠𝑎𝑡 − 𝑝𝑎𝑏.𝑡 𝑝𝑠𝑎𝑡 − 𝑝𝑎𝑏𝑡

(130 − 147.5) ∙ (20.0 − 15)


𝜇𝑡 = + 15
130 − 22
µt=14.18 cP

c) Pentru determinarea legii de variatie a ratiei de solutie:


rs.ab= 18 m³N/m³

rs.sat=75 m³N/m³

20
𝑟𝑠 − 𝑟𝑠𝑎𝑏 𝑝 − 𝑝𝑎𝑏 (𝑝 − 𝑝𝑎𝑏 ) ∙ (𝑟𝑠,𝑠𝑎𝑡 − 𝑟𝑠,𝑎𝑏 )
= = + 𝑟𝑠.𝑎𝑏
𝑟𝑠.𝑠𝑎𝑡 − 𝑟𝑠.𝑎𝑏 𝑝𝑠𝑎𝑡 − 𝑝𝑎𝑏 𝑝𝑠𝑎𝑡 − 𝑝𝑎𝑏

(147.5−22)∙(75−18)
rs= +18
130−22

rs=84.23 m³N/m³

3.2. PROPRIETATILE APELOR DE ZACAMANT


3.2.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN APA DE ZACAMANT-G’

Solubilitatea gazelor in apa de zacamant este mult mai redusa decat in titei, dar nu este de
neglijat.Solubilitatea gazelor in apa mineralizata de zacamant se calculeaza cu relatia:

𝑋∗𝑌
𝐺 ′ = 𝐺 (1 − )
10000

Unde:
G- este solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa distilata , in m³n/m³ ,pentru a
carei determinare se poate utilize diagrama din figura 3.1;
X- mineralizatia (salinitatea) apei , in meq/l, determinate prin analize de laborator;
Y- corectia salinitati cu temperature, pentru care se poate folosi diagram din figura 3.2
G=2,4 m³N/m³
XS.586=2562.85+143.59+302.31+3013.87+0.18+0.70
=6023.5 mgech/l
YS,586=58945,35+2175,94+3749,05+106872,00+9,05+42,7=171794,09 mg/l
Xs.589=1598.89+6.68+2.48+1600.0+5.90+2.15=3216.1 mgech/l
YS,589=36774.47+133.94+30.14+56736.0+283.45+131.15=94089.15 mg/l
𝑋𝑠.586 +𝑋𝑠.589 6023.5+3216.1
Xmed= = = 4619.8 mgech/l
2 2

Y=0.055


6023.5 ∗ 0.055
𝐺𝑆586 = 2 ∗ (1 − ) = 1.93m³N/m³
10000

3216.1 ∗ 0.055
𝐺𝑆589 = 2 ∗ (1 − ) = 1.96 m³N/m³
10000

1.93+1.96 3
Gsmed= =1.945 𝑚𝑁 /𝑚3
2

21
Figura 3.2.Corectia salinitatii cu temperatura.

22
3.2.2 VASCOZITATEA DINAMICA A APEI DE ZACAMANT -µa
Vascozitatea dinamica a apei de zacamant este un parametru sensibil in special, la
variatia structurii.Ea scade cu cresterea temperaturii si creste cu cresterea concentratiei in saruri.
Pentru determinarea vascozitatii dinamice a apei de zacamant vom determina:
►SALINITATEA APEI- S
Sonda 1
SS586=6023.5 mg/l=6.0235 mg/ml= 6.02 %
Sonda 3
SS589=3216.1 mg/l=3.2161 mg/ml=3.21 %
Se citeste din diagram din figura 3.3 valoarea vascozitatii dinamice a apei de zacamant.
µs586= 0.34 Ns/m2
µs589=0.29 Ns/m2

Figura
3.3.

Variatia vascozitatii dinamice a apei cu temperature si salinitatea

23
3.2.3 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALIZATE- 𝜷′𝒂

Compresibilitatea apei este influientata de presiune, de temperature, de concentratia in


electroliti (mineralizatie) si de prezenta gazelor in solutie.
Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate de zacamant cu gaze in solutie se
poate calcula cu relatia:
𝛽𝑎′ = 𝛽𝑎 (1 + 0,05 ∗ 𝐺′)
Unde:
βa-coeficientul de compresibilitate al apei distilate fara gaze in solutie;
βa- se citeste din diagrama din figura 3.4
G’- este solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa mineralizata de zacamant
𝛽𝑎 = 4.94 ∗ 10−10 𝑚2 ⁄𝑁 ,

′ 3
𝐺𝑆,𝑚𝑒𝑑 = 1.945 𝑚𝑁 /𝑚3
𝛽𝑎′ = 𝛽𝑎 ∙ (1 + 0.05 ∙ 𝐺 ′ ) = 4.5 ∙ 10−10 ∙ (1 + 0.05 ∙ 1.945) = 4.94 ∙ 10−10 𝑚2 ⁄𝑁

Figura
3.4.

24
CAPITOLUL IV
STABILIREA ŞI AMPLASAREA REŢELEI SONDELOR DE
EXPLOATARE

Amplasarea raţională a sondelor este acea amplasare care asigură prducţia maximă de
ţiţei , cu cheltuieli minime . În acest sens , în practica exploatării apar două situaţii :
 se dă cumulativul pe zăcământ şi se cere să se amplaseze sondele de extracţie în aşa fel
încât să avem cheltuieli minime
 se dau resursele material şi se cere să se amplaseze sondele în aşa fel încât să se obţină
valoarea maxima a producţiei de ţiţei cu aceste resurse

Amplasarea sondelor de ţiţei se face înfuncţie de modul de manifestare a energiei de


zăcământ , de regimul tehnologic de exploatare adoptat , de configuraţia geometrică a
zăcământului .

4.1 Amplasarea sondelor pe zăcăminte de ţiţei tip bandă liniară , cu acvifer activ

Amplasarea sondelor pe zăcăminte de ţiţei tip bandă liniară cu acvifer activ (fig 3.1)
se face în şiruri ( rânduri ) paralele , în raport cu conturul interior ( limita ţiţei/apă pe culcuş ) ,
aceasta deoarece sondele se inundă mai întâi pe culcuş . Numerotarea şirurilor începe dinspre
conturul petrolifer ( limita ţiţei/apă ) către conturul de închidere ( C.I. ).
Amplasarea începe cu fixarea ultimului şir de sonde ( şirul k ) ; acesta se fixează paralel
cu conturul de închidere al zăcământului la o distanţă de circa 80-100 m .
O apropiere prea mare a şirului k de C.I. conduce la accentuarea fenomenului de
interferenţă a şirului cu falia respectivă . O îndepărtare prea mare a şirului k de respectivul contur
ar face ca în volumul situat între şirul k şi C.I. să rămână o cantitate substanţială deţiţei nedrenat
de sonde.
După fixarea ultimului şir se măsoară distanţa d , dintre ultimul şir şi conturul ţiţei/apă pe
culcuş .

25
Fig. 4.1 Amplasarea sondelor de extracţie pe un zăcământ tip bandă liniară , cu acvifer
activ

Se determină distanţa între şiruri a :

𝑑
𝑎 = 𝑘 = 173,3 m

Unde:

d = distanţa de la ( ţ/a ) culcuş pana la ultimul şir de sonde


k= este numărul total de şiruri ( k= 3 )
𝑎1 = distanţa de la ( ţ/a ) culcuş până la primul şir de sonde
𝑎2 = distanţa de la primul şir la al doilea şir de sonde
S= lungimea şirului

Se recomandă o distanţă optimă între şiruri de 150 – 200 m . Numărul de şiruri va fi în


funcţie de lungimea zonei respective 𝐿𝑝 . Distanţa dintre şirurile intermediare ( 2 , 3 k – 1 ) este
aceiaşi – egală cu a – şi rezultă din relaţia de mai sus . Distanţa de la conturul ţiţei/apă pe culcuş
la primul şir ( 𝑎1 ) se alege mai mare decat a , având în vedere că primul şir este inundat mai

26
repede decât celelalte . Rezultă că distanţa dintre penultimul şir ( k – 1 ) şi ultimul şir ( k ) va fi
𝑎𝑘 , mai mică decat a .

S-a constatat din practica exploatării , că exploatarea cu mai mult de două şiruri nu este
eficientă din punct de vedere al consumului energetic şi deci se recomandă ca în exploatare să fie
întotdeauna cel mult două şiruri , celelalte urmând să fie activate succesiv .
Se va proiecta în continuare numai modelul zăcământului pe care funcţionează două
şiruri simultan , indiferent de numărul de şiruri proiectate în vederea exploatării acestuia .
Astfel , distanţa de la conturul ţiţei/apă pe culcuş la primul şir de sonde de extracţie este :

𝑎1 = 1.05 ∙ 𝑎 = 1.05 ∙ 173,3 = 181,46m

iardistanţa dintre penultimul şir şi ultimul şir va fi :

𝑎𝑘 = 0.95 ∙ 𝑎 = 0.95 ∙ 164,6= 173,3 m

Numărul de sonde de pe şirurile intermediare se calculează cu relaţia :


𝑆
𝑛𝑆 = 2𝜎

Unde :S este lăţimea zonei productive ( fig 3.1 ) , respectiv lungimea şirului de sonde ;
2𝜎𝑖 – distanţa dintre două sonde vecine de pe şirurile intermediare

Pe şirurile intermediare ( 2 , 3 , ... , k – 1 ) numărul de sonde este acelaşi . Pe primul şir se


va amplasa un număr mai mic de sonde decât pe celelalte , având în vedere că şirul 1 va fi
inundat primul şi deci , sondele respective vor lucra o perioadă mai scurtă de timp . Notând cu
𝑛𝑆1 numărul de sonde de pe primul şir , avem :

𝑛𝑆1 = 0.88 ∙ 𝑛𝑆

Pepenultimulşir se va amplasa un număr mai mare de sonde decât pe celelalte şiruri ,


deoarece se va inunda ultimul şi în faza finală a exploatării va trebuii să dreneze cât mai complet
zona productivă . Se notează cu 𝑛𝑆𝑘 numărul de sonde de pe ultimul şir şi avem :

𝑛𝑆𝑘 = 1.36 ∙ 𝑛𝑆

Distanţa dintre două sonde vecine de pe şirurile intermediare se determină cu ajutorul


diagramei din figura 4.2 . De menţionat , că în diagramă , 𝑟𝑆 are semnificaţia de rază redusă a
𝑎
sondei . Se calculează cu expresia : lg(𝑟 )şi , din punctual corespunzătoracesteivalori de
𝑆
peabscisă se duce o vertical până la intersecţia cu semidreapta nr. 2 . De aici se duce o paralelă la
𝜎
abscisăşi se citeştepeordonatăvaloarearaportului𝑟 𝑖 . Cunoscând raza redusă a sondei ,𝑟𝑟𝑠 rezultă
𝑆
semidistanţa dintre două sonde . Sondele laterale se vor amplasa la o distanţă 𝜎 faţă de faliile 𝐹1 ,
respectiv 𝐹2 ( fig 3.1 ) si la 2𝜎𝑖 între ele .

27
Fig. 4.2 Diagramă pentru determinarea distanţei dintre sonde

28
Cunoscând diametrul coloanei de exploatare ( 𝐷𝑐 ) , se poate determina raza sondei de
extracţie .
𝐷𝑐 – diametrul sondei
1
𝐷𝑐 = 5 ⁄2 in = 13.97 cm
𝐷𝑆 – diametrul sapei
𝐷𝑆 = 7 in = 17.78 cm
𝐷
Raza sondei :𝑟𝑆 = 2𝑆 = 8.89 cm

Tip A-D Tabelul 4.2


Valori pentru determinarea razei reduse a sondei
l 4.7 4.7 4.7 4.7 4.7
d 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8
n 46 42 38 32 26
𝑟𝑟𝑠 0.1176 0.186 0.241 0.227 0.180

Calculul razei reduse a sondei se face pe baza datelor din tabelul de mai sus şi cu ajutorul
relaţiei propuse de Sciurov .
Relaţia de calcul la razei reduse este :

425
𝑙𝑛𝑟𝑟𝑠 = ln 𝑟𝑠 − [( 𝑙+1.5 )𝑛 ∙ 𝑑] − 0.6

Unde :𝑟𝑠 – raza sondei după sapă , în cm


𝑟𝑟𝑠 – raza redusă a sondei
l – lungimea canalului perforaturii realizate în strat , în cm
n – numărul de perforaturi pe metru liniar de coloană
d – diametrul perforaturii , în cm

𝑙𝑛𝑟𝑠 = 0.1176
𝑙𝑛𝑟𝑟𝑠1 = 0.1176
𝑙𝑛𝑟𝑠 = 0.186
𝑙𝑛𝑟𝑟𝑠2 = 0.186
𝑙𝑛𝑟𝑠 = 0.241
𝑙𝑛𝑟𝑟𝑠3 = 0.241
𝑙𝑛𝑟𝑠 = 0.227
𝑙𝑛𝑟𝑟𝑠4 = 0.227
𝑙𝑛𝑟𝑠 = 0.180
𝑙𝑛𝑟𝑟𝑠5 = 0.180

Se alege valoarea cea mai mare pentru 𝑟𝑟𝑠 , respectiv combinaţia optimă .

𝑟𝑟𝑠 = 0.241

29
Pentru determinarea numărului de sonde pe fiecare şir se citeşte din aceiaşi diagramă
valoarea expresiei :

𝑎 15800
𝑙𝑔 𝑟 = = 4.81
𝑟𝑠 0.241

Se citeşte din diagrama ( 4.2 ) valoarea raportului :


𝜎𝑖
= 2.5 ∙ 104
𝑟𝑟𝑠

𝜎𝑖
= 2.7 ∙ 104 ⇒ 𝜎𝑖 = 0.241 ∙ 2.5 ∙ 104 ⇒ 𝜎𝑖 = 60.25 m = 6025 cm
𝑟𝑟𝑠

Se calculează distanţa dintre sonde :

2𝜎𝑖 = 120.5m ; la scara hărţii


2𝜎𝑖 = 2.4cm ( distanţa dintre sonde ) ;

Numărul de sonde de pe şirurile intermediare se calculează cu relaţia :


𝑆 1300
𝑛𝑆 = 2𝜎 = 2 ∙ 60.25 = 10.78=11 sonde
Numărul de sonde de pe primul şir se calculează cu relaţia :

𝑛𝑆1 = 0.88 ∙ 𝑛𝑆 = 0.88 ∙ 10.78 = 9.48 ⇒ 9 sonde pe şirul 1


Numărul de sonde de pe ultimul şir se calculează cu relaţia :

𝑛𝑆𝐾 = 1.36 ∙ 𝑛𝑆 = 1.36 ∙ 10.78 =14,7 ⇒ 15 sonde pe şirul 2

Se recalculează semidistanţa între sonde pe şirul 1 :

𝑆 1315
𝜎1 = 2 ∙ 𝑛 = = 73.05 m ≈ 14.6 mm
1 2∙9
Se recalculează semidistanţa între sonde pe şirul 2 :
𝑆 1300
𝜎2 = 2 ∙ 𝑛 = 2 ∙ 15 = 43,3 m ≈ 8.7 mm
2

Se recalculează semidistanţa între sonde pe şirul 3 :


𝑆 1285
𝜎3 = 2 ∙ 𝑛 = 2 ∙ 15 = 42,8 m ≈ 8.6 mm
3

30
Şirul 1 : 𝜎1 ∙ 2 = 73.05 ∙ 2 = 146,1 m = 29.2 mm pe hartă
Şirul 2 : 𝜎2 ∙ 2 =2 ∗ 43.3 = 86,6 m = 17,3 mm pe hartă
Şirul 3 : 𝜎3 ∙ 2 =2 ∗ 42.8 = 85,6 m = 17,12 mm pe hartă

a 𝑎1 𝑎2 𝑛𝑠1 2𝜎1 𝜎1 𝑛𝑠2 2𝜎2 𝜎2 𝑛𝑠3 2𝜎3 𝜎3


m m m - m m - m m - m m
173.3 181.9 164.6 9 146.1 73.05 11 86.6 43.3 15 85.6 42.8

( Se face amplasarea sondelor la scară pe hârtie milimetrică )

31
CAPITOLUL 5
Exploatarea in regim elastic
Generalitãti
Existenta domeniului elastic este definitã de domeniile din diagramele de stare pe care le ocupã
sistemele de hidrocarburi, apele de zãcãmânt si mediul poros permeabil care contine sistemul de
fluide.
La presiuni mai mari decât cele indicate de curba de saturatie si la temperaturi sub marimea
finala este adsea de punctul critic, se vor afala zãcãmintele de titeiuri nesaturate cu gaze.
Mecanismul dezlocuirii fiind dat de expansiunea sistemului fluid-roca în aceste conditii, în
naturã se gasesc titeiuri apartinand calsificarii Creanga, în principal din clasele parafino-
naftenice si parafino-naften-aromate, cu ratii de solutii si presiuni de saturatie ridicate.
Proiectarea exploatarii zacamantului in regim elastic
5.1 Se da dinamica debitului de titei pe zacamant la peretele sondei comasate
In aceasta etapa se impune dinamica debitului de titei si se determina dinamica presiunii.
Dand dinamica debitului inseamna ca se impune ritmul de exploatare al zacamantului
Debitul unei sonde se calculeaza astfel:
2   k  h ef  p
q
 t ln  


 rs 
unde :
k este permeabilitatea absoluta medie pe zacamant
este semiditanta intre sonde
rs
este raza sondei reduse
t
este vascozitatea titeiului
Semidistanta intre sonde pentru primul sir:
1  73.3
m
Semidistanta intre sonde pentru al doilea sir:
2  43.3
m

32
Diferenta de presiune sonda strat:
5
p  4 1.0125 10 bar
Vascozitatea dinamica a titeiului la
3
t0  14 10 Pa s

Vascozitatea dinamica a titeiului la


3
tsat  15 10 Pa s

Vascozitatea dinamica a titeiului


 t0   tsat
 t 
2

t  0.015 Pa s

Raza sondei reduse


rs  0.241
m
Permeabilitatea absoluta medie pe zacamant:
 15 2
K  470.1 10 m

hsir1  26
m
hsir2  26
m
Debitul pentru sonda fictiva S1
2   K  h sir1 p
q s1   86400
 1 
 t ln  
 rs 
3
m
qs1  32.414 zi

Debitul pentru sonda fictiva S2


2   K  h sir1 p
q s2   86400
 1 
 t ln  
 rs 

33
3
m
qs2  32.414 zi

Debitul pentru sonda 589:


h589  50 m

589  110
m
2   K  h 589 p
q s589   86400
 589 
 t ln  
 rs 
3
m
qs589  58.203 zi

3
m
q  42 zi
Se ia s589
Debitul pentru sonda 766:
h766  53 m

766  105
m
2   K  h 766 p
q s766   86400
 766 
 t ln  
 rs 
3
m
qs766  62.167 zi

Se ia
3
m
qs766  31 zi

Debitul pentru sonda 586:


h586  45 m

586  100
m

34
2   K  h 586 p
q s586   86400
 586 
 t ln  
 rs 
3
m
qs586  53.211 zi

Se ia
3
m
qs586  40 zi

Debitul pentru sonda fictiva S4


s4  75
m
2   K  h sir2 p
q s4   86400
 s4 
 t ln  
 rs 
qs4  32.285

Se ia
3
m
qs4  37 zi

Debitul pentru sonda fictiva S5


s5  100
m
2   K  h sir2 p
q s5   86400
 s5 
 t ln  
 rs 
qs5  30.744

Se ia
3
m
qs5  36 zi

Debitul pentru sonda fictiva S6


s6  397
m

35
2   K  h sir2 p
q s6   86400
 s6 
 t ln  
 rs 
qs6  25.021

Se ia
3
m
qs6  30 zi

Debitul pentru sonda fictiva S7


s7  100
m
2   K  h sir2 p
q s7   86400
 s7 
 t ln  
 rs 
qs7  30.744

Se ia
3
m
qs7  36 zi

Dinamica intrarii sondelor in productie


Numarul total de sonde:
ntot  15  9  11

ntot  35


Q1  2 qs589  qs586  qs766 
Q1  226


Q2  2 Q1  qs1  qs2 
Q2  581.657

qsir2  qs4  qs5  qs6  qs7

qsir2  139


Q3  2 Q2  qsir2 4 

36
3
Q3  2.275  10

l  725m

Lungimea zonei productive:


L  5 l

L  3625 m
Latimea zacamantului
S  1310m

Volumul de pori:
6
Vp  2.77 10 m3

Aria zacamntului:
2
A  902726.25 m

grosimea zacamantului:
Vp
h 
A

h  3.068

Coeficientul complex de compresibilitate in acvifer:


5 5
1  99.734 10  10

Se impun urmatorii timpi de punere in productie:


t1  365
zile
t2  2 365
zile
t3  3 365
zile
Etapa I
3
m
Q1  226 zi

Debitul de titei pentru aceasta etapa este:


t1  365
zile

37
Timpul de punere in productie:
Vascozitatea dinamica a apei:
3 1
a  0.34 10 
86400

9
a  3.935  10

Porozitatea m  0.1803
Se calculeaza timpul adimensional cu formula:
1 K
tbarat   t
2 m  a 1 1
L

tbarat  1.845

Se claculeaza F(tadimensional) cu formula:


0.5041
Ftbarat  1.1177 ( tbarat) if tbarat  0.45
[ 1.028 ( tbarat)  0.276] if tbarat  0.45

Ftbarat  2.173

Debitul de apa:
Q1 365
Qa1 
 a L
Vp  1   Ftbarat  365
S h  K

3
m
Qa1  100.823 zi

5
p0  165 10

Presiunea pentru aceasta etapa va fi:'

 5 
 a L
p 1  10  p0   Qa1 Ftbarat
 S h  K 
p1  148.462
bar
Nbt01  Q1 t1

3
Nbt01  82490 m

38
Cumulativul de apa extras:
W1  Qa1 t1

3
W1  36800.252 m

Ratia de solutie la

r0  86

Debitul de gaze:
Qg1  Q1 r0

3
m
Qg1  19436 zi

Cumulativul de titei extras:


N1  Q1 365

3
N1  82490 m

Cumulativul de gaze extras:


M1  N1  r0

3
M1  7094140 m

Resursa :
6
N  1.798 10

Factorul de recuperare:
N1
 
N

  0.046

  46%

Etapa II
Q2  581.657

Debitul de titei pentru aceasta etapa:


Timpul de punere in productie pentru etapa II

39
t2  2 365

Se calculeaza timpul adimensional:


1 K
tbarat2   t
2 m  a 1 2
L

tbarat2  3.691

Se calculeaza F( tadimensional):
0.5041
Ftbarat2  1.1177 ( tbarat2) if tbarat2  0.45
[ 1.028 ( tbarat2)  0.276] if tbarat2  0.45

Ftbarat2  4.07

Se calculeaza F( tadimensional2 - tadimensional1 ):


0.5041
Ftbarat21  1.1177 ( tbarat2  tbarat) if ( tbarat2  tbarat)  0.45
[ 1.028 ( tbarat2  tbarat)  0.276] if ( tbarat2  tbarat)  0.45

Ftbarat21  2.173

Debitul de apa pentru etapaII


 a L  a L

Nbt01  Q2 t2  t1  Vp  1  
S h  K
 Qa1 Ftbarat21  Vp  1 
S h  K
 Qa1 Ftbarat2
Qa2 
 a L
Vp  1   Ftbarat21  t2  t1
S h  K

5
p0  165 10
Pa
3
m
Qa2  199.872 zi

Presiunea pentru etapaII:

5   a L 
p2  10  p0   [ Qa1 Ftbarat2  ( Qa2  Qa1)  Ftbarat21]
 S h  K 
p2  117.776
bar
Cumulativul de apa extras:
W2  Qa2 t2

5 3
W2  1.459  10 m

40
Nbt02  Q1 t1

3
m
4
Nbt02  8.249  10 zi

Etapa III
Debitul de titei pentru aceasta etapa este:
Q3  2275.314

Timpul de punere in productie pentru etapa III


t3  3 365
zile
Se calculeaza timpul adimensional:
1 K
tbarat3   t
2 m  a 1 3
L

tbarat3  5.536

Se calculeaza F(t adimensional3):


0.5041
Ftbarat3  1.1177 ( tbarat3) if tbarat3  0.45
[ 1.028 ( tbarat3)  0.276] if tbarat3  0.45

Ftbarat3  5.967

Se calculeaza F(t adimensional3 - t adimensional2):


0.5041
Ftbarat32  1.1177 ( tbarat3  tbarat2) if ( tbarat3  tbarat2)  0.45
[ 1.028 ( tbarat3  tbarat2)  0.276] if ( tbarat3  tbarat2)  0.45

Ftbarat32  2.173

Debitul de apa:
 a L  a L

Nbt02  Q3 t3  t2  Vp  1 S h  K
 Qa2 Ftbarat32  Vp  1 
S h  K
 Qa2 Ftbarat3
Qa3 
 a L
Vp  1   Ftbarat32  t3  t2
S h  K

3
m
Qa3  701.182 zi

41
Presiunea pentru etapa III:
 a L
p3  p0   [ Qa2 Ftbarat3  ( Qa3  Qa2)  Ftbarat32]
S h  K

5
p3  7.262  10

5
p3  7.262  10
bar
7 5
p3  1.21 10  10

Nbt03  Q3 t3

6
Nbt03  2.491  10

Cumulativul de apa extras:


W3  Qa3 t3

5
W3  7.678  10

dinamica intrarii sondelor in productie

10

8
numar sonde

0
0 365 730 1095
timp regim elastic, zile

42
dinamica debitului de titei

2000
debit titei, m3/zi

1500

1000

500

0
0 365 730 1095
timp, zile

dinamica presiunii de zacamant

160
365; 157,471
155
150 730; 149,527
presiunea, bar

145
140
135
130
125
1095; 121
120
0 500 1000
timp regim elastic, zile

43