Alimentație sănătoasă- Om sănătos

Trăim într-o lume care ne poate oferi totul și de toate, dar de câte ori ne-am întrebat: Este
acest totul bun pentru noi și mai ales pentru sănătatea noastră?
Domnul CARASTAN Vasile a încercat să găsească răspuns la această întrebare
împreună cu
Aici studenții au avut ocazia de a afla că alimentaţia trebuie să fie normocalorică, adică să
conţină numai atâtea calorii cât sunt necesare organismului, în funcţie de ritmul de consum
pentru fiecare vârstă, de efortul fizic şi intelectual depus. S-a demonstrat că persoanele care au
un aport caloric mai redus şi un consum minim de grăsimi sunt mai puţin expuse la îmbolnăviri
de cancere şi de afecţiuni cardiovasculare.
Stilul de alimentaţie în grabă, cu produse fast-food, încărcate cu grăsimi, cărnuri şi
zaharuri, predispune la dependenţă, prin declanşarea în creier a unor reacţii care conduc la
supraalimentaţie, urmată de celulită şi obezitate.
Alcoolurile tari şi tutunul, consumate în mod constant şi în cantităţi mari, afectează întreg
organismul, provocând tulburări morfofuncţionale neuroendocrine, cardiovasculare, renale,
musculare şi în special hepatice. Se produc tulburări complexe, cu scăderea capacităţii fizice şi
intelectuale şi scăderea duratei de viaţă.
Adoptarea unui regim alimentar natural asigură o hrană completă pentru menţinerea
energiei organismului, fără să ducă la anemierea trupului şi a minţii.
În alimentaţia raţională, cu o hrană sănătoasă, se recomandă cât mai multe legume nefierte,
salate uşor asimilabile cu morcov (care previne îmbătrânirea tenului şi apariţia ridurilor), salată
verde, spanac, ţelină, ridichi, varză, conopidă, mărar, pătrunjel, fasole păstăi, mazăre, soia, tomate,
castraveţi, ceapă, usturoi, praz, ardei, asmăţui, ciuperci.
Printre fructele cu mare eficacitate în păstrarea tinereţii ţesuturilor un loc aparte revine
merelor, consumate în stare crudă, coapte, compot, sucuri sau siropuri.